Dezbateri parlamentare

Doamna Natalia-Elena Intotero:

10. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European şi Consiliu - Abordarea strategică a Uniunii Europene pentru regiunea Mării Negre JOIN (2025) 135; PHCD 90/2025.

Îl invit la cuvânt pe reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.

Vă rog.

Doamna Corina Atanasiu:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Vă supun atenţiei raportul privind Comunicarea comună către Parlamentul European şi Consiliu - Abordarea strategică a Uniunii Europene pentru regiunea Mării Negre.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, Nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctele de vedere ale Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Afacerilor Interne, Fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- Şi-a exprimat susţinerea pentru strategia Uniunii Europene şi a salutat recunoaşterea importanţei geostrategice a regiunii Mării Negre şi a rolului şi responsabilităţii Uniunii în această zonă;

- A cerut o coerenţă sporită între strategie, instrumentele şi mecanismele existente în particular cu cele ale NATO;

- A salutat întărirea dimensiunii de securitate, inclusiv din perspectiva procesului de reconstrucţie, rezilienţă şi securitate a Ucrainei şi a propus intensificarea cooperării civil-militare în asigurarea rezilienţei infrastructurii critice;

- A sprijinit înfiinţarea unui centru de securitate maritimă a Uniunii la Marea Neagră;

- A susţinut dezvoltarea conectivităţii în privinţa reţelelor de transport energetice şi digitale în regiune;

- A evidenţiat raportul noilor exploatări de gaze, precum Proiectul Neptun Deep, la atingerea securităţii energetice a Uniunii;

- A recunoscut rolul esenţial al Mării Negre pentru Parteneriatul Estic şi contribuţia celui din urmă, în domeniile: comercial, al educaţiei, culturii, tineretului şi egalităţii de gen;

- A recunoscut Turcia drept partener strategic, atât din punct de vedere comercial, cât şi al securităţii maritime;

- A solicitat consolidarea cooperării regionale în materia protecţiei civile şi pregătirii pentru situaţii de urgenţă;

- Şi evidenţiază rolul coridoarelor de solidaritate cu Ucraina.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din 26 noiembrie 2025 şi a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Marea Neagră reprezintă, aşa cum o ştim de la marele istoric român Gheorghe Brătianu, o placă turnantă a civilizaţiilor şi a culturilor, un loc unde Europa a întâlnit Orientul şi a întâlnit lumea asiatică.

Şi cred că noi toţi trebuie să înţelegem cât de important este rolul Mării Negre, astăzi, din perspectiva securităţii naţionale, din perspectivă geostrategică şi geoeconomică.

Oare ce este Marea Neagră astăzi?

Marea Neagră, după cum ştim cu toţii, de la prima anexare a Crimeii de către ruşi, de la 1783 până la 1991, a fost lac rusesc. Înainte să fie lac rusesc, de la 1453, de la căderea Constantinopolului până când a fost ocupată de ruşi, a fost lac turcesc tot acest spaţiu al Mării Negre. Şi, de asemenea, înainte a reprezentat un punct esenţial pentru comerţul, pentru contactele politice, militare şi economice dintre Est şi Vest, dintre Orient şi Occident, în Epoca romano-bizantină.

Astăzi, după anexarea Crimeii de către Rusia, în 2014, iarăşi Marea Neagră reprezintă un punct geopolitic extrem de fierbinte pe harta Europei.

Să ne gândim cum vedem noi perspectiva Mării Negre. Este foarte importantă prezenţa aliată în Marea Neagră. Cred că toţi partenerii noştri din NATO şi în Uniunea Europeană înţeleg acest lucru, în contextul războiului de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei. Şi cred că este esenţial ca Marea Neagră să joace un rol mult mai important decât a făcut-o până în acest moment, iar resursele NATO, resursele aliate să fie alocate cu precădere pentru acest spaţiu al Mării Negre, care este vital pentru viitorul Europei.

Iar pentru România înseamnă enorm: înseamnă securitate energetică, înseamnă potenţial de dezvoltare economică şi socială şi înseamnă un atu geostrategic fundamental pentru viitorul României şi forţa ţării noastre.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Cristina-Emanuela Dascălu.

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

După 18 ani de la aderare, conducerea de la Bruxelles a descoperit că România există pe hartă. A trebuit un război şi o criză energetică, ca UE să observe Marea Neagră.

Felicitări pentru timingul excepţional!

Da, strategia recunoaşte importanţa regiunii, vorbeşte despre securitate, infrastructură, Neptun Deep; cuvinte frumoase, hârtie multă, angajamente vagi.

Dar să vorbim despre ce nu funcţionează.

1. Suveranitatea - marele absent. 40 de pagini despre integrare şi convergenţă, dar despre suveranitate zero.

Se propune un centru de securitate maritimă, controlat de către cine? Nu de Bucureşti, deşi noi avem pământul, porturile, soldaţii.

2. Dependenţe noi, în loc de independenţă.

Diversificarea energetică înseamnă tot dependenţă, dar de către alţi furnizori.

România are gaze - sau mai are gaze - petrol, potenţial nuclear, dar ni se vând aceste pieţe integrate care tot prin buzunarele multinaţionalelor trec.

3. Global Gateway - autostrada concesiunilor, investiţii care cumpără infrastructura noastră strategică, iar noi rămânem cu datorii, parteneriate în care suntem mereu partenerii juniori.

4. Bani pe hârtie, zero în realitate: fonduri din 2021-2027, care se termină deja;

5. Mediu şi climă - noua religie. Jumătate din document este despre decarbonizare, în timp ce economia se sufocă, industria moare şi oamenii nu-şi permit facturile.

Concluzia? Noi nu suntem împotriva cooperării - şi, dragi colegi de la USR, chiar citim documentele! - suntem împotriva transformării României în colonie economică. (Aplauze.)

De aceea, propunem abţinere pentru interese naţionale, pentru pragmatismul în ideologie şi pentru o Românie stăpână pe Marea Neagră.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat George-Nicolae Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Suntem în plină criză energetică şi ar trebui să votăm astăzi un document care vorbeşte despre decarbonizare.

Minerii sunt în stradă, în Târgu Jiu, mâine vor protesta în faţa Guvernului.

În plină criză energetică, Guvernul de la Bucureşti alege să dea afară mineri şi energeticieni, neînţelegând nimic - dar nimic! - din suveranitatea energetică a ţării.

Vorbim despre Marea Neagră şi numai săptămâna trecută "păpuşa de la Cotroceni" a ales să trimită în Ucraina, spre depozitare, gazele românilor din Marea Neagră.

Motorina a ajuns peste 10 lei la pompă. Nu cred că e din cauza mea! Nu cred că e Simion preşedinte şi creşte preţul combustibilului la pompă sau cursul euro-leu! (Vociferări.)

În schimb, voi vă bateţi joc strângând şi mai mult cureaua pe seama cetăţenilor şi firmelor, plafonaţi adaosul comercial, când ar trebui să reduceţi TVA-ul şi accizele.

Nu vă bateţi joc de sectorul energetic românesc, nu vă bateţi joc de români, pentru că, acum, această criză este una globală, iar România are cărbune, are petrol şi are capacităţi energetice, încât poate să sprijine şi alte ţări! Dar, mai întâi de toate, trebuie să se ajute pe ea şi trebuie să ajute cetăţenii României.

Gazele offshore şi onshore ale României trebuie să aducă, în primul şi în primul rând, prosperitate pentru români.

Românii, pe primul loc! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Românii, pe primul loc... Dar e bine, totuşi, că românii sunt în Uniunea Europeană. (Vociferări.) E bine, totuşi, că avem, din partea Comisiei Europene, în sfârşit, recunoaşterea Mării Negre ca o zonă de importanţă strategică pentru ceea ce înseamnă securitate.

Da, avem resurse în Marea Neagră, resurse de gaze naturale, avem o lege a eolianului offshore, să putem să producem energie eoliană, şi avem, până la urmă, şi o expunere aici, în Marea Neagră. Avem un agresor la graniţă şi e nevoie ca, până la urmă, partenerii noştri să se implice activ. Asta nu înseamnă că vom fi mai puţini suverani pe această zonă. Înseamnă că vom avea ajutor, să putem să protejăm infrastructura critică din Marea Neagră, să putem să vedem scoase în siguranţă gazele din Marea Neagră şi românii să se bucure de ele, să putem să sperăm că vom dezvolta industria cu acele gaze.

Deci, trebuie să ne uităm la oportunităţi.

Şi da, acel hub european de securitate maritimă cred că ar trebui găzduit de România. Cred că trebuie să ne luptăm la Bruxelles să aducem şi să integrăm în noul buget european fonduri care, până la urmă, să vină în România şi România să joace un rol activ în ceea ce priveşte securitatea Mării Negre şi să vedem cu ochi buni şi cu ochii care sesizează oportunităţile şi să le fructificăm, pentru că, altfel, doar o să rămânem în acest discurs păgubos, că sunt ale noastre toate lucrurile de aici, din jurul Mării Negre, şi o să ratăm oportunităţi, pentru că faptul că suntem parte din Uniunea Europeană ne aduce şi foarte multe lucruri bune.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Alexandru-Paul Dimitriu.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

România, din fericire, este în Uniunea Europeană. Şi spun lucrul acesta gândindu-ne inclusiv la industria noastră care, de la momentul la care a căzut comunismul, de la momentul la care am reuşit să trecem peste acea perioadă sălbatică, în care foştii comunişti, în frunte cu Iliescu, ne spuneau: "Ne vindem ţara străinilor", am realizat că, odată ce am început să vindem, în sensul de a privatiza, lucrurile au început să meargă bine. De ce? Pentru că România singură n-a fost capabilă să administreze acele fabrici, ele erau subtehnologizate.

Iar acum avem şansa să ne dezvoltăm suplimentar. Avem şansa să luăm bani de la Uniunea Europeană, să luăm know-how de la Uniunea Europeană şi să le aducem la Marea Neagră. Avem şansa să fim un actor regional bun, responsabil, care să facă lucrurile atât pentru România, cât şi pentru Uniunea Europeană. Faptul că avem această şansă este şi onorant, şi ne aduce şi bunăstare.

Problema fundamentală a dumneavoastră, a extremiştilor, este că reuşiţi să pervertiţi absolut orice lucru bun şi să-i daţi o conotaţie negativă.

Nu este deloc rău să se întâmple ce se întâmplă azi! Nu este deloc rău că Uniunea Europeană se uită la noi! Nu este deloc rău că luăm tehnologie şi bani de la Uniunea Europeană! Toate lucrurile astea vor aduce bunăstare pentru România, bunăstare pentru dumneavoastră şi pentru copiii dumneavoastră. (Vociferări.)

Şi atunci vin şi vă rog, o dată în plus, atunci când nu există certuri politice - şi acum vorbim despre un PHCD, vorbim despre o chestiune de la Uniunea Europeană - haideţi să fim responsabili şi să nu mai inducem în populaţie spaimă!

Gazul românesc va fi folosit, în principal, pentru români, va aduce preţuri mai mici la produse, la încălzire, la energie, va creşte industria din România şi vom beneficia toţi de lucrul acesta.

Dumneavoastră veţi rămâne doar cu un discurs găunos, veţi rămâne doar cu ştampila de extremişti. (Vociferări. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

În primul rând, cred că nu trebuie să dăm speranţe deşarte oamenilor, să spunem că gazul din Marea Neagră va fi mai ieftin sau mai scump.

Gazul se vinde la Bursă. Suntem membri ai Uniunii Europene, suntem membri în tot felul de organisme. Deci, gazul se vinde la Bursă, preţul se face la Bursă.

Deci nu cred că trebuie să spunem că noi o să avem gaz mai ieftin, după ce începe să se exploateze gazul din Marea Neagră.

Este o singură problemă, că încă nu reuşim - chiar dacă în acest moment avem nevoie foarte mare de gazul din Marea Neagră - nu reuşim să-l extragem. Ceea ce se extrage, în acest moment, este puţin raportat la ceea ce avem ca nevoi.

În acelaşi timp, eu cred că n-am discutat o problemă de bază. Aici se discută despre toată regiunea Mării Negre. Şi cred că avem mare noroc că Uniunea Europeană, în sfârşit, îşi apleacă privirea pe ceea ce înseamnă importanţa regiunii Mării Negre. Şi cred că Marea Neagră trebuie să fie privită în raport - această regiune - şi cu Dunărea, şi cu tot ceea ce se întâmplă în această zonă.

Deci, să ne bucurăm că suntem în situaţia în care avem un proiect şi sper să fie dus la capăt, pentru că, indiferent că ne place sau că nu o spunem, Marea Neagră, în foarte multe situaţii, a fost numită un lac rusesc.

Ce facem noi ca Marea Neagră să nu mai fie lac rusesc?

Deci, avem multe de învăţat, multe de făcut şi cred că ar trebui să ne vină mintea la cap, să ne gândim la lucruri serioase, nu doar la dezbateri inutile.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

De la colegii neafiliaţi avem două solicitări. O singură persoană. Decideţi care dintre dumneavoastră. Domnul Pîclişan sau domnul Coarnă?

Domnul Pîclişan Gheorghe-Petru.

Vă rog.

Domnul Gheorghe-Petru Pîclişan:

Mulţumesc frumos.

Vreau şi eu să văd preţurile alea mai mici, după ce o să folosim gazul nostru din Marea Neagră, că ne-a mai promis cineva că nu va creşte TVA şi a crescut.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul rămâne pentru votul final.