|
Doamna Ana Birchall: Mulţumesc mult, domnule preşedinte. Comisia pentru afaceri europene şi-a întemeiat opinia pentru COM 750/2015, pe proiectul de opinie adoptat de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, raportul întocmit de Ana Birchall, nota Ministerului Afacerilor Externe, nota Ministerului Afacerilor Interne, contribuţiile reprezentanţilor instituţiilor sus-menţionate în cadrul dezbaterilor, raportul din noiembrie 2015 al Comisiei Europene către Consiliul şi Parlamentul European privind Directiva nr.91 şi Directiva nr.51/2008, Rezoluţia Parlamentului European din 9 iulie 2015, Rezoluţia Parlamentului European din 11 februarie 2015, opiniile avizate, motivate ale Parlamentului Suediei, Finlandei, Portugaliei, Senatul Poloniei, Camerei Deputaţilor din Cehia care au examinat propunerea de directivă, contribuţiile secretariatului propriu şi fişa de informare şi contribuţiile Direcţiei pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor. Astfel, în opinia noastră, comisia a reţinut că propunerea de directivă amendează cadrul legislativ actual în sensul înăspririi regulilor aplicabile achiziţionării şi deţinerii armelor de foc, dar s-au manifestat rezerve cu privire la rolul armelor deţinute legal în atacurile teroriste şi alte acte de criminalitate gravă. A observat că invocarea de către Comisia Europeană a recentelor atacuri teroriste ca justificare pentru renunţarea la studiul de impact din motive de urgenţă a reglementării a fost criticată, pentru că în lipsa datelor statistice care să exprime nivelul utilizării în acţiuni teroriste şi activităţi de criminalitate gravă a armelor de foc deţinute legal nu se poate evalua valoarea adăugată a propunerii de directive. De asemenea, Comisia pentru afaceri europene a semnalat că, în cazul în care datele statistice ar dovedi că actele criminale sunt în proporţie covârşitoare înfăptuite cu arme obţinute sau deţinute în mod ilegal, atunci ar fi trebui ca acţiunea de reglementare a comisiei să se concentreze pe astfel de arme. Având în vedere că precauţiile privind circulaţia şi deţinerea legală a armelor de foc au sens doar dacă infractorilor nu le este mai uşor să le obţină ilegal, comisia noastră a subliniat că fermitatea statelor membre de a aplica legile proprii în normele Uniunii Europene în sensul combaterii traficului de arme reprezintă o necesitate absolută. De asemenea, noi am subliniat că, în România, legislaţia în materie este mai restrictivă decât în alte state şi că ţara noastră se află pe unul din ultimele locuri în Europa în privinţa numărului de arme pe locuitor, din totalul armelor letale deţinute de persoane fizice, majoritatea fiind arme de vânătoare. Şi am reţinut că statele membre care-şi axează apărarea naţională pe conceptul înarmării permanente a rezerviştilor invocă securitatea naţională pentru a critica propunerea de directivă sub aspectul reducerii capacităţii lor de apărare. Noi am recomandat ca aceste state să beneficieze de excepţie, eventual prin asimilarea rezerviştilor ca personal militar. De asemenea, am subliniat că dincolo de îngrijorările mai sus exprimate, convertibilitatea armelor de alarmă, cu gloanţe oarbe în arme de foc adevărate clarifică cerinţele pentru marcarea armelor de foc pentru a îmbunătăţi trasabilitatea lor. De asemenea, am semnalat că necesitatea de adaptare la viitoarele evoluţii tehnologice nu se reduce la imprimarea în 3D şi la vânzări on-line, ci ar putea să includă arme aflate încă în stadiu experimental. Opinia, aşa cum a fost elaborată şi dezbătută de comisia noastră, inclusiv cu recomandarea ca România să fie luată ca stat unde bunele practici sunt la ele acasă şi pot şi alte state din Uniunea Europeană să le ia în considerare în ceea ce priveşte regimul armelor, a fost dezbătută în şedinţa comisiei noastre din 1 martie 2016 în prezenţa a 14 din cei 22 de membri, fiind adoptată în unanimitate. Mulţumesc.
|