Dezbateri parlamentare

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem, în continuare, la interpelări.

Am rugămintea să recitiţi prevederile Regulamentului, potrivit cărora interpelarea se prezintă pe scurt, urmând ca dezvoltarea să aibă loc atunci când se prezintă răspunsul.

Domnul deputat Doru Dumitru Palade.

Aveţi dreptul la două interpelări, la câte v-aţi înscris.

Domnul Doru Dumitru Palade:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Două interpelări, pe scurt, prezint, la amândouă doresc răspuns scris.

Prima adresată doamnei Rodica Mihaela Stănoiu, ministrul justiţiei, se referă la tergiversarea suspectă a punerii în aplicare a unei sentinţe definitive privind spaţiile şi activele unei societăţi comerciale care pun sub semnul întrebării corectitudinea desfăşurării procesului juridic.

A doua interpelare este adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase şi solicit poziţia Guvernului, Cabinetul Năstase faţă de planul de acţiuni privind aplicarea strategiei naţionale de dezvoltare pe termen mediu a României, dezvoltarea economică a României pe termenul 2000 – 2004, elaborat de Guvernul Isărescu şi care s-a transmis la Bruxelles şi care nu trebuia transmis, fiindcă aceasta nu corespunde cu strategia, cu schiţa de strategie adoptată inclusiv de partidele parlamentare la Snagov – martie 2000.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Victor Dobre, tot cu 2 întrebări.

Domnul Victor Dobre:

Interpelări, domnule preşedinte!

Deci prima interpelare este adresată domnului ministru Miron Mitrea şi se referă la situaţia Drumului Naţional 25 Galaţi – Tecuci, axa principală de transport a judeţului nostru care, datorită traficului intens, este într-o stare de degradare continuă şi, în acelaşi timp, datorită faptului că e o construcţie veche, circa 70% din evenimentele rutiere au loc pe acest traseu care este utilizat de 65% din populaţia judeţului.

Doresc ca domnul ministru să-mi precizeze care sunt prevederile cuprinderii obiectivului de extindere a acestui drum în planurile ministerului şi cât de urgent se vor asigura primele măsuri.

A doua interpelare se adresează tot ministrului lucrărilor publice şi se referă la situaţia transportului rutier şi pe cale ferată între Galaţi şi Tuluceşti. Pe această rută care face legătura între municipiul reşedinţă de judeţ şi nordul judeţului, zona de pe malul Prutului şi de nord a judeţului, calea ferată nu mai este funcţională de aproape 2 ani, datorită unor fenomene naturale care au dus la distrugerea tronsonului pe relaţia respectivă.

În acelaşi timp, aceste fenomene naturale se extind, punând în pericol şi Drumul Naţional 26, fapt care va duce, în scurt timp, practic, la secţionarea accesului între municipiul reşedinţă de judeţ şi circa 15 – 20 de comune din partea de est şi de nord-est a judeţului, comune care asigură câteva mii de oameni care lucrează pe platforma SIDEX-ului şi îşi câştigă pâinea în aceste condiţii.

Lipsa unor măsuri urgente de limitare a acestor efecte naturale va crea grave probleme sociale şi considerăm că intervenţia, în acest caz, a ministerului trebuie să aibă un regim de maximă urgenţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Revin din nou cu recomandarea de a prezenta obiectul interpelării, şi nu dezvoltarea ei, aşa cum a procedat foarte bine domnul deputat Doru Dumitru Palade.

Domnul deputat Augustin Bolcaş.

Aveţi cuvântul pentru o interpelare.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Îmi permit să mă adresez domnului prim-ministru, raportându-mă la efectele benefice ale adoptării Legii administraţiei publice locale care acum îşi dau roadele: constituirea regiunii pământului secuiesc, cererea de înfiinţare a unui post de radio naţional în limba maghiară pe teritoriul României, conjugat cu iminenta adoptare, la Budapesta, a celebrei Legi privind legitimaţiile de maghiari.

Vrem să ştim ce atitudine are Guvernul, primul-ministru, faţă de aceste atentate la suveranitatea şi integritatea României?!

Vă mulţumesc.

Am depus în scris.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Sandor Kónya-Hamar.

Domnul Kónya-Hamar Alexandru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată primului-ministru, domnului Adrian Năstase şi are următorul obiect.

În programul Guvernului, se pune un accent deosebit pe realizarea unei stabilităţi decizionale şi legislative de asigurare a supremaţiei legii.

Cum explică Guvernul faptul că nu se acordă atenţia cuvenită aplicării întocmai a Ordonanţei Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940 până în 6 martie 1945, din motive etnice, aprobată prin Legea nr.189/2000 publicată în "Monitorul Oficial" nr.653/8 noiembrie 2000.

De ce nu au fost emise Normele metodologice care ar fi prevenit arbitrariul şi abuzurile care se manifestă în aplicarea legii?

Aştept răspuns oral, şi numai din partea domnului prim-ministru.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Adrian Mărăcineanu.

Domnul Adrian Mărăcineanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii şi solidarităţii sociale şi se referă la recuperarea unor plăţi compensatorii acordate în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.9/1997 şi solicităm, pe scurt, Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale să iniţieze o modificare a Ordonanţei nr.52/1998, astfel încât de prevederile acesteia să beneficieze şi persoanele disponibilizate în perioada 1997 – 1998, respectiv acestea să fie obligate numai la plata comisionului perceput de CEC, şi nu la restituirea întregii sume încasate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Urmează domnul deputat Nicu Cojocaru.

Domnul Nicu Cojocaru:

Mă adresez doamnei Rodica Stănoiu, ministrul justiţiei.

Ca urmare a unei sesizări primite, vă aduc la cunoştinţă următorul caz în care justiţia română tergiversează, fără motive obiective, rezolvarea unui caz în care vinovăţiile sunt clare.

Tiziano Berniza, cetăţean italian, în calitate de asociat unic al Cocietăţii comerciale "Cabia A. Impex", a fost prejudiciat grav de ilegalităţile comise în activitatea bancară în perioada 1996 – 1998, de către Posa Constantin, directorul băncii. De asemenea, activitatea organelor de anchetă învestite cu soluţionarea plângerilor penale formulate, în speţă Poliţia Timiş cât şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş, au tergiversat nejustificat ancheta, fapt pentru care firma a fost prejudiciată cu 10 miliarde de lei.

După aproximativ un an, în cazul menţionat, s-a dispus efectuarea mai multor expertize grafice, realizate în special de către experţi ai Poliţiei de la Institutul Naţional de Criminalistică. Cu toate acestea, Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş, în dosarul nr.228, în pofida forţei probatorii a acestora, nu a aprofundat urmărirea penală, până la nivelul stabilit, a persoanelor vinovate.

Având în vedere că urmărirea penală continuă şi în prezent, pe aceleaşi coordonate şi că, de peste 8 luni de zile, în cazul amintit nu s-au mai efectuat acte de urmărire penală, vă solicit a dispune verificări şi, totodată, sancţionarea celor vinovaţi în nerespectarea legalităţii în înfăptuirea justiţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ioan Miclea.

Domnul Ioan Miclea:

Domnule preşedinte,

Interpelarea mea se adresează doamnei ministru a sănătăţii şi familiei, doamna dr.Daniela Bartoş şi obiectul interpelării constă în faptul că doamna Urian Susana, farmacistă, domiciliată în municipiul Câmpia Turzii, a fost dată, în mod abuziv, afară din serviciu şi purtată pe drumuri, datorită faptului că i s-a desfăcut cartea de muncă de la Spitalul municipal Câmpia Turzii.

Din memoriul depus de către petentă la Comisia de Abuzuri a Camerei Deputaţilor şi la Biroul meu parlamentar teritorial, precum şi din voluminosul dosar pe care l-a prezentat atât ministerului dumneavoastră, cât şi Ministerului Justiţiei, reiese clar că i s-a făcut o mare nedreptate, iar Direcţia Judeţeană Sanitară Cluj şi Prefectura Cluj nu iau măsuri concrete de a o repune în drepturi.

Deoarece prezenta interpelare este deosebit de vastă, îmi permit să vă anexez alăturat o copie de pe memoriul depus de sus-numita la Comisia de Abuzuri a Camerei Deputaţilor.

Vă rog doamna ministru ca, după ce veţi studia cu atenţie acest caz de abuz evident, să dispuneţi cercetarea lui atentă şi, pe baza rezultatelor cercetării, să o repuneţi în drepturi pe doamna farmacistă Urian Susana din Câmpia Turzii.

Solicit în mod expres să nu se trimită spre soluţionare acest caz celor ce au comis abuzul. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat. Doamna deputat Mihaela Ionescu.

Doamna Mihaela Ionescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte, pentru înţelegere. Mulţumesc, domnilor colegi pentru atenţie. Mă simt totuşi la Hyde Park Corner.

Obiectul interpelării mele se referea la problema dezvoltării activităţii de comerţ exterior şi cooperare economică internaţională, şi anume doream să am precizări, cunoscându-se programul de guvernare 2000-2004 în care comerţul exterior şi cooperarea economică internaţională ar fi un vector esenţial al politicii economice a Guvernului, cum va putea fi rezolvată problema recuperării creanţelor de către specialiştii Ministerului de Externe, adică cum va putea un ambasador sau un consul sau diverşi secretari să poată iniţia tratative detaliate şi calificate cu firme sau cu oameni de afaceri care necesită tehnici de negociere speciale, cunoştinţe calificate şi cunoaşterea pieţelor şi nivelurilor cotaţiilor mondiale.

A doua întrebare se referă la faptul că schema, mai mult decât simbolică, a reprezentanţilor economici, nu face posibil ca cei trei salariaţi care sunt actualmente prevăzuţi la Ministerul de Externe să asigure o bună organizare şi succesul participărilor româneşti la cele 37 de târguri internaţionale prevăzute pentru anul în curs. Ele sunt în Europa, în America, Asia şi Africa. Se vorbeşte la Ministerul Comerţului Exterior că la un funcţionar de la Ministerul Comerţului Exterior corespund 12 până la 14 în Ministerul de Externe. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, doamna ministru. Domnul Gheorghe Dinu.

Domnul Gheorghe Dinu:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Întrebarea mea se adresează domnului ministru al transporturilor, lucrărilor publice şi locuinţei şi este legată de funcţionarea căii ferate şi am câteva întrebări punctuale, nu am să intru în amănunte. Una dintre întrebări este aceea legată de faptul că, în cadrul acestui minister, nu există un secretar de stat ceferist de profesie, deşi este principalul mod de transport. În noua organizare dispusă de directorul general al Companiei Naţionale CFR S.A. la Regionala de Cale Ferată care coordonează activitatea mai mult de 50.000 de salariaţi per regională, s-au desfiinţat diviziile tehnice, cele care asigurau pe 7, 8 judeţe fiecare funcţie de mecanic şef, enegetic şef, organizare-dezvoltare. În schimb, a rămas la nivel de central sau de companie o direcţie tehnică.

Întrebare. Pe cine coordonează această direcţie în teritoriu? Cum se asigură sistemul calităţii protecţiei mediului şi cum se asigură integrarea în sistemele moderne ale Comunităţii Europene când, în noua organizare, ele nu se mai regăsesc în structurile companiei şi ale regionalei de cale ferată. Normele Uniunii Internaţionale a Căilor Ferate pretind existenţa unei direcţii la nivel de companie sau de societăţi. Din cele 8 regionale CFR, la 6 s-au schimbat directorii regionali, imputânduli-se acestora starea jalnică în care a ajuns infrastructura feroviară. Dar oare ei au hotărât soarta căii ferate sau directorul general păstrat în funcţie nu are nici o vină, sau secretarii de stat sau miniştrii nu trebuie să răspundă? Din cei 8 directori regionali, (Regionala CFR administrează în linii mari patrimoniul statului) 6 sunt de provenienţă din ramura Linii, unul din ramura de Mişcare, unul din ramura de Vagoane şi, ca o simplă întâmplare, nici unul nu aparţine ramurei de Instalaţii, ramură care asigura şi asigură introducerea progresului tehnic în calea ferată. Nu surprinde, pentru că însuşi directorul general este de specialitate cu totul alta, material rulant, şi fără cunoştinţe, deci, deosebite, în ramura Infrastructurii. Dispuneţi o anchetă privind modul cum s-au consumat cele 135-140 de miliarde de lei pentru vopsirea gărilor de către fel de fel de SRL-uri în toamna anului 2000, care au făcut lucru de mântuială, în timp ce, la fiecare regională CFR, există o Secţie de Clădiri cu câte 100 de salariaţi care ar fi putut executa cu mult mai multă responsabilitate aceste lucrări şi, evident, mult mai ieftin.

În programele de reabilitare şi justificare a sumelor prevăzute atât pentru bugetul anului 2000, dar şi pe următorii ani, aţi remarcat faptul că 80% din instalaţiile pentru siguranţa circulaţiei feroviare au perioada de RK mult depăşite, instalaţiile de C.E.D. (centralizări electrodinamice) care se pot aprinde în orice moment, nemaivorbind de posibilitatea de a da indicaţii eronate sau false. Cu toate acestea, programele de modernizare sunt pline de centralizări electronice importate din vest, asta în timp ce Uzina Electromagnetica a fost aproape falimentată din lipsă de comenzi.

În programele de investiţii se prevede electrificarea de noi secţii de circulaţie ca Mangalia, Constanţa – 19 milioane de dolari, Videle, Giurgiu – 119 milioane de dolari. A calculat cineva eficienţa economică pe aceste secţii? Aceasta în timp ce staţia Târgu-Mureş, singura reşedinţă de judeţ, are instalaţii de prin 1930 şi la care nici piese de schimb nu se mai fabrică. Cine răspunde în cazul unui accident grav la calea ferată la Târgu Mureş? Calea ferată îşi procură traversele de beton armat de la trei societăţi româneşti tradiţionale: Giurgiu, Aiud, Piteşti, nici ele asigurate la capacitate cu comenzi din pricina lipsei de resurse financiare. De ce atunci se atunci se intenţionează o asociere cu ungurii de la firma PFLEIDERER pentru fabricarea tot de traverse de beton? Cumva pentru falimentarea celor trei firme româneşti? Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc. Domnule deputat, dumneavoastră v-aţi dezvoltat deja interpelarea, aşa încât la data când se va prezenta domnul ministru va trece direct la război.

Domnul deputat Valeriu Stoica, aveţi cuvântul.

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule preşedinte, interpelarea pe care doresc să o adresez domnului prim-ministru Adrian Năstase, în sinteză, se referă la o problemă care este pe cale să se transforme în boala cronică a sistemului parlamentar românesc, excesul de ordonanţe de urgenţă. Pentru că săptămâna viitoare voi dezvolta această interpelare, acum mă rezum doar să spun că numărul de ordonanţe de urgenţă emise de Cabinetul Adrian Năstase de la preluarea mandatului şi până în prezent, constituie un record absolut în viaţa politică şi parlamentară românească. De la începutul mandatului, 28 decembrie 2000 şi până astăzi, Guvernul Adrian Năstase a adoptat 79 de ordonanţe de urgenţă.

Toate guvernele din perioada 97-2000 se pot recunoaşte învinse în faţa unei asemenea performanţe. În primele 4 luni de guvernare, Guvernul Ciorbea a adoptat 11 ordonanţe de urgenţă, Guvernul condus de Radu Vasile, în primele 4 luni de guvernare, a emis 4 ordonanţe de urgenţă, Cabinetul Adrian Năstase a emis în primele 4 luni de activitate mai multe ordonanţe de urgenţă decât au făcut-o la un loc toate guvernele din perioada 96-2000 în primele 4 luni de guvernare.

Aşadar, interpelarea pe care o voi dezvolta săptămâna viitoare urmează să primească un răspuns de la domnul prim-ministru Adrian Năstase în legătură cu abuzul legislativ creat de inflaţia ordonanţelor de urgenţă pe care Guvernul condus de Adrian Năstase le-a adoptat în aceste 4 luni şi să vedem ce soluţii există pentru ca promisiunea din programul de guvernare, şi anume restabilirea raporturilor fireşti dintre Parlament şi Guvern să se transforme în realitate. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc. Domnul deputat Ilie Merce.

Domnul Ilie Merce:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea se adresează ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurii, domnul Ilie Sârbu.

După cum se cunoaşte, nici judeţul Dâmboviţa, dar nu numai aici, sunt foarte multe localităţi în care activitatea locuitorilor se bazează exclusiv pe cultivarea, sau aproape exclusiv, în proporţie de 90-95% pe cultivarea cartofului timpuriu şi a verzei de toamnă.

Suprafaţa cultivată, spre exemplu, numai în comuna Lunguleţu este de peste 2500 de hectare, iar 95% din venituri le obţin din cultura verzei, a cartofului şi a altor legume. Cu toate acestea, eu am fost în localităţile respective săptămâna trecută, locuitorii s-au plâns că nu primesc subvenţia de un milion de lei pentru hectar cultivat. De ce? Pentru că nu au, chipurile, certificatul de calitate cerut de ordonanţa intrată în vigoare după ce oamenii, agricultorii, au obţinut, au procurat sămânţa, conform tradiţiei în lunile august, septembrie, octombrie anul trecut. Deci, este absolut o aberaţie, având în vedere faptul că ei trăiesc numai din asemenea culturi şi statul nu catadicseşte să aplice aceleaşi norme pentru toate culturile, conform ordonanţei.

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, solicit ministrului agriculturii să aplice acelaşi procedeu şi în cazul de faţă, aceeaşi unitate de măsură. Vă mulţumesc.

Pentru că domnul deputat Anghel Stanciu manifestă stări de nervozitate, îi dau cuvântul dumnealui, ca să nu-şi piardă elanul. Văzând cele 7 pagini, vă reamintesc cu supuşenie că este cazul să prezentaţi numai obiectul acestora, nu să le dezvoltaţi după tehnica dumneavoastră.

Domnul Anghel Stanciu:

Da, domnule preşedinte, vă mulţumesc. Voi prezenta numai obiectul.

Deci, interpelarea noastră se adresează distinsului domn ministru Dan Ioan Popescu, ministrul industriilor şi resurselor, şi are ca obiect măsura de austeritate barbară impusă în cadrul politicii sale sociale de către Guvernul Adrian Năstase privind oprirea apei calde în municipiul Iaşi, în condiţiile în care Guvernul trebuia să achite 55 de miliarde de la bugetul statului către Regia de termoficare Iaşi pentru subvenţionarea căldurii oamenilor cu venituri sub salariul minim pe economie pentru lunile ianuarie, februarie şi martie şi în condiţiile în care cetăţenii arondaţi la 30 de puncte termice şi-au achitat consumurile, conform facturilor de plată, rămânând datorii neachitate la 15 puncte termice. Deci, aceşti oameni sunt buni platnici şi sunt sancţionaţi pentru ceva ce nu le aparţine.

Solicităm domnului ministru să ne spună când va plăti Guvernul subvenţia; la Iaşi n-au cuplat caloriferele şi ce măsuri are de gând să ia spre a se evita această situaţie care nu este demnă de o ţară care este situată în Europa. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Păcat că nu sunteţi aşa de concis şi în timpul dezbaterilor la proiectele de lei, şi de constructiv.

Domnul deputat Marian Ionescu.

Domnul Marian Ionescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se adresează, aceeaşi interpelare de fapt, domnului Ovidiu Tiberiu Muşetescu, ministru pentru privatizare şi administraţia participaţiunilor statului, domnului Dan Ioan Popescu, ministrul industriei şi resurselor, şi domnului Mihai Nicolae Tănăsescu, ministrul finanţelor publice.

Această interpelare vizează o întreprindere care este cunoscută şi arhicunoscută atât în ţara noastră, cât şi pe plan internaţional, şi anume Întreprinderea de Utilaj Petrolier care are o vechime de circa 115 ani, întreprindere care fabrică la ora actuală, este unică fabricantă, producătoare de utilaj petrolier de mică şi medie adâncime şi ale cărei produse sunt foarte bine cunoscute atât în ţara noastră,cât şi în străinătate.

De asemenea, această întreprindere este integrată în cadrul întreprinderilor strategice pentru că fabrică arămături nucleare agremenentate conform standardelor internaţionale de către partea canadiană pentru Centrala atomo-nucleară de la Cernavodă, şi anume: din sesizările unor salariaţi ai Întreprinderii de Utilaj Petrolier rezultă unele neclarităţi privind modul de privatizare a acestei societăţi care produce produse deosebite pentru economia românească. Având în vedere această situaţie şi faptul că această societate este şi singurul producător pentru SNP Petrom, rugăm pe domnii miniştri evidenţiaţi anterior să ne prezinte care este stadiul privatizării societăţii Întreprinerii de Utilaj Petrolier Târgovişte, precum să ne prezinte şi legalitatea şi oportunitatea acestei tranzacţii.

De asemenea, solicităm un punct de vedere privind situaţia socială a angajaţilor care au fost anunţaţi de către o întreprindere care, se pare că a cumpărat această întreprindere de utilaj petrolier, că va disponibiliza 1000 de oameni. Şi aşa această întreprindere, până în 1989, avea 12.300 de oameni, a rămas cu 2.400 de oameni şi conform privatizării, conform planului strategic de privatizare a unor întreprinderi, deci, iată că vom ajunge cu circa 10% din numărul de oameni.

Întrucât prin programul de privatizare al actualului Guvern al României se precizează politici economice benefice atât în plan economic, cât şi social, solicităm domnilor miniştri, clarificări în acest sens. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Domnul deputat Ştefan Baban.

Domnul Ştefan Baban:

Mulţumesc, domnule preşedinte. O să fiu foarte scurt şi o să vă dovedesc imediat.

Prima interpelare se adresează domnului Adrian Năstase, prim-ministru al Guvernului României. Am să dau titlul numai: Ploaia de legi şi ordonanţe zăpăceşte investitorii; dezvoltarea, data viitoare. Cealaltă se adresează la doi miniştri, domnului ministru al Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, Marian Sârbu, şi domnului ministru Nicolae Tănăsescu, ministrul Finanţelor Publice: reeşalonarea de la plata datoriilor, din nou, din curtea ministerelor. Vă mulţumesc. Data viitoare voi dezvolta.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Damian Brudaşca. Vă rog să remarcaţi că are doar o interpelare, nu mai are şase.

Domnul Damian Brudaşca:

Voi fi foarte scurt, domnule preşedinte. Am două interpelări, una adresată domnului ministru Ovidiu Muşetescu şi se referă la tentativa unor persoane din cadrul Firmei S.C.Terapia S.A. de a falimenta această firmă. În textul scris al interpelării prezint detalii în legătură cu acest aspect, solicitând intervenţia domniei sale pentru a evita ca una dintre întreprinderile remarcabile în producţia de medicamente din România să aibă soarta care i se pregăteşte.

Cea de a doua interpelare se adresează domnului academician Răzvan Teodorescu, ministrul culturii şi cultelor, solicitându-i să analizeze posibilitatea alocării a circa 1,5 miliarde de lei pentru repararea clădirii care adăposteşte Muzeul etnografic al Transilvaniei, clădire din anul 1604, cu un istoric extrem de bogat, impresionant atât sub aspect politic, cât şi sub aspect cultural, spiritual. Nu vă reţin cu detalii, precizez faptul că insist pe această contribuţie a Ministerului Culturii, având în vedere că o ruină care se găseşte la Bonsida, dar care a aparţinut unui grof ungur a beneficiat din partea precedesorului domniei sale de un sprijin substanţial de 950 de milioane de lei anul trecut, fără ca ministerul similar din Ungaria sau Fundaţia Soroş că-şi respecte obligaţia.

Atenţionez totodată pe domnul ministru şi asupra faptului că într-o emisiune TV în limba maghiară din 4 septembrie anul trecut, urmaşii grofului Banfi, aflători actualmente în Statele Unite ale Americii, declarau că aşteaptă cu nerăbdare momentul ca după ce statul român reface acest castel să intre în posesia lui, evident, prin sistemul prin care foarte mulţi, unii chiar criminali la adresa poporului român, în ultima vreme, şi-au recuperat proprietăţile.

Acesta a fost obiectul interpelărilor. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Domnul deputat Adrian Moisoiu, ultimul care prezintă o interpelare în şedinţa de astăzi.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte, în primul rând, permiteţi-mi să vă felicit pentru modul cum aţi petrecut week-endul, pentru că văd că sunteţi atât de bine dispus la o oră aşa de târzie şi după o şedinţă atât de lungă.

În al doilea rând, aş dori, în primul rând, să vă atenţionez, prin faptul că nu am primit încă răspuns la întrebările pe care le-am pus MLPTL-ui, deci, Ministerul Lucrărilor Publice, Transportului şi Locuinţei încă în data trecută, dat fiind că la art.159 se spune că în termen de 15 zile trebuie să se dea răspunsul scris. Ei, acest răspuns scris – că l-am solicitat oral şi scris – încă nu l-am primit.

În ceea ce priveşte intervenţia mea de astăzi, în primul rând aş dori să pun o primă întrebare. Dacă APAPS cunoaşte modul fraudulos în care Fondul naţional Dunărea valorifică activele cesionate acestuia. Un exemplu îl reprezintă Avicola Ungheni din judeţul Mureş pentru care s-a încasat suma de 14 miliarde 520 de milioane de lei faţă de 58 de miliarde 992 de milioane 794 de mii de lei, cât era preţul de strigare.

Deci, întrebarea cred că este limpede, şi anume: statul român a fost devalizat şi deci APAPS are sau nu are de gând să declanşeze un control?

În al doilea rând, vreau să mă adreses Ministerului Sănătăţii şi Familiei, pentru că am întâlnit în teritoriu următoarea situaţie, şi anume: în Târnăveni şi în localităţile adiacente din judeţul Mureş pe care-l reprezint aici, în primele trei zile ale lunii se epuizează fondul destinat compensării medicamentelor, motiv pentru care pensionarii se înghesuie în aceste 3 zile ca să-şi primească aceste medicamente compensate. Întrebarea care se leagă: Ce se întâmplă cu cei care nu reuşesc ca, în această perioadă, să-şi primească medicamentele compensate, respectiv ce se întâmplă cu cei care sunt bolnavi şi se îmbolnăvesc în partea a doua a unei luni? Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc şi vă mulţumesc celor care aţi rezistat până acum. Declar închisă şedinţa de astăzi, ne întâlnim mâine dimineaţă, potrivit programului anunţat.

Noapte bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 19.55.