Dezbateri parlamentare

Doamna Natalia-Elena Intotero:

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea încetării valabilităţii, prin retragere, a Tratatului privind Carta Energiei, încheiat la Lisabona la 17 decembrie 1994; PL-x 566/2025; caracter ordinar; raport fără amendamente.

Îl invit la cuvânt pe reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru industrii şi servicii.

Domnule preşedinte Bende Sándor, vă rog.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea încetării valabilităţii, prin retragere, a Tratatului privind Carta Energiei, încheiat la Lisabona la 17 decembrie 1994.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea încetării valabilităţii, prin retragere, a Tratatului privind Carta Energiei, încheiat la Lisabona la 17 decembrie 1994.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În conformitate cu prevederile art. 75 din Constituţia României, republicată şi ale art. 92 alin. (8) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, acest document a intrat în vigoare în anul 1998 şi este un document perimat, dar, în acel moment, la nivel european se dorea o bună cooperare în tot ceea ce priveşte partea de energie, un lucru care este mai mult decât valabil şi astăzi.

Dar eu cred că iniţiatorul trebuia să ne spună care sunt cele nouă cazuri în care au fost propuse proceduri de arbitraj, pentru că eu cred că trebuie să avem informaţia corectă până la capăt. Sunt nouă cazuri care au fost supuse procedurii şi aceste proceduri generează cheltuieli pentru statul român, cât şi posibile daune plătibile investitorilor reclamanţi.

Deci este o chestiune serioasă şi cred că cineva ar trebui să ne informeze de acest lucru.

De asemenea, Carta Energiei a avut foarte multe reglementări şi au fost foarte multe implementări ale unor chestiuni legate de partea de energie, care ar trebui reluate astăzi, în contextul geopolitic pe care îl străbatem.

Cred că este mai mult decât necesar ca premierul României să vină în faţa noastră. Avem chestiuni legate de preţul la gaz, de preţul la motorină, de preţul la benzină, care afectează întreaga economie românească şi pentru asta avem nevoie de un plan concret.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Ilie-Alin Coleşa, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Avem în faţă ieşirea formală dintr-un tratat privind energia, Tratatul de la Lisabona, iniţiat în 1994 şi intrat în vigoare în 1998, din a cărui ieşire formală vedem acum că avem de plătit nişte daune. Şi este o chestiune extrem de importantă, pentru că acolo statul român şi-a asumat nişte angajamente pe care acum trebuie, nesilit de nimeni până la urmă, chiar dacă formal nu mai există, poate, alţi membri ai tratatului, să le plătească din cauza acestor nerespectări.

Dar v-aş pune în faţă câteva chestiuni despre prevederile din acel Tratat de la Lisabona şi ceea ce s-a prevăzut în Tratatul de la Paris privind politicile şi mediul.

În Tratatul de la Lisabona, combustibilii fosili nu erau vizaţi pentru eliminare, ci, din contră, pentru protecţie, recunoscându-se caracterul lor esenţial.

Deci, pe lista materialelor şi produselor energetice, cărbunele, petrolul şi gazele naturale erau protejate, atât ele în sine, cât şi investiţiile în infrastructura legată de ele.

Mai mult, privitor la politicile de mediu, era o chestiune care ţine de opţiune, de suveranitate, şi nu de obligativitate.

Şi în ultimul rând, dar poate cel mai important lucru, energia nucleară era şi ea inclusă printre energiile esenţiale finanţabile de la bugetul de stat şi de la cel european, lucru care nu s-a petrecut ani şi ani de zile în Parlamentul European, în Comisia Europeană, doar după mulţi ani energia nucleară fiind inclusă în Nomenclatorul resurselor care se pot finanţa de la bugetul european. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Sebastian-Ioan Burduja, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Şi Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va susţine acest proiect legislativ pentru retragerea României din Tratatul privind Carta Energiei.

Într-adevăr, România, din păcate, ca urmare a unor decizii de acum mulţi ani, este subiectul unor proceduri de arbitraj internaţional, trebuie să dea zeci sau sute de milioane de euro investitorilor privaţi.

Un singur lucru aş mai spune - faptul că, în Carta Energiei, anumite proceduri de mediu sunt mai puţin rigide decât cele din legislaţia europeană. Şi dacă vrem infrastructură energetică, avem nevoie de proceduri pragmatice privind protecţia mediului, pentru a putea avea producţie de energie, pentru a putea avea stocare, pentru a putea avea facturi mai mici, aşa cum îşi doresc românii.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte solicitări, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.