Dezbateri parlamentare

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Cătălin Drulă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Cătălin Drulă:

Declar deschisă a doua parte a şedinţei de astăzi, dedicată primirii răspunsurilor la întrebările adresate membrilor Guvernului, precum şi prezentării interpelărilor.

Vor fi două secţiuni.

Începem cu răspunsurile, de la microfon, din partea reprezentanţilor Guvernului, pentru întrebări. Şi, după ce se încheie toate aceste răspunsuri la întrebările deja adresate, vom trece la interpelări.

Există o listă cu 34 de colegi înscrişi la interpelări. Mai mulţi dintre ei au mai multe interpelări, dar se poate susţine una singură.

Aşadar, începem cu răspunsurile la întrebări.

Din partea Ministerului Transporturilor... (Vociferări.)

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Ilie Toma.)

Sau, staţi puţin!

Din partea Ministerului Educaţiei, domnul secretar de stat Daragiu...

Domnul Ilie Toma (din faţă prezidiului):

Dar nu sunt eu aici?

Domnul Cătălin Drulă:

Păi, sunteţi, dar trebuie să vină domnul secretar de stat!

Domnul Ilie Toma (din faţă prezidiului):

Dar este, mi-a dat răspunsul! Este!

Domnul Cătălin Drulă:

A, am înţeles!

Păi, nu, trebuie să vă răspundă întâi la întrebare, în trei minute...

Domnul Ilie Toma (din faţă prezidiului):

Mi-a răspuns! (Vociferări.)

Domnul Cătălin Drulă:

Domnul secretar de stat Săvoiu va răspunde domnului deputat Toma Ilie la o întrebare care are tema: "Carosabil degradat DN7 şi A1".

Domnule secretar de stat,

Aveţi trei minute pentru a răspunde acestei întrebări.

Domnul Ionuţ-Cristian Săvoiu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Răspunsul la întrebarea nr. 1.

După cum se ştie, ca urmare a fenomenului îngheţ-dezgheţ, umiditate foarte ridicată, temperaturi scăzute, apar astfel de situaţii în carosabil. Gropile mari şi adânci sunt reparate în urgenţa 1, pentru a nu pune în pericol siguranţa participanţilor la trafic.

De asemenea, intervenţiile sunt planificate în funcţie de condiţiile meteo, pentru a asigura durabilitatea acestor reparaţii.

Răspunsul la întrebarea nr. 2.

Monitorizarea reţelei de autostrăzi, drumuri expres, drumuri naţionale aflate în administrarea CNAIR se realizează prin direcţiile regionale de drumuri şi poduri, secţiile de drumuri naţionale, secţiile de întreţinere autostrăzi şi cu districtele din subordine.

La întrebarea nr. 3.

Anual, în perioada 1 septembrie - 31 octombrie se desfăşoară program de punere în ordine a părţii carosabile.

Este important de menţionat că, în implementarea acestor măsuri, la scară largă, necesită timp şi buget considerabil.

CNAIR are ca obiectiv achiziţionarea celor mai bune servicii, lucrări de întreţinere a părţii carosabile, astfel încât utilizarea acestora să conducă la o îmbunătăţire a infrastructurii rutiere.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Acum, autorul întrebării, dacă doreşte să intervină cu precizări şi comentarii, fără să depăşiţi două minute, după care domnul secretar de stat poate să revină două minute.

E un dialog aici, un dialog între Parlament şi Guvern.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ilie Toma:

N-o să mai revină, că suntem cu toţii strânşi de timp şi trebuie să ajungem la comisii.

În primul rând, îi mulţumesc domnului secretar de stat pentru că a răspuns prompt, deşi, cum mă ştiţi, eu sunt mai vocal şi spun problemele pe şleau.

Eu vă spun, din teren, trecând pe acolo şi de două ori pe săptămână, pe acea porţiune de drum, da, într-adevăr, s-au remediat. Erau nişte probleme apărute pe partea carosabilă, şi de o parte şi de alta - s-au remediat. Îi felicit că au răspuns întocmai şi la timp.

Ce vreau să le recomand dânşilor, ca să nu mai ajungem în astfel de situaţii.

Să trimită periodic, să aibă efectiv o echipă care să verifice starea carosabilului tot timpul, pentru că apar - nu ştiu - diverse fenomene naturale de care noi nu ţineam cont până acum. Clima e clar - nu ştiu cum să o numesc - în schimbare profundă, nu mai există anotimpuri foarte clare şi atunci sunt clar diferenţe mari de temperatură, de la zi la noapte, de la o zi la alta, şi se creează astfel de probleme.

Încă o dată, îi felicit pentru răspunsul profesionist, dar nu atât pentru lucrările pe care le-au făcut în teren, pentru că au salvat multe... poate chiar vieţi omeneşti şi, mai mult decât atât, au salvat şi anumite costuri care necesitau la reparaţia maşinilor.

Vă felicit. Ţineţi-o tot aşa!

Însă, repet, sunt cu ochii pe dumneavoastră.

Vă rog, încă o dată, constituiţi acea echipă care să controleze cât mai des posibil starea carosabilului.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule secretar de stat, doriţi o revenire sau nu? Nu.

Bun.

Trecem la următoarea întrebare, adresată de domnul deputat Bara Nicolae-Adrian, către Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Domnul subsecretar de stat Marian Daragiu.

Tema întrebării este "Solicitare privind stadiul implementării proiectelor finanţate prin PNRR din domeniul educaţiei".

Domnule subsecretar de stat, numai o secundă, că aici e o mică chestiune procedurală!

Dacă domnul deputat doreşte să expună, în două minute, întrebarea? Aşa e procedura, de fapt. Deputatul revine două minute şi expune ce a întrebat, primeşte răspunsul de la Guvern. E un schimb în două etape.

Domnul deputat Bara?

O voce de la PSD:

Nu este.

Domnul Cătălin Drulă:

Nu.

Vă rog, domnule subsecretar de stat, atunci daţi răspunsul.

Domnul Marian Daragiu (subsecretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Referitor la întrebarea deja adresată, Ministerul Educaţiei şi Cercetării implementează Componenta 15, în educaţie, care cuprinde şapte reforme şi 18 investiţii, ce beneficiază de o alocare financiară totală de 3,5 miliarde de euro.

În cadrul celor 17 investiţii, Ministerul Educaţiei şi Cercetării nu gestionează Investiţia nr. 1. Celelalte investiţii au fost încheiate ca urmare a celor 6.463 de contracte de finanţare, cu o valoare totală de 3 miliarde 222 de milioane.

Din punct de vedere al progresului de investiţii, cele mai avansate sunt apelurile de proiecte lansate în anul 2022, respectiv, I16, digitalizarea universităţilor şi pregătirea acestora pentru profesiile digitale ale viitorului.

De asemenea, într-un stadiu avansat se află şi investiţiile I9, I11, 13, 14, care au făcut obiectul apelului pentru dotarea unităţilor de învăţământ preuniversitar, unde sunt 2.538 de proiecte în derulare pentru dotarea celor 5.846 de şcoli şi unităţi conexe.

Dacă-mi permiteţi, o să spicuiesc, ca să nu citesc absolut tot răspunsul. Este unul...

Domnul Cătălin Drulă:

Vă rog, aveţi trei minute.

E important pentru domnul parlamentar să-i daţi un răspuns cât mai complet.

Domnul Marian Daragiu:

OK!

Domnul Cătălin Drulă:

Aveţi timp.

Domnul Marian Daragiu:

De asemenea, într-un stadiu avansat se află investiţiile 9, 11, 13, 14.

Au fost, de asemenea, recepţionate şi livrate 533 de microbuze electrice, achiziţionate de consiliile judeţene pentru asigurarea transportului elevilor în comunităţile care au cea mai mare nevoie, iar restul, până la 1.135 de microbuze, vor fi livrate până la finalul lunii septembrie 2025.

Componenta C15 educaţie, ca şi alte componente din PNRR, se află în implementare de câţiva ani şi beneficiază de primele rezultate care sunt promovate în mod transparent în spaţiul public, pe multiple căi de comunicare, pe platforme de informare cu multiple secţiuni de căutare ale unor informaţii punctuale de interes.

De asemenea, având în vedere faptul că, în baza acordului încheiat cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, unitatea executivă pentru finanţarea învăţământului superior, a cercetării, dezvoltării şi inovării, instituţie publică aflată în subordinea ministerului, asigură implementarea investiţiilor din Reforma 4, Investiţia 13 - echiparea laboratoarelor de informatică din unităţile de învăţământ profesional şi tehnic şi Investiţia 14 - echiparea atelierelor de practică din unităţile de învăţământ profesional şi tehnic, Reforma 5, Investiţia 9 - asigurarea echipamentelor şi a resurselor tehnologice digitale pentru unităţile de învăţământ şi Reforma 6, Investiţia 11 - asigurarea dotărilor pentru sălile de clasă preuniversitare şi laboratoarele, respectiv atelierele şcolare ale Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Nivelul de execuţie bugetară pentru componenta PNRR, destinată educaţiei, procesul de cheltuire a banilor din PNRR este unul aflat în plină dinamică şi se regăseşte pe site-ul ministerului.

La nivel de program au fost propuse modificări asupra indicatorilor şi termenelor investiţiilor.

De asemenea, lista proiectelor poate fi filtrată pe criterii, precum apelul de proiecte, judeţ, localitate, mediu rural, unităţi de învăţământ.

Mulţumindu-vă pentru colaborare, vă asigur, stimate domnule deputat, domnule preşedinte, de toată consideraţia.

Domnul Cătălin Drulă:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Bara, dacă doreşte să revină? Nu.

Urmează, de la Ministerul Economiei, două întrebări, pentru care este prezent domnul Marius Viorel Poşa.

O să încep cu întrebarea adresată de domnul deputat Emanuel Ungureanu.

Pentru început, dacă domnul Ungureanu doreşte să reamintească, pe scurt, subiectul întrebării? Nu.

Atunci, vă rog, domnule subsecretar de stat, să îi daţi răspunsul.

Domnul Marius Viorel Poşa (subsecretar de stat, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului):

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Secretariatul General al Guvernului: "Ce îl recomandă pe domnul Petrică Şuşcă să fie consilierul dumneavoastră şi membru în Consiliul de Administraţie la Compania Plafar", vă comunicăm următoarele.

Răspunsul este din partea domnului ministru.

Cu privire la numirea domnului Petrică Şuşcă în Consiliul de Administraţie la Societatea Naţională "Plafar" S.A., Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului vă informează că, anterior acestei nominalizări, societatea în cauză rămăsese fără niciun membru în Consiliul de administraţie, iar mandatul directorului general încetase, de drept, în data de 21.01.2025.

În urma multiplelor solicitări din partea acţionarului minoritar, Fondul Proprietatea, şi ţinând cont de situaţia critică de la nivelul societăţii, respectiv, situaţia terenurilor de la Rast, reprezentanţii societăţii monitorizează activitatea, şi nu în ultimul rând a situaţiei financiare, MEDAT a nominalizat un număr de trei persoane pentru funcţia de administrator provizoriu, la Societatea Naţională "Plafar" S.A., pentru care s-au întocmit documentele şi au fost transmise spre analiză la AMEPIP.

În ceea ce priveşte nominalizarea domnului Petrică Şuşcă, vă informez că acesta este absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Economice, Secţia finanţe-bănci a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj Napoca şi a fost 7 ani manager al Spitalului Clinic Judeţean Cluj. Este un om cu experienţă managerială consistentă, într-un mediu dificil şi concurenţial, cu responsabilitate în faţa comunităţii.

Între anii 2013 - 2020, domnul Şuşcă a crescut investiţiile în dotări, reparaţii capitale şi reparaţii curente, de peste 6 ori, de la 6 milioane de lei, în 2013, la 42 de milioane de lei, în 2020.

În aceeaşi perioadă, spitalul a realizat venituri proprii şi investiţii în valoare de 54 de milioane de lei, o sumă aproape egală cu cea alocată din bugetul de stat pentru acelaşi obiectiv, adică 55 de milioane de lei.

A atras, în acelaşi timp, donaţii şi sponsorizări de peste 8,4 milioane de lei.

La preluarea funcţiei de manager, spitalul clujean avea plăţi restante de 13 milioane de lei, iar la plecarea din funcţie a domnului Şuşcă, spitalul avea un excedent bugetar de aproape 58 de milioane de lei.

Aşadar, economistul Petrică Şuşcă are o carieră solidă în administraţie, care îi atestă competenţele necesare pentru a ocupa funcţia de consilier al ministrului şi membru în Consiliul de administraţie al Societăţii Naţionale "Plafar".

Menţionăm faptul că, prin adresa AMEPIP nr. 1.882/13.03.2025, conducerea AMEPIP, în urma reanalizării documentelor domnului Şuşcă, constată că acesta îndeplineşte condiţiile prevăzute de O.U.G. nr. 109/2011 art. 28 alin. (1) şi (3), privind experienţa de conducere a societăţilor.

Vă asigurăm, domnule deputat, de întreaga noastră disponibilitate de a vă furniza şi alte informaţii din sfera de competenţă a instituţiei noastre, în cazul în care acestea vă sunt necesare.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Îi dau cuvântul, din online, domnului deputat Ungureanu Emanuel, pentru a interveni cu precizări şi comentarii, fără a depăşi două minute, după care, domnule subsecretar de stat, puteţi exercita un drept la replică.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (prin audioconferinţă):

Bună ziua!

Sper că mă aud bine.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă auziţi, sigur!

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (prin audioconferinţă):

E ciudată această numire a domnului Şuşcă. Avizul la AMEPIP se pare că a venit după ce am făcut eu interpelarea. Noi ştim, şi se ştie în spaţiul public, că acest domn este prieten cu domnul Dâncu. De aceea i s-a găsit un loc lejer la "Plafar", pentru că i se pregăteşte şi postul de manager.

Întrebarea mea este foarte simplă şi foarte directă. I se pregăteşte omului lui Dâncu poziţia de manager la "Plafar", şi miza reală este vânzarea unor terenuri din patrimoniul acestei companii de stat?

Aştept un răspuns.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Domnule subsecretar de stat.

Domnul Marius Viorel Poşa:

Domnule deputat,

Cu tot respectul, nu pot să vă răspund la aceste întrebări, deoarece nu sunt în cunoştinţă de cauză, dar, în condiţiile în care doriţi, vă vom răspunde în scris.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Trecem la cealaltă întrebare adresată aceluiaşi ministru.

Din partea domnului deputat Adrian Giurgiu, întrebarea nr. 414A, cu tema "Plata anticipată şi refinanţarea creditelor bancare prin intermediul aplicaţiilor de mobile banking".

Dacă domnul deputat doreşte să reia, pe scurt, întrebarea? Nu.

Vă rog, domnule subsecretar de stat, să-i oferiţi răspunsul, la fel, în trei minute.

Domnul Marius Viorel Poşa:

Vă mulţumesc.

Referitor la solicitarea domnului deputat Giurgiu Adrian, privind digitalizarea plăţilor anticipate şi a refinanţării tuturor tipurilor de credite, transmisă domnului ministru Bogdan-Gruia Ivan, vă răspundem următoarele.

Regulamentul nr. 3/2018 privind monitorizarea infrastructurilor pieţei financiare şi a instrumentelor de plată, denumit în continuare "regulament", al cărui emitent este Banca Naţională a României, stabileşte cerinţele pentru:

a) autorizarea şi monitorizarea infrastructurilor pieţei financiare, denumite în continuare IPF;

b) monitorizarea participanţilor la aceste infrastructuri şi a prestatorilor de servici de plată care emit, pun în circulaţie şi/sau acceptă instrumente de plată pe teritoriul României;

c) punerea în circulaţie, emiterea, acceptarea şi monitorizarea instrumentelor de plată.

BNR este instituţia responsabilă cu evaluarea notificărilor, în vederea emiterii instrumentelor de plată electronică, inclusiv a celor cu acces la distanţă, pe care toţi prestatorii de servicii de plată au obligaţia de a le transmite BNR, împreună cu orice informaţii, date, documente şi declaraţii necesare, solicitate de BNR în acest sens.

Fişa de produs a instrumentului de plată electronică cu acces la distanţă trebuie să conţină, printre altele, informaţii referitoare la descrierea, caracteristicile funcţionale, limitele de tranzacţionare şi modalitatea de modificare a acestora, după caz, precum şi aria de utilizare.

Instrumentele de plată electronică cu acces la distanţă sunt definite ca fiind un set de proceduri, care se bazează pe o soluţie informatică, de tipul: internet-banking, home-banking, phone-banking, mobile-banking, care permit utilizatorului iniţierea de operaţiuni de plată, în baza fondurilor de care dispune.

Implementarea unui sistem online de plată anticipată/refinanţare care să permită accesul facil la informaţii despre costurile şi termenii în care să decurgă respectivele acţiuni, integrată într-o platformă accesibilă prin aplicaţiile de mobile banking, sunt aspecte care ţin de politica comercială a prestatorului de servicii de plată, acestea putând fi implementate doar cu respectarea prevederilor legale în vigoare, inclusiv în ceea ce priveşte punerea în circulaţie a instrumentelor de plată electronică, sub stricta evaluare şi monitorizare a BNR.

În ceea ce priveşte respectarea prevederilor legale în vigoare, cu privire la protecţia consumatorilor, în cazul în care sunt puse la dispoziţie produse sau servicii financiare, inclusiv instrumente de plată electronică - carduri sau instrumente de plată electronică cu acces la distanţă -, de către prestatorii de servicii de plată, ANPC, prin pârghiile legale pe care le are la dispoziţie, se asigură că toţi consumatorii sunt complet şi precis informaţi, atât în faza precontractuală, cât şi în cea contractuală.

Domnul Cătălin Drulă:

Să finalizaţi, vă rog!

Domnul Marius Viorel Poşa:

Da. OK.

Pe scurt.

Sunt respectaţi în totalitate termenii contractuali, clienţii sunt protejaţi împotriva practicilor comerciale incorecte şi sunt sancţionate orice abateri cu privire la prevederile legale.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Următoarele 4 răspunsuri sunt din partea Ministerului Afacerilor Interne, apoi urmează două răspunsuri de la Agenţia Naţională pentru Sport, două răspunsuri de la Ministerul Mediului şi trecem la formularea interpelărilor.

Am primit mai multe întrebări din sală.

Din câte reuşesc să-mi dau seama, o să avem timp cu toţii să susţinem ce avem de susţinut.

Prima întrebare, către Ministerul Afacerilor Interne, este privind reducerea fenomenului drogurilor la volan, nr. 488A, din partea domnului deputat al PSD, Chirilă Virgil Alin.

Vă rog, domnule.

Domnul Silviu Nicu Macovei (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 488A/2025, având ca obiect "Reducerea fenomenului drogurilor la volan", vă putem comunica următoarele.

Testarea conducătorilor auto pe drumurile publice, în vederea stabilirii consumului de substanţe psihoactive este o măsură necesară pentru protejarea siguranţei circulaţiei pe drumurile publice, activitate a cărei derulare normală este condiţionată de interzicerea conducerii vehiculelor pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către persoane aflate sub influenţa unor substanţe interzise de lege, cum sunt cele din categoria substanţelor psihoactive, conform art. 336 alin. (2) din Codul penal.

În acest sens, referitor la situaţia supusă atenţiei de dumneavoastră, menţionăm că aceasta este deja reglementată de legislaţia în vigoare, respectiv, dispoziţiile art. 186 - teza I din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, potrivit cărora, în cazul accidentelor de circulaţie din care au rezultat numai pagube materiale, conducătorii vehiculelor sunt obligaţi să se supună testării aerului expirat, în vederea stabilirii alcoolemiei ori a consumului de substanţe psihoactive.

Mulţumesc frumos.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dacă domnul deputat Chirilă doreşte să intervină două minute?

Doriţi, domnule deputat?

Domnul Virgil Alin Chirilă (din sală):

Da.

Domnul Cătălin Drulă:

Deci, puteţi adresa precizări, comentarii, ce doriţi dumneavoastră, timp de două minute, şi apoi ministerul vă răspunde tot în două minute, dacă doreşte.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Domnule ministru secretar de stat,

Stimate coleg,

Îţi mulţumesc pentru răspunsul foarte bine întocmit şi care răspunde la întrebarea pe care am pus-o ministerului dumneavoastră şi, totodată, vreau să felicit atât activitatea dumneavoastră, cât şi a domnului ministru şi a întregului minister.

Totodată, vreau să vă aduc în atenţie că mai avem o problemă pe care am întâmpinat-o în România, referitoare la recuperarea amenzilor date cetăţenilor străini care tranzitează această ţară şi cărora, după cum ştim, li se cere un act de identitate, pentru a li se înmâna şi întocmi procesul-verbal contravenţional, şi dumnealor înmânează, bineînţeles, paşaportul. Paşaport pe care nu este adresa de domiciliu, şi atunci multe UAT-uri din România nu au unde să trimită aceste amenzi, pentru a fi executaţi silit.

Eu vă mulţumesc pentru toată colaborarea, pe care am avut-o cu dumneavoastră şi cu ministerul dumneavoastră, şi am toată încrederea că vom găsi un răspuns la fel de pozitiv, ca şi până acum, şi la această întrebare, şi la această problemă a noastră, a tuturor.

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnul Cătălin Drulă:

Domnule secretar de stat, mai doriţi la această întrebare să reveniţi?

Domnul Silviu Nicu Macovei:

La cât de frumos a vorbit...

Domnul Cătălin Drulă:

Vă rog.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Putem merge la următoarea?

Domnul Cătălin Drulă:

Da, sigur. Dar pentru următoarea întrebare trebuie mai întâi să-l întreb pe domnul deputat Brian Cristian - e vorba de întrebarea nr. 321A, "Prevenirea şi combaterea violenţei la evenimente sportive" - dacă doreşte să readucă aminte, de la microfon, întrebarea, sau mergem direct la răspunsul domnului secretar de stat.

Direct la răspuns, ca să fim şi mai eficienţi.

Vă rog, domnule secretar de stat Macovei, aveţi cuvântul.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră - "Prevenirea şi combaterea violenţei la evenimentele sportive", vă putem comunica următoarele.

Legea nr. 4/2008 privind prevenirea şi combaterea violenţei, cu ocazia competiţiilor şi a jocurilor sportive, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte obligaţia, atât în sarcina organizatorilor competiţiilor şi a jocurilor sportive, cât şi a forţelor de ordine angrenate, de a asigura protecţia şi siguranţa spectatorilor, a sportivilor şi a oficialilor, şi de a lua măsuri pentru prevenirea şi înlăturarea oricăror incidente ce se pot produce pe traseele de afluire/defluire şi în interiorul arenelor sportive, înainte, pe timpul şi după terminarea competiţiei sau a jocului sportiv.

Violenţa în sport, atât în teren, cât şi în afara lui, a ajuns să fie percepută ca o gravă problemă socială, Strategia Naţională de Ordine şi Siguranţă Publică 2023-2027 precizând că amploarea evenimentelor şi manifestaţiilor desfăşurate în spaţiul public a solicitat un efort instituţional considerabil pentru menţinerea şi asigurarea condiţiilor de normalitate şi legalitate, precum şi de asigurare a protecţiei fizice a cetăţenilor şi bunurilor acestora.

Propunerile formulate în cuprinsul întrebării de referinţă vizează, în esenţă, elemente menite a relaxa cadrul normativ aplicabil, aspect care însă contravine misiunii forţelor de ordine de a depune toate diligenţele necesare pentru asigurarea siguranţei participanţilor la competiţiile sportive.

Mulţumesc frumos.

Domnul Cătălin Drulă:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat,

Doriţi să faceţi precizări sau comentarii la această întrebare? Nu.

Trecem la întrebarea, din partea domnului deputat Giurgiu Adrian, nr. 455A, cu tema "Sesizări la 112 privind furturile de lemn şi transporturile ilegale de lemn din România".

Dacă domnul deputat doreşte să reamintească întrebarea? Nu.

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul pentru răspuns.

Domnul Silviu Nicu Macovei (fără microfon):

Citim şi răspunsul la întrebare, chiar dacă nu este domnul deputat?

Domnul Cătălin Drulă:

Da, da, da, pentru că suntem în sistem hibrid...

Domnul Silviu Nicu Macovei:

OK. E în regulă!

Domnul Cătălin Drulă:

... conceptul e că e toată lumea aici.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Mulţumesc frumos.

În legătură cu întrebarea dumneavoastră - "Sesizări la 112 privind furturile de lemn şi transporturile ilegale de lemn din România", precizăm următoarele.

Potrivit informaţiilor primite de la Inspectoratul General al Poliţiei Române, în anul 2024, la nivel naţional, au fost înregistrate 501 apeluri la nr. 112 pentru sesizarea furturilor de lemn şi transporturilor ilegale de lemn. 182 au fost confirmate şi 319 neconfirmate. Situaţia cuprinzând defalcarea pe judeţe a acestor apeluri la 112 şi rezultatele obţinute, ca urmare a intervenţiei poliţiştilor la aceste apeluri, sunt prezentate în anexă.

În vederea asigurării unui mecanism eficient de intervenţie şi gestionare a situaţiilor privind sesizările referitoare la transporturi de materiale lemnoase, realizate prin SNUA12, există o cooperare permanentă între Inspectoratul General al Poliţiei Române, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

De asemenea, la nivelul Inspectoratului General al Poliţiei Române, sunt iniţiate şi implementate proiecte, campanii, activităţi de prevenire a criminalităţii, în domeniul sus-menţionat, în funcţie de situaţia operativă şi de priorităţile naţionale de intervenţie preventivă ale Poliţiei Române.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă domnul deputat doreşte să intervină? Nu.

Prin urmare, trecem la următoarea - şi ultimul răspuns - de la Ministerul Afacerilor Interne, din partea domnului deputat Emanuel Ungureanu: "Clarificări privind implicarea angajaţilor Jandarmeriei Române în activităţi de mercenariat şi măsurile adoptate pentru prevenirea unor astfel de situaţii".

Dacă domnul deputat doreşte să reia întrebarea? Nu.

Atunci, vă dau cuvântul, domnule secretar de stat, pentru răspuns.

Trei minute.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În legătură cu întrebarea dumneavoastră - "Clarificări privind implicarea angajaţilor Jandarmeriei Române în activităţi de mercenariat şi măsurile adoptate pentru prevenirea unor astfel de situaţii", vă putem comunica următoarele.

Ministerul Afacerilor Interne nu a susţinut şi nu susţine participarea individuală a personalului propriu la activităţi de natura celor prezentate în întrebare, care nu se desfăşoară sub egida organizaţiilor internaţionale menţionate şi care nu se încadrează în regimul prevăzut de Legea nr. 121/2011.

La nivelul structurilor competente ale ministerului, subiectul semnalat se află în atenţie permanentă, fiind desfăşurate verificări interne pentru clarificarea tuturor aspectelor. Rezultatele preliminarii obţinute de Inspectoratul General al Jandarmeriei Române şi Inspectoratul General al Poliţiei Române nu au relevat date suficiente pentru confirmarea existenţei unor astfel de cazuri, fapt pentru care verificările au fost aprofundate prin angrenarea altor structuri ale Ministerului Afacerilor Interne.

Având în vedere complexitatea situaţiei şi necesitatea unei abordări riguroase, estimăm că etapa actuală a verificărilor va fi finalizată până la sfârşitul lunii mai 2025, urmând ca, în funcţie de rezultate, să fie luate măsurile legale necesare.

În vederea clarificării tuturor aspectelor legate de eventualele activităţi ilegale sau contrare statutului militar, Ministerul Afacerilor Interne cooperează instituţional cu structurile abilitate ale statului, inclusiv cu DIICOT şi cu parchetele militare, conform competenţelor legale.

În urma informaţiilor primite şi a investigaţiilor preliminare, s-a procedat deja, în mod etapizat, la sesizarea organelor de urmărire penală competente. În cele câteva cazuri sesizate, până în acest moment, analiza fiind în dinamică. Aceste demersuri vor continua, dacă se vor identifica alte situaţii de natura celor semnalate.

Mulţumesc frumos.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul, din online, domnului deputat Emanuel Ungureanu, două minute, pentru comentarii şi precizări.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (prin audioconferinţă):

Din păcate, se poate constata cât se poate de clar că răspunsul domnului ministru este cât se poate de ambiguu, ca să nu spun că este cât se poate de neclar.

Eu am întrebat foarte precis, în interpelare, câţi jandarmi, în loc să apere interesele statului român, apără alte interese sau apără şi alte interese decât cele ale statului. Nu am primit niciun fel de răspuns.

Eu am întrebat, în mod clar, câţi jandarmi au avut contracte de mercenariat, în ce perioadă şi în ce fel acţionează statul român ca să prevină asemenea lucruri. Nu am primit niciun fel de răspuns.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnule secretar de stat, dacă doriţi să...

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Da, domnule preşedinte.

Domnule deputat,

Noi am răspuns conform întrebării şi cerinţelor dumneavoastră.

Mulţumesc frumos.

Domnul Cătălin Drulă:

Bun.

Mulţumesc.

Trecem la cele două întrebări pentru Agenţia Naţională pentru Sport şi vă reamintesc că mai urmează doar două întrebări, apoi, pentru Ministerul Mediului.

Ambele întrebări sunt din partea domnului deputat Brian Cristian.

Prima întrebare este "Clarificări privind utilizarea fondurilor guvernamentale alocate pentru Jocurile Olimpice de la Paris 2024, direcţionate către angajaţii ANS", întrebarea nr. 322A.

Domnule deputat, doriţi să reamintiţi întrebarea sau trecem direct la răspuns?

Direct la răspuns.

Atunci, îi dau cuvântul domnului vicepreşedinte Thomas Răzvan Moldovan.

Domnul Thomas Răzvan Moldovan (vicepreşedinte, Agenţia Naţională pentru Sport):

Bună ziua!

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

Ca urmare a întrebărilor formulate de domnul deputat Brian Cristian, vreau să vă răspund la următoarele întrebări.

Întrebarea nr. 1: "Vă solicit să îmi puneţi la dispoziţie lista completă a premiilor acordate la Jocurile Olimpice de la Paris 2024, cele primite de sportivi, stafful tehnic, cât şi angajaţii ANS".

Conform H.G. nr. 1.447/2007 privind aprobarea normelor financiare pentru activitatea sportivă, cu modificările şi completările ulterioare, premierile sportivilor care s-au clasat pe locurile I-VI la Jocurile Olimpice de la Paris, precum şi a colectivelor tehnice sau a altor specialişti, sunt acordate de Comitetul Olimpic şi Sportiv Român.

În acest sens, această listă trebuie furnizată de COSR.

Precizez că între ANS şi COSR nu există niciun fel de relaţie de subordonare.

Trec la întrebarea nr. 2: "Este adevărat că 484 de angajaţi ai ANS au fost premiaţi din fondurile destinate Jocurilor Olimpice de la Paris 2024? Care au fost criteriile de acordare a acestor premii?".

Vă răspund prin faptul că premierea angajaţilor ANS s-a realizat conform H.G. nr. 1.447/2007 privind aprobarea normelor financiare pentru activitate sportivă, cu completările ulterioare, şi s-au făcut din fondurile destinate COSR, pentru premierea rezultatelor obţinute la Jocurile Olimpice de la Paris 2024, în baza propunerilor asumate de conducătorii instituţiilor.

În acest moment există, ca urmare a sesizărilor, trei instituţii de control la ANS şi dacă, în urma auditului, se vor constata abateri de la cadrul legal, conducerea ANS va proceda în consecinţă.

Întrebarea nr. 3: "Care este suma exactă care a fost utilizată, efectiv, pentru sportivi şi pregătirea loturilor olimpice?".

Suma utilizată pentru sportivi şi pregătirea loturilor olimpice a fost stabilită de reprezentanţii federaţiilor sportive naţionale, împreună cu reprezentanţii COSR.

Întrebarea nr. 4: "Cum justificaţi premierea directorilor, consilierilor, bucătarilor, ospătarilor, cameristelor şi şoferilor, din fondurile alocate pentru Jocurile Olimpice de la Paris?".

Premierea personalului enumerat de dumneavoastră s-a făcut conform prevederilor legale în vigoare, aceştia făcând parte din colectivele tehnice multidisciplinare, care au contribuit la obţinerea performanţelor sportivilor la Jocurile Olimpice de la Paris 2024.

În măsura în care au fost persoane care au fost premiate fără a avea acest drept, cu siguranţă se vor înapoia banii, cu toate penalităţile legale, iar cei vinovaţi vor fi sancţionaţi conform legii; dar asta doar în urma raportului controlului celor trei instituţii.

Întrebarea nr. 5: "În baza cărui act administrativ Elisabeta Lipă şi-a propus sieşi un premiu de 40.000 de lei? Cine a avizat această decizie?".

Agenţia Naţională pentru Sport nu a premiat performanţele de la Jocurile Olimpice de la Paris 2024, premierea fiind atributul exclusiv al COSR.

Întrebarea nr. 6: "A fost iniţiat un audit intern sau extern asupra acestor cheltuieli? Dacă da, care sunt concluziile? Dacă nu, de ce?".

În prezent, aşa cum am specificat, există instituţii cu atribuţii de control, care îşi exercită misiunile în cadrul instituţiei noastre, iar după ce vom avea o radiografie completă vom interveni pentru a remedia, acolo unde este cazul.

Întrebarea nr. 7: "Ce măsuri va lua actuala conducere a ANS pentru a investiga această situaţie şi pentru a recupera eventualele sume alocate ilegal?".

Agenţia Naţională pentru Sport va implementa măsurile dispuse de instituţiile cu atribuţii de control, după încheierea misiunilor în cadrul instituţiei noastre.

Întrebarea nr. 8: "Ce mecanisme de control aveţi în vedere pentru a preveni astfel de practici pe viitor?

Agenţia Naţională pentru Sport aplică prevederile legale aflate în competenţa sa, prin intermediul compartimentelor cu atribuţii de control şi audit intern.

Întrebarea nr. 9: "Cum intenţionează ANS să prioritizeze finanţarea sportivilor şi a infrastructurii sportive, astfel încât fondurile să fie utilizate unde este reală nevoie?".

Federaţiile sportive naţionale sunt organe de specialitate pe ramuri de sport, având ca atribuţii stabilirea priorităţilor privind finanţarea sportivilor, în funcţie de criteriile valorice stabilite de organele de conducere ale acestora.

De asemenea, cluburile sportive evaluează potenţialul sportivilor legitimaţi, în concordanţă cu obiectivele stabilite de acestea, concretizate prin rezultatele obţinute.

Baza materială sportivă aflată în administrarea ANS, prin instituţiile din subordinea sa, reprezintă un obiectiv aflat în atenţia agenţiei, care stabileşte investiţiile şi reparaţiile capitale necesare acestor baze, în funcţie de resursele financiare alocate de la bugetul de stat pentru acest capitol.

Întrebarea nr. 10...

Domnul Cătălin Drulă:

Vă rog să vă...

Poate restul răspunsului îl dăm în scris.

Domnul Thomas Răzvan Moldovan:

O să îl transmit.

Domnul Cătălin Drulă:

Să vedem dacă domnul deputat doreşte să intervină? Are două minute. După care, dacă doriţi, îi puteţi da o replică.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc pentru răspuns.

Am solicitat aceste informaţii pentru că, în urma Jocurilor Olimpice de la Paris, au fost cheltuite aproape 8,5 milioane de lei pentru premierea anumitor angajaţi din Agenţia Naţională pentru Sport, pentru fostul minister.

În contextul acesta, avem sume care sunt aproape egale cu toţi banii pe care Agenţia pentru Sport îi investeşte în baza materială pentru întreţinerea bazelor sportive din subordine.

Deci, practic, în loc să folosim acei bani pentru lucrurile care contează, banii se duc pe nişte premieri, dar, atenţie, nu la sportivi, ci la nişte angajaţi din instituţie.

Dumneavoastră mi-aţi răspuns că o mare parte din premieri ţine de COSR, şi nu de Agenţia pentru Sport.

Ţin să vă reamintesc că o mare parte din finanţarea Comitetului Olimpic şi Sportiv Român vine de la Agenţia Naţională pentru Sport - asta, unu la mână.

Şi doi la mână - când v-am întrebat care dintre angajaţii dumneavoastră au primit acele premii, nu mi-aţi răspuns. Adică, dacă marea parte de finanţe ţine de COSR, atunci dumneavoastră, ca agenţie pentru sport, ar trebui să ştiţi care dintre angajaţii dumneavoastră au primit acele premii.

O informaţie totuşi relevantă este aceea că sunt trei instituţii de control care se ocupă în momentul de faţă de ilegalităţile care s-au făcut. Şi spun ilegalităţi pentru că, deşi aţi invocat un anumit H.G. prin care se pot da aceste premii, sunt suspiciuni că acei bani, care trebuiau să meargă ba la sportivi, ba la întreţinerea bazei materiale, s-au dat ilegal.

Dacă acest lucru este conform legii, eu zic că poate ar trebui, alături de colegii din Parlament, să modificăm această lege, să vedem că banii pentru sport se duc acolo unde trebuie, şi nu, pe performanţa sportivilor, să meargă bani la cameriste, la ospătari, la bucătari.

Tot respectul pentru toţi angajaţii Agenţiei Naţionale pentru Sport, pentru că fiecare meserie este una onorabilă, dar nu mi se pare normal ca banii sportului românesc să meargă la nişte funcţionari dintr-o instituţie.

Şi voi merge cu aceste solicitări şi către COSR.

Până la urmă, puteaţi să-mi răspundeţi, măcar parţial, la o parte dintre informaţiile pe care vi le-am solicitat.

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule vicepreşedinte, dacă doriţi să oferiţi o replică?

Aveţi două minute.

Şi rog stafful să pună corect timpul pentru această replică - nu un minut, ci două.

Domnul Thomas Răzvan Moldovan:

Da.

Mulţumesc.

Într-adevăr, avem şi noi un proiect de modificare a H.G. nr. 1447/2007, pentru a modifica aceste premieri, aşa cum aţi spus dumneavoastră, nu ştiu dacă sunt... deocamdată, în acest moment, ele nu sunt ilegale, se dau conform legii, dar avem şi noi în vedere modificarea acestui H.G.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule vicepreşedinte.

Trecem la următoarea întrebare, la care tot dumneavoastră veţi oferi răspunsul, tot domnul deputat o adresează, 519A.

Presupun că, la fel, nu doriţi să o susţineţi.

(Domnul deputat Brian Cristian solicită să ia cuvântul.)

Doriţi? (Vociferări.)

Această întrebare doreşte a fi susţinută.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Brian Cristian:

Foarte pe scurt, este vorba de anumite blocaje care survin la nivelul federaţiilor sportive naţionale, mai ales atunci când este vorba de noi cluburi care se afiliază la aceste federaţii. Când avem sisteme competiţionale de tip promovare/retrogradare, acest lucru se întâmplă undeva la finalul anului competiţional. Asta vine undeva prin luna iunie.

Ulterior, toate cluburile, care promovează într-o anumită direcţie sau care retrogradează, trebuie să se afilieze la federaţii, iar ca să poată să facă acest lucru, este nevoie de mai multe acte juridice, atât de act constitutiv, care trebuie să fie legalizat, trebuie actualizat. Perioada asta corespunde, de multe ori, cu vacanţa judecătorească şi atunci ne aflăm în imposibilitatea ca anumite cluburi să poată să se afilieze în timp util ca să poată să performeze în diverse ligi.

Tocmai de aceea, pentru o simplificare legislativă, am vrut să vedem care e punctul de vedere al Agenţiei Naţionale pentru Sport, dacă ar face această simplificare, la fel cum este cu înscrierea în Registrul Sportiv, afilierea la aceste federaţii, ca să deblocăm anumite lucruri când vine vorba de sportul din România, pentru că sunt foarte multe federaţii afectate.

Pe scurt, ăsta a fost subiectul.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Domnule vicepreşedinte.

Domnul Thomas Răzvan Moldovan:

Mulţumesc.

Agenţia Naţională pentru Sport urmează să demareze procedura pentru modificarea Regulamentului de punere în aplicare a dispoziţiei Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, raportat la federaţiile sportive naţionale, astfel încât şi acestea să beneficieze de aceeaşi simplificare procedurală, ca cea instituită pentru cluburile sportive şi asociaţiile judeţene ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, prin H.G. nr. 1103/2024, în speţă, eliminarea obligativităţii depunerii actelor constitutive în formă autentică, în vederea constituirii federaţiilor şi înregistrării acestora în Registrul Sportiv, precum şi cerinţele privind afilierea la federaţiile sportive ale cluburilor sportive şi/sau asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Mai doriţi precizări? (Se adresează domnului deputat Brian Cristian.)

Nu.

Bun.

Trecem la Ministerul Mediului. (Vociferări.)

Da. Nu cred că poate să facă asta. Aşa că, conform Regulamentului...

Deci, înţeleg că din partea Ministerului Mediului nu este prezent nici domnul ministru, nici domnul secretar de stat.

Prin urmare, răspunsul trebuie să fie dat în şedinţa din săptămâna următoare, consacrată întrebărilor orale, iar preşedintele Camerei Deputaţilor va trebui să-l informeze pe primul-ministru, privind întrebările adresate de domnul deputat Emanuel Ungureanu - "Solicitare de clarificări privind închiderea gropii de gunoi din Pasul Mestecăniş şi gestionarea alternativă a deşeurilor în judeţul Suceava", întrebarea nr. 381A, care trebuia să primească răspuns astăzi din partea domnului Cosmin-Răzvan Butuza, secretar de stat; precum şi întrebarea adresată de domnul deputat Brian Cristian către ministrul mediului, privind "Situaţia juridică a drumurilor din cartierele Ferneziu, Firiza şi Blidari din municipiul Baia Mare", întrebarea nr. 502A.

Deci, preşedintele Camerei Deputaţilor va informa primul-ministru asupra acestor răspunsuri amânate prin absenţa membrului Guvernului.

Şi, de asemenea, aici s-a solicitat amânare în scris pentru Ministerul Sănătăţii. Erau două întrebări din partea domnilor deputaţi Brian Cristian, de la USR, şi Petreţchi Nicolae-Miroslav, de la minorităţi.

Bun.