Dezbateri parlamentare

După pauză

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Florin-Claudiu Roman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor colegi!

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 20 martie 2023, consacrată primirii răspunsurilor la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice, după care vom prezenta interpelările adresate membrilor Guvernului.

Prima întrebare, domnul deputat Acatrinei Dorel-Gheorghe, Grupul AUR, domnul Lucian-Florin Puşcaşu, Grupul AUR, pentru domnul secretar de stat Paşca: "Susţinerea intervenţiei STS şi SRI în activităţile specifice unui avocat. Care este poziţia Ministerului Justiţiei faţă de Legea digitalizării avocaturii?" nr. 8.512A.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Mihai Paşca (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi domni deputaţi Acatrinei şi Puşcaşu,

Având în vedere întrebarea dumneavoastră, adresată Ministerului Justiţiei, referitoare la "Poziţia faţă de Legea digitalizării avocaturii", vă aducem la cunoştinţă următoarele.

În cuprinsul întrebării dumneavoastră faceţi referire la Legea digitalizării avocaturii, a cărui proiect a fost lansat în dezbatere pe 9 februarie 2023, solicitând să vi se comunice poziţia ministerului faţă de această lege, respectiv, faţă de intervenţia STS şi SRI în activităţile specifice unui avocat.

Raportat la obiectul întrebării, precizăm că Propunerea legislativă privind serviciile profesionale efectuate de avocat în format electronic a fost iniţiată de un grup de deputaţi şi senatori şi înregistrată la Senat sub nr. B47/2023, în data de 6 februarie. Astfel, cum rezultă din fişa propunerii legislative de pe site-ul Senatului, la data de 27 februarie, procedura legislativă a încetat, întrucât propunerea a fost retrasă de către iniţiator.

Totodată, precizăm că, prin adresa 1.744/2023, Secretariatul General al Guvernului a solicitat punctul de vedere al Ministerului Justiţiei cu privire la propunerea legislativă sus-menţionată, însă, întrucât procedura legislativă a încetat, punctul de vedere al instituţiei noastre nu a mai fost elaborat, practic, rămânând fără obiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule secretar de stat.

Întreb autorii interpelării dacă au întrebări suplimentare pentru domnul secretar de stat.

Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei (din sală):

Nu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

În regulă!

La poziţia nr. 2 avem o solicitare din partea domnului Chirilă Virgil Alin, deputat al PSD, pentru MAE, care ne solicită o amânare.

Punctul nr. 3, Ministerul Afacerilor Interne.

Domnul deputat Brian Cristian, Grupul USR, este?

"Aparatele de testare rapidă a conducătorilor auto pentru substanţe psihoactive", 8.469A.

O invit la cuvânt pe doamna subsecretar de stat Claudia Benchescu-Pecingină, pentru răspuns.

Doamna Claudia Benchescu-Pecingină (subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Bună ziua!

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor, având ca obiect "Aparatele de testare rapidă a conducătorilor auto pentru substanţe psihoactive", vă comunicăm următoarele.

Referitor la denumirea completă a produselor DrugTest şi compania care le produce, conform informaţiilor puse la dispoziţie de IGPR, la 6 martie 2023, structurile teritoriale de poliţie rutieră utilizau 171 de aparate DrugTest, din care 117 aparate model Dräger DrugTest 5000, produs de Dräger AG & Co. KGaA Germania şi 54 de aparate model Aquila Scan WDTP-10, produs de Schenzhen Electronics Group Co. Ltd. China.

În ceea ce priveşte preţul de achiziţie al aparatelor pentru dotarea structurilor teritoriale de Poliţie Rutieră, menţionăm că nu au fost achiziţionate în mod centralizat.

Cât priveşte substanţele psihoactive ce pot fi identificate, precizăm că aparatele utilizate de structurile teritoriale identifică următoarele substanţe.

Aparatul model Dräger 5000: amfetamină, benzodiazepină, adică diazepam, matamfetamină, metadonă, ketamină, opiate, tetrahydrocannabinol.

Aparatul model Aquila Scan conţine: amfetamină, cocanină, metamfetamină, benzodiazepină, opiacee, tetrahydrocannabinol, metadonă, ketamină şi ecstasy.

Privitor la marja de eroare a aparatelor, menţionăm faptul că producătorii nu menţionează marje de eroare, ci limite minime de identificare.

În legătură cu numărul de teste pozitive ale aparatelor care s-au dovedit a fi negative, în urma analizelor probelor biologice, din informaţiile existente la nivelul Inspectoratului General al Poliţiei Române rezultă faptul că această structură nu centralizează informaţii despre numărul testelor preliminare pozitive care au fost infirmate în urma analizelor de laborator, a mostrelor biologice de sânge, respectiv urină, prelevate subiecţilor, numai acestea din urmă având relevanţă pentru procedurile judiciare.

Potrivit datelor centralizate la nivelul IGPR, situaţia constatării infracţiunilor de conducere sub influenţa substanţelor psihoactive în perioada 2017-2023 se prezintă astfel: anul 2017 - 145 de infracţiuni; 2018 - 337; 2019 - 728; 2020 - 740; 2021 - 1.535; 2022 - 2.866, iar în luna ianuarie a anului curent - 273 de infracţiuni, un număr total 6.624 de infracţiuni.

În ceea ce priveşte numărul anual de dosare penale de conducere sub influenţa substanţelor psihoactive clasate în perioada 2017-2023, facem precizarea că, potrivit datelor existente la nivelul IGPR, în perioada 1 ianuarie 2017 - 28 februarie 2023 au fost înregistrate 1.321 de soluţii de clasare pentru infracţiunea prevăzută la art. 336 alin. (2) din Codul penal, respectiv conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă secretar de stat.

Îl întreb pe domnul deputat dacă doreşte să intervină.

Vă rog.

O rog pe doamna subsecretar de stat să îl urmărească pe colegul deputat, dacă va fi nevoie de alte precizări.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vă mulţumesc de răspunsuri, doamnă subsecretar de stat.

Având în vedere numărul mare de cazuri clasate, în urma acestor controale, şi având în vedere şi informaţiile din spaţiul public, care ne-au arătat multiple cazuri în care aceste teste rapide efectuate nu au avut o acurateţe mare, ci dimpotrivă, în momentul în care s-au făcut recoltările de teste biologice, am văzut situaţii în care oameni care au fost puşi sub acuzare, în cele din urmă, n-au avut absolut nimic în sistem, cred că ar fi mult mai bine ca acele dosare penale să fie deschise doar în urma recoltării probelor biologice.

Şi vă rog să luaţi acest lucru în considerare, pentru că acestea au un grad de acurateţe de 100% şi ar fi mult mai simplu şi pentru agenţii constatatori, şi pentru tot sistemul, dar şi pentru persoanele care ar fi puse sub acuzare, pentru că am văzut, în spaţiul public, şi probleme cu persoane care au fost poate "mânjite" în spaţiul public şi care, până la urmă, s-a dovedit că au fost nevinovate.

Vă rog frumos să luaţi în considerare această propunere.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Mai doriţi să interveniţi?

Vă rog.

Doamna Claudia Benchescu-Pecingină:

Vă mulţumim, domnule deputat.

Am luat act de propunerea dumneavoastră şi va fi transmisă la nivelul ministerului.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă subsecretar de stat.

O să vă rog să rămâneţi la microfon pentru a răspunde domnului deputat la următoarea interpelare, legată de subiectul "Fraudă în programul de sprijin a refugiaţilor ucraineni", 8.470A.

Doamna Claudia Benchescu-Pecingină:

Mulţumesc.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, până în prezent, în scopul decontării din bugetele inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă şi a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti - Ilfov, a cheltuielilor cu hrana şi cazarea cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina, a fost alocată suma de 750.070 mii lei.

De asemenea, menţionăm că la nivelul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nu se regăseşte o bază de date cu informaţii referitoare la persoanele fizice sau juridice cărora li s-au decontat sume de bani pentru această natură de cheltuieli, legiuitorul neinstituind o cerinţă expresă pentru o astfel de evidenţă în sarcina acestei instituţii.

Totodată, în ceea ce priveşte mecanismele de prevenţie a delapidării acestor sume de bani, menţionăm că, potrivit art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 336/2022, cu modificările ulterioare, autorităţile administraţiei publice locale din unităţile, subdiviziunile administrativ-teritoriale care au primit cereri, conform art. 2, prin serviciile sociale, pot efectua verificări privind realitatea informaţiilor din cererile depuse de persoanele fizice care găzduiesc cetăţeni străini sau apatrizi aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, dacă sunt întrebări? Nu.

E în regulă.

Mulţumesc, doamnă secretar de stat.

Următoarea intervenţie, tot pentru domnul deputat de la USR, Brian Cristian, "Deţinerea şi utilizarea muniţiei necesare practicării tirului sportiv şi a biatlonului", 8.361A.

Aici aţi solicitat amânare, da, doamna secretar de stat? Sau puteţi oferi ...

Doamna Claudia Benchescu-Pecingină:

O avem! O putem oferi, suntem pregătiţi!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

E în regulă!

Vă rog.

Doamna Claudia Benchescu-Pecingină:

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră privind deţinerea şi utilizarea muniţiei necesare practicării tirului sportiv şi a biatlonului, vă comunicăm următoarele.

Directiva prevede faptul că "Statele membre se asigură că fiecare pachet elementar de muniţie completă este marcat astfel încât să indice numele producătorului, numărul de identificare a lotului, calibrul şi tipul de muniţie".

Se poate observa că legislaţia specifică regimului armelor şi al muniţiilor este mai restrictivă la nivel naţional decât la nivel european, aspect datorat prerogativelor conferite statelor membre care în procesul de transpunere a directivelor pot introduce şi dispoziţii mai restrictive.

Aşadar, considerăm că rezolvarea problemei se poate realiza strict prin demersuri legislative care trebuie să respecte exigenţele directivei în discuţie.

Necesitarea marcării muniţiei a avut la bază raţiuni operative, ţinând cont de faptul că acest tip de muniţie este folosit adeseori în comiterea infracţiunilor de braconaj cinegetic, infracţiuni de uz de armă fără drept, în vederea ajutorării eforturilor de stabilire a trasabilităţii atât a armei deţinute ilegal, cât şi a muniţiei folosite în vederea comiterii infracţiunii.

Din analiza prevederilor art. 90 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se poate observa faptul că legiuitorul nu a instituit obligativitatea marcării tuturor elementelor componente care alcătuiesc muniţia, fiind suficientă prezentarea acestora pe un singur element, aşa cum este tubul cartuş, cât timp sunt respectate condiţiile prevăzute de actul normativ mai sus-menţionat.

Referitor la limitarea numărului de cartuşe pe care un club sportiv îl poate achiziţiona în vederea desfăşurării activităţii sportive, menţionăm faptul că domeniul vizat este reglementat prin dispoziţii legale, imperative, astfel că analiza oportunităţii limitării numărului de cartuşe achiziţionate pentru activitatea sportivă poate fi realizată prin consultări între entităţile interesate şi autorităţile care exercită controlul în domeniu, fundamentate pe argumentele pro şi contra acestei limitări, activitate ce poate fi realizată în cadrul procesului de revizuire legislativă.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Domnule deputat, dacă mai sunt întrebări suplimentare?

Vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc pentru răspunsuri şi clarificări.

Vă anunţ că avem o serie de amendamente pentru o lege care în acest moment se află pe circuit, privind regimul armelor şi muniţiilor, iar dacă această lege va fi respinsă pe motive de bicameralism, avem o iniţiativă legislativă separată prin care prevedem anumite excepţii privind acele tipuri de muniţie pe care ni le-au solicitat reprezentanţi ai Federaţiei Române de Tir.

Considerăm că este important să deblocăm activitatea a două federaţii, că nu este doar cea de tir, este şi cea de biatlon, şi în acest context, când vor veni legile la ministerul dumneavoastră, pentru obţinerea de avize sau puncte de vedere, vă rugăm să ţineţi cont de documentaţia pe care v-o trimitem, astfel încât situaţia pe care o întâmpinăm în momentul de faţă să fie deblocată.

Vă mulţumesc încă o dată de date şi răspunsuri.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna subsecretar de stat, dacă aveţi un răspuns şi pentru domnul deputat Gabriel Zetea.

Vă rog.

Grupul PSD.

Doamna Alexandra Huţu (din sală):

Nu e în sală!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Stimaţi colegi,

Încercăm să facem pentru toată lumea procedura, să vă vină rândul la fiecare dintre dumneavoastră.

Doamna Claudia Benchescu-Pecingină:

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor, având ca obiect "Cazul şoferului din Baia Mare depistat pozitiv la 7 substanţe, negativ la analizele de laborator", vă comunicăm următoarele.

Aparatul DrugTest este destinat identificării simultane, calitative a substanţelor sau claselor de substanţe din saliva umană.

Raţiunea incriminării conducerii unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe - art. 336 din Codul penal - este aceea a protejării siguranţei circulaţiei pe drumurile publice, activitate a cărui normală derulare este condiţionată de interzicerea conducerii vehiculelor de către persoane aflate sub influenţa unor substanţe interzise de lege, cum sunt cele din categoria substanţelor psihoactive.

Referitor la marja de eroare a aparatelor DrugTest menţionăm faptul că producătorii nu menţionează marje de eroare, ci limite minime de identificare.

Totuşi, menţionăm că, în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2022, cu aparatul DrugTest, model Aquila Scan WDTP-10, au fost efectuate 2.446 de testări preliminare a prezenţei în organism a unor substanţe psihoactive, din care 863 au fost pozitive - un procent de 35,3%.

Referitor la numărul de aparate DrugTest, model Aquila Scan, facem precizarea că, la nivel naţional, structurile teritoriale de poliţie rutieră utilizează 54 de astfel de aparate, din care trei sunt utilizate de poliţiştii rutieri din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Maramureş.

Precizăm faptul că, în toate cazurile în care au fost depistaţi în trafic conducători auto aflaţi sub influenţa substanţelor psihoactive, poliţiştii rutieri din cadrul IPJ Maramureş au utilizat doar mijloace tehnice certificate din dotarea unităţii, cu respectarea procedurilor legale în vigoare.

Menţionăm şi faptul că îmbunătăţirea cadrului legal este în atenţia structurilor Ministerului Afacerilor Interne, pornind de la situaţiile întâlnite şi experienţa practică dobândită în domeniu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă subsecretar de stat.

Mergem mai departe.

Domnul deputat al USR, Adrian Giurgiu?

"Situaţia accidentelor DN15" 8.182A.

Vă rog, doamnă subsecretar de stat.

Doamna Claudia Benchescu-Pecingină:

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, din informaţiile puse la dispoziţie de Inspectoratul General al Poliţiei Române rezultă că la nivelul acestei structuri au fost înregistrate, în perioada 1 ianuarie 2018 - 15 februarie 2023, pe raza unităţilor administrativ-teritoriale Suseni şi Brâncoveneşti, judeţul Mureş, respectiv DN15E 578, 18 accidente rutiere grave, soldate cu şase persoane decedate, şase persoane rănite grav şi 17 persoane rănite uşor.

De asemenea, menţionăm faptul că, la nivel naţional, a fost implementată Strategia Naţională privind Siguranţa Rutieră pentru perioada 2022 - 2030, document de politici publice care stabileşte cadrul şi planificarea implementării obiectivelor şi planurilor de acţiune în domeniul siguranţei rutiere, definite ca atare, în acord cu normele şi liniile directoare ale noilor politici ale Uniunii Europene.

Obiectivul general al Strategiei Naţionale privind Siguranţa Rutieră, pentru perioada 2022 - 2030, este reducerea cu 50% până în anul 2030, comparativ cu anul 2019, a numărului persoanelor decedate şi cu 50% a numărului persoanelor rănite grav, în urma producerii accidentelor rutiere.

Astfel, în vederea creşterii gradului de disciplină rutieră, în cursul anului 2023 vor fi continuate activităţile specifice pentru implementarea proiectelor aflate în derulare şi accesarea altora noi.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt întrebări suplimentare?

Vă rog.

Domnul Adrian Giurgiu:

Bună ziua!

Vă mulţumesc pentru răspuns şi pentru informaţiile acordate, dar, din păcate, aţi văzut că informaţiile sunt destul de triste, vorbim despre persoane decedate. Şi, din păcate, din nou, nu am regăsit soluţii pentru a evita astfel de situaţii pe viitor. Este un drum unde, într-adevăr, cu vizibilitate foarte bună, totuşi au loc accidente din cauza configuraţiei drumului şi a acelei intersecţii. O bandă în plus pentru a se putea face la stânga, pe sensul de mers spre est, ar putea să reducă foarte mult numărul de accidente care au loc în acea intersecţie şi s-ar putea efectiv salva vieţi.

Aş vrea ca pe viitor să includeţi în aceste răspunsuri şi în strategie şi partea aceasta clară de soluţii practice, care să reducă cu adevărat numărul de accidente.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Mergem mai departe.

Domnule secretar de stat Balanişcu, aveţi o întrebare de la domnul deputat Dămureanu Ringo, Grupul AUR, "Motivul nerăspunderii în termen legal la întrebarea nr. 7.909A din 4 ianuarie 2023".

Puteţi să interveniţi sau aţi venit pentru altceva?

Vă rog.

Domnul Bogdan-Radu Balanişcu (secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Referitor la întrebarea nr. 7.909A/2022, având ca obiect "Întârzierile în soluţionarea cererilor de finanţare şi politica de personal la Administraţia Fondului pentru Mediu Bucureşti", vă comunicăm următoarele.

Situaţia programelor desfăşurate de către AFM la data de 1 ianuarie 2023, dar şi a stadiului dosarelor la data de 18 ianuarie 2023 este următoarea:

Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional 2020 - 2024, denumit generic Programul Rabla Clasic - solicitanţi persoane juridice, sesiunea 08.02.2022 - 31.01.2023, a avut un buget alocat de 289.787.000 lei. Au fost depuse 8.522 de dosare de finanţare, dintre acestea au fost analizate 7.412 dosare şi aprobate 6.330.

Şi am câte o prezentare pentru fiecare dintre programe.

Pentru eficientizarea timpului o să las răspunsul scris, ca să nu...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Aşa, în sinteză, vă rog frumos.

Domnul Bogdan-Radu Balanişcu:

OK.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Domnul Bogdan-Radu Balanişcu:

Mulţumesc şi eu.

La data de 1 ianuarie 2023, AFM avea 245 de posturi ocupate, dintre care 17 salariaţi implicaţi direct în analiza şi soluţionarea cererilor de finanţare. Şi ca paranteză, aşa cum a fost precizat de foarte multe ori la nivelul comisiilor de specialitate, este o structură subdimensionată faţă de nevoia din acest moment.

În baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu, cu modificările şi completările ulterioare, precizăm faptul că a fost suplimentat numărul maxim de posturi cu 94, pentru care se vor demara procedurile de ocupare conform legislaţiei în vigoare.

În perioada 2021 - 2022 s-a pensionat un salariat cu funcţia de referent de specialitate care a fost implicat în analiza, evaluarea şi implementarea cererilor de finanţare.

Tot în aceeaşi perioadă, la nivelul biroului Resurse umane nu a fost înregistrată nicio cerere de menţinere în funcţie după împlinirea vârstei de pensionare, în baza art. 56.

Potrivit aceluiaşi articol din Codul muncii, continuarea activităţii unui salariat după împlinirea vârstei de pensionare se poate realiza prin manifestarea de voinţă a ambelor părţi.

În speranţa că informaţiile furnizate vă sunt utile, vă asigurăm, stimate domnule deputat, de sprijinul nostru şi, totodată, vă stăm la dispoziţie pentru eventuale informaţii suplimentare.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul secretar de stat Claudiu-Vasile Răcuci, de la Ministerul Dezvoltării, solicită amânarea pentru răspuns la interpelarea domnului deputat Lazăr Ion-Marian, "Implementarea la nivel naţional şi în judeţul Vâlcea a sistemului de management al calităţii, respectiv al procesului de certificare a calităţii serviciilor - ISO 9001, pentru serviciile către cetăţeni".

Aceleaşi solicitări de amânare le avem pentru domnul deputat Chirilă Virgil Alin, pentru "Situaţia cerealelor din Ucraina".

Amânare pentru "Acordarea cardului de energie în judeţul Mehedinţi", tot pentru domnul deputat Chirilă Virgil Alin, Grupul PSD.

Şi solicitare amânare pentru "Starea gării din municipiul Sighişoara", domnul deputat Giurgiu Adrian, Grupul USR.