Dezbateri parlamentare

Domnul Florin Iordache:

9. Propunerea legislativă pentru implementarea subpunctului 1 al punctului III din Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918; Pl-x 732/2018.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva?

Domnule Márton Árpád, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Articolul 1 alin. (3) din Constituţia României spune că: "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român".

Noi, considerând că, dacă în art. 12 alin. (2) se consacră ca Zi naţională a României data de 1 Decembrie, Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba din 1 Decembrie 1918 ţine de aceste valori democratice ale poporului român.

Ce propunem noi? Preluarea textului din Rezoluţiune.

Adică: "Fiecare popor conlocuitor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc".

Iniţiativa noastră îşi propune doar transpunerea acestei părţi din Rezoluţiune, nicidecum părţile tranzitorii la care unii fac trimitere.

Ce-şi propune acest proiect de lege?

În primul rând, având în vedere terminologia folosită pe vremea respectivă, adică acum 100 de ani, trebuie să găsim terminologia corespunzătoare din anul 2019. Adică, popor conlocuitor înseamnă minorităţile naţionale tradiţionale, istorice - le-am şi enumerat care ar fi ele - aşa cum ele, de altfel, au fost enumerate în Proiectul de Lege privind statutul minorităţilor naţionale.

Ce înseamnă corpuri legiuitoare? Nicidecum nu ne-am gândit că această terminologie este cea din Constituţie, adică singura autoritate legiuitoare ar fi Parlamentul. Corpurile legiuitoare, în accepţiunea noastră de astăzi, ar însemna Parlamentul European, Parlamentul României şi autorităţile publice locale.

La fel, şi cum se poate realiza acest procent despre care se vorbeşte "atât în corpurile legiuitoare, cât şi la guvernare" şi ce înseamnă însăşi guvernarea.

Ca atare, le-am definit şi pe acestea. Prin ce modalitate poate fi garantată această prezenţă, arătăm legile care ar reglementa. De exemplu, Legea privind statutul minorităţilor naţionale, care va fi adoptată de către Parlament, sau o altă lege de modificare a legislaţiei în vigoare privind regiunile de dezvoltare. Şi facem trimitere concretă la Regulamentul Consiliului Europei 1.059 din 2003, mai exact la alin. (10) din preambul, respectiv alin. (6) din art. 3.

Ca să încerc să vă conving, daţi-mi voie să vă citesc din această carte editată de Parlamentul României.

Cum au conceput această parte a declaraţiei cei care au prezentat Rezoluţiunea?

Domnul Florin Iordache:

Cinci minute, domnule Márton!

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Pentru iniţiator nu există, n-o să găsiţi termen de dezbatere.

Vă citez din discursul domnului Vasile Goldiş, cel care a prezentat textul Rezoluţiunii: "Unirea tuturor românilor într-un singur stat numai atunci va fi statornică şi garantată prin istoria de mai departe a lumii, dacă va răspunde tuturor îndatoririlor impuse prin noua concepţie a civilizaţiunii; dacă ea ne va inspira datoria să nu pedepsim progenitura pentru păcatele părinţilor şi ca urmare ea va trebui să asigurăm tuturor neamurilor şi tuturor indivizilor conlocuitori pe pământul românesc aceleaşi drepturi şi aceleaşi datorinţi".

Daţi-mi voie să mai citesc din discursul pronunţat de domnul Iuliu Maniu: "Pentru înlăturarea oricărei îndoieli ale străinilor asupra ce voim să facem prin unirea noastră şi libertatea noastră naţională, Marele Sfat Naţional Român declară că nu voieşte un imperiu de asuprire. Voim să asigurăm libertatea pentru toţi şi dezvoltarea pentru toate popoarele conlocuitoare. Marele nostru Sfat Naţional ţine să accentueze că urmează vechiul nostru proverb: «Ce ţie nu-ţi place, altuia nu face». Noi voim pe acest pământ al României Mari să întronăm libertatea naţională pentru toţi. Voim ca fiecare naţiune să se poată cultiva în limba ei, să se roage lui Dumnezeu în credinţa ei şi să ceară dreptate în limba ei".

Şi, în sfârşit, ce s-a întâmplat pe data de 1 decembrie?

"Preşedintele Gheorghe Pop de Băseşti se ridică din scaunul prezidenţial şi pune întrebarea: «Primeşte onorata adunare Rezoluţiunea propusă de domnul Vasile Goldiş în întregimea ei?».

Adunarea erupe în aprobări unanime: «Primim!»".

Sper că v-am convins să primiţi acest proiect de lege şi să nu votaţi împotriva Rezoluţiunii de la Alba Iulia. Şi mă adresez, în primul rând, printre altele, colegilor noştri din Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, că dacă ei, prin votul lor, ar renunţa la acest drept, prin respingerea acestui text, ar fi cel puţin interesant.

Un proiect de lege are multe elemente, unele poate greşite. Pot fi eliminate! Pot fi schimbate! Mai avem o săptămână. Poate fi retrimisă la comisie, dacă pică opţiunea de respingere şi s-o modificaţi ico-colo. Dar nu votaţi împotriva Rezoluţiunii de la Alba Iulia, pentru că o consideraţi stâlpul pe care se bazează statul român actual.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Raport comun Comisia pentru administraţie şi Comisia juridică.

Domnule Roman, vă rog, prezentaţi raportul de respingere.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru implementarea subpunctului 1 al punctului III din Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, prin adresa Pl-x 732 din 4 februarie 2019, Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie publică au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu propunerea legislativă amintită.

Consiliul Legislativ, prin Avizul nr. 1.242 din 28 decembrie 2018, a avizat negativ iniţiativa legislativă, deoarece textele propuse încalcă Constituţia României în ceea ce priveşte: caracterul unitar al statului - art. 1 alin. (1); suveranitatea naţională - art. 2; egalitatea în drepturi a cetăţenilor - art. 4 alin. (2) şi art. 16 alin. (1); reprezentarea în Parlamentul României a minorităţilor naţionale - art. 62 alin. (2); învăţământul în limba maternă - art. 32 alin. (3); dispoziţiile art. 61 alin. (1), potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării, art. 120 alin. (1) referitor la autonomia locală, art. 121 alin. (1), art. 122 alin. (1) referitoare la autorităţile publice locale, precum şi Deciziile Curţii Constituţionale nr. 682/2012 şi nr. 80/2014.

Consiliul Superior al Magistraturii, prin Avizul nr. 24.956 din 28 decembrie 2019, a avizat negativ această iniţiativă legislativă.

Consiliul Economic şi Social, prin Avizul nr. 6.588/18 decembrie 2018, a avizat negativ iniţiativa legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare transpunerea în legislaţie a prevederilor din Rezoluţiunea de la Alba Iulia. Astfel, "Fiecare popor conlocuitor se va instrui, administra şi judeca în limba proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc".

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au examinat propunerea legislativă în şedinţa comună din 19 martie 2019.

Din totalul de 23 de membri ai Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au participat la dezbateri 23 de deputaţi.

La dezbateri au fost prezenţi deputaţi, membri ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, conform listei de prezenţă.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii reunite au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea Propunerii legislative pentru implementarea subpunctului 1 al punctului III din Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Rămâne la votul final. Propunere de respingere.