Dezbateri parlamentare

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Următorul punct al ordinii de zi.

Îl invit pe domnul prim-ministru Victor Ponta.

Vreţi să-l invitaţi pe domnul prim-ministru.

Trecem la punctul următor al ordinii de zi.

Deci, doamnelor şi domnilor, la acest punct al ordinii de zi este vorba ca, în conformitate cu prevederile art.13 pct.30 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, este vorba despre convocarea acestei şedinţe comune în vederea prezentării de către primul-ministru al Guvernului României a principalelor elemente ale scrisorii de intenţie aferentă celui de al treilea program economic consecutiv, de tip preventiv, care se încheie de România cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană.

Doamnelor şi domnilor,

Birourile permanente reunite au luat în discuţie o solicitare care a venit pentru prima oară din partea unui prim-ministru, care a dorit - şi trebuie să considerăm că acest lucru este o deschidere clară către dialog cu Parlament României - ca, la încheierea expunerii domniei sale, punctele de vedere ale grupurilor politice reprezentate în Parlament să fie, dacă se doreşte, exprimate în cadrul unor intervenţii la microfon cu o durată de cinci minute pentru fiecare grup parlamentar.

Procedura a fost adoptată cu unanimitate în cele două birouri permanente, pentru că este pentru prima oară când aceste intervenţii se fac nu pe baza timpului acordat algoritmic.

Deci fiecare grup parlamentar are dreptul la o intervenţie de cinci minute. Poate să-şi folosească, dacă se doreşte, aceste cinci minute pentru ca un reprezentant al celor două grupuri din Cameră şi Senat să îşi exprime un punct de vedere.

Procedură, domnul deputat Fenechiu, vă rog.

Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:

Domnilor preşedinţi,

Domnilor miniştri,

PP-DD-ul este un partid care - aşa cum a arătat până acum - pledează pentru fair-play şi pentru cooperarea tuturor forţelor politice acolo unde interesul naţional o cere.

Din păcate, însă, uneori guvernanţii de astăzi trăiesc cu impresia că pot decide singuri în probleme de interes major sau pot să se consulte cu cine vor.

Având în vedere împrejurarea că domnul prim-ministru Victor Ponta a înţeles să se consulte doar cu unele partide din opoziţie, ignorând Partidul Poporului-Dan Diaconescu, vrem să vă informăm pe această cale că deputaţii şi senatorii PP-DD înţeleg să se retragă de la şedinţa comună, pentru că, dacă pe domnul Ponta nu-l interesează punctul nostru de vedere în discuţii particulare, suntem convinşi că nu-l interesează nici în plen.

Vă mulţumesc.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Îl invit pe domnul prim-ministru.

Domnule prim-ministru,

Aveţi tribuna Parlamentului pentru a prezenta intervenţia dumneavoastră.

Înainte, cer grupurilor parlamentare să facă nominalizări pentru conducerea comisiei pentru Roşia Montană: preşedinte, vicepreşedinţi şi secretari.

Mulţumesc. Se consultă.

Domnule prim-ministru,

Aveţi cuvântul.

Domnul Victor-Viorel Ponta (prim-ministrul Guvernului României):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

În primul rând, aş vrea să vă mulţumesc pentru oportunitatea de a prezenta în plenul Parlamentului, în plenul Camerelor reunite, intenţia Guvernului, negociată de Guvernul României, de a avea un nou acord preventiv cu Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială.

Am ţinut foarte mult, şi în discursul de învestire, în programul de guvernare, am apreciat faptul că deciziile importante pentru întreaga ţară, nu doar pentru Guvern, trebuie să fie luate după informarea sau, eventual, chiar cu aprobarea Parlamentului.

Din acest motiv, înainte ca discuţia să fie purtată mai departe în cadrul boardului Fondului Monetar Internaţional şi a structurilor Comisiei Europene şi ale Băncii Mondiale, am considerat extrem de necesar şi de util să vă prezint situaţia actuală, stadiul negocierii şi implicaţiile pentru economia românească - implicaţiile unui eventual nou acord între Guvernul României şi Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială.

Fac precizarea, de la început, că am păstrat caracterul confidenţial al scrisorii de intenţie, aşa cum prevăd procedurile Fondului Monetar Internaţional, însă pentru prima dată cred - cel puţin în ultimii ani - am pus la dispoziţia tuturor liderilor de grup cu care am avut întâlniri textul scrisorii, evident cu obligaţia de a păstra caracterul confidenţial, şi mulţumesc tuturor celor care au respectat această obligaţie legală şi politică. Am avut informări, dezbateri atât în cadrul grupurilor şi partidelor care susţin Guvernul, dar şi cu grupurile parlamentare... (Rumoare. Vociferări.)

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Domnii chestori,

Vă rog să asiguraţi poliţia de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor senatori,

Domnii chestori,

Sunt persoane care nu aparţin Parlamentului României. Cum au intrat în sală? Deci sunt persoane care nu aparţin Parlamentului României. Conform Regulamentelor, nu au ce să caute în hemiciclu. (Rumoare. Vociferări.)

Deci nu tolerăm acte de huliganism în incinta Parlamentului.

Domnule prim-ministru, ne scuzaţi, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Eu totuşi o să vă rog să returnaţi banii domnului Neamţu, poate are nevoie pentru constituirea noului partid şi... (Aplauze.)

... ştiu că Domnia Sa din lipsă de bani n-a fost ales în Parlament, parcă aşa a zis, nu din lipsă de voturi şi n-aş vrea să fie lipsit de resursele financiare absolut necesare.

Mă întorc însă la ideea pe care am susţinut-o şi vă mulţumesc pentru această ocazie de a vă informa cu datele cele mai importante ale noului acord între România, Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială.

Aş vrea să reamintesc efectele deciziilor adoptate anul trecut în cadrul Acordului încheiat de către fostul guvern şi dus la bun sfârşit de către Guvernul pe care-l conduc. Împreună cu dumneavoastră şi în baza deciziilor adoptate de Guvern şi ratificate de către Parlament s-au reîntregit salariile bugetarilor în anul 2012 printr-o creştere cu 15%, s-a returnat contribuţia la sănătate reţinută pensionarilor cu pensiile peste 740 de lei în limita suportată de către buget. Salariul minim a fost crescut de la 700 la 800 de lei, venitul minim garantat, cu 8,4% în iulie 2013, alocaţia pentru susţinerea familiei, în medie cu 30% de la 1 iulie 2013. Am reuşit printr-un efort comun, Guvern - Parlament, să ieşim în cadrul anului 2012 din procedura de deficit excesiv şi am redus deficitul calculat pe sistemul european ESA - fac această precizare, inclusiv pentru preşedintele ţării, ESA înseamnă Sistemul European de Contabilitate şi nu altceva -, am redus acest deficit de la 5,7 la 2,9, urmând să avem în continuare o reducere pentru ca România să nu depindă atât de mult ca până acum de împrumuturi. Au fost măsuri pe care Guvernul, cu sprijinul dumneavoastră, le-a implementat pentru stimularea mediului de afaceri. Astfel, în 2013, am alocat 3,5 miliarde de lei pentru plata arieratelor la medicamente. Astăzi, în cursul zilei, am avut o întâlnire cu conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi până la sfârşitul anului România va respecta şi va implementa Directiva Europeană care prevede plata tuturor serviciilor în termenul de 60 plus 30 de zile. Am garantat împrumuturile autorităţilor locale în 2013 cu 800 de milioane de lei pentru plata arieratelor şi un miliard de lei la dispoziţie în semestrul al II-lea 2013 pentru compensarea datoriilor către agenţii economici. În acest fel o parte din datoriile acumulate, o parte semnificativă, de către autorităţile locale au fost plătite şi societăţile comerciale care au efectuat lucrări pentru autorităţile locale şi-au putut încasa banii.

În 2012 şi 2013 s-au aprobat scheme de ajutor de stat de 903 milioane de lei pentru investiţii private totale de circa 3 miliarde de lei, investiţii deja aprobate şi aflate în derulare, de natură să creeze circa 6000 de locuri de muncă noi.

Pentru prima dată de la intrarea României în Uniunea Europeană am acordat împrumuturi din Trezorerie pentru prefinanţarea fondurilor europene structurale, altele decât cele privind agricultura. În primele 8 luni din 2013 valoarea acestor împrumuturi a depăşit 6 miliarde de lei şi în acest fel absorbţia fondurilor europene a fost triplată de la 7,5% în 2012 la 22% în acest moment, evident, fiind deblocate toate programele operaţionale, cu excepţia programului de creştere a competitivităţii, pentru care aşteptăm o veste bună în această perioadă, practic gradul acesta de absorbţie va continua să evolueze pozitiv.

Vreau să vă informez că acesta ar fi al treilea acord consecutiv încheiat cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Dacă în cadrul primului acord România a utilizat un împrumut de 20 de miliarde de la instituţiile financiare internaţionale, al doilea acord a fost cu adevărat preventiv, în sensul în care România nu s-a mai împrumutat cu niciun euro sau dolar, iar al treilea acord propus are o valoare mai mică - 4 miliarde de euro, jumătate de la Comisia Europeană şi jumătate de la Fondul Monetar Internaţional, o sumă care nu va fi folosită de către România decât în cazul, cu totul şi cu totul excepţional, al unor grave crize pe plan internaţional.

Politicile implementate în cadrul acordurilor internaţionale au dus la scăderea semnificativă a costurilor de finanţare. Săptămâna trecută Guvernul României a emis titluri de 7 ani în euro cu cea mai mică dobândă din ultimii 23 de ani - 4,76%, în acest fel, economisindu-se circa 175 de milioane de euro dobânzi cumulate.

România se împrumută astăzi mult mai ieftin decât ţările din regiune şi-mi doresc să păstrăm acest trend care va semnifica o sarcină mai uşoară pentru cei care la scadenţă, peste 7-10 ani, vor trebui să plătească împrumuturile României.

Îmi doresc, alături de dumneavoastră, ca acest acord să fie ultimul acord pe care România să-l mai încheie cu instituţiile financiare internaţionale. Cred că după criza din 2009 România se află într-o perioadă constatată de către partenerii noştri internaţionali de însănătoşire fiscal-bugetară şi mi-aş dori, alături de dumneavoastră, ca peste doi ani să putem spune cu adevărat că România nu mai are nevoie de niciun fel de acord cu instituţii internaţionale.

În mod sigur, semnalul dat de faptul că România şi-a menţinut şi a finalizat cu bine acordurile precedente şi este acoperită de un nou acord cu Comisia Europeană şi instituţiile internaţionale este un mesaj de stabilitate şi de predictibilitate de natură să acorde siguranţa pe care fiecare investitor sau fiecare bancă privată care împrumută România şi firmele private din România au foarte mare nevoie.

Aş vrea să precizez, de asemenea, că în baza acestui nou acord, în măsura în care va fi susţinut de dumneavoastră şi ratificat de către partenerii noştri internaţionali, cofinanţarea naţională pentru fondurile europene va beneficia din nou de schema numită top-up, şi anume o creştere de la... o scădere de la 15 la 5%, în acest fel la rata actuală de absorbţie top-up-ul reprezintă o economie anuală de peste un miliard de lei.

Vreau să precizez, şi liderii de grup au la dispoziţie textul scrisorii, pentru opinia publică care sunt obligaţiile şi care sunt avantajele pe care România le-a obţinut prin această negociere. Nu există nicio obligaţie şi nicio intenţie de creştere a fiscalităţii. Cota unică de 16% a fost păstrată şi este păstrată şi există situaţii, aşa cum este TVA-ul la pâine, în care putem aplica scăderi de fiscalitate; în măsura în care scăderea de la 24 la 9% a TVA-ului la pâine se va dovedi un proiect de succes, îl vom continua în perioada care urmează şi cu alte produse alimentare, în aşa fel încât să combatem evaziunea fiscală, să avem preţuri acceptabile la produsele de bază şi să arătăm că acea teorie care spune că o fiscalitate mai redusă duce de fapt la încasări mai mari se poate verifica şi în România.

Din păcate, în baza tuturor evaluărilor făcute, inclusiv a Consiliului Fiscal, odată cu creşterea TVA în 2010 de la 19 la 24% evaziunea în domeniul taxei pe valoarea adăugată a ajuns chiar şi la 50%.

Pentru obţinerea acestui deziderat politic pe care cel puţin alianţa de guvernare şi l-a asumat, dar din câte ştiu nu a fost contestat şi de alte forţe politice, cel referitor la scăderea TVA-ului la pâine la 9%, bugetul şi impactul negativ a fost compensat prin creşterea accizelor la alcool şi la bunuri de lux; este o decizie susţinută de coaliţia de guvernare, dar cred că este o decizie corectă şi care-şi va dovedi în perioada următoare raţiunea economică.

Referitor la a doua creştere foarte mult discutată, şi anume obligarea persoanelor care obţin venituri din chirii de a plăti cotele de asigurări de sănătate, această obligaţie intră în vigoare de la 1 ianuarie 2014, este limitată la 5 salarii medii şi compensează o măsură extrem de corectă, de justiţie socială şi de îndreptare a ceea ce s-a luat şi, după mai 2012, a fost redat pensionarilor, acea prelevare de contribuţii de asigurări de sănătate considerată pe bună dreptate neconstituţională.

Acordul mai prevede majorarea sumelor pentru garanţii de stat de la 3 miliarde de lei la 8 miliarde de lei în perioada 2013-2014, ceea ce permite reluarea creditării private şi reprezintă o alternativă necostisitoare pentru finanţarea economiei.

Vreau să precizez că în acest moment, din punctul de vedere al Guvernului şi al Ministerului Finanţelor Publice şi Economiei, marea problemă pentru firmele private este accesul limitat şi dificil la credit. Băncile comerciale din România trebuie să-şi păstreze resursele de creditare pentru firmele private.

Statul român prin acest nou acord se poate împrumuta la preţuri rezonabile de pe pieţele internaţionale, fie în euro, fie în dolari, în acest fel lăsând disponibilul pentru piaţa internă, iar toate marile proiecte pe care le desfăşurăm vor fi finanţate de către diverse instituţii internaţionale BEI, BERD, Banca Mondială, un lucru care poate influenţa şi va influenţa în mod sigur pozitiv activitatea firmelor private.

Aş mai reliefa faptul că acordul prevede continuarea creşterii venitului minim garantat în 2014 şi introducerea unei alocaţii pentru încălzirea locuinţei pentru categoriile defavorizate, cele care au venituri de sub 670 de lei pe lună pentru fiecare persoană membră a familiei.

Referitor la programul de privatizări, vreau să spun încă o dată şi din acest punct de vedere am văzut că mesajul a fost foarte clar şi bine recepţionat, nu există privatizări majoritare. Este vorba de listarea a 10% din Nuclearelectrica, 15% din Romgaz, 15% din Compania Energetică Oltenia şi 10% din Hidroelectrica. E vorba de implicarea capitalului privat în companiile energetice la care statul rămâne acţionar majoritar, dar prin acest capital privat putem să avem şi un management mai performant şi resurse pentru investiţii în retehnologizare.

Vreau să precizez foarte clar, a existat o dezbatere în... pe scena publică, acordul nu prevede niciun fel de obligaţie pentru Guvernul României şi pentru România de a impozita persoanele fizice autorizate sau drepturile de autor, este o cerinţă veche a partenerilor noştri internaţionali, domnul ministru Ialomiţianu mi-a confirmat că şi în 2009-2010 s-a vorbit despre acelaşi lucru, nu avem o asemenea obligaţie şi împreună cu dumneavoastră putem să gândim în viitor un sistem fiscal care să lărgească baza de impozitare, pentru că în continuare în România sunt puţin cei care plătesc taxe şi foarte mulţi cei care beneficiază.

Prin angajamentele asumate faţă de Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional vă propunem un mod transparent în faţa dumneavoastră, a reprezentanţilor legitimi ai alegătorilor, prin care România să-şi asigure o stabilitate şi o predictibilitate absolut necesare pentru continuarea creşterii economice şi pentru o dezvoltare de care avem foarte mare nevoie.

Vreau să vă spun în mod direct că am negociat - ministrul de finanţe, ministrul bugetului, fiecare ministru pentru domeniul său -, am negociat extrem de mult şi din punctul meu de vedere bine lucrurile pe care România şi le poate asuma. De asemenea, lucrurile pentru care... şi deciziile pentru care avem susţinere, pentru mine este însă extrem de important să ştiu că acest nou acord nu este un acord doar al unui guvern, ci este un acord însuşit de către clasa politică. Sunt convins că astăzi grupurile politice parlamentare îşi vor exprima susţinerea sau, sigur, dezacordul cu ideea de a avea un nou acord cu instituţiile financiare internaţionale, din momentul în care însă avem un asemenea acord, practic, pentru toate forţele politice responsabile există o predictibilitate de care în mod sigur avem foarte mare nevoie.

Vreau să reiterez faptul că toate deciziile importante ale Guvernului, din punctul meu de vedere, ale acestui guvern şi ale tuturor viitoarelor guverne, trebuie să fie prezentate ratificate de către Parlamentul României, fie că e vorba de decizii de politică externă, de decizii importante din punct de vedere economic. Guvernul administrează ţara, decizia însă aparţine românilor şi dumneavoastră, parlamentarii, sunteţi reprezentanţii legitimi ai acestora.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Vă mulţumim şi noi, domnule prim-ministru, pentru intervenţia dumneavoastră.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Suntem într-o procedură specială, în sensul că, la propunerea primului-ministru, acesta a dorit că dacă există dorinţa, dacă există voinţa şi dorinţa din partea grupurilor politice parlamentare să existe prezentarea poziţiilor vizavi de tema luată în discuţie şi intervenţii.

Birourile permanente reunite au propus ca fiecare grup parlamentar să dispună de 5 minute, nominalizând un reprezentant pentru a prezenta poziţia politică faţă de cele prezentate în Parlament.

Dau cuvântul reprezentantului Grupurilor Partidului Social Democrat, domnul deputat Marian Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc, domnilor preşedinţi.

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor colegi senatori şi deputaţi,

Am să vă rog ca în primul rând să-mi permiteţi să remarc faptul că pentru prima dată când discutăm un memorandum important pentru naţiunea română avem în faţă un prim-ministru şi un guvern, în integralitatea lui, şi nu un teanc impersonal de documente. Cred că ăsta este lucrul cel mai important şi concluzia cea mai importantă care trebuie trasă astăzi în această sală.

În al doilea rând, şi recunosc că nu-mi face deloc mare plăcere să enunţ lucrul ăsta, regret gestul colegilor noştri introduşi nu ştiu cum, nu ştiu cu ce, nu ştiu cu ce temă.

Din sală:

Sunt colegi de-ai noştri de politică.

Domnul Marian Neacşu:

Faptul că ei au înţeles să facă politică în felul ăsta, nu face decât să-i supună oprobriului public, pentru că ceea ce s-a întâmplat aici... se demonstrează o dată în plus că acolo unde nu există discernământ, acolo unde nu există voinţă, acolo unde nu există parlamentarism adevărat, există astfel de derapaje. Şi eu îmi doresc ca sub această cupolă lucrurile astea să nu se mai întâmple.

Nu ştiu ce voia să cumpere domnul sau acei domni cu arginţii trădării. Cu siguranţă că în niciun caz, o poziţie parlamentară, în niciun caz Fondul Monetar Internaţional, în niciun caz un Acord cu Fondul Monetar Internaţional, stimate coleg, pentru că este pentru prima dată când acest acord cu Fondul Monetar Internaţional, înainte de a fi trimisă Scrisoarea de intenţie către boardul Fondului Monetar Internaţional este prezentată aici, în faţa Parlamentului, cea mai importantă instituţie a democraţiei. Mă surprinde că acum sunteţi extrem de vocali în zona băncilor în care vă aflaţi şi nu aţi găsit de cuviinţă la celelalte trei memorandumuri aprobate până acum să solicitaţi Guvernului pe care-l susţineaţi la momentul ăla să vină să spună în faţa Parlamentului şi în faţa românilor ce-i aşteaptă. Este pentru prima dată când un memorandum nu cuprinde măsuri de austeritate, nu cuprinde tăieri, ci cuprinde măsuri de relansare şi de creştere economică. Ăsta este lucrul pe care trebuie să-l remarcaţi. (Aplauze.)

Primul-ministru a venit aici şi, din nefericire, a fost primit aşa cum nu ne face cinste, ca să ne facă cunoscute care sunt liniile directoare ale următoarei înţelegeri. Am înţeles cu toţii şi ştim foarte bine lucrul ăsta că nu este vorba de un împrumut în sine, ci este vorba de un împrumut-umbrelă care să asigure măsurile importante de creştere economică pe care Guvernul le are în vedere, care să aibă ca suport investiţii, care să aibă ca suport crearea de locuri de muncă şi care cred eu că prin tot ceea ce a fost prezentat aici şi am parcurs în integralitatea lui materialul care ne-a fost pus la dispoziţie prevede măsuri utile şi eficiente pentru creşterea mediului economic.

Avem în vedere şi se are în vedere dezvoltarea mediului antreprenorial, se are în vedere o politică monetară flexibilă, suplă care să poată să ducă la crearea de noi locuri de muncă, să poată să ducă la creşterea economică.

Avem în vedere pentru anul viitor şi a fost prezentat aici un deficit structural şi un deficit ESA mai mic decât oricând până acum şi o creştere economică pe care trebuie, vreţi-nu vreţi, s-o recunoaşteţi. E adevărat, în momentul ăsta motoarele economiei nu duduie, pentru că au fost gripate mult prea multă vreme, dar economia a fost aşezată pe linia care trebuie şi toate lucrurile astea vor produce efecte cât de repede posibil, efecte benefice pentru oamenii care au creat această majoritate importantă în Parlament, care au vrut şi au un guvern stabil şi sigur, care vor şi au o politică economică predictibilă.

În final, în numele grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat şi sunt convins că nu este numai punctul nostru de vedere, doresc să vă mulţumim, domnule prim-ministru, domnilor miniştri, pentru faptul că, aşa cum este normal, ne faceţi de la bun început părtaşi la lucrurile care, într-un fel sau altul, determină destinele cetăţenilor care ne-au trimis pe toţi aici.

Vă mulţumesc şi vă doresc să aveţi succes cu memorandumul, cu actul de guvernare şi, eventual, să fie ultima dată când venim în faţa Parlamentului pentru a prezenta un acord stand-by de împrumut. Poate reuşim nu peste multă vreme şi sunt convins că lucrul ăsta va fi posibil să putem să funcţionăm pe banii noştri.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Invit la microfon pe domnul deputat Gerea Andrei, din partea grupurilor PNL.

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Mulţumesc.

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi miniştri,

Stimaţi colegi,

Scrisoarea de intenţie care ne-a fost prezentată astăzi, aferentă celui de-al treilea program economic consecutiv după cele din 2009 şi 2011, confirmă progresele considerabile înregistrate de România privind reducerea dezechilibrelor macroeconomice, precum şi necesitatea susţinerii în continuare a reformelor structurale în curs de derulare.

Vorbim de un nou acord de tip preventiv, cu o valoare totală de aproximativ 2 miliarde de euro, care nu sunt accesaţi din start, dar care oferă încredere pe pieţele internaţionale şi pot susţine astfel programul economic convenit pentru perioada 2013-2015.

Obiectivele prezentate deja în această dezbatere au în vedere menţinerea politicilor macroeconomice sănătoase ale actualului guvern, stabilitatea sectorului financiar, îmbunătăţirea performanţei în sectorul de stat şi, nu în ultimul rând, dar cel mai important pentru noi, liberalii, relansarea economiei româneşti şi reluarea ritmului de creştere şi dezvoltarea României.

Suntem pe drumul cel bun, aceasta este esenţa scrisorii de intenţie, chiar dacă mai sunt multe de îndeplinit. Suntem pe drumul cel bun - acesta a fost mesajul delegaţiei partenerilor internaţionali ai Fondului Monetar Internaţional, Uniunii Europene şi Băncii Mondiale cu prilejul vizitei de lucru din luna iulie a.c.

Suntem credibili şi serioşi în respectarea angajamentelor, ceea ce pune astăzi România într-o situaţie favorabilă, dacă ne raportăm la alte state europene, fapt care ne permite să abordăm şi să semnăm un nou acord atât de benefic pentru societatea românească.

Evaluarea din vară a demonstrat că România îşi va îndeplini ţinta de deficit fiscal de 2,3% din PIB şi, mai mult, va depăşi proiecţia de creştere economică de la 1,6% la 2% în acest an. Redresarea economică se accelerează şi continuă să se accelereze, fapt care probează prestaţia Guvernului USL care şi-a îndeplinit calendarul de reforme convenit cu instituţiile financiare internaţionale. Producţia agricolă a fost bună, iar volumul exporturilor a fost mai mare decât în anii precedenţi.

Am reuşit să atenuăm vulnerabilităţile României la potenţialele şocuri externe şi dezechilibrele de pe pieţele internaţionale de capital.

Urmare a bunei-credinţe şi a seriozităţii României, de la 1 septembrie am reuşit să implementăm măsura reducerii TVA de la 24% la 9% la pâine şi pe întreg lanţul de producţie, care va reduce evaziunea în domeniu. Este pentru prima dată când un guvern îşi asumă o asemenea măsură, aşa cum Guvernul liberal a făcut-o în perioada 2005-2008 cu cota unică de impozitare de 16%.

În acelaşi context, menţionez intenţia declarată de a reduce CAS cu cel puţin trei puncte procentuale, cu aplicare de la 1 ianuarie 2014, o altă decizie cu impact major în societate, atât pentru mediul de afaceri, cât şi pentru veniturile populaţiei.

Ştiu, sceptici sunt destui, aşa cum au fost în perioada 2009-2011, când la guvernare nu şi-au asumat politic şi economic decât ajustarea bugetară pe spatele românilor şi că nu au promovat nici măcar o singură măsură economică de stimulare a mediului de afaceri. Dacă vreţi, putem pune la categoria măsurilor de stimulare a mediului de afaceri renunţarea la aberantul impozit forfetar care a lăsat pe drumuri... a închis 200 de mii de IMM-uri.

Este o realitate pe care foştii guvernanţi trebuie s-o accepte pentru a mai putea emite alte opinii despre economia românească şi despre relansarea ei. Aş putea aminti în acelaşi context şi despre povara morală şi fiscală lăsată de fosta guvernare, despre măsurile reparatorii asumate şi adoptate de către Guvernul USL privind reîntregirea salariilor bugetarilor, a pensiilor, care au însemnat fonduri de la buget, tot în cadrul acordului cu partenerii internaţionali, ca şi despre anul 2013, an de vârf de sarcină fiscală lăsată moştenire tot de fosta guvernare şi care numai în acest an înseamnă 5 miliarde de euro.

Există o deosebire fundamentală între prestaţiile echipelor guvernamentale ale PDL şi USL care au semnat şi semnează aceste acorduri. În perioada 2009-2011, când au fost accesate tranşe solide din împrumuturi, efectele pentru populaţie s-au lăsat aşteptate, chiar au lăsat urme în nivelul de trai al oamenilor, pe când din 2012 încoace efectele acestor acorduri au fost în favoarea cetăţenilor, s-au regăsit şi în pensii, şi în salarii, dar şi în economice, fără a atrage fonduri din acordurile acestea de tip preventiv.

De aceea, stimaţi colegi, orice fel de discuţie există şi ar mai putea exista poate de-a lungul timpului în cadrul coaliţiei de guvernare, trebuie spus că ele nu trebuie să afecteze în niciun fel buna funcţionare a Guvernului şi mai ales respectarea promisiunilor făcute în faţa oamenilor.

Noi, liberalii, am trimis oameni de onoare, oameni ce îşi respectă cuvântul, adevăraţi profesionişti în cadrul Guvernului. Avem un vicepremier liberal şi avem miniştri care îşi asumă misiuni grele din punct de vedere economic şi social.

De aceea, domnule prim-ministru, salut capacitatea dumneavoastră ca şef al Guvernului de a închega o echipă solidă şi responsabilă în solidar. Prea mult timp România a fost divizată de un preşedinte care a învrăjbit societatea, categorii sociale şi clasa politică.

În faţa angajamentelor luate în faţa românilor, în faţa partenerilor noştri internaţionali şi europeni, este momentul ca USL să-şi arate forţa prin atitudinea sa solidară şi aplicarea către exerciţiul de guvernare.

Vă mulţumesc şi vă doresc mult succes. (Aplauze.)

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Dau cuvântul în continuare domnului deputat Erdei Dolóczki, din partea grupurilor UDMR.

Mă scuzaţi! Grupul PDL, domnul deputat Ialomiţianu.

Domnule deputat Ialomiţianu, sigur. Vedeţi, dacă tot intraţi, ieşiţi, intraţi, ieşiţi... mă încurcaţi...

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Domnule preşedinte,

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Prezentarea noului acord cu Fondul Monetar Internaţional în Parlament, după ce a fost negociat şi transmis Fondului Monetar Internaţional în vederea aprobării, reprezintă un exerciţiu de imagine, dar şi o lipsă de asumare a răspunderii Guvernului Ponta în faţa românilor.

Încheierea unui nou acord cu Fondul Monetar Internaţional reprezintă responsabilitatea Guvernului Ponta. Guvernul Ponta ar trebui să explice românilor de ce încheiem un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional şi să spună care sunt avantajele românilor în urma acestui acord.

PDL consideră că era momentul ca România să treacă de la un acord tip plasă de siguranţă la un acord de dezvoltare. Guvernul USL ratează complet acest obiectiv.

PDL atrage atenţia Guvernului Ponta că un acord cu Fondul Monetar Internaţional nu înseamnă supravieţuirea guvernării, circ în momentul privatizării companiilor de stat, sufocarea economiei şi a românilor cu noi impozite, tăierea banilor pentru investiţii, tăierea locurilor de muncă şi tăierea finanţării spitalelor pentru îndeplinirea angajamentelor asumate în faţa organismelor internaţionale.

PDL nu se opune încheierii unui nou acord cu Fondul Monetar Internaţional, dar consideră că discutarea în Parlament a acordului după ce a fost negociat face inutilă contribuţia Parlamentului privind îmbunătăţirea conţinutului acestuia.

PDL consideră că renunţarea, în momentul de faţă, la încheierea acordului cu Fondul Monetar Internaţional ar reprezenta o iresponsabilitate a Guvernului Ponta, având consecinţe foarte grave pentru România. Este vorba de pierderea credibilităţii şi încrederii României în faţa organismelor internaţionale, investitorilor şi pe pieţele financiare. În opinia PDL, un acord cu Fondul Monetar, în acest moment, ar trebui să însemne relansarea economiei care în momentul de faţă este blocată, asigurarea unei creşteri economice sustenabile pe termen mediu, crearea de noi locuri de muncă şi stimularea consumului.

Din păcate, în acordul cu Fondul Monetar Internaţional nu întâlnim măsuri de stimulare a economiei, singurul sector capabil să creeze plusvaloare şi locuri de muncă şi bunăstare românilor.

În noul acord cu Fondul Monetar Internaţional sunt prevăzute o serie de angajamente ale Guvernului Ponta privind supraimpozitarea clasei de mijloc şi a contribuabililor de bună-credinţă, adică acei români care vor să muncească în mod cinstit, plătind în mod corect impozitele şi necerând nimic de la stat.

Domnule prim-ministru,

M-aţi provocat! Aţi spus că nu sunt impozite noi. Trebuie să spunem românilor în mod corect. În scrisoarea de intenţie este angajamentul Guvernului Ponta să elimine diferenţele dintre taxarea veniturilor din drepturi de autor, a veniturilor salariaţilor, precum şi a veniturilor persoanelor fizice autorizate. Vă poate spune ministrul de finanţe că, în momentul de faţă, în Codul fiscal, avem taxarea veniturilor din drepturi de autor cu 10,5%. Cum puteţi să eliminaţi diferenţele? Reduceţi 20 de puncte procentuale sau le duceţi pe veniturile din drepturi de autor să fie taxate la 31,3%?

Spunea colegul de la PNL despre impozitul forfetar. Stimate coleg, doamna ministru Grapini a şi rezolvat problema introducerii din nou a impozitului forfetar.

PDL consideră că deblocarea economiei se poate realiza prin aplicarea unor măsuri fiscale cu mult curaj, aşa cum a procedat Guvernul Boc în perioada când România era într-un blocaj financiar. Măsurile luate de Guvernul Boc au avut ca efect stabilizarea financiară a României, ieşirea României din recesiune şi crearea de premise pentru o creştere economică sustenabilă.

PDL a înaintat Guvernului Ponta un set de măsuri care asigură relansarea economiei prin relansare fiscală, continuarea investiţiilor, sprijinirea IMM-urilor şi a fermierilor, stoparea supraimpozitării clasei de mijloc şi a contribuabililor de bună-credinţă, depolitizarea managementului companiilor cu capital de stat şi creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene nerambursabile.

Pentru relansarea economică prin relaxare fiscală, măsurile PDL-ului se referă la: reducerea contribuţiilor sociale cu cinci puncte procentuale la angajator, reducerea cotei unice de la 16 la 12%, creşterea salariului minim de la 800 de lei la 1000 de lei şi scutirea de la impozitare a profitului reinvestit; totodată, PDL-ul propune creşterea impozitării de la 16 la 30% a veniturilor nedeclarate, care reprezintă sursă pentru averile nejustificate.

Prin aceste măsuri sunt stimulaţi contribuabilii de bună-credinţă şi sunt sancţionate faptele de evaziune şi fraudă fiscală.

PDL consideră că includerea acestor măsuri în acordul cu Fondul Monetar Internaţional ar relansa economia, ar crea noi locuri de muncă şi stimula consumul.

Dacă acordul cu Fondul Monetar Internaţional va rămâne la nivelul actual, în România economia va stagna, locurile de muncă se vor reduce, veniturile reale ale populaţiei vor scădea, iar bugetul de stat se va alimenta cu venituri tot mai greu, existând riscul ca salariile şi pensiile să fie plătite din împrumuturi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Dau în continuare cuvântul reprezentantului grupurilor Partidului Conservator, doamna deputat Maria Grapini.

Doamnă, vă rog.

Doamna Maria Grapini:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Stimaţi parlamentari,

De la bun început vreau să spun că sunt onorată pentru că Grupul parlamentar al PC m-a nominalizat să spun un punct de vedere vizavi de această temă extrem de importantă şi le mulţumesc.

De la bun început, de asemenea, vreau să spun că într-un management, fie el micro sau macro, trebuie să ţinem cont de câteva lucruri, lucruri de care Guvernul Ponta ţine cont chiar prin actul de astăzi, şi anume, responsabilitate, prudenţă, previziune, transparenţă şi, evident, predictibilitate pentru cei care suportă consecinţele actului de guvernare.

Sunt surprinsă de ceea ce a spus vorbitorul dinaintea mea. Trebuie să spun însă că printr-un exerciţiu practic şi printr-o imaginaţie pe care sunt convinsă c-o aveţi, putem spune că efectele pe care noi le culegem acum, Guvernul Ponta, sunt efectele măsurilor guvernării dinainte. Şi ca să înţelegem perfect, domnule fost ministru al finanţelor, nu te doare obrazul înainte de a primi palma, te doare obrazul după ce primeşti palma. Noi facem decontul unor măsuri. Prudenţa pe care o manifestă acum Guvernul Ponta de a semna un acord bine explicat astăzi de premier aici, doar un acord pentru a avea siguranţa ca atunci când fenomene pe care nu le poţi previziona din economia mondială, pentru că nu acţionăm singuri, înseamnă să avem deja acordul încheiat.

Din experienţa mea practică, nu poţi să negociezi în momentul în care ai ajuns să nu ai bani. Trebuie să ai acest acord înainte stabilit. Mai mult, acest acord dă încrederea, pentru că este un deficit de încredere în mediul economic românesc, atât investitorilor străini, cât şi celor români, că atunci când vor încheia contracte cu statul, arieratele pe care le-am moştenit, suficient de mari, nu vor mai fi şi vor putea exista bani la buget pentru a fi plătite.

De altfel, aşa cum a prezentat şi primul-ministru Ponta, pentru prima dată - şi pentru prima dată vă spun şi ca fost întreprinzător, ne-am asumat să facem plăţile pentru fondurile europene blocate de atâta timp.

În situaţia în care ne pregătim de angajarea fondurilor europene 2014-2020, trebuie să ai un acord care nu creşte fiscalitatea şi, stimate domnule ministru Ialomiţianu, cu regret o spun, trebuie să ne definim bine conceptele. Dumneavoastră aţi avut un impozit minim de-a valma peste tot. Eu am propus un impozit pe indicatori relevanţi, pe cod CAEN care n-are legătură cu impozitul domnului Pogea. Şi, de altfel, l-am făcut în parteneriat public-privat şi agreat.

Aşadar, Grupul parlamentar conservator consideră că scrisoarea de acord este un act de prudenţă, dar şi de responsabilitate a Guvernului Ponta, susţine întru totul, pentru că ne asigură şi punerea în aplicare a programului de guvernare pe anii care urmează, anul 2013 fiind un an în care a trebuit să descoperim toate golurile şi toate lucrurile proaste pe care le-am luat. Asigurăm, de asemenea, Grupul parlamentar conservator, susţinerea şi cred că, istoric vorbind, segregarea n-a dus niciodată la nimic bun.

Unitatea pe proiecte comune totdeauna duce la atingerea ţintei şi proiectul comun, astăzi, aici, este România. De aceea, vom fi totdeauna uniţi în jurul proiectului şi al guvernării pentru a asigura stabilitate României.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Vă mulţumim.

Aţi văzut că i-am dat cuvântul pentru că era prezentă la microfon, doamnei ministru Grapini. N-aş fi făcut acest lucru dacă îndelungata mea experienţă parlamentară nu m-ar fi făcut să ştiu că am fost pe deplin de acord... în acordul colegilor mei de la UDMR, care întotdeauna au ştiut să fie extrem de eleganţi.

Îl invit la microfon pe domnul Erdei Dolóczki István, reprezentantul UDMR.

Domnul Erdei Dolóczki István:

Mulţumesc mult.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Am ajuns la o nouă etapă în derularea programului economic consecutiv de tip preventiv care se încheie de România cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană. Noi, cei din UDMR, considerăm că şi atunci când am fost la guvernare, şi acum când suntem în opoziţie, că o astfel de înţelegere preventivă este necesară şi benefică economiei acestei ţări, deoarece conferă un grad de siguranţă, un grad mai mare de credibilitate, bineînţeles, în condiţiile în care nu creează povară suplimentară cetăţenilor acestei ţări, cel puţin aşa credem din informaţiile pe care le deţinem.

Mă aflu şi ne aflăm într-o situaţie în care trebuie să vorbim despre o scrisoare de intenţie ale cărei elemente principale ne-au fost prezentate de domnul prim-ministru. În vederea ducerii la îndeplinire a angajamentelor din această scrisoare am reţinut câteva lucruri legate de fiscalitate, şi anume, lărgirea bazei de impozitare, adică extinderea plăţii CAS-ului şi după veniturile realizate din chirii, respectiv impozitarea obiectelor de lux, adică introducerea unui nou tip de impozit pe unele obiecte considerate într-adevăr de lux, sau mărirea accizelor la unele produse.

Considerăm că sunt măsuri încă suportabile de către cetăţeni, cu atât mai mult cu cât nu se vorbeşte despre reducerea numărului de angajaţi, de desfiinţarea locurilor de muncă.

Intenţia Guvernului de a realiza o privatizare parţială în sistemul energetic prin vânzarea la bursă a câte unui pachet minoritar de acţiuni în companiile energetice din ţară s-ar putea să fie o măsură care să asigure venituri necesare la buget, iar pentru aceste întreprinderi să asigure o funcţionare eficientă. Dar această măsură trebuie luată, în accepţiunea noastră, cu mare grijă, astfel ca sectorul energetic să rămână neapărat sub controlul naţional.

În scrisoarea adresată doamnei Lagarde, autorităţile române recunosc că au existat derapaje faţă de angajamentele anterioare, recunosc că dezvoltarea economică nu a cunoscut ritmul prevăzut şi au existat şi alte deficienţe. Ar fi bine ca guvernanţii să realizeze că încheierea unui nou acord cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană nu este suficientă pentru ca economia României, industria României, viaţa socială a României să meargă în direcţia cea bună. Este necesară, aşa cum am semnalat domnului prim-ministru şi domnilor miniştri în cadrul şedinţei cu grupurile parlamentare UDMR, luarea unor măsuri urgente de relansare a economiei, de prioritizare corectă a finanţării programelor şi proiectelor începute şi nefinalizate, pentru reducerea în continuare a arieratelor, relansarea reabilitării infrastructurii rutiere şi de cale ferată, precum şi relansarea programelor de reducere a numărului de şomeri prin crearea de noi locuri de muncă.

Iar toate acestea nu pot fi realizate fără un buget pe 2014 bine întemeiat şi respectat cu sfinţenie. Accentuez încă o dată că nici acest ultim acord nu se substituie activităţii de guvernare. Unde guvernare nu e, nici prosperitate nu e, ca să parafrazez un celebru scriitor român.

Vă mulţumesc pentru atenţia acordată şi vă doresc într-adevăr succes. (Aplauze.)

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Mulţumim, domnule deputat.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Varujan Pambuccian, din partea Grupului minorităţilor naţionale.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Noi suntem acum în trena acordului făcut în 2009 şi mi-e destul de greu să vorbesc despre lucrul acesta, pentru că atunci, în 2009, am fost împotriva acordului cu FMI, aveam resurse să alegem o altă cale. N-am ales-o.

Oricum, şi lucrul ăsta este un lucru pozitiv, trebuie subliniat că, din punct de vedere macroeconomic, astăzi, România este o ţară de invidiat. Dacă ne uităm la cum arată indicatorii macroeconomici ai ţărilor considerate puteri mari economice şi comparăm cu indicatorii noştri, constatăm că într-adevăr suntem o ţară de invidiat. Sper să reuşim, fiind aşa cum suntem acum, să trecem de hopul care urmează şi care va fi mult mai mare. Şi care se va întâmpla probabil în următorii trei ani, în care eu cred că vom asista la finalul celor două jocuri piramidale care au produs depresia economică în care suntem acum.

Probabil că atunci va trebui să regândim mecanismul monetar, probabil că atunci va trebui să reinventăm foarte multe lucruri, să fim foarte creativi. Deocamdată, mergem "politically correct", aşa cum scrie la carte, cu un acord stand-by care rău nu face, face bine şi ne dă timp şi timpul ăsta este foarte preţios şi va trebui să-l folosim cu mult cap, să ne pregătim cum trebuie pentru ce urmează. E bine că nu creştem taxele şi impozitele. Poate găsim resurse să le scădem.

Chiar dacă pare ciudat, au existat momente în istoria recentă, în secolul XX, mai puţin cunoscute, pentru că s-a trecut de depresii economice care puteau să evolueze foarte urât, scăzând taxele, dereglementând şi lăsând economia să funcţioneze, nesufocând-o.

Sper ca perioada aceasta în care avem un mic scut, aş zice, de carton, dar e scut, pe care ni-l oferă acordurile cu FMI-ul, faptul că stăm bine macroeconomic, să fie perioada în care să putem să ne pregătim bine pentru a trece cu bine un moment foarte dificil, global, economic, care se apropie.

Cred că aţi făcut bine că aţi făcut acest acord, domnule prim-ministru, dar vă propun tuturor să avem şi o discuţie foarte serioasă legată de tema aceasta, aşa cum au loc în perioada asta discuţii foarte serioase legate de ce urmează în parlamentele multor ţări şi cred că, de data asta, dincolo de orice poziţionare la guvernare sau în opoziţie, e bine să găsim o soluţie echilibrată, raţională şi cu şanse ca impactul a ceea ce urmează să fie cât mai mic asupra României.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor,

Şi-au exprimat punctele de vedere toate grupurile parlamentare care au dorit, mai puţin Partidul Poporului-Dan Diaconescu.

Îl invit pe domnul prim-ministru la microfon pentru a-şi prezenta intervenţia în urma dezbaterilor.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Vreau să vă mulţumesc, în primul rând pentru acceptarea ideii de a avea această prezentare în faţa dumneavoastră. Intenţionez ca o procedură asemănătoare s-o folosim, dacă nu în plenul reunit, măcar în grupurile parlamentare, referitoare la alte probleme importante. De exemplu, acordul între România şi Uniunea Europeană pentru exerciţiul financiar 2014-2020. E vorba de proiecte politice care depăşesc chiar un ciclu electoral şi cred că este extrem de necesară şi utilă această nouă procedură, în care Parlamentul este măcar informat, dacă nu chiar trebuie să dea un vor formal asupra deciziilor importante pe care le ia Guvernul.

Iau act cu satisfacţie de faptul că practic toate grupurile parlamentare care au luat cuvântul şi-au exprimat susţinerea pentru un nou acord, cu observaţii. Vreau să apreciez dialogul pe care l-am avut chiar şi cu Partidul Democrat Liberal şi cu domnul ministru Ialomiţianu. De altfel, am facilitat acest acord. Domnule ministru, trebuie să recunoaşteţi prin faptul că v-am pus la dispoziţie varianta în limba română şi în felul ăsta aţi putut să-l studiaţi. Faptul că l-aţi dat la presă n-a fost foarte frumos, dar se practică.

Eu am vrut doar să spun un singur lucru: într-adevăr, n-am putut să negociez ca dumneavoastră şi nici n-am vrut. Nici n-am tăiat pensii şi salarii, nici n-am mărit TVA-ul, nici n-am făcut toate celelalte lucruri. Însă, există şi idei bune, dincolo de polemica parlamentară, cea referitoare la impozitarea suplimentară a averilor care nu se justifică, mi se pare o idee foarte bună şi vreau să lucrăm să o putem implementa. S-ar putea să fie supăraţi mulţi colegi de-ai dumneavoastră, dar, până la urmă, pentru binele ţării cred că vă asumaţi acest lucru.

Vreau doar să spun încă o dată şi aici e o problemă de principiu: dacă Parlamentul României nu ar susţine un asemenea acord, Guvernul nu ar avea nicio legitimitate în a merge mai departe. Cred că este vorba de intrarea în limitele democratice europene a unor relaţii între Guvern, Parlament, pe care dacă dumneavoastră le susţineţi pe termen mediu şi lung, toate grupurile parlamentare vor avea în mod clar de câştigat.

(Domnul deputat Gheorghe Ialomiţianu doreşte să intervină)

Domnule ministru, vă rog doar să nu-mi răspundeţi în engleză.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Mulţumesc foarte mult.

30 de secunde, domnule deputat.

Domnul Ialomiţianu doreşte să ia cuvântul.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Domnule prim-ministru,

Acordul cu Fondul Monetar pe care l-aţi încheiat este în presă din iulie, e din iulie în presă. Nu mă acuzaţi pentru ceea n-am făcut. Şi cred că l-aţi tradus în limba română pentru mulţi miniştri din cabinetul dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Da. Mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi reprezentanţi ai Guvernului României,

Vreau să vă mulţumesc, domnule prim-ministru, pentru această dezbatere, care este o noutate, ba chiar vreau să constat că a fost o dezbatere în deplină cunoştinţă de cauză la nivelul Parlamentului României. Regret însă un mic incident: un tânăr năbădăios, uşor extremist, îşi doreşte foarte mult să ajungă în Parlament. Şi vreau să-i recomand că în Parlament se ajunge prin vot şi nu prin forţarea intrărilor Parlamentului.

Domnule prim-ministru, mulţumim foarte mult. (Aplauze.)