Dezbateri parlamentare

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem în continuare la următorul punct de pe ordinea de zi "Întrebări şi interpelări".

Stimaţi colegi,

Începem cu răspunsurile la întrebări.

Din partea Ministerului Integrării Europene, domnul secretar de stat Andrei Popescu răspunde la o întrebare a domnului deputat Damian Brudaşca.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Andrei Popescu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cum, obiectiv, doamna Puwak nu este prezentă, îngăduiţi-mi să prezint pe scurt răspunsul ministerului nostru la întrebarea domnului deputat Damian Brudaşca.

În principiu, orice documentaţie de acest gen trebuia cuprinsă în strategia ISPA de mediu, elaborată la vremea respectivă de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi aprobată de Comisia Europeană în prima jumătate a anului 2000. După primirea documentaţiei de către fostul Departament al afacerilor europene din Ministerul Afacerilor Externe şi aprobarea acesteia, ea a fost înaintată Comisiei Europene la sfârşitul anului 2000.

La data de 21 februarie 2001, Ministerul Integrării Europene a fost informat, printr-o adresă oficială din partea Direcţiei generale politici regionale, de faptul că aplicaţia ISPA care privea Clujul, respectiv rampa ecologică, nu a fost acceptată de către Serviciile comisiei, pentru că nu a fost inclusă în strategia ISPA Mediu aprobată, cum spuneam, în prima jumătate a anului 2000, luna iulie.

Săptămâna trecută, Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului a definitivat deja, împreună cu Ministerul Integrării Europene, strategia ISPA Mediu revizuită, astfel încât, o dată cu revizuirea acestei strategii, propunerea de la Cluj Napoca va fi inclusă pe lista cu proiecte propuse spre finanţare de ISPA.

În consecinţă, după aprobarea noii strategii ISPA Mediu de către Comitetul de gestiune ISPA din cadrul Comisiei Europene, aplicaţia "Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectului pentru rampa ecologică şi managementul deşeurilor în oraşul Cluj Napoca" va fi reanalizată de Comisia Europeană, sperăm cu rezultat pozitiv.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

În continuare, pentru domnul deputat Anton Ionescu, răspunde domnul ministru Paul Ciobănelu, de la Secretariatul de stat pentru persoane cu handicap.

Poftiţi, domnule ministru.

Domnul Paul Ciobănelu:

Întrebarea domnului deputat Anton Ionescu vizează diferenţele existente între diversele categorii de persoane cu handicap şi nevăzători în privinţa ajutorului special.

Această situaţie se explică datorită prevederilor art.19 alin.1, lit.a) şi b), din Ordonanţa de urgenţă nr.102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, cu modificările şi completările ulterioare. Conform acestui articol, adulţii cu handicap, inapţi din cauza handicapului, dacă nu au alte venituri, cu excepţia pensiei de urmaş, beneficiază de un ajutor lunar în valoare de 400.000 de lei, care era când apăruse această lege, dar astăzi fiind de 515.874 de lei, iar pentru afecţiuni care creează handicap ireversibil ajutorul special se stabileşte pe toată durata vieţii. Pe nevăzători, aceştia beneficiază de un venit dublu faţă de suma pe care eu am anunţat-o, iar acest lucru se datorează faptului că pensia socială acordată nevăzătorilor a fost prevăzută în Hotărârea Guvernului nr.610/1990, acesta fiind de fapt motivul pentru care există această diferenţă între cuantumul ajutorului special şi cel al pensiei sociale.

În privinţa acţiunilor pe care le vizăm, respectiv Secretariatul de stat pentru persoane cu handicap, vă informez că lucrăm la elaborarea unei ordonanţe prin intermediul căreia să se elimine gradat discrepanţele existente în prezent între diferitele categorii de persoane cu handicap în privinţa cuantumului ajutorului special lunar şi a pensiei sociale acordate nevăzătorilor, acest act normativ urmând să asigure armonizarea atât în cadrul legislaţiei naţionale, dar şi cu legislaţia europeană în această materie.

Aş putea să completez că, din această cauză, am retras de la discuţia Parlamentului Ordonanţa nr.102, pentru a se face modificările necesare, în aşa fel încât să nu există discrepanţe între diferitele categorii, şi vă cer ajutorul dumneavoastră atunci când va fi votată, ca să putem să o rezolvăm.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule ministru Ciobănelu.

Pentru domnul deputat Adrian Moisoiu va răspunde întrebării cu privire la aplicarea Legii administraţiei publice locale domnul secretar de stat Ionel Fleşariu.

Domnul Ionel Fleşariu:

Întrebarea domnului deputat Adrian Moisoiu se referă la aplicarea prevederilor art.90 alin.2 şi 3 din Legea administraţiei publice locale nr.215 din 2001.

Potrivit art.83 din Legea administraţiei publice locale nr.215 din anul acesta, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I nr.204, din 23 aprilie 2001, secretarul comunei este funcţionar public de conducere cu studii superioare juridice sau administrative. În mod excepţional, ca secretar al comunei, poate fi numită şi o persoană cu alte studii superioare sau cu studii liceale atestate prin bacalaureat. Secretarul nu poate fi membru al unui partid politic şi nu poate fi soţ, soţie sau rudă de gradul I cu primarul sau cu viceprimarul. Legea nu stabileşte alte condiţii pentru ocuparea postului de secretar de comună. Aşa fiind, nici primarul nu este îndreptăţit să adauge alte condiţii, cum ar fi, bunăoară, cele de limbă, fără a fi acuzat că a încălcat şi a nesocotit prevederile legale, situaţie în care hotărârea lui poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ. Prevederile alin.3 al art.90 se aplică strict la posturile care au stabilite prin fişa postului atribuţii exprese privind relaţiile cu publicul. Secretarul comunei nu are stabilite nici prin lege şi nici prin alte reglementări astfel de atribuţii.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Doriţi să faceţi comentariu? Aveţi dreptul, potrivit Regulamentului, să faceţi o precizare suplimentară.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule secretar de stat,

Stimaţi colegi,

În întrebarea pe care am pus-o am solicitat şi răspuns scris şi răspunsul verbal. Răspunsul verbal l-am primit din partea domnului secretar în clipa de faţă. De fapt, dorinţa şi exprimarea mea, în limita Regulamentului, era ca astăzi, cu această ocazie, să vină încoace domnul ministru Cozmâncă, pentru ca să dea dânsul răspunsul din acest punct de vedere, pentru că adevărul este că răspunsul nu satisface.

Problema se pune în felul următor: există vreo normă metodologică din acest punct de vedere elaborată de către Ministerul Administraţiei publice prin care să se stabilească că secretarul nu are legătură cu publicul?! Eu mă îndoiesc. Dacă secretarul comunei nu are în fişa postului relaţia cu publicul, atunci, probabil că în această accepţiune, o are numai portarul sau paznicul. Cel care va trebui să dea răspunsul în scris cetăţeanului care a avut, a formulat o solicitare, va trebui să fie, prin fişa postului, secretarul primăriei. Sau secretarul primăriei nu are de dat răspunsuri la solicitările publicului? Cine le dă?

Deci problema, după părerea mea, este că răspunsul încearcă să fie evitat şi nu este suficient de clar sub acest aspect.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doriţi să faceţi un comentariu, domnule Fleşariu?

Domnul Ionel Fleşariu:

Vreau să fac o completare, în sensul că art.90 din Legea nr.215, şi nu numai art.90 din această lege, dar şi avem un articol similar şi în Statutul funcţionarului public, aprobat acum vreo doi ani de zile prin Legea privind statutul funcţionarului public, se referă la persoanele care au legături directe cu personalul care lucrează în compartimentele de relaţii cu publicul. La fiecare unitate administrativ-teritorială, la fiecare primărie, consiliu local, există un om, acolo unde nu există un compartiment, pentru scrisori, pentru audienţe, de relaţii cu publicul. În sensul acesta am înţeles noi relaţii cu publicul şi că acolo trebuie să existe o persoană care cunoaşte şi limba minorităţii respective. Nicidecum secretarul comunei sau al oraşului trebuie să fie obligat să cunoască limba. Sigur, oricine de la primărie, şi primarul şi viceprimarul, intră în contact cu cetăţenii, pentru că de aceea sunt aleşi acolo, dar nu înseamnă că ei au atribuţii speciale privitoare la relaţii cu publicul. În sensul acesta ne-am referit noi.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul Adrian Moisoiu:

Am înţeles perfect cele spuse de domnul ministru. Dar, domnule ministru, vă rog frumos...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule deputat, daţi-mi voie să încerc să aplic Regulamentul. După întrebare puteţi face un singur comentariu şi ministrul vă răspunde la el tot cu un singur comentariu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Solicitarea mea a fost să vină însuşi ministru aici, conform Regulamentului, ca să lămurim această problemă. Noi am votat Legea bugetului, domnule preşedinte, şi prin Legea bugetului sunt comune mici unde sunt stabilite numai opt persoane care să lucreze în cadrul unei primării: unul este primarul, unul este viceprimarul, unul este contabilul, unul este casierul, unul este agentul fiscal şi agentul agricol, paznicul, secretarul şi femeia de serviciu. Care este, atunci, juristul primăriei care dă răspunsuri în acest caz? Care dintre aceste opt persoane mai pot să mai intre într-o asemenea schemă? Noi am votat Legea bugetului pentru unele primării, şi s-au stabilit în Legea bugetului aceste opt persoane.

Domnul Valer Dorneanu:

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Maria Manolescu, care va răspunde domnului deputat Damian Brudaşca.

Doamna Maria Manolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La întrebarea domnului deputat Damian Brudaşca, referitor la revenirea la facilitatea anterioară privind impozitarea veniturilor persoanelor în vârstă, respectiv peste 65 de ani femei şi peste 70 de ani bărbaţi, Ministerul Finanţelor Publice răspunde următoarele: începând cu data de 1 ianuarie 2000, Ordonanţa Guvernului nr.73/1999 privind impozitul pe venit, cu modificările şi completările ulterioare, a abrogat toate facilităţile fiscale existente până la acea dată concomitent cu instituirea sistemului de deduceri personale de natură să diminueze venitul impozabil al contribuabilului, în funcţie de situaţia concretă a acestuia sau a persoanelor aflate în întreţinere, soluţie care a asigurat un tratament nediscriminatoriu pentru toţi contribuabilii.

Pentru contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente, pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, aceste norme pot fi corectate cu coeficienţi de corecţie stabiliţi în funcţie de anumite criterii şi condiţii specifice de exercitare a activităţii şi implicit a vârstei contribuabilului.

Potrivit prevederilor art.17 din Ordonanţa Guvernului nr.73/1999 privind impozitul pe venit, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu Hotărârea Guvernului nr.1066/1999 prin care se aprobă normele metodologice pentru aplicarea ordonanţei, pentru contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente şi îşi desfăşoară activitatea singuri într-un punct fix sau ambulant, venitul net se determină pe bază de norme de venit. La stabilirea normelor de venit se iau în vedere anumite criterii: vadul comercial, clientela, vârsta contribuabilului, folosirea de maşini, dispozitive şi scule acţionate manual sau de forţă motrice. Pentru întreruperile temporare de activitate în cursul anului, datorate unor accidente, spitalizării şi altor cauze obiective dovedite cu documente justificative, normele de venit se reduc proporţional cu perioada nelucrată, la cererea contribuabililor.

Prin urmare, normele de venit sunt personalizate în funcţie de capacitatea economică a fiecărui contribuabil, ceea ce demonstrează că Ordonanţa Guvernului nr.73/1999 privind impozitul pe venit, cu modificările ulterioare, a avut în vedere asigurarea unui tratament fiscal corespunzător acestei categorii de contribuabili, în contextul aplicării principiilor generale de impunere a veniturilor realizate de persoanele fizice.

Totodată, sistemul global de impunere a veniturilor realizate de persoane fizice, care presupune cumularea veniturilor într-o perioadă impozabilă, în vedere determinării impozitului anual datorat, nu permite acodarea de facilităţi fiscale acelor contribuabili care realizează o anumită categorie de venituri care este supusă procedurii de globalizare.

Menţionăm totodată că normele de venit se propun de către direcţiile generale ale Finanţelor Publice teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice şi se aprobă prin hotărâre a consiliilor judeţene, dându-se astfel competenţa organelor puterii locale de a analiza şi a hotărî, în funcţie de situaţia concretă a fiecărui contribuabil, precum şi în funcţie de nevoile de dezvoltare regională.

Faţă de cele prezentate mai sus, considerăm că legislaţia fiscală în vigoare a avut în vedere asigurarea unui tratament fiscal corespunzător acestor categorii de contribuabili în vârstă, urmând ca autorităţile locale, atât direcţiile Finanţelor Publice, cât şi consiliile locale, să se preocupe în perioada următoare pentru aplicarea corectă a acestor prevederi.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, doamnă ministru.

Următoarea întrebare, tot domnul deputat Damian Brudaşca o adresează Ministerului Sănătăţii care va răspunde prin doamna Luminiţa Gheorghiu.

Domnule deputat, îmi cer scuze că vă pun o întrebare. Când mai aveţi timp să şi scrieţi cărţi, dacă aţi pus atâtea întrebări Guvernului: 1, 2, 3, 4, 5, 6?!

Poftiţi, doamnă ministru.

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

Domnule preşedinte,

Domnilor parlamentari,

Domnule deputat Damian Brudaşca,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră referitoare la solicitarea unui grup de asistente medicale care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unui cabinet medical grupat din judeţul Cluj, respectiv Ciucea şi Poieni, în legătură cu modul de salarizare al acestora, vă dăm următorul răspuns.

În Normele metodologice de aplicare a contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale, în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate pe anul 2001, aprobate prin Ordinul comun nr.269/2001 al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi a preşedintelui Colegiului Medicilor din România, se prevede expres că cheltuielile de personal pentru angajaţi, altul decât medici se suportă din bugetul de practică medicală. Din acest buget, se alocă o cotă de minim 35%, procent care poate fi negociat trimestrial pentru cheltuielile de personal cuvenite asistenţilor medicali.

În acest moment, Normele metodologice de aplicare a contractului-cadru nu prevăd o normare a asistentului medical în funcţie de numărul asiguraţilor înscrişi în listele medicilor de familie diferenţiate pe zone, respectiv urban – rural, iar în rural zone cu condiţii grele şi foarte grele.

Pentru asigurarea calităţii serviciilor medicale, Normele metodologice la contractul-cadru prevăd un asistent medical la fiecare 1.000 de asiguraţi înscrişi în listele medicului de familie, indiferent de zonă.

Pentru persoanele încadrate în cabinetele medicale individuale cu contract individual de muncă, salariile se stabilesc prin negociere, cu respectarea nivelurilor minime prevăzute de reglementările legale în vigoare, potrivit art.11, alin.2 din Ordonanţa Guvernului nr.124/1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, cu modificările şi completările ulterioare. În Anexa 2 la Normele metodologice ale contractului-cadru sunt cuprinse categoriile de cheltuieli pentru bugetul de practică medicală, iar la punctul 1, lit.a) sunt defalcate cheltuielile cu salariile, şi anume: salariile de bază pentru personalul de execuţie încadrat cu normă întreagă sau jumătate de normă, stabilite conform art.11 din Ordonanţa Guvernului nr.124/1998, sporuri cu caracter permanent prevăzute de legislaţia în vigoare, plata orelor suplimentare, a premiilor şi altele.

Drepturile salariale corespunzătoare asistenţilor medicali care au gradul de principali sunt incluse în salariile negociate cu reprezentantul legal al cabinetului medical, iar sporurile cu caracter permanent prevăzute de legislaţia în vigoare, orele suplimentare şi premiile, se pot plăti cu încadrare în procentul de 30% din bugetul de practică medicală reprezentând cheltuieli de personal pentru personalul angajat.

Obligaţia asigurării mijlocului de transport pentru deplasare la domiciliul asiguratului pentru efectuarea unor servicii medicale, altele decât cele cuantificate prin norme, decontate prin plata pe serviciu revin reprezentantului legal al cabinetului medical.

Vreau să vă precizez că, în prezent, se lucrează la modificarea normelor-cadru şi, în această situaţie, se va asigura un salariu minim la nivel de sistem de sănătate pentru asistenţii medicali.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, doamnă ministru.

În continuare, tot pentru domnul deputat Damian Brudaşca, răspunde domnul ministru Răzvan Cirică, din partea Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Domnul Răzvan Cirică:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cu privire la întrebarea formulată de domnul deputat Damian Brudaşca, privind situaţia şomajului care este foarte ridicat în zonele Huedin şi Aghireşu, care sunt măsurile concrete preconizate în acest an de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, vă aduc la cunoştinţă următoarele aspecte privind rata şomajului din localităţile menţionate, respectiv zona Huedin şi Aghireş din judeţul Cluj.

Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă, prin Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Cluj, a pus la punct şi este în derulare în acest moment un program de acţiuni pentru creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă în aceste localităţi.

În acest sens, pentru localitatea Huedin şi cele din zonă, sunt propuse un set de acţiuni pe care am să le detaliez imediat, care vor avea ca rezultat, la finele anului 2001, crearea a 825 de locuri de muncă.

Spuneam că voi detalia: este vorba de Serviciul de Mediere a Încadrării în Muncă a Persoanelor Neocupate, conform locurilor vacante existente. Prin această măsură, vor fi create, până la sfârşitul anului, 640 de locuri de muncă, de asemenea, prin medierea persoanelor neocupate, prin intermediul Burselor de muncă organizate la nivel judeţean, vor fi create 40 de locuri de muncă. Prin crearea de noi locuri de muncă, prin intermediul creditării întreprinderilor mici şi mijlocii, în conformitate cu Legea nr.1/1991, vor fi create alte 10 locuri de muncă, iar prin măsuri de stimulare privind încadrarea în muncă a absolvenţilor de învăţământ promoţia anului 2001, pe baza Ordonanţei Guvernului nr.35/1997, vor fi create un alt număr de 15 locuri de muncă. Cursurile de calificare şi recalificare organizate pentru această zonă Huedin vor avea ca rezultat crearea unui alt lot, set să-i spunem, de 20 locuri de muncă.

În ceea ce priveşte localitatea Aghireş, sunt în derulare, de asemenea, un set de acţiuni care vor avea ca rezultat, tot la finele anului 2001, crearea a 145 de noi locuri de muncă, prin mai multe metode: Serviciul de Mediere a Încadrării în Muncă a Persoanelor neocupate, conform locurilor vacante existente – în total 50 de noi locuri de muncă vor fi astfel create, oferite şomerilor; prin medierea încadrării în muncă a persoanelor neocupate prin intermediul Bursei locurilor de muncă, la nivel judeţean, vor fi create 10 noi locuri de muncă; vor fi, de asemenea, prin intermediul creditării întreprinderilor mici şi mijlocii, în conformitate cu Legea nr.1/1991 republicată, create 7 locuri de muncă; prin măsuri de stimulare privind încadrarea în muncă a absolvenţilor de învăţământ promoţia anului 2001, iar în baza Ordonanţei Guvernului nr.35/1997 vor fi create alte 4 locuri de muncă; cursuri de calificare şi recalificare – vor rezulta încă 20 locuri de muncă oferite celor care le vor absolvi.

Prin programe de măsuri active de combatere a şomajului pentru persoanele disponibilizate colectiv, finanţate din împrumutul de la Banca Mondială sau cofinanţate din împrumutul de la Banca Mondială, serviciile de creare a locurilor de muncă în folosul comunităţii vor avea ca rezultat crearea a noi locuri de muncă, în sumă de 10.

Alte acţiuni ce urmează a fi întreprinse la nivel judeţean vor mai genera alte 40 de noi locuri de muncă.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Brudaşca doreşte să comenteze răspunsul dumneavoastră.

Poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Domnule ministru,

Mulţumesc pentru răspunsul pe care mi l-aţi dat, dar, din păcate, nu este corespunzător.

Dumneavoastră aţi folosit, tot timpul, sintagma "vor fi create". Ar fi fost de aşteptat să ne precizaţi şi ce s-a creat până în momentul de faţă, pentru că acest "vor fi create" este extrem de imprecis, lasă impresia că ne aflăm în faţa planurilor de măsuri de altădată. Cu atât mai mare este îndoiala mea, cu cât este ştiut faptul că, urmare a unei neatenţii a filialei dumneavoastră judeţene, s-a pierdut, în momentul de faţă, o finanţare de peste 30.000 de dolari dedicată zonei Aghireş pentru crearea de locuri de muncă.

Îndoiala mea cu privire la capacitatea materializării acestor obiective este determinată şi de faptul că, de curând, în fruntea Direcţiei judeţene de muncă şi solidaritate socială a fost promovat un om fără studii superioare, fiind înlocuit un specialist de experienţă în domeniu, lucru care creează semne de întrebare cu privire la capacitatea sa de a face faţă acestor aspecte.

Un alt domeniu care mi se pare că nu este suficient de clar înţeles de către cei care au întocmit răspunsul este definiţia termenului de zonă. Eu nu m-am referit exact doar la localitatea Huedin şi Aghireş, ci la întreaga zonă, pentru că situaţia este la fel de dezastruoasă şi am precizat în întrebare şi ce înţeleg eu prin zona Huedin.

Dacă este nevoie, reproduc aici, încă o dată, aceste elemente, pentru ca pe viitor să nu se mai treacă cu atâta uşurinţă peste aceste probleme. Am definit atât localitatea Huedin, cât şi zonele Brăişor, Poieni, Morlaca, Ciucea, Bucea, zone unde puţinele unităţi economice care au existat până în 1989 ori şi-au încetat în totalitate activitatea, ori şi-au redus-o atât de drastic, încât, în prezent, numărul şomerilor este extrem de mare, nu numai în localitatea Aghireş şi Huedin, ci în întregul spaţiu aferent acestei zone geografice.

Vă mulţumesc.

Şi pentru a răspunde întrebării adresate de domnul preşedinte, îi ofer prilejul să constate că mai am timp şi pentru altceva, cu ultimul număr al revistei al cărei redactor şef sunt.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, vă felicit şi vă mulţumesc şi pentru activitatea ştiinţifică pe care o desfăşuraţi.

Domnul ministru Viorel Gherase răspunde tot domnului deputat Damian Brudaşca, cu privire la consecinţele neaplicării prevederilor art.8 din Legea nr.33/1996 asupra bugetului.

Poftiţi, domnule ministru.

Domnul Viorel Gherase:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Întrebarea domnului Damian Brudaşca se referă la prevederile art.8 din Legea nr.33/1996 privind suportarea de la buget a 50% din valoarea materialului lemnos acordat moţilor.

Art.8 din Legea nr.33/1996 prevede că materialul lemnos la care au dreptul familiile din Munţii Apuseni, conform art.2 şi 7, pentru prelucrare, realizarea de construcţii noi şi repararea construcţiilor se plăteşte cu reducere de 50% din preţul oficial stabilit de organele silvice. În continuare, art.12 din aceeaşi lege prevede că reducerile de 50% pentru materialul lemnos atribuit prin prezenta lege se suportă de la bugetul de stat.

Având în vedere faptul că în Legea bugetului de stat nu sunt prevederi distincte cu privire la această diferenţă de preţ, în prezent, aceste dispoziţii nu sunt aplicabile. Odată cu reorganizarea ministerelor, responsabilitatea înaintării unor propuneri în acest sens a fost transferată Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor care, în funcţie de priorităţi, le va promova către autorităţile cointeresate.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc mult.

Poftiţi, domnule deputat. Dacă îmi mai aduceţi încă o revistă!

Domnul Damian Brudaşca:

Trebuie să aşteptaţi până la sfârşitul lunii.

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Este regretabilă această formă de răspuns că "dacă se va considera prioritar". Să nu uităm că avem în vedere o lege: este Legea nr.33/1996. O lege nu se aplică cu "dacă". Cred că acest lucru ar fi trebuit să fie foarte clar şi la nivelul Executivului.

Vreau să vă spun că Munţii Apuseni clocotesc, datorită faptului că ei se consideră minţiţi şi batjocoriţi, pentru că singura posibilitate de a fi sprijiniţi să iasă din marasmul în care se găsesc ar fi fost aplicarea acestei Legi a moţilor. Această Lege a moţilor este încălcată sistematic. Carnetul moţilor, pentru care s-au primit bani, este prilej de batjocură, atunci când este vorba să beneficieze de prevederile acestei legi.

Prin urmare, mi-am permis să depun un amendament clar, pentru ca, totuşi, această lege să fie aplicată, pentru că, din păcate, în România, după cum se vede, legile se aplică doar condiţionat. Este un lucru foarte grav şi este o palmă dată, în fond, sistemului democraţiei pe care ne tot zbatem, de atâţia ani, să-l implementăm în ţara noastră.

Domnul Valer Dorneanu:

În continuare, vreau să-l anunţ, tot pe domnul Damian Brudaşca, faptul că Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului solicită amânarea răspunsului, pentru a-şi fundamenta mai bine răspunsul şi pentru a nu fi criticată, cum aţi criticat ministerele anterioare.

Ultima întrebare formulată de domnul Damian Brudaşca este adresată Ministerului Justiţiei, la care răspunde domnul secretar de stat Costache Ivanov.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Stimate domnule deputat,

La întrebarea formulată de dumneavoastră referitoare la nivelul scăzut al salariilor personalului administrativ şi din celelalte servicii funcţionale, în raport cu salariile celorlalte categorii de personal din justiţie, vă comunicăm următoarele.

În conformitate cu prevederile art.I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.33/26 februarie 2001 privind unele măsuri referitoare la salarizarea funcţionarilor publici şi a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum şi a personalului din organele autorităţii judecătoreşti, au fost abrogate prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.245/2000 privind stabilirea sistemului unitar de salarizare a funcţionarilor publici şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.257/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.65/1998 privind salarizarea diplomaţilor.

Art.II prevede că salariile de bază şi celelalte drepturi salariale ale funcţionarilor publici se stabilesc în continuare potrivit prevederilor Legii nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar.

În art.V se dispune ca Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale împreună cu Ministerul Administraţiei Publice să elaboreze, până la data de 1 iulie 2001, un proiect de lege prin care să se asigure revizuirea sistemului de salarizare în sectorul bugetar şi o politică unitară de stabilire a salariilor în funcţie de importanţa domeniului de activitate şi de performanţele profesionale individuale.

Potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.42/15 martie 2001 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2001 personalului din sectorul bugetar, categoriile de personal la care vă referiţi au beneficiat şi vor beneficia de o creştere medie salarială corelată cu evoluţia estimată a indicelui preţurilor de consum calculat ca medie a anului 2001, faţă de luna decembrie 2000, în 3 etape, respectiv în luna martie, iunie şi septembrie.

Vă rugăm să primiţi, domnule deputat, asigurarea întregii mele consideraţii.

Semnează doamna ministru Rodica Stănoiu.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Pentru doamna deputat Mihaela Ionescu, am înţeles că aţi primit un răspuns scris?

Doamna Mihaela Ionescu (din sală):

Eu am două întrebări şi o interpelare. Pentru întrebări, dar pentru interpelare?!

Domnul Valer Dorneanu:

Deci urmează să primiţi un răspuns scris de la Ministerul de Externe.

Nu e venit nimeni de la Ministerul de Externe.