Dezbateri parlamentare

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Trecem la pct. 12.

Raportul privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii pe semestrul I al anului 2021.

Doamnă preşedinte, aveţi succint, nu? Aveţi o variantă soft.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Da, domnule preşedinte.

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Aşa cum prevede Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii v-a adus la cunoştinţă raportul său de activitate semestrial.

Comisia şi-a desfăşurat activitatea în 59 de şedinţe, în plenul său şi în subcomisii de analiză a petiţiilor. Şedinţele comisiei s-au desfăşurat mixt, condiţiile specifice măsurilor legale de combatere a pandemiei COVID-19 impunând unele restricţii inclusiv în privinţa audierilor petenţilor şi ale reprezentanţilor instituţiilor şi autorităţilor publice.

În scurta mea prezentare aş dori să mă refer la câteva aspecte relevante, în contextul epidemiologic curent.

Pandemia de COVID-19 a afectat multe domenii ale vieţii sociale şi activitatea multor instituţii şi autorităţi. Mulţi petenţi au reclamat în memoriile lor modul în care aceste drepturi le-au fost afectate, considerând că unele norme legale ar fi trebuit să fie adaptate la particularităţile perioadei, în sensul protejării cât mai extinse a exercitării respectivelor drepturi.

Spre exemplu, multe persoane aflate în custodia unităţilor de penitenciar din România solicită sprijin în vederea aprobării transferului în unităţi de deţinere aflate în apropierea localităţilor de domiciliu ale familiilor lor sau sesizează cu privire la condiţiile de executare a pedepselor, la conduita personalului locului de deţinere sau la prezumtiva încălcare a unor drepturi legale ale persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate, într-o măsură excesivă chiar şi în condiţiile epidemice curente.

Tot în condiţiile pandemiei de COVID-19, comisia a fost sesizată de un medic rezident angajat al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, care în perioada stării de urgenţă a fost detaşat la o direcţie de sănătate publică teritorială.

Conform prevederilor art. 19 din Legea nr. 136/2020, petentul ar fi trebuit să beneficieze de indemnizaţia de detaşare, în cuantum de 50% din salariul de încadrare şi de alte drepturi materiale. Angajatorul său nu i-a achitat aceste drepturi, iar Ministerul Sănătăţii nu i-a recunoscut aceste drepturi.

Comisia a fost sesizată, de asemenea, de un petent bolnav cronic, că prescripţiile unor medici specialişti nu sunt recunoscute de lege şi tratamentele prescrise nu beneficiază de compensările prevăzute de lege, astfel încât medicii de familie nu pot elibera reţete compensate şi gratuite pe baza recomandărilor medicilor specialişti mai sus menţionaţi.

Dincolo de aceste aspecte care par a avea cauze provocate de pandemie, unii petenţi reclamă modul incorect în care instituţii şi autorităţi publice soluţionează situaţiile aduse în atenţia lor. Comisia a reţinut unele cazuri în care interpretarea şi aplicarea normei legale de către prefecţi a dus la tensiuni între aceştia şi unele consilii locale sau unii primari ai unităţilor administrativ-teritoriale, modificarea statutului legal al prefecţilor, aceştia nemaifiind înalţi funcţionari publici, ci demnitari care să modifice şi atitudinea acestora faţă de aleşii locali, consilieri locali sau primari.

Comisia a remarcat în două petiţii ale unor aleşi locali o atitudine ofensivă şi partizană a unor prefecţi, aceştia fie forţând proceduri la limita legii, fie aplicând aceeaşi lege preferenţial, în situaţii similare, ba, chiar într-un caz anume, prefectul a invocat explicit statutul său de demnitar în justificarea unei atitudini preferenţiale, afirmând că legea permite prefectului să "aprecieze" asupra conduitei de urmat.

Diferenţa de tratament aplicată de prefectul în cauză, în două situaţii similare, sub motivul că legea lasă prefecţilor o marjă de apreciere, ridică în faţa membrilor comisiei problema responsabilităţii pe care prefecţii, ca demnitari, trebuie să o manifeste în aplicarea unor norme legale. Această responsabilitate de a dovedi atitudine obiectivă şi nepartizană pare că nu este întotdeauna pe deplin înţeleasă de persoanele care îndeplinesc această importantă demnitate publică. De aceea, comisia sugerează Guvernului să acorde o atenţie specială în numirea reprezentanţilor săi în teritoriu.

În perioada de referinţă, a reţinut atenţia comisiei şi organizarea unor concursuri privind ocuparea poziţiilor de manageri în unităţile sanitare publice. Profesioniştii care se înscriu în procedurile de selectare a managementului unor instituţii publice se consideră nedreptăţiţi sau prejudiciaţi de reguli considerate nerelevante sau stabilite preferenţial într-un mod care aduc atingere interesului public.

Comisia constată că posibilitatea largă şi nedefinită, oferită unor autorităţi publice locale de a adăuga şi alte criterii de admitere a candidaturii, poate fi interpretată ca fiind o cale de a introduce căi subiective de limitare a competiţiei.

Sugerăm emitentului Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 1.520/2016 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiei de manager persoană fizică din spitalele publice din reţeaua proprie a Ministerului Sănătăţii, o analiză aprofundată a unor dispoziţii din perspectiva asigurării unor condiţii echitabile de concurs, relevante pentru asigurarea unui act managerial adecvat misiunii publice.

Un număr semnificativ de cetăţeni au sesizat comisia cu probleme din sfera pensiilor publice, reclamând fie modul neglijent în care s-au efectuat recalcularea pensiei lor, fie manifestând nemulţumire raportat la unele prevederi ale Legii nr. 263/2010.

Petenţii care s-au adresat cu această speţă instanţelor judecătoreşti din ţară arată că practica judiciară în materie a fost neunitară, astfel încât pensionarii aflaţi în situaţii identice primesc pensii diferit calculate, ceea ce adânceşte sentimentul de nedreptate şi frustrare că statul român nu identifică o soluţie la problemă.

Dat fiind faptul că, de-a lungul unui deceniu de aplicare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, comisia a primit un mare număr de petiţii privind nerecunoaşterea veniturilor salariale realizate în acord global în calculul pensiei, recomandăm Guvernului României să considere cât mai curând soluţionarea completă şi echitabilă a acestei situaţii.

Repet, prezentarea raportului privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii se referă la semestrul I al anului 2021, pentru a nu exista discuţii.

Comisia a înregistrat şi un număr important de petiţii care sesizează asupra unor prevederi legale, care modifică sau completează textul iniţial al Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat pe care pensionarii militari le consideră nedrepte.

Comisia primeşte în continuare şi memoriile unor petenţi care speră că, în afara căilor judiciare prevăzute de lege, problemele lor se pot soluţiona şi la nivel parlamentar.

Cunoaşterea precară a normelor legale care reglementează în domeniul drepturilor şi obligaţiilor legale care le revin cetăţenilor creează situaţii tensionate şi frustrări, Parlamentul României fiind considerat deseori drept o instanţă supremă în soluţionarea problemelor.

Este clar că nu sunt cunoscute la nivelul publicului larg condiţiile de acces la drepturi şi modificările survenite în legi sau metodologii.

Reafirmăm că adoptarea bunelor practici din alte state membre ale Uniunii Europene ar putea fi avute în vedere de Guvernul României.

Vă mulţumesc pentru atenţie şi adresez mulţumirile noastre instituţiilor şi autorităţilor cărora comisia le-a solicitat concursul pentru soluţionarea petiţiilor, precum şi colegilor din comisiile permanente cu care am colaborat în perioada de referinţă.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Am luat act în plen de raport.