Dezbateri parlamentare

Domnul Adrian Năstase:

Trecem la pct.5 al ordinii de zi, după modificarea pe care am operat-o. Şi, în mod normal, rapoartele trebuie prezentate de către preşedintele Consiliului de administraţie şi, sigur, raportul comisiilor după aceea adăugat. Pentru televiziune, pentru că domnul Nicolau nu a fost prezent, nu am putut să-i dau cuvântul, în mod evident. Aici, însă, am să-i dau cuvântul domnului Dragoş Şeuleanu, care este prezent, este preşedintele Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, pentru a prezenta Raportul de activitate şi Contul de execuţie bugetară pe anul 2004.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Dragoş Ştefan Şeuleanu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Sunt deosebit de onorat să fiu în faţa dumneavoastră pentru a prezenta raportul consiliului de administraţie.

În primul rând, aş vrea să afirm că mi-am manifestat întreaga încredere în Parlamentul României, solicitând o comisie de control pentru a elucida toate eventualele lucruri care ar putea să stârnească neclarităţi.

Apoi, aş vrea să vă spun că postul public de radio, în anul 2004, şi-a îndeplinit misiunea de serviciu public. Şi acest lucru este dovedit de faptul că în anul 2004, pentru prima oară după cinci ani, a crescut audienţa serviciului nostru, în condiţiile în care, în mod normal, într-un an electoral, audienţa scade la un post public de radio.

De asemenea, a crescut credibilitatea postului public de radio, şi aceasta demonstrează că, cetăţenii, cei care ne plătesc, au încredere în serviciul nostru. Am acordat mai mult timp dezbaterilor politice şi, în special, dezbaterilor în care cetăţenii au putut să vină să-şi spună cuvântul în direct, să-şi întrebe aleşii în legătură cu opţiunile pe care aceştia le fac în timpul mandatului.

De asemenea, a crescut rolul cultural al Societăţii Române de Radiodifuziune, devenind unul dintre promotorii culturii naţionale. Suntem, printre altele, unul din cei importanţi plătitori de drepturi de autor şi drepturi conexe din România.

Radio România a reprezentat în anul 2004 o platformă comunicaţională, prin reţeaua de corespondenţi externi pe care a creat-o, cea mai puternică reţea de corespondenţi externi a unei instituţii media din ţara noastră, prin emisiunile de tip duplex pe care le-am realizat împreună cu posturi similare, în special din spaţiile învecinate, Bulgaria, Polonia, Ungaria, apoi cu state mai îndepărtate: Israelul, în aşa fel încât interesele româneşti să fie reprezentate şi în acele zone.

Şi, nu în ultimul rând, am insistat să fim o platformă comunicaţională în societatea românească, prin prezentarea şi promovarea valorilor minorităţilor etnice din ţara noastră.

În ceea ce priveşte utilizarea fondurilor publice, domnule preşedinte, aş dori să afirm, cu toată tăria, că în anul 2004, Societatea Română de Radiodifuziune a utilizat legal fondurile care au fost puse la dispoziţie de către societate.

De asemenea, am utilizat cu eficienţă fondurile, şi acest lucru se dovedeşte prin faptul că principala noastră investiţie pe care am făcut-o a dus la creşterea audienţei, deci investiţia în resursele umane a dus la creşterea audienţei, şi acesta este criteriul cel mai important.

Ceea ce poate fi pus, eventual, în discuţie, reprezintă oportunitatea. Dar, după cum ştiţi, fiecare dintre noi poate fi contestat atunci când decide. Ceea ce este important este că deciziile noastre au fost legale.

Nu în ultimul rând, dar nu doresc să consider că acesta este un element de succes deosebit, şi în acest an Societatea Română de Radiodifuziune a încheiat cu un profit rezonabil.

În ceea ce priveşte salariul preşedintelui - director general, pentru că mi-aş îngădui să anticipez o afirmaţie care va urma, acesta este legal, pentru că Legea nr.41 a fost amendată de o lege ulterioară.

În anul 2004 am terminat reorganizarea, în aşa fel încât Radio România se aliniază la standardele europene în ceea ce priveşte sistemul de organizare. Această reorganizare a generat tensiuni la un nivel acceptabil, la un nivel normal, pentru că majoritatea angajaţilor susţin reorganizarea pe care tocmai am încheiat-o.

Desigur, în Radio România, după cum ştiţi, a existat în anul 2004 un grup de presiune, care după părerea noastră a fost orchestrat din afară, câţiva colegi care şi-au exprimat neîncrederea în administraţie. Este şi normal, pentru că suntem o instituţie democratică. Ar fi fost anormal să nu fie nimeni împotriva administraţiei. Deci, eu apreciez că acest demers al colegilor noştri, până la urmă şi-a dovedit partea bună.

Ultimile două remarci: am fost acuzaţi, chiar de aceşti colegi, apoi au existat şi alte voci, din alte spaţii, de acte de cenzură.

Aş vrea să vă reamintesc, doamnelor şi domnilor parlamentari, că în anul 2004 Societatea Română de Radiodifuziune aproape nu a primit contestaţii din partea partidelor politice, exact în timpul campaniei electorale. Deci, revenirea - după un an de zile - la subiectul "cenzură", mi se pare tardivă.

În al doilea rând, Clubul român de presă şi Uniunea ziariştilor profesionişti au considerat că cele treizeci şi ceva de acuzaţii privind aşa-zisa cenzură nu îndeplinesc condiţiile pentru a fi cotate drept cenzură. Adică, tocmai instituţiile profesionale au declarat: "Nu este cenzură".

Aş vrea să închei, făcând un apel la dumneavoastră, pentru a realiza un demers conjugat, bipartizan, în vederea modificării Legii nr.41. Desigur, votul dumneavoastră poate să conducă la demiterea Consiliului de Administraţie. Ne aşteptăm şi la o asemenea situaţie, dar important este ca noi să avem o instituţie publică puternică, care să existe dincolo de ciclurile electorale, şi să ne încadrăm în standardele europene. Am toată încrederea în votul dumneavoastră.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte,

Din partea comisiilor pentru cultură, are cuvântul domnul senator, domnul vicepreşedinte Cioroianu.

Domnul Adrian Mihai Cioroianu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună ziua, doamnelor şi domnilor.

Permiteţi-mi să încep prin a mulţumi în numele dumneavoastră, domnului Şeuleanu, pentru prezenţă astăzi aici. Cred că este un semn de civilitate şi un semn de respect faţă de Parlamentul României şi faţă de Senat.

Evident, poate că nu cu toate ideile pe care vi le voi prezenta, nu va fi de acord cu ele, dar poate că asta arată complexitatea lumii în care trăim.

Aşadar, raportul comun privind activitatea şi contul de execuţie bugetară ale Societăţii Române de Radiodifuziune pe anul 2004. Potrivit prevederilor legale, raportul de activitate al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune pentru anul 2004 şi raportul privind contul de execuţie bugetară la 31 decembrie 2004 au fost depuse în Parlament în vederea avizării lor de către Comisia pentru cultură, arte, şi mijloace de informare în masă a Senatului, Comisia pentru cultură, arte, şi mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor, şi Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci ale celor două Camere.

Comisia pentru cultură, arte, şi mijloace de informare în masă, comisiile Senatului şi Camerei Deputaţilor, respectiv Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci ale celor două Camere s-au reunit în şedinţe comune pentru a dezbate documentele mai sus-menţionate.

Şedinţa comună a Comisiilor pentru cultură, arte, şi mijloace de informare în masă a avut loc în ziua de 31 mai 2005.

În redactarea prezentului raport comun, cele două comisii au ţinut seama de avizul comun al Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci.

Raportul de activitate al Societăţii Române de Radiodifuziune pe anul 2004 se referă în principal la următoarele probleme. Stimaţi colegi, sunt 11 puncte, şi vi le prezint pe scurt:

1. prezentarea unei sinteze cu caracter introductiv, în care sunt evidenţiate conţinutul raportului, istoricul societăţii;
2. caracteristicile generale, în anul 2004, ale Societăţii Române de Radiodifuziune;
3. concluziile manageriale;
4. prezentarea poziţionării Radio România pe piaţa media;
5. redescoperirea dimensiunii culturale la Radio România;
6. producţia editorială;
7. activităţile complementare ale Societăţii Române de Radiodifuziune;
8. managementul resurselor umane;
9. programele de dezvoltare tehnică;
10. informaţii cu privire la cooperările şi înţelegerile bilaterale ale Societăţii Române de Radiodifuziune cu organisme din Franţa, Statele Unite, Germania, Olanda, Austria, Israel, Slovacia, Algeria, Macedonia ş.a.m.d.;
11. situaţia financiară a Societăţii Române de Radiodifuziune.

Comisiile reunite pentru buget, finanţe şi bănci ale celor două Camere s-au întrunit în şedinţă comună în data de 31 mai şi au analizat contul de execuţie bugetară al Societăţii Române de Radiodifuziune.

Evident, aici au apărut câteva probleme pe care mă văd obligat să vi le prezint.

Analizând raportul de audit întocmit de Curtea de Conturi, având ca temă "Performanţa managementului în administrarea şi utilizarea veniturilor proprii realizate de Societatea Română de Radiodifuziune, precum şi raportul comisiei parlamentare de anchetă privind evaluarea activităţii Societăţii Române de Televiziune şi Societăţii Române de Radiodifuziune, comisiile au constatat următoarele.

La fundamentarea bugetului nu s-au avut în vedere obiectivele structurilor Societăţii Române de Radiodifuziune, adică departamente, posturi teritoriale, iar depăşirea bugetului pe parcursul execuţiei s-a produs din cauza neurmăririi încadrării cheltuielilor în limitele aprobate, la nivelul fiecărei structuri.

Apoi, pe parcursul execuţiei bugetare, cheltuielile cu plata drepturilor de autor nu s-au încadrat în nivelul cheltuielilor aprobate prin bugetul iniţial, fapt care a necesitat rectificarea bugetului la sfârşitul anului.

Cheltuielile de asistenţă juridică, reprezentând onorarii pentru mai multe societăţi de avocaţi, în sumă de 4,2 miliarde lei, au crescut faţă de anul precedent cu 1,7 miliarde lei, ca urmare a creşterii numărului de contracte, precum şi a tarifelor negociate.

Din verificările contractelor, a rezultat că Societatea Română de Radiodifuziune a plătit din eroare suma de 176,1 milioane lei în contul unei firme de avocaţi; suma nu reprezintă contravaloarea unor servicii efectuate în scopul desfăşurării activităţii proprii, şi a fost ulterior, în întregime recuperată.

Apoi, nereguli în ceea ce priveşte respectarea reglementărilor cu privire la licitaţiile publice pentru servicii de curăţenie, cu referire la contractul adjudecat de firma "CASA NOVA" S.R.L.

Nereguli cu privire la licitaţia şi derularea contractului pentru executarea de lucrări de construcţii, adjudecat de firma "IRIDEX GROUP CONSTRUCŢII" S.R.L.

Nereguli în ceea ce priveşte derularea contractului cu firma de reprezentare americană Greenberg.

Încălcarea prevederilor legale, în cazul majorării plafonului de cheltuieli pentru sistemul informatic.

Organizarea defectuoasă a controlului financiar preventiv.

Nu a fost organizată evidenţa contabilă analitică a persoanelor fizice şi juridice plătitoare de taxe radio.

Nu s-au luat măsuri pentru executarea silită a creanţelor din taxa radio.

Nu s-au întreprins toate demersurile necesare pentru emiterea de către Guvern a normelor privind efectuarea controlului, constatarea contravenţiilor, aplicarea sancţiunilor în cadrul sustragerilor de la plata taxelor de către deţinătorii receptoarelor radio.

Permiteţi-mi să ajung la concluzie: având în vedere cele de mai sus, în şedinţa comună din data de 31 mai 2005, Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci ale Parlamentului au hotărât cu 15 voturi pentru, 9 voturi împotrivă şi o abţinere, avizarea negativă a raportului cu privire la contul de execuţie bugetară pe anul 2004 al Societăţii Române de Radiodifuziune.

Şi, în fine, stimaţi colegi, raportul Consiliului de Administraţie a fost prezentat de preşedintele Consiliului de Administraţie, domnul Dragoş Ştefan Şeuleanu, în prezenţa unor membri ai Consiliului de Administraţie şi ai Consiliului Director.

La dezbaterile pe marginea raportului au luat parte: doamna senator Viorica-Georgeta Pompilia Moisiuc, domnii senatori Adrian Mihai Cioroianu, Vasile Dâncu, Ion Mihai Dumitrescu, Adrian Păunescu, Petru Nicolae Ioţcu, doamnele deputat Raluca Turcan, Gabriela Creţu, domnii deputaţi George Băeşu, Cătălin Micula, Dumitru Avram, Aledin Amet, Petre Străchinaru, Radu Podgorean, Marton Arpad Francisc, Emilian Valentin Frâncu.

Evident că opiniile parlamentarilor au fost împărţite între critici şi aprecieri. În ceea ce priveşte aprecierile, s-a remarcat o anumită evoluţie pozitivă a activităţii Societăţii Române de Radiodifuziune, în special cu referire la încercarea de realizare a emisiunilor şi programelor de către profesionişti.

Referitor la criticile aduse, a fost menţionat faptul că nu sunt clare criteriile obiective care au stat la baza departajărilor salariale între diferite categorii de salariaţi şi între aceştia şi colaboratorii externi.

De asemenea, a fost imputată concentrarea eforturilor manageriale pe principalele posturi din Bucureşti, cu neglijarea posturilor locale.

A fost evidenţiat faptul că nu s-a reuşit realizarea unei corelaţii între audienţa posturilor de radio ale Societăţii Române de Radiodifuziune şi publicul acestora, reprezentat de plătitorii taxei pentru serviciul public de radio.

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

După încheierea dezbaterilor, comisiile reunite au procedat la votarea raportului de activitate pe anul 2004 al Societăţii Române de Radiodifuziune, rezultatul fiind următorul: 8 voturi pentru, 15 voturi împotrivă şi 2 abţineri.

Prin exprimarea votului majoritar negativ, comisiile au hotărât să propună plenului Parlamentului, adică dumneavoastră, respingerea raportului de activitate şi a contului de execuţie bugetar al Societăţii Române de Radiodifuziune pe anul 2004.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Trecem la dezbateri.

Are cuvântul, pentru început, domnul deputat Străchinaru.

Domnul Petre Străchinaru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Faptul că în perioada guvernării anterioare, puterea a devenit dominatoare în spaţiul media, a devenit un truism. Forma în care s-a manifestat aservirea Radioului şi a Televiziunii publice, în special cu prilejul pregătirii şi derulării campaniei electorale pentru actuala legislatură parlamentară şi prezidenţială a fost cea de protecţie a imaginii pentru vârfurile politice aflate la putere şi de manipulare a opiniei publice în privinţa imaginii opoziţiei.

În seara zilei de 13 decembrie 2004, în timp ce întreaga ţară frământa în aşteptarea ştirilor referitoare la rezultatele parţiale ale celui de-al doilea tur de scrutin din alegerile prezidenţiale, informaţia de la Biroul electoral central, de la sediile partidelor aflate în competiţia electorală şi mai apoi din Piaţa Universităţii circula doar pe canalele media private. Canalul România Actualităţi, Canalul Radio România Actualităţi, anticipând câştigarea alegerilor de către Traian Băsescu, difuza o emisiune de şansonete, conform grilei de programe pe care raportul de activitate pe anul 2004, supus aprobării noastre de către actuala conducere a Societăţii Române de Radiodifuziune, o apreciază drept: "Deschisă, cu mare forţă de adaptabilitate la specificul actualităţii".

În ciuda celor afirmate, vreau să spun că au existat numeroase rapoarte internaţionale care au consemnat această manipulare şi practică cotidiană a cenzurii faţă de activitatea liderilor opoziţiei şi a organizaţiilor politice pe care aceştia le reprezentau. După cum au existat glasuri, în special din interiorul Societăţii Române de Radiodifuziune, care au acuzat cazuri concrete de aservire politică a acestei instituţii faţă de putere, în ultimii doi ani.

Într-o scrisoare deschisă, adresată nouă, parlamentarilor, de unele organizaţii ale societăţii civile, împreună cu jurnaliştii protestari din Televiziunea şi Radioul public, se spunea: "Încălcarea misiunii publice de către cele două instituţii, cenzura care a afectat grav independenţa editorială a jurnaliştilor, disfuncţiile manageriale, abuzurile şi ilegalităţile nu pot fi trecute cu vederea, nici folosite ca monedă de schimb în negocieri politice.

Toate acestea au dus la cumularea unor puncte negative în rapoartele de ţară ale celor mai importante organisme europene şi americane privind situaţia libertăţii presei în România.

Dar, în primul rând, pentru noi, contribuabilii, există amărăciunea cu care am receptat deformarea realităţii social-politice româneşti şi încălcarea dreptului nostru elementar la informare corectă de către conducerea actuală a Radioului public, aservită unei guvernări pe care tot noi, contribuabilii, nu am mai dorit-o, dovadă că am amendat-o prin vot, în pofida eforturilor mediatice obediente.

De aceea, a continua în actuala formulă de conducere, ar accentua şi ar determina pierderea de către această instituţie a oricărui credit moral şi a oricărui prestigiu, câştigate pe parcursul anilor, prin verticalitatea adevăraţilor ei profesionişti.

Radioul public are nevoie să fie încredinţat unei echipe manageriale şi unei personalităţi din lumea profesioniştilor, care să nu stea în umbra puterii, care să nu se implice în lupta efemeră a politicii, şi care să se dedice devotat educaţiei şi binelui public.

În acest sens, vă cer să amendaţi, prin votul dumneavoastră, activitatea Societăţii Române de Radiodifuziune din anul 2004.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat o va face, votând pentru respingerea raportului de activitate şi a contului de execuţie bugetară al Societăţii Române de Radiodifuziune pe anul 2004.

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Eugen Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Este foarte bine că s-au dezbătut toate aceste rapoarte unul după altul, pentru că se vede foarte clar că este vorba de o dublă execuţie, iar la Televiziune a fost chiar una inutilă, în sensul că am demis de câteva ori Consiliul de Administraţie.

Aş vrea să informez colegii că activitatea Comisiilor pentru cultură ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, în ceea ce priveşte analiza raportului de activitate al Radioului, a fost dezbătut în condiţii, care zic eu că se încalcă puţin legea, având în vedere că s-au folosit documente care nu existau.

A invocat domnul Cioroianu un raport al Comisiei de anchetă, raport care nu există. Dar ceea ce este mai grav este că dânsul ştia că acest vot al comisiei nu s-a dat pe acest raport.

Comisia de anchetă şi-a întrerupt activitatea datorită faptului că, din lipsă de cvorum, s-a suspendat şedinţa la votarea unui amendament. Nu-l pot bănui pe domnul Cioroianu că nu ştie atâta lucru, că după ce s-a dat votul final, nu se mai votează nici un fel de amendament. Dacă nu este aşa, să mă contrazică.

Nedându-se votul final, nu există nici un raport al comisiei, iar raportul acesta, aşa-zis al comisiei, la care dânsul este coautor, a fost folosit în ceea ce priveşte raportul comisiilor reunite. Pornind de la o premisă falsă, adică de la un document care nu există, evident că şi concluzia poate fi eronată.

În concluzie, vreau să vă spun că asistăm, în continuare, la o altă execuţie politică, şi sunt convins că după ce veţi vota propunerile comisiilor, care evident s-au dat la foc automat, într-o jumătate de zi discuţi activitatea unei instituţii, după ce veţi vota să destituiţi şi acest Consiliu de Administraţie, vom intra probabil într-o mascaradă de numiri de oameni de încredere, oamenii fideli ai actualei puteri, tocmai pentru a arăta că aceste instituţii nu sunt, absolut deloc, politizate. Mai precis, dacă punem oameni de încredere de la PNL şi PD, am rezolvat depolitizarea instituţiilor. (Aplauze.)

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Marton Arpad.

Domnul Marton Arpad Francisc:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor,

Acum aproape patru ani, s-a pus în discuţie un raport de activitate a Radiodifuziunii. Trecându-se la vot, s-a propus un vot secret, care s-a votat cu majoritate de voturi, decizie după care opoziţia de atunci a părăsit sala.

Rezultatul votului e deja cunoscut: majoritate de voturi pentru respingerea acelui raport şi 2 voturi împotrivă. Erau reprezentanţii UDMR-ului, care au rămas în sală şi au votat împotrivă. Am votat împotrivă pentru că şi atunci eram convinşi că aceste două instituţii trebuie să aibă o activitate curentă, fără imixtiunea politicului, care într-adevăr, pe baza legii poate fi impus.

Am avut acest punct de vedere chiar şi atunci când ştiam că foarte multe elemente ne împingeau spre un vot negativ, că din punct de vedere managerial, din păcate, conducerea de atunci nu a fost prea strălucitoare. Totuşi, când s-a ajuns la un vot în plen, noi am votat pentru demiterea acelui Consiliu de Administraţie, tocmai din cauza acelei situaţii care s-a creat deja în Radiodifuziune, o situaţie de tensiune care a trebuit să fie cât mai repede curmată şi să se impună un manageriat care să continue puţinul bun care s-a realizat până atunci.

N-am fost nici sigur, prea mult, dacă manageriatul care urma va fi unul bun. Actualmente, trebuie să vă spun că, într-adevăr, a urmat din punct de vedere managerial o activitate, din punctul nostru de vedere, bună.

În sfârşit, Radiodifuziunea a fost, din punct de vedere economic, pusă pe picioare; au intervenit nişte restructurări; chiar dacă, într-adevăr, mai lasă de dorit descentralizarea, ponderea posturilor teritoriale, dar în acest interval a crescut semnificativ atât banul care s-a dat pentru aceste posturi, cât şi activităţile pe frecvenţele radio care s-au obţinut: extinderea acestor frecvenţe, extinderea orelor de emisie a acestor posturi, inclusiv pentru minorităţile naţionale.

Totuşi, a existat în această perioadă şi un moment destul de tensionat, cu care iarăşi nu am fost de acord. Era acel moment de impunere a taxei Radio-TV, la care noi am propus câteva amendamente, având în vedere problemele sociale. Unele au fost admise, altele nu.

Deci, inclusiv perioada despre care vorbeşte acest raport, din punctul nostru de vedere a constat într-o activitate managerială bună, zicem noi. Au existat, totodată, şi semne de întrebare; semne de întrebare pentru că au existat contestaţii referitoare la aşa-zisa cenzură şi intervenţie politică în activitatea redacţională.

Din raport reiese că ar fi existat nişte nereguli în derularea licitaţiilor publice, şi evident există şi nişte prevederi cu care, din punct de vedere juridic trebuie să fim de acord, din punct de vedere al restricţiilor bugetare, dar din punct de vedere uman, poate, poate că noi am fi avut o severitate mai redusă, că nu s-a trecut la executarea silită a acelor taxe cu care nu am fost de acord, şi nici opoziţia de atunci n-a prea fost de acord, mai ales cu mărimea acestor taxe.

Iată-ne în ipostaza în care s-a repetat aceeaşi situaţie referitoare la Consiliul de Administraţie al Radiodifuziunii, situaţie în care am avut dubii, situaţie în care reprezentanţii UDMR-ului, cum a reieşit din acest vot, s-au abţinut, făcând o diferenţiere netă între punctul nostru de vedere faţă de activitatea Consiliului de Administraţie al Televiziunii, şi în primul rând, a preşedintelui - director general, care şi-a permis şi în 2003 şi în 2004 să facă din Televiziunea publică vocea proprie de atac la persoană, chiar dacă era nevoie, faţă de oricine şi-a permis să spună un cuvânt rău despre domnia sa.

Însă, istoria se repetă. Din păcate, în cadrul instituţiei, iarăşi, au crescut aceste semnale de tensiune internă, şi având în vedere şi faptul că oricum acest Consiliu de Adminsitraţie ar fi avut un mandat destul de scurt încă în faţă, grupul nostru parlamentar va vota respingerea acestui raport, pentru a se trece cât mai urgent la numirea unui Consiliu de Administraţie responsabil şi cu speranţa că acest Consiliu de Administraţie va continua tot ceea ce s-a făcut bun în Radiodifuziune şi, evident, va corecta acele elemente faţă de care şi noi am avut nişte suspiciuni.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul, în continuare, domnul Emilian Frâncu, din partea grupului parlamentar al PNL.

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Cineva care citeşte superficial raportul Societăţii Române de Radiodifuziune ar putea să creadă că această instituţie a atins perfecţiunea. Din păcate, este o laudă grosieră de la un capăt la altul, şi nu apare nici măcar o umbră de neîmplinire.

De fapt, lucrurile nu stau deloc aşa. Toate minusurile, toate punctele slabe au fost ascunse cu grijă sub preşul unui noian de cifre şi informaţii laudative. Doar în urma discuţiilor pe care le-am purtat la comisie, mi-am putut da seama de manipularea la care eram supuşi.

Iată câteva exemple: la raportul financiar, Cap.IX, pag.121, nu sunt defalcate procentual sursele veniturilor. Abia în dialog direct am aflat că ele provin aproape în proporţie de 85% din abonamente, iar radiourile regionale îşi aduc un aport de 0,8%, subliniez, 0,8% din veniturile totale.

Asta înseamnă că nu există nici un fel de preocupare pentru atragerea de publicitate, iar lauda că există profit mare în urma activităţii, este o afirmaţie care nu se bazează pe efort propriu, ci provine - evident - din taxele colectate de la populaţie.

Legat de aşa-zisa echidistanţă redacţională, vă fac cunoscut faptul că la Vâlcea, în ultimii 2 ani, aproape nici o manifestare culturală, expoziţie filatelică, lansare de carte, simpozion sau dezvelire de bust, acţiune umanitară sau socială organizată de lideri ai opoziţiei nu a fost prezentată de Radio- Oltenia şi cu atât mai puţin de România Actualităţi.

În schimb, zilnic, erau prezentate acţiuni, chiar şi banale, ale prefectului, ale primarului de Râmnic, ale preşedintelui Consiliului judeţean, întâmplător, cu toţii lideri ai P.S.D.-ului local, cu referiri extrem de favorabile.

La întrebarea mea firească despre această discriminare mi s-a răspuns că s-a primit indicaţia ca să se evite pe cât posibil temele legate de politică. Adică ce făceam noi, opoziţia de atunci, era politică, iar reprezentanţii puterii puteau să "zburde" în voie pe undele Societăţii Române de Radio, sub acoperirea funcţiilor din administraţie.

Apare evidentă slaba implicare a Departamentului juridic, cheltuindu-se sume mari pentru contracte cu firme de consultanţă juridică ce dublau, practic, activitatea angajaţilor proprii.

Comunicarea în interiorul instituţiei şi între preşedinte şi alţi membri ai Consiliului de administraţie a fost defectuoasă. Chiar şi în discuţiile de la Comisia de cultură a reieşit că exista un stil dictatorial de conducere, cei care se opuneau fiind persecutaţi şi marginalizaţi.

O carenţă majoră a actului managerial de la Societatea Română de Radio mi se pare a fi şi slaba preocupare pentru dezvoltarea postului Antena Satelor şi în Moldova sau obţinerea frecvenţelor FM pentru Radio România Tineret, transformat printr-o decizie discutabilă într-un post cu emisie integrală pe internet.

În acest fel, mandatul de serviciu public al Societăţii Române de Radio nu este îndeplinit decât parţial, neasigurându-se accesul egal al tuturor potenţialilor ascultători la toate programele oferite.

Radioul public este cel mai bogat radio din ţară, dar are în continuare cea mai înapoiată tehnologie, ajungându-se la situaţii incredibile. Într-adevăr, în radio se taie în continuare banda cu foarfeca. Şi chiar atunci când editarea reportajelor se face pe calculator, materialul se transpune încă pe banda care este la mâna a doua şi care se refoloseşte de mult prea multe ori.

Deşi apreciez o creştere a potenţialului SRR în ultimii ani, consider că sunt suficiente motive pentru a nu fi de acord cu stilul de management dictatorial şi politizarea excesivă a Societăţii Române de Radio. De aceea, vă solicit un vot negativ faţă de acest raport.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc.

Domnul deputat Amet Aledin.

Domnul Amet Aledin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din România, în ceea ce priveşte Societatea Română de Radiodifuziune se pronunţă pentru găsirea unei soluţii care să ducă la normalizarea unei situaţii, a unei activităţi de reală importanţă.

Programele de radio ale minorităţilor naţionale există. Este necesară, însă, câteodată, creşterea calităţii acestora, este necesară câteodată creşterea timpului alocat acestor comunităţi naţionale.

Comisia de anchetă, în ceea ce priveşte Radiodifuziunea Română şi-a desfăşurat în mod normal activitatea, constatând plusurile şi minusurile.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din România va sprijini, în mod cert, orice demers benefic pentru activitatea Societăţii Române de Radiodifuziune.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din România va vota pentru respingerea raportului de activitate a Societăţii Române de Radiodifuziune.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul senator Adrian Cioroianu.

Domnul Adrian Mihai Cioroianu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Evident că nu bănuiam vreo clipă că voi interveni, dar mă văd obligat, datorită celor spuse de distinsul coleg deputat de Mehedinţi.

De altfel, n-am înţeles foarte bine pentru că dânsul a spus ceva foarte grăbit şi apoi a plecat într-un loc în care, probabil, se simte mai bine decât în această sală. În esenţă, amendamentul despre care dânsul vorbea, nu a fost supus la vot, pentru că nu mai era cvorum în acel moment. Dânsul era acolo şi ştie foarte bine, dar el fusese depus în scris în timp util la comisie şi a fost acceptat ca atare.

Evident, nu voi intra în competiţie cu distinsul coleg deputat, dar eu cred că dânsul intră în competiţie cu omul invizibil, făcând parte două luni dintr-o comisie despre acum spune că n-a existat. Nu ştiu dacă este cumva masochist, pentru că dânsul a accceptat să facă parte din ceea ce domnia sa numea "aşa-zisa comisie parlamentară".

Acum, fie invizibil, fie masochist, eu cred că domnul Nicolicea rămâne mereu acelaşi, inconfundabil şi egal cu sine.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Radu Podgoreanu.

Domnul Radu Podgoreanu:

Stimaţi colegi,

De fapt, cu sau fără voia noastră, participăm astăzi la ritualul preluării puterii politice asupra celor două instituţii publice media.

Nu există nici o îndoială! Faptul că avem această coincidenţă, la scurt timp după alegeri, şi raportul de la Televiziune şi raportul de la Radio sunt respinse, faptul că acest lucru nu este surprinzător, ci a fost anunţat destul de clar într-un mod public, prin demersurile făcute de către un consilier prezidenţial, încă la scurt timp după câştigarea alegerilor, pentru găsirea unor înlocuitori la conducerea celor două instituţii politice, ne dovedeşte că, de fapt, avem de-a face cu o execuţie care era planificată şi gândită dinainte.

De altfel, dezbaterile pe marginea celor două rapoarte, în comisii, au fost formale. Mă mir că aici, în faţa dumneavoastră, în sală, au fost reluate acuzaţii şi întrebări la care conducerea celor două instituţii au dat răspunsuri clare şi convingătoare.

Nici un asemenea răspuns nu a fost luat în seamă, pentru că ordinul politic era acela de a trânti conducerile respective, de a le scoate, pentru a face loc clienţilor politici ai actualei puteri.

Este grav că Parlamentul României, în loc să constituie un suport al democraţiei româneşti, în acest mod loveşte într-unul din principiile democraţiei, respectiv libertatea de expresie în presă.

Pentru că ceea ce facem acum este preluarea controlului politic al celor două puternice instituţii media.

Şi vom vedea în perioada următoare ce înseamnă politizare. Vom ţine cont de toate lucrurile şi acuzaţiile aduse aici şi vom verifica în ce măsură noile administraţii se vor abate sau nu de la principiul controlului politic.

În acelaşi timp, vreau să vă spun că dacă tot vom fi puşi în faţa faptului împlinit, pentru că regula numerelor mari spune că cei care sunt majoritari, indiferent de logică, de adevăr, câştigă şi în acest fel vom avea de-a face şi cu demiterea conducerii de la radio, trebuie să ne gândim că vom fi, probabil, martorii unui scenariu pe care l-am mai trăit în perioada 1996 - 2000, adică se va aduce un interimat, un interimat pe care noi nu-l vom mai putea controla, cu mijloacele democratice ale Parlamentului.

Din acest punct de vedere cred că este imperios necesar ca, la scurt timp după această şedinţă, Parlamentul să ia în discuţie, în mod normal, conform legii care există în acest moment, formarea în mod corect a consiliilor de administraţie.

Cu cât vom avea interimat mai prelung, cu atât situaţia din cele două instituţii va fi mai dăunătoare şi pentru instituţii şi pentru informarea corectă a publicului.

În acelaşi timp, trebuie să spunem că acest cerc vicios, acest ritual al preluării controlului politic asupra Televiziunii şi Radioului trebuie curmat printr-o reformă a legislaţiei în domeniu.

Atâta timp cât legea ne permite o asemenea mascaradă, cum este cea a dezbaterii unor rapoarte politice, cu voinţă politică de a vedea numai ceea ce este negativ, vom avea un control politic prelungit şi vom fi departe de ceea ce cere democraţia în domeniul acesta.

Cred că toţi cei care vor vota astăzi împotriva raportului de la Radio nu fac decât să fie contradictorii cu ceea ce susţineau în perioada când se aflau în opoziţie şi când criticau - spuneau ei - controlul politic. Ceea ce fac ei astăzi este preluarea a ceea ce contestau.

Mulţumesc. (Aplauze din partea P.S.D.-ului).

Domnul Adrian Năstase:

Dreptul la replică al domnului deputat Nicolicea. Domnule deputat, aveţi un minut pentru chesstiuni care vizează strict chestiunile legate de persoană.

Domnul Eugen Nicolicea:

Nu sunt deloc masochist, nu mi-am produs absolut nici un fel de durere povestind, durerea era a dânşilor, care nu s-au comportat ca o comisie de anchetă, ci s-au comportat ca o divizie stalinistă.

În ceea ce priveşte calificativul care mi-a fost adresat, din nou, domnule Cioroianu, se dovedeşte formă fără fond, adică foloseşte cuvinte pe care nu le cunoaşte şi nu are nici o motivaţie să mă facă masochist, câtă vreme eu nu l-am făcut homosexual.

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Vă rog să revenim la fondul chestiunii.

Am rugămintea la liderii grupurilor să revină în sală, iar cei care sunt în sală să facă apel la colegii din grupurile parlamentare, pentru a veni să participe la vot.

Urmează, deci, exprimarea votului asupra raportului de activitate şi asupra contului de execuţie bugetară ale Societăţii Române de Radiodifuziune pe anul 2004. Comisiile pentru cultură au propus respingerea.

Stimaţi colegi,

Vă rog să luaţi loc în bănci! Domnule Hrebenciuc? Domnule Andon? Şi Guvernul să ia loc!

Vă repet, am să supun votului dumneavoastră propunerea Comisiilor pentru cultură, de respingere a raportului.

Cine este pentru această propunere de respingere a raportului? Vă rog să număraţi. 243 voturi pentru.

Împotrivă? 116 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Rezultatul votului: 243 voturi pentru, 116 împotrivă şi 2 abţineri.

Cu majoritate de voturi, raportul de activitate şi contul de execuţie bugetară ale Societăţii Române de Radiodifuziune pe anul 2004 au fost respinse.

Ca urmare a respingerii raportului de activitate şi a contului de execuţie bugetară, Consiliul de administraţie este demis de drept, potrivit art. 46 alin. 7 din Legea nr. 41/1994.

O să vă propunem, este, de fapt, o sugestie pentru Birourile permanente şi o convocare din partea preşedinţilor celor două Birouri permanente, ca la ora 14,30 să ne întâlnim, deci cu o jumătate de oră înainte de şedinţa de după-amiază a celor două Camere, pentru a decide în legătură cu procedura de urmat, în condiţiile în care va trebui să găsim soluţiile regulamentare şi legale pentru a completa, pentru a decide asupra conducerii celor două instituţii, în perioada următoare.

Vă reamintesc că cele două consilii de administraţie au fost demise de drept, prin voturile exprimate asupra rapoartelor prezentate astăzi în plen.