Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 25 iunie 2025
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.87/2025
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 25 iunie 2025 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 25 iunie 2025
![]() |
7. | Supunerea la votul final a: | |||
![]() |
7.4 | Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România (Pl-x 203/2025) (adoptată). | |||
consulta fisa PL nr. 203/2025 |
|||||
|
|
III. Legi organice. Adoptări 4! |
|
|
III. (Râsete.) 4. E acel titlu lung. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România; Pl-x 203/2025. Vot, vă rog. |
|
|
Cu 188 de voturi pentru, 87 contra, 6 abţineri, adoptată. Domnul Coleşa, explicarea votului. |
|
|
Acest act de trădare, adoptat de Cameră, dar respins de Senat... Noi am votat contra unor premise prin care vor avea loc retrocedări ilegale, nu împotriva proprietăţii private şi împotriva retrocedărilor legale. Citez din expunerea de motive şi din iniţiativă: "Având în vedere numeroasele situaţii în care, în urma demersurilor efectuate de foştii proprietari, la arhive sau la alte instituţii, nu s-a reuşit identificarea actului normativ, administrativ, de preluare/trecere în proprietatea statului şi, cu toate acestea, imobilul se află, de drept, în proprietatea statului, este necesar să se stabilească o prezumţie relativă de preluare abuzivă a imobilului, care să opereze în beneficiul foştilor proprietari.", aşa-zişilor foşti proprietari. Deci, statul beneficiază de o prezumţie de vinovăţie, în lipsa unor acte doveditoare. Acest demers, coroborat cu altul, de acum aproximativ doi ani, prin care foştii aşa-zişi proprietari nu mai erau nevoiţi să aducă dovezi legale solide că, într-adevăr, au fost proprietarii de drept, creează premisele unor retrocedări ilegale şi abuzive. Împotriva unor astfel de reglementări noi am votat. Se creează premisele, de exemplu, domnii de la UDMR, ca unii administratori în perioada precomunistă să fie asimilaţi unor proprietari de drept, deşi imobilele au fost în proprietatea statului, iar ei au fost doar administratori. Mulţumesc. (Aplauze.) |
|
|
Doamna Prună. |
|
|
Doamna Cristina-Mădălina Prună: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Sigur că am votat pentru acest proiect de lege, pentru că, da, proprietatea privată este sfântă şi mai ales pentru că, din păcate, 45 de ani de comunism au lăsat răni adânci, pe care le vedem şi astăzi. Am auzit, de la această tribună, cum că acest proiect de lege o să facă tot felul de cedări de proprietate către unguri, către austrieci, către olandezi, către ... nu mai ştiu ce popoare. Este extrem de fals. Iar acest discurs nu face decât un foarte mare rău României, pentru că România s-a dezvoltat atunci când a înţeles că dreptul de proprietate privată este sfânt şi atunci când s-a deschis (Vociferări.) către Vest, atunci când investiţii străine au venit în România, atunci când românii au putut să investească, atunci când am înţeles că suntem parte din marea familie europeană. Da, toate lucrurile acestea, inclusiv când am putut să circulăm liber în ţările din Vest, atunci prosperitatea a venit în România. Comunismul ne-a sărăcit! (Vociferări.) Ţineţi minte asta şi nu mai veniţi cu acest discurs păgubos, care nu face decât să ne izoleze aici, în Europa de Est. Întotdeauna voi apăra interesele poporului român şi nu o să vin aici, la tribuna Parlamentului, să mă bat cu pumnul în piept şi să spun tot felul de tâmpenii numai pentru a câştiga - chipurile, electoral - nişte voturi care nici măcar nu sunt meritate, pentru că nu faceţi decât să induceţi frica în oamenii din această ţară. (Aplauze.) |
|
|
Stimaţi colegi, Doamna Vedinaş, Vă rog, ridicaţi drapelul de jos! Nu are ce căuta pe podea! |
|
Doamna Verginia Vedinaş (din sală): Care drapel? |
|
|
|
Acolo, în spate! Dacă tot îl afişaţi, nu-l lăsaţi pe jos. Mulţumesc. |
|
Doamna Verginia Vedinaş (din sală): Dar nu l-am afişat! |
|
|
|
Doamna Vedinaş, vă rog. |
|
|
Dragi colegi, Votul nostru negativ, în mare parte l-am explicat. Şi pentru asta am fost sfătuită să-mi dau înapoi diploma. Aş da-o, chiar domnului care m-a sfătuit, dar nu prea are ce să facă cu ea, pentru că trebuie să aibă acoperire, în egală măsură încât nici la Curtea Constituţională - aveţi dreptate, domnule! - la o asemenea, şi printre asemenea oameni, chiar n-aş fi avut ce să caut. (Aplauze.) Adaug la argumentele pe care deja le-am spus câteva lucruri. S-a spus că statul este un prost administrator şi de asta trebuie să-l ia privatul. Ce au făcut privaţii în cei 35 de ani? Au adus ţara asta în faliment, de tăiaţi ajutoarele de înmormântare ca să supravieţuiţi? Asta au făcut. S-a mai spus aici că în toată această perioadă... sau, mă rog, cei care suntem din colţul din stânga, speriem lumea, aruncăm tot soiul de minciuni. Nu! Noi spunem adevărul care doare, în România, dragii mei, şi durerea aceasta dumneavoastră nu o auziţi pentru că sunteţi surzi. Nu aveţi nici urechi, nici inima nu mai este deschisă pentru suferinţele acestui popor. Vreau să vă spun că în Franţa, ţara asta către care ne-am uitat tot timpul, serviciile esenţiale sunt gestionate, în egală măsură, de stat şi privat. Dar statul îşi păstrează întotdeauna acţiunea de aur. Uitaţi-vă la energie, uitaţi-vă la "Chemins de fer" franceze şi alte servicii publice, unde statul încheie contracte de calitate, ca cetăţeanul să se ducă la el, nu la privat. Toate argumentele pe care le aduceţi sunt eminamente politicianiste. Argumentele noastre vin din ştiinţă, din experienţă şi din dragoste pentru poporul român. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|
|
Doamna Albu Dumitriţa. |
|
|
Vreau să zic că nu am susţinut propunerea domnului Vexler, dar nu pot să nu constat şi să mă uit către domnia-sa cu o uşoară invidie, pentru că toate propunerile sale legislative se transformă în legi, iar propunerea mea legislativă, "La un click distanţă de ambasadă sau consulat", propunere legislativă de care ar fi beneficiat 5,6 milioane de români aflaţi în diaspora, a picat iar la Senat. Mulţumesc. (Aplauze.) |
|
|
Declar şedinţa închisă. Ne vedem - cu cei cu care ne vedem - la Biroul permanent. Vă doresc tuturor o zi minunată. |
|
Şedinţa s-a încheiat la ora 11.57. |

