Şedinţa Camerei Deputaţilor din 29 iulie 2026 (sesiune extraordinară)

  • Sumarul şedinţei
  • Stenograma completă
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 29 iulie 2026 (sesiune extraordinară)

7. Dezbaterea Propunerii legislative privind decarbonizarea sectorului de încălzire şi răcire, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative (Pl-x 522/2026) (rămasă pentru votul final).
 
consulta fisa PL nr. 522/2026

Doamna Natalia-Elena Intotero:

................................................

6. Propunerea legislativă privind decarbonizarea sectorului de încălzire şi răcire, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; caracter organic; procedură de urgenţă; Pl-x 522/2026.

Iniţiatorul, dacă doreşte să ia cuvântul? Nu.

Invit la cuvânt reprezentantul comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru industrii, Comisia pentru administraţie sau Comisia pentru mediu.

Comisia pentru industrii, domnul deputat, domnul vicepreşedinte Toma Ilie.

Vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Voi supune atenţiei dumneavoastră raportul comun asupra Propunerii legislative privind decarbonizarea sectorului de încălzire şi răcire, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; Pl-x 522/2026.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate, pentru dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Propunerea legislativă privind decarbonizarea sistemului de încălzire şi răcire.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat favorabil proiectul de lege.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea cadrului legislativ necesar pentru decarbonizarea sectorului încălzirii şi răcirii prin promovarea utilizării surselor regenerabile de energie, creşterea eficienţei energetice, reducerea utilizării biomasei forestiere a combustibililor fosili solizi, consolidarea guvernanţei sectorului, precum şi alinierea legislaţiei naţionale la cerinţele dreptului Uniunii Europene şi la angajamentele asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, prin care se propune adoptarea Propunerii legislative privind decarbonizarea sectorului de încălzire şi răcire, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu amendamente admise prevăzute în Anexa nr. 1 şi amendamente respinse, prevăzute în Anexa nr. 2, anexe care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să propuneţi un timp pentru dezbaterea pe articole.

Domnul Ilie Toma:

Două minute.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Două minute.

Să înceapă votul!

235 de voturi pentru, un vot împotrivă, 3 colegi care nu votează.

Adoptat.

Dezbateri generale, domnul deputat Bogdan-Gruia Ivan, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege nu este neapărat unul perfect, dar ieri, în comisii, a primit o tentă extrem de clară, care îi protejează pe români.

Şi vă spun de ce. În forma sa iniţială, decarbonizarea ţării noastre şi clima erau puse mai mult pe spatele a 3 milioane şi jumătate de locuinţe care se încălzesc cu lemne de foc. Şi acea formă era una inacceptabilă, din punctul meu de vedere, aşa că în comisiile de specialitate, în baza amendamentului Grupului PSD, s-a eliminat această formulă care punea o presiune uriaşă pe oameni.

2. Din punct de vedere al modului în care se stabileşte cu ce îşi încălzeşte omul locuinţa, era o sintagmă, şi anume "zonă unitară de încălzire", care stabilea o autoritate publică cum trebuia să se încălzească oamenii în UAT-urile mai mari de 20.000 de locuitori. Este evident că e o formă inacceptabilă şi aceasta, pentru că în comisii, tot în baza unui amendament din partea Partidului Social Democrat, a fost eliminată această sintagmă. Am scăpat de perioada de dinainte de 1989, în care cineva să ne spună cum ne încălzim locuinţele.

Ei, bine, această sintagmă a fost eliminată şi, foarte important, în cazul acelor repartitoare care au creat o vâlvă şi care, în ultimii 5-6 ani - şi aici avem un consens politic cu toate partidele - s-a încercat să fie instalate.

Nu au avut aderenţă în zona publică, iar în momentul de faţă, termenul de 31 decembrie 2027, până la care trebuiau instalate, este evident că l-am eliminat în comisiile de specialitate, tot la propunerea Partidului Social Democrat, cu un vot unanim, şi am amânat până în 2031 implementarea acestui mecanism.

De asemenea, s-a constituit o formă prin care putem să finanţăm, din fondul pentru modernizare, aceste repartitoare, tocmai pentru nu pune presiune pe fiecare dintre oameni.

Aşa că e o lege bună... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Din partea Grupului parlamentar al USR, doamna deputat Cristina-Mădălina Prună.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Ca de obicei, s-a întârziat foarte mult cu această lege, de aceea dezbaterile au fost şi atât de lungi şi de ample, ieri, în comisie. Aş putea să spun că e un lucru bun.

S-a încercat din nou să se introducă în această lege, deşi nu avea legătură cu jalonul PNRR, nişte lucruri care tot apar recurent în Comisia pentru industrii, anume, acele zone unitare de încălzire unde oamenii sunt ţinuţi cu forţa într-o singură formă de încălzire. Mai exact, sistemul centralizat a fost eliminat.

Al doilea lucru, repartitoarele obligatorii care trebuiau montate până în 2027 - termenul a fost amânat până în 2030. Şi acolo îngrijorarea mea este că până la urmă nici măcar acest termen nu va fi respectat, pentru că e o problemă de încredere a oamenilor în montarea acestor repartitoare, nu e o problemă de finanţare sau alt tip de problemă.

Al treilea lucru, se încerca umflarea facturilor oamenilor prin recunoaşterea pierderilor reale în factură. Înainte erau pierderi tehnologice şi proiectul spunea de pierderi reale. Adică toate acele investiţii, de pildă, la Bucureşti sau... în sisteme centralizate, care n-au fost făcute ani de zile şi care generează pierderi trebuiau recunoscute în facturile oamenilor.

Noroc că am văzut acest lucru. Am propus un amendament, să se elimine, şi oamenii nu vor mai avea facturi umflate din cauza lipsei de investiţii iarna aceasta.

O problemă mare este că biomasa forestieră sustenabilă nu e definită în Codul silvic şi cred că pe termen mediu şi lung, acest proiect nu va duce la interzicerea lemnului de foc, dar va duce la scumpirea lui.

Şi de aceea e nevoie să ne uităm mai atent la toate ţintele care sunt prezente în acest proiect, pentru că, din punctul meu de vedere, presiunea asupra oamenilor nu trebuie pusă, ci mai degrabă legile din Parlament trebuie să-i protejeze.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Florin- Bogdan Velcescu.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Conform art. 3 alin. (1), centralele pe lemn sunt obligate să folosească exclusiv biomasă certificabilă.

V-aş ruga, atunci când mergeţi în campania electorală, în mediul rural mai ales, să le explicaţi celor care locuiesc în cele 3,5 milioane de locuinţe cam ce ar însemna asta. Să le spuneţi că tot în această lege se face o trimitere la O.U.G. nr. 163/2022, art. 281, astfel încât această biomasă certificabilă exclusiv înseamnă rumeguş şi aşchii, nu lemn rotund.

Într-adevăr, o să mai existe lemn de cumpărat, foarte scump, pentru că producătorii români vor dispărea de pe piaţă, adică ocoalele mici şi aşa mai departe.

Art. 4 alin. (3) permite montarea unei sobe noi pe lemn numai dacă primăria dovedeşte pe hârtie că nimic altceva nu e fezabil.

Bă, voi aţi înnebunit la cap? Cum vine asta? Adică eu trebuie să mă duc să cer aprobare la primărie să fac o sobă la mine în casă? Vi se pare normal?

Dacă dumneavoastră consideraţi că asta e normalitatea şi că aşa trebuie să trecem noi un jalon PNRR, pentru că este foarte important să-l trecem în trei zile, pe repede înainte, vă atrag atenţia că sunt milioane de români care se vor uita foarte ciudat la voi în momentul în care veţi merge să le cereţi votul, mai ales când nu vor mai avea voie să se încălzească pe lemne, nu pentru că n-ar mai exista lemn, ci pentru că va fi foarte scump pentru ei să se încălzească pe aceste lemne.

Art. 3 alin. (3) obligă orice comerciant de lemn, fără nicio limită de mărire, să vândă doar biomasă sustenabilă, cu certificare şi trasabilitate europeană.

Treziţi-vă, oameni buni! Serios, daţi-vă cu reveneală, nu e în regulă! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Dumitru Coarnă, neafiliat.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Eu o să votez contra acestei iniţiative legislative.

Dacă o privim cu multă atenţie, o să vedeţi doar că mută centrul atenţiei din legea principală pe legea secundară, iar lucrurile vor fi reglementate prin norme interne ale ministerelor de resort. Aia înseamnă că românii vor fi puşi în situaţii critice de lipsă de încălzire, atât cu lemne, cât şi cu centralele de apartament.

Există acolo o capcană prin care se obligă românii să fie rebranşaţi la încălzirea centrală. 90% din România nu mai are încălzire centrală, poate cu excepţia Bucureştiului.

Nu putem să ne batem joc de România sub acest aspect, această presiune a decarbonizării. Decarbonizarea asta a distrus România.

Uitaţi-vă, sistemul energetic - de la 20.000 de megawaţi am ajuns la 5.000 de megawaţi producţie. Aia înseamnă că tot ce aţi implementat dumneavoastră, cel puţin în ultimii 7-8 ani, au distrus la propriu România.

Uitaţi-vă la consumul energetic şi o să vedeţi cum aţi închis această ţară. Astăzi producem 5.000 de megawaţi, 4.000 - consum casnic, 1.000 pe economie.

Asta vreţi să reglementaţi.

Eu - repet - voi vota contra, pentru că această lege a decarbonizării atacă acum frontal cetăţeanul, persoana fizică din mediul rural şi urban, şi-i atacă sursa de încălzire.

Restul sunt doar discuţii din astea. Aţi încercat pe ici pe colo să corectaţi din perspectivă lingvistică şi să creaţi senzaţia acum că voi îi protejaţi. Nu! Voi veţi afecta în tot, direct, tot ceea ce înseamnă încălzire, atât în zona urbană, cât şi în zona rurală. Veţi interzice consumul sau alimentarea cu lemne a sobelor din mediul rural prin legislaţie secundară, la fel cum veţi ataca şi consumul de apă, aşa cum veţi face şi cu centralele de apartament.

Voi vota contra.

Românii trebuie să ştie că astăzi, această lege, dacă trece, o să afecteze nivelul de viaţă, nivelul de trai al României.

Haideţi să votăm pentru români, nu pentru ceea ce ne cer cei de la Bruxelles.

Uitaţi-vă că suntem singura ţară care a aplicat această decarbonizare în literă şi spirit.

Haideţi să votăm pentru România!

Eu voi vota contra.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar SOS România, domnul deputat Nicolae-Mirel Ion.

Domnul Nicolae-Mirel Ion:

Fără îndoială, această lege a decarbonizării deschide o Cutie a Pandorei care va afecta direct pe foarte mulţi dintre concetăţenii noştri. A fost prezentată pe repede înainte, sub pretextul că trebuie votată, că e un jalon al PNRR şi alte asemenea argumente. Nu a fost supusă unei analize serioase şi este construită cu un limbaj legal complicat, care permite nenumărate abuzuri, dar care, în esenţă, aşa cum a spus antevorbitorul meu, va duce la interzicerea folosirii lemnelor de către gospodăriile ţărăneşti, care se alimentează cu lemne încă, într-o foarte mare parte, şi va permite nişte investiţii pentru nişte persoane favorizate, care să creeze, ştiu şi eu, aşa, nişte companii de peleţi agreate de Guvern prin intermediul cărora să se poată face alimentarea cu aşa-zişi combustibili de material biologic.

Ideea care este? Această lege nu trebuie votată. Este o lege care este antinaţională şi nu are nicio legătură cu interesele cetăţenilor noştri.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 32 de amendamente admise. Dacă există intervenţii? Nu. Adoptate.

Anexa nr. 1, dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptată.

Anexa nr. 2, dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptată.

Avem două amendamente respinse. Dacă doreşte cineva să le susţină? Nu. Adoptate.

Dezbaterile fiind finalizate, propunerea legislativă rămâne pentru votul final.