Şedinţa Camerei Deputaţilor din 14 septembrie 2026

  • Sumarul şedinţei
  • Stenograma completă
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 14 septembrie 2026

7. Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice (PL-x 521/2024) (rămas pentru votul final).
 
consulta fisa PL nr. 521/2024

Doamna Natalia-Elena Intotero:

................................................

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice; PL-x 521/2024; caracter ordinar; avem şi amendamente admise.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat, vă rog.

Doamna Diana-Ştefana Baciuna (secretar de stat, Ministerul Culturii):

Bună ziua!

Modificările propuse sunt destinate să simplifice şi să eficientizeze procesul de emitere a avizelor necesare intervenţiilor asupra monumentelor istorice, facilitând astfel accesul rapid şi transparent la aceste avize.

În ceea ce priveşte delimitarea şi instituirea zonei de protecţie, se va introduce posibilitatea aprobării, prin ordin al ministrului culturii, delimitării şi instituirii zonei de protecţie pentru monumentele istorice clasate înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 422/2001. Această măsură va uniformiza şi clarifica procedurile de protecţie, asigurând aplicarea consistentă a regimului de protecţie.

De asemenea, în ceea ce priveşte clarificarea şi sistematizarea atribuţiilor, se urmăreşte sistematizarea atribuţiilor Ministerului Culturii, Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice şi a comisiilor zonale pentru a creşte eficienţa administrativă. Modificările vor clarifica responsabilităţile şi vor contribui la o gestionare mai eficientă a resurselor şi procedurilor administrative.

Nu în cele din urmă, salut faptul că raportul comisiei cuprinde şi amendamente referitoare la simplificarea procedurilor administrative aplicabile intervenţiilor minore asupra monumentelor istorice şi imobilelor situate în zone protejate, exclusiv prin lucrări de întreţinere curentă şi de curăţare non-invazivă, aşa cum este cazul clădirilor afectate de graffiti.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Din partea grupurilor parlamentare... (Vociferări.)

Da, raportul comisiei înainte.

Doamnă vicepreşedinte, vă rog, Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă.

Doamna Lidia Vadim-Tudor:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă a fost sesizată, prin adresa PL-x 521 din 1 octombrie 2024, cu dezbaterea în fond a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au avizat favorabil proiectul de lege.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru cultură au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu amendamentele admise cuprinse în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, doamnă vicepreşedinte Vadim.

Dezbateri generale, doamna deputat Verginia Vedinaş, Grupul parlamentar SOS România.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

Pentru mine - şi sunt convinsă că şi pentru dumneavoastră, cel puţin în cea mai mare parte - este o bucurie să pot participa la adoptarea unei reglementări care îşi propune să îmbunătăţească regimul juridic al patrimoniului cultural naţional imobiliar.

Acest patrimoniu, alături de cel mobiliar, de patrimoniul uman viu, reprezintă elemente care dau identitate unui popor, în speţă, poporului român.

Sunt foarte multe lucruri care continuă să rămână în neregulă, în ciuda acestei reglementări, care nu este altceva, până la urmă, decât o ajustare, ca să fiu elegantă şi să nu zic cârpeală, a unei reglementări-cadru în materie, a unui Cod al patrimoniului cultural naţional care se află, de altfel, de multă vreme în dezbaterea Ministerului Culturii şi a celorlalte autorităţi care au atribuţii incidente în materie.

Am vrut să vorbesc tocmai pentru a adresa Ministerului Culturii mesajul de a grăbi adoptarea acestui act normativ, pentru că nu ne mai putem permite să stăm într-o situaţie incertă, incoerentă, insuficientă, în ceea ce priveşte reglementarea acestei importante avuţii naţionale.

În final, vreau să apreciez prezentarea profesionistă a reprezentantului Guvernului şi vă spun că m-aş bucura s-o regăsesc cât mai des posibil şi la alţi reprezentanţi ai acestuia.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Această reglementare, în mod clar, este una benefică pentru protejarea patrimoniului cultural istoric din România. Vedem cu toţii ce se întâmplă cu clădirile monument istoric, vedem starea multora, care este nu doar de degradare şi de delăsare, este de distrugere de-a dreptul.

Oricum, este o reglementare pozitivă, dar care vine într-un moment în care - din păcate, de 37 de ani încoace, ba chiar pot să spun de mult mai mult timp, încă din perioada comunistă, când a fost un adevărat genocid împotriva patrimoniului cultural istoric imobiliar, şi nu doar imobiliar, din România.

Cred că, până la urmă, atunci când vorbim de patrimoniu, când vorbim de valori care ţin de identitatea noastră naţională şi de ceea ce înseamnă moştenirea noastră, nu doar culturală, edilitară, ci moştenirea noastră multigeneraţională, aici ar trebui cu toţii să înţelegem că aceste lucruri sunt mult mai importante decât pot fi vreodată, mai ştiu eu, interese imobiliare sau anumite chestiuni din care adesea nici noi nu înţelegem care este scopul lor.

Este dureros când vezi clădiri degradate. Este dureros când vezi patrimoniu distrus, compromis sau chiar pus la pământ, cum s-a întâmplat de foarte multe ori în România de zeci de ani încoace.

Până la urmă, protejarea patrimoniului porneşte de la educaţie, iar tot ceea ce ţine de patrimoniul istoric, patrimoniul cultural, patrimoniul religios, patrimoniul identitar, în esenţă, face parte din civilizaţie. Iar o naţiune civilizată este o naţiune care ştie să-şi respecte trecutul, să-şi cultive memoria, să-şi păstreze şi să-şi pună în valoare propriul patrimoniu cultural, istoric, identitar, tot ce ţine de valorile naţionale. Pentru că naţional este un cuvânt fundamental pentru noi toţi, românii.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat George-Mihail Neamţu, Grupul parlamentar AUR.

Aveţi cuvântul, domnule preşedinte. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul George-Mihail Neamţu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

(Vociferări. Gălăgie.)

Stimaţi colegi,

Iertaţi-mă că vă deranjez şi iertaţi-mă că vă tulbur conversaţiile importante, dar iniţiativa privind patrimoniul ar trebui să ne preocupe pe noi toţi, pentru că, dacă vrem să avem turism cultural în România, dacă vrem să fim o ţară deschisă şi să le arătăm altora că avem hrisoave şi avem podoabe, ar trebui să ne uităm la criteriul fundamental, anume frumuseţea. Şi de 35 de ani, în aceste oraşe ale României, pe care nu noi, cei de la AUR, le-am păstorit, ci mai degrabă edilii dumneavoastră, s-a construit în prostie, cum se spune în popor, şi foarte, foarte urât. Te întrebi de ce în ţara care l-a dat pe Ion Mincu şi care are o arhitectură proprie, arhitectura neoromânească, clădirile construite în ultimii 35 de ani seamănă cu orice, poate cu o capitală din Asia, poate cu o metropolă din America de Nord, dar nu seamănă cu tradiţia românească.

Şi dacă vin nişte străini în România, ce putem să le arătăm altceva decât poate chivotele lui Ştefan cel Mare şi ale lui Petru Rareş sau bisericile lui Brâncoveanu, Matei Basarab sau Neagoe Basarab?

Sigur, pe cei de la USR nu-i interesează frumuseţea. Pe cei de la USR nu-i interesează faptul că aceşti voievozi, oameni ai bisericii, au construit un patrimoniu european. Pentru ei, religia este reductibilă la opium pentru popoare, cum spunea Karl Marx.

Noi spunem altceva, anume că nu e nimic mai frumos pe acest pământ românesc decât tot ceea ce au construit înaintaşii noştri, până la invazia comunismului egalitar şi a barbariei postmoderne.

Aşadar, să salvăm patrimoniul şi, mai ales, să salvăm frumuseţea!

A fi conservator înseamnă să păstrezi memoria înaintaşilor prin slujirea armoniei, a proporţiilor şi a frumuseţii.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nemaifiind alte solicitări pentru intervenţii, dezbateri generale, trecem la dezbaterea proiectului pe articole.

Avem 16 amendamente admise.

Dacă există observaţii? Nu. Adoptate.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de lege rămâne pentru votul final.