Dezbateri parlamentare

După pauză

(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La punctul 2 al ordinii de zi avem înscrisă dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 80 de deputaţi.

În temeiul art. 190 din Regulament, întreb dacă vreunul dintre semnatari îşi retrage adeziunea la această moţiune? Nu. Mulţumesc.

Pentru dezbaterea moţiunii, Biroul permanent şi Comitetul liderilor grupurilor parlamentare vă propun următoarele: moţiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari; Guvernului i se rezervă 50 de minute, pe care le utilizează la începutul şi la încheierea dezbaterilor, pentru dezbateri luându-se în calcul câte 10 secunde pentru fiecare deputat.

Timpul maxim alocat grupurilor parlamentare, precum şi deputaţilor neafiliaţi se prezintă astfel: Grupul parlamentar al PSD - 21 de minute; Grupul parlamentar al PNL - 20 de minute; Grupul parlamentar al UNPR - 6 minute; Grupul parlamentar al ALDE - 4 minute; Grupul parlamentar al UDMR - 3 minute; Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - 3 minute; deputaţii neafiliaţi - 3 minute.

Obiecţii? Nu sunt.

Supun votului aceste propuneri.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Cine este împotrivă?

Cine se abţine?

Cu unanimitate de voturi, propunerea Biroului permanent a fost aprobată.

Înainte de a trece la prezentarea moţiunii, îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de şedinţă lista cu numele deputaţilor înscrişi la dezbateri.

Vă rog.

Dau cuvântul domnului deputat Munteanu Ioan pentru citirea textului moţiunii simple.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule viceprim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Titlul moţiunii este "Şi minciuna poate să ucidă".

O persoană necunoscută ajunge într-un guvern de tehnocraţi să hotărască destinele unei activităţi, deosebit de importante într-un stat de drept, cea în care se decide asupra drepturilor fundamentale ale oamenilor.

Încă de la instalare, după ce a afirmat că "A participat la încheierea Capitolului 24 - JAI", doamna Raluca Prună a demonstrat nu numai că nu cunoaşte principiile care guvernează în orice ţară democratică justiţia, dar aproape fiecare apariţie a sa adânceşte şi mai mult prăpastia dintre pretenţiile Guvernului tehnocrat şi realitatea de zi cu zi.

La data de 22 ianuarie 2016, printr-o notă de informare a unor direcţii din Ministerul Justiţiei, se atrage atenţia asupra necesităţii prezentării la CEDO a unui document în care, pe de o parte, să se detalieze progresele înregistrate cu privire la condiţiile din penitenciare, precum şi angajamentul ferm al României de îmbunătăţire a condiţiilor de detenţie şi de dezvoltare a măsurilor alternative.

În acest sens, Ministerul Justiţiei, Ministerul Administraţiei şi Internelor, cât şi Ministerul Finanţelor Publice, urmau să întocmească un calendar în care să se includă şi un plan bugetar, act normativ ce urma să fie adoptat de către Guvern şi prezentat CEDO.

În acest context, la data de 14 iunie 2016, ministrul justiţiei, doamna Raluca Prună, se prezintă în faţa CEDO, unde susţine şi depune un act privind măsurile care au fost luate şi cele care urmau a fi luate în vederea îmbunătăţirii condiţiilor din penitenciare.

Despre această prezentare, ministrul Justiţiei face afirmaţii în plenul CSM din data de 6 octombrie 2016, susţinând: "Eu m-am dus şi am minţit la CEDO, şi spun bine minţit la CEDO, că eu am crezut că, dacă mi se dă o hârtie sub semnătura cuiva din statul român... deci EU AM MINŢIT ACOLO spunând că noi am asigurat buget pentru şapte penitenciare a câte 150 de milioane pentru fiecare penitenciar, aproape un miliard de euro, dar astea erau nişte bune intenţii, pentru că, în realitate, în buget, noi nu avem aceşti bani". Am reprodus ad litteram citatul.

Sigur, un comentariu scurt la citat, e vorba de un miliard de lei şi nu un miliard de euro, dar este alt subiect.

Reproşurile asociaţiilor profesionale ale magistraţilor, cu referire la condiţiile concrete în care îşi desfăşoară aceştia activitatea, refuzul de a identifica magistraţii care au desfăşurat poliţie politică au culminat cu revolta privind declaraţia ministrului justiţiei.

Declaraţia doamnei Prună este mincinoasă sub două aspecte: unul priveşte "minciuna cu hârtia sub semnătura cuiva din statul român"; cel de-al doilea, că un înalt demnitar al statului român a minţit în faţa unui organism internaţional.

Cu privire la primul aspect, prin bugetul de stat aprobat de către Parlamentul României pentru anul 2016, pentru Administraţia Naţională a Penitenciarelor a fost alocată suma de 1.157,7 miliarde lei, iar suma de 71,9 miliarde lei reprezenta venituri proprii.

De la aprobarea bugetului şi până în luna iunie 2016 nu au mai fost adoptate alte acte normative care să suplimenteze fondurile alocate prin buget.

Dacă întreg bugetul era de 1. 269,6 miliarde lei, cum putea să susţină doamna Raluca Prună că a semnat fără să ştie, informarea, către CEDO, că pentru anul 2016 se vor aloca peste un miliard lei? Adică şapte penitenciare ori 150 de milioane, adică aproape tot bugetul pentru anul 2016 al ANP.

Se pune logic întrebarea: atunci când a semnat nu avea obligaţia să verifice care era bugetul integral al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor?

Cum puteau să se aloce într-un an peste un miliard lei pentru construcţia a şapte penitenciare, când nu existau nici studii de fezabilitate?

Întrebăm: cine a autorizat-o pe doamna Raluca Prună să se prezinte la CEDO cu un act ce cuprindea informaţii false? Sau a fost doar decizia dumneaei?

Ce măsuri a luat prim-ministrul României atunci când a luat la cunoştinţă de susţinerile false ale ministrului Justiţiei din 14 iunie 2016? Nu poate să pretindă că nu a ştiut, fiind vorba despre un act ce se înainta unui organism internaţional, într-o speţă care afecta România.

Urmează o altă întrebare logică: a fost obligat ministrul justiţiei să revină la CEDO cu informaţiile corecte?

Ce măsuri trebuia să luaţi, domnule prim-ministru, vineri, când toate publicaţiile mass-media au menţionat despre declaraţia dată de ministrul justiţiei în plenul CSM?

Ce măsuri aţi luat, domnule premier, atunci când lucrătorii din penitenciare au înţeles să-şi exprime nemulţumirile faţă de condiţiile de muncă şi refuzul doamnei ministru al justiţiei de a-i primi şi a încerca să rezolve unele dintre problemele ridicate?

Domnule premier,

De ce nu aţi luat măsuri împotriva ministrului justiţiei atunci când a afirmat "Cu o urmărire penală şi o combatere a infracţionalităţii slabe, discuţia despre drepturi e un lux teoretic"?

I-aţi solicitat, domnule prim-ministru, un punct de vedere ministrului justiţiei cu privire la inserările din Raportul Departamentului de Stat al SUA privind situaţia din penitenciarele din România?

Prin neluarea vreunei măsuri împotriva ministrului justiţiei sunteţi parte, domnule prim-ministru, la afirmaţiile mincinoase care pun într-o situaţie gravă, greu de acceptat într-un stat de drept, faptul că instituţiile publice şi demnitarii pot, fără niciun fel de jenă, să mintă, să întocmească acte false, pe care apoi să le prezinte în faţa instituţiilor internaţionale?

Credeţi că, în aceste condiţii, se poate vorbi, domnule prim- ministru, de dezinformări de natură a aduce atingere relaţiilor internaţionale ale României?

Doamna ministru Prună ar trebui să aibă o singură soluţie în această situaţie. Nu e aici, i-aş fi spus în faţă, demisia!

Noi, cei prezenţi astăzi în Camera Deputaţilor, vă cerem acest lucru.

Sigur, aşteptăm din partea Guvernului, de fapt a doamnei ministru ne-am fi aşteptat, răspuns la întrebările pe care le-am spus prin moţiunea citită.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnului viceprim-ministru Borc.

Vă reamintesc că aveţi 50 de minute alocate şi la început, şi la sfârşitul dezbaterilor, deci vi le gestionaţi cum credeţi de cuviinţă.

Domnul Costin Grigore Borc (viceprim-ministru):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Din păcate, doamna ministru a justiţiei este în avion, avionul dumneaei a întârziat din cauza vremii, şi vă cerem permisiunea ca doamna ministru să răspundă săptămâna viitoare înaintea votului la moţiune.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Grupului parlamentar al ALDE, doamna deputat Cătăniciu. Aveţi patru minute, doamnă deputat.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule viceprim-ministru,

Stimaţi colegi,

Vă spun sincer că nu mă aşteptam la atâta tupeu de tehnocrat! Chiar nu mă aşteptam ca doamna ministru Prună să lipsească la momentul dezbaterii moţiunii în ceea ce o priveşte.

Domnule viceprim-ministru,

În calitatea pe care doamna ministru Prună o avea în Guvernul României, aceea de ministru al justiţiei, vă anunţ că a depăşit orice performanţă. S-a confruntat într-un an de zile cu două moţiuni, e adevărat, simple, dar care ar trebui să-i dea de gândit atunci când îşi va face bilanţul acestui mandat, şi dânsei, şi în mod deosebit prim-ministrului Dacian Cioloş, care în mod inexplicabil o susţine în continuare.

Prima dată s-a confruntat în Parlament cu moţiunea simplă, atunci când a declarat cu nonşalanţă că drepturile omului reprezintă un lux teoretic, pentru cetăţenii României, evident. Dacă o astfel de declaraţie ar fi făcut-o la Bruxelles, ar fi zburat imediat din postul de traducător. În România, graţie susţinătorilor dânsei, a rămas să ne dea lecţii. Aşa ne trebuie!

Atunci cred că i s-a apărut foarte simplu, pentru că a trecut peste moţiune la fel de simplu, confruntându-se cu o sală goală şi tăcută a Parlamentului României. Pe atunci mai avea susţinători printre parlamentarii care i-au găsit o scuză. "A fost eroare de comunicare", spuneau colegii de la PNL care nu au votat moţiunea.

Din păcate, după acea declaraţie, a început să acţioneze aşa cum gândeşte, a încălcat decizii ale Curţii Constituţionale doar pentru a face pe plac celor care o susţin, nepăsându-i că cetăţenilor României le sunt încălcate grav drepturile şi libertăţile şi fără a ţine cont că în calitate de ministru al justiţiei avea obligaţia de a fi garantul respectării Constituţiei în Guvernul din care făcea parte.

Toată activitatea doamnei ministru, de nesocotire a legii, toată acţiunea dânsei de dezinformare în spaţiul public, atunci când a fost confruntată cu memorandumul magistraţilor, a culminat cu declaraţia făcută în faţa Consiliului Superior al Magistraturii, cu un cinism demn de mentorul dânsei, Monica Macovei, din informările căreia a reuşit să-şi facă "o radiografie completă a ceea ce însemna justiţia în România". A adus la cunoştinţa opiniei publice, prin acea declaraţie, că a minţit în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, o declaraţie care a şocat o ţară întreagă, mai puţin pe domnul prim-ministru Cioloş, altfel, ar fi fost deja demisă.

Stimaţi colegi,

Înainte de instalarea Guvernului, din care încă mai face parte doamna ministru, în mod inexplicabil, un guvern politic responsabil a reuşit să obţină un răgaz din partea Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a apreciat eforturile depuse la nivelul sistemului penitenciar, în vederea creşterii capacităţii de cazare, dar şi măsurile alternative adoptate pe termen scurt, în vederea diminuării efectelor generate de fenomenul supraaglomerării din penitenciare. Cu toate acestea, Curtea a precizat că eforturile nu sunt suficiente, motiv pentru care a constatat că supraaglomerarea locurilor de deţinere este o problemă sistemică şi a luat în calcul pronunţarea unei hotărâri pilot împotriva României.

Acesta este momentul în care, domnule viceprim-ministru, aţi venit dumneavoastră, tehnocraţii, pe fondul unei crize de încredere în clasa politică, aşa cum ne-a explicat doamna Guseth la audierile din cadrul Comisiei juridice.

Pentru că doamna ministru al justiţiei nu a fost în stare să facă lucruri concrete pentru a continua eforturile întreprinse, s-a acoperit de hârtii ca un adevărat funcţionar ce este. Când nu au mai ajutat-o hârtiile, a recurs la minciună, dărâmând tot ceea ce s-a construit în acest domeniu de către un guvern politic responsabil, din care ALDE a făcut parte şi care, vă reamintesc, domnule prim-ministru, nu v-a votat, pentru că de la început nu am avut încredere în dumneavoastră.

A minţit în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului! Aveţi idee cât va costa statul român această minciună...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să încheiaţi, doamnă deputat.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

... a doamnei ministru?

A pus statul român într-o situaţie fără ieşire, pierzându-şi credibilitatea în faţa instanţei supreme în materie de drepturi fundamentale ale omului.

Cine putea să facă mai bine acest lucru, dacă nu doamna care ne-a anunţat cu multă nonşalanţă că drepturile omului sunt un lux?

Cred că pentru noi toţi este uşor de înţeles ce consecinţe poate avea declaraţia unui ministru al justiţiei care recunoaşte că a minţit CEDO...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să încheiaţi, doamnă deputat.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Închei acum, domnule preşedinte.

.... mai puţin pentru doamna ministru care se va întoarce la Bruxelles cu un CV îmbogăţit cu funcţia de ministru, în speranţa unei lefi mărite.

În concluzie, stimaţi colegi, este foarte puţin probabil ca această moţiune să aibă ca efect demiterea doamnei Raluca Prună din funcţia de ministru.

Dacă primul-ministru Cioloş ar fi avut nemulţumiri cu privire la această minciună, ar fi demis-o deja. Însă dacă la atât se va rezuma reacţia Parlamentului, la o faptă a unui înalt demnitar român,...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

... aceea de a minţi în faţa CEDO ...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

... cu implicaţii nebănuite pentru România, înseamnă că ne merităm soarta.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Máté András, Grupul UDMR. Vă rog. Trei minute.

Domnul Máté András-Levente:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Chiar este un record de a lua cuvântul la o moţiune simplă împotriva aceluiaşi ministru al justiţiei în decurs de un an de zile. Aşa cum ştim, în martie am luat cuvântul, şi atunci din păcate sala era goală, unii colegi n-au fost prezenţi, şi atunci vorbeam despre acea afirmaţie a doamnei ministru care spunea că "Cu o urmărire penală şi o combatere a infracţionalităţii slabe, discuţia despre drepturi este un lux teoretic".

Iată că astăzi nu vorbim despre drepturi şi luxuri, acum vorbim despre o situaţie, spun eu, mai gravă, faptul că cineva recunoaşte că a minţit în faţa unei instituţii importante, cum este Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Mă gândesc, oare cum o să se uite la noi oficialii de acolo şi celelalte state membre, ce vor spune dacă avem un membru al Guvernului care revine acasă şi spune că "Da, am minţit acolo!" şi recunoaşte în faţa unei alte instituţii care, din când în când, spun eu, ar trebui să fie mai atentă şi mai exigentă, Consiliul Superior al Magistraturii. Şi e foarte grav că s-a minţit sau au fost spuse lucruri nesincere în faţa CEDO.

Într-adevăr, în România, sistemul penitenciar are nevoie de reformă. Dacă unii au citit, şi sunt ferm convins că mulţi dintre noi am citit, raportul Avocatului Poporului atrage semnalul pe acest subiect şi România urmează, dacă se continuă în aşa fel, să plătească daune de aproximativ 70 de milioane de euro.

Deci, în loc să spunem lucrurile greşit în faţa CEDO, cred că ar fi trebuit să observăm acei paşi pe care ar trebui să-i facă un ministru pentru a rezolva această problemă. Şi, mă întreb, ce o să se întâmple în viitor, dacă vom continua în aşa fel încât România să fie condamnată la CEDO, mai ales cu asemenea afirmaţii făcute de un oficial al României?

Doar câteva date în încheiere, pe care le-am cerut de la Ministerul Finanţelor Publice: România a fost condamnată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, iar în anul 2012 România, din bugetul statului, a plătit daune de 8.779.000 lei noi, iar în anul 2013 România, tot din bugetul statului, a plătit 8.683.000 lei.

Cred că deja aceşti bani erau de ajuns pentru a rezolva sistemul penitenciar!

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Iordache, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnule vicepremier,

Dumneavoastră ne-aţi propus ceva inedit, ca doamna ministru care trebuia să fie astăzi în plen, să vorbească săptămâna viitoare, dar eu cred că premierul Dacian Cioloş, după ce va citi această moţiune, cred că va avea decenţa şi săptămâna viitoare doamna ministru nu va mai fi ministru.

Deci nu poate cineva care nu va fi săptămâna viitoare ministru să vină să vorbească în Parlament. Dumneaei putea veni foarte bine astăzi, să ne prezinte un punct de vedere, un punct de vedere care nu ne-a convins nici pe noi şi cred că n-a convins nici întreaga societate.

Practic, în această moţiune eu şi cu colegii mei am spus trei chestiuni foarte importante. Doamna Raluca Prună, ministru al justiţiei în Cabinetul tehnocrat, a prezentat şi a susţinut în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului un document neconform cu realitatea: asigurarea bugetului a şapte penitenciare, de câte 150 de milioane, deci aproape un miliard de lei.

2. Revolta asociaţiilor profesionale a magistraţilor cu privire la declaraţia doamnei ministru Prună în faţa CEDO, dar şi privind absenţa măsurilor pentru îmbunătăţirea condiţiilor concrete în care aceştia îşi desfăşoară activitatea, precum şi refuzul de a identifica magistraţii care au desfăşurat poliţie politică.

Afirmaţia doamnei ministru Prună, şi anume, "cu o urmărire penală şi combaterea infracţionalităţii slabe, discuţia despre drepturi e un lux teoretic", o desconsideră şi o descalifică din postura de ministru.

Se arată, doamnelor şi domnilor colegi, într-un comunicat de presă al Ministerului Justiţiei că declaraţia doamnei ministru a fost făcută în contextul lipsei investiţiilor pentru instanţe, nevoii de a avea aceste investiţii şi necesitatea unei programări bugetare multianuale. Sunt total de acord cu faptul că este nevoie de investiţii pentru instanţe, dar această nevoie nu poate constitui un temei pentru a face afirmaţii neadevărate sau chiar mincinoase. Unde? La Curtea Europeană a Drepturilor Omului!

Trebuie să constatăm că indignarea cu privire la faptele doamnei ministru nu este numai a noastră, ci a întregii societăţi civile, sindicate, lucrători din penitenciare şi, finalmente, după cum vorbeam, despre apărarea drepturilor omului de către deţinuţi.

Reamintesc - şi vă spun cu toată fermitatea - drepturile omului nu sunt un lux, iar datoria noastră, ca stat, este de a ne respecta angajamentele luate în plan internaţional, dar mai ales datoria faţă de cetăţean, de a-i asigura drepturi, indiferent de corectitudinea sau lipsa de corectitudine a unui ministru.

Ca membru al Guvernului tehnocrat, consider că trebuia să cunoască doamna ministru o regulă a dreptului internaţional: drepturile unui demnitar în faţa unei jurisdicţii internaţionale produc efecte. Ce efecte credeţi dumneavoastră că a produs, prin emiterea unor declaraţii, aşa cum aţi spus dumneavoastră în faţa CSM-ului, mincinoase?

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă informez că Grupurile parlamentar al PNL, al UNPR, minorităţile şi deputaţii neafiliaţi nu au cerut înscrierea la cuvânt.

În acest caz, am încheiat dezbaterile.

Reprezentantul Guvernului, pentru finalul dezbaterilor. Vă rog, aveţi cuvântul.

Nu avem. Vă mulţumesc frumos.

Dezbaterile, fiind finalizate, exprimarea votului asupra moţiunii va avea loc în şedinţa de vot final.

Pauză. Vot final la 15,30, conform programului.

Vă rog, liderii, la prezidiu. (Consultări.)

Vă mulţumesc. În urma consultării cu Comitetul liderilor de grup, s-a decis să începem şedinţa de vot final.

Vă rog, procedură, un minut.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Vreau să vă anunţ că-mi continui greva de vot. Cât timp nu vom vota în mod electronic, cu cartelele noastre, care sunt funcţionale, sistemul este funcţional - este un sistem pentru care s-au plătit bani publici şi o sumă importantă - cât timp nu avem vot electronic, eu nu voi mai vota. Acest vot prin ridicare de mână este expus fraudării, pentru că nu se numără corect mâinile ridicate.

De asemenea, cetăţenii nu beneficiază de informaţia cu privire la cum anume votează fiecare dintre noi pentru fiecare proiect de lege. Ar trebui, din respect pentru cetăţeni şi pentru transparenţa acestei instituţii, să trecem la votul electronic cât mai rapid. Am schimbat Regulamentul, s-a tot promis de 6 luni că reintrăm în vot final şi asta nu s-a întâmplat.

De aceea, vă întreb, când vom avea vot electronic? Dar, oricum, până când nu vom avea vot electronic, ar trebui să nu mai votăm cu mâinile ridicate.

De asemenea, cred că nici nu există cvorum de vot. Ar trebui făcut un apel nominal. Părerea mea, din ochi, este că nu există cvorum de vot.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Declar deschisă şedinţa de vot final, la propunerea Comitetului liderilor de grup.

Vă rog, secretarii, să-mi comunicaţi cvorumul.

În sală sunt prezenţi 141 de deputaţi. Deci nu suntem în cvorum.

În acest caz, şedinţa de vot final nu poate avea loc.

Suspendăm şedinţa.

Vă mulţumesc.

Membrii Biroului permanent, la sala Biroului permanent.

Şedinţa s-a încheiat la ora 15,15.