Dezbateri parlamentare

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

V-aş ruga să vă reluaţi locurile în sală.

Cei care participă la interpelări, vă rog să vă aşezaţi mai în faţă, iar pe ceilalţi colegi care nu şi-au încheiat încă strânsul lucrărilor, îi rog să facă acest lucru în linişte, pentru a nu deranja răspunsurile la întrebări şi interpelări.

Pentru domnul deputat Ioan Munteanu, va răspunde la o întrebare legată de aplicarea legilor fondului funciar domnul István Tőke.

Domnul István Tőke:

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

La întrebarea formulată de dumneavoastră vă comunicăm următoarele: având în vedere dispoziţiile Legii nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei şi luând în considerare aspectele semnalate în interpelarea dumneavoastră, vă aducem la cunoştinţă că echipa de control a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor va efectua verificări cu privire la procesul de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea domnului Stoica Constantin, pentru suprafeţele de teren situate în comunele Jariştea şi Broşteni, judeţul Vrancea, la o dată ce va fi fixată ulterior, ţinând cont de programarea care va fi stabilită pentru perioada următoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat are dreptul la un comentariu, în mod sigur, la răspunsul pe care l-aţi dat dumneavoastră, domnule secretar de stat.

Vă rog să-l ascultaţi.

Domnul Ioan Munteanu:

Vreau să vă mulţumesc pentru modul în care aţi răspuns, chiar dacă el nu duce definitiv la interpelarea mea.

Eu aveam de primit astăzi, în schimb, răspuns la o interpelare pe aceeaşi temă de la ministrul administraţiei şi internelor. Şi-mi pare bine că aţi răspuns dumneavoastră. Că dacă răspundea reprezentantul Ministerului Administraţiei şi Internelor, îi explicam cum se poate da un răspuns. Este ruşinos cum a putut să scrie aici. Atât pot să spun.

Domnul Valer Dorneanu:

Puteţi să remiteţi acest răspuns reprezentanţilor ministrului pentru relaţia cu Parlamentul.

Vă mulţumesc.

Domnule ministru, vă rog să urmăriţi în continuare lucrările, pentru că va trebui să răspundeţi domnului deputat Petru Călian.

Domnule deputat Petru Călian, vă rog să ascultaţi răspunsul de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu privire la resursele din fondurile europene pentru agricultura românească.

Domnul István Tőke:

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

La interpelarea formulată de dumneavoastră şi înregistrată la Camera Deputaţilor, vă comunicăm următoarele: Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, prin Direcţia generală de dezvoltare rurală, va implementa pentru perioada 2007-2013 Programul naţional de dezvoltare rurală 2007-2013, care vizează măsuri corespunzătoare pentru patru domenii prioritare de dezvoltare: creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier, îmbunătăţirea mediului în spaţiul rural, calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale, Programul Leader.

Informaţii detaliate despre o primă formă a măsurilor cuprinse în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală se pot obţine accesând site-ul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

La nivelul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, a fost realizat un mic îndrumar practic pentru investiţii private. Acesta a fost transmis tuturor direcţiilor agricole pentru dezvoltare rurală judeţene, precum şi tuturor unităţilor din subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în vederea distribuirii acestora la nivel teritorial. În curs de finalizare, se află un îndrumar pentru investiţii publice, precum şi alte materiale informative.

În cadrul unui parteneriat cu Ministerul Integrării Europene, s-a desfăşurat o amplă campanie de informare, Caravana rurală "Fermierul în Europa", informaţia fiind transmisă în mod direct locuitorilor din mediul rural, implicit potenţialilor beneficiari ai fondurilor europene din aproximativ 800 de comune.

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală este în curs de finalizare, urmând a fi lansat după aprobarea acestuia de către Comisia Europeană, moment în care va începe sesiunea de depunere a proiectelor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat doreşte să comenteze răspunsul dumneavoastră.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Mă aşteptam ca domnul ministru secretar de stat să-mi spună cine a formulat acest răspuns. Care conducere a ministerului? Pentru că s-a făcut referire inclusiv la Ministerul Integrării şi aşa mai departe şi s-a insistat foarte mult pe faptul că, prin direcţii la nivel de judeţ, se mediatizează destul de bine chestiunile legate de aceste fonduri europene extrem de necesare.

Eu consider că tot ceea ce s-a spus nu este în conformitate cu realitatea, deoarece, la talpă, - cum spune românul -, jos, în mediul rural, agricultorii nu cunosc absolut nimic, sau majoritatea agricultorilor, de fapt, pentru că mai sunt şi excepţii, nu cunosc, aşadar, nimic legat de fondurile europene. Dacă tot s-a insistat pe mediatizare, eu cred că actualii reprezentanţi ai ministerului trebuie să fie mai fermi şi, într-adevăr, să coboare jos, acolo, la agricultori şi să le explice mai detaliat modul în care pot să şi acceseze aceste fonduri europene, destul de greu de obţinut.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Domnul Adrian Lemeni. Vă rog să răspundeţi, domnule secretar de stat, domnului deputat Petre Străchinaru, cu privire la programul de reabilitare a aşezămintelor culturale.

Domnul Adrian Lemeni (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Cultelor):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Referitor la întrebarea legată de Programul Naţional de Reabilitare ...

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puţin, domnule secretar de stat.

Domnul Străchinaru?

Domnul Adrian Lemeni:

Am vorbit adineauri cu dânsul.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă domnul Străchinaru aşteaptă răspunsul scris de la dumneavoastră, vă rog să i-l remiteţi şi, pentru că tot aţi venit la tribună, să răspundeţi doamnei deputat Anca Petrescu.

Doamna deputat Anca Petrescu? Da. Vă va răspunde domnul secretar de stat Adrian Lemeni, cu privire la complexul Castelului Peleş, Pelişor şi Foişor.

Domnul Adrian Lemeni:

Vă mulţumesc.

Referitor la această problematică, precizăm că, potrivit prevederilor art.9 din Legea nr.10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, imobilele preluate în mod abuziv, indiferent în posesia cui se află în prezent, se restituie în natură, în starea în care se află la data cererii de restituire.

Având în vedere prevederile legale mai sus invocate, reţinem că, potrivit aceleiaşi legi, restituirea în natură a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada de referinţă a actului normativ, nu este condiţionată de restituirea de către persoana îndreptăţită a sumei reprezentând contravaloarea îmbunătăţirilor necesare şi utile aduse imobilului.

Rezultă, aşadar, că, în cazul emiterii unei decizii de restituire în natură a imobilului asupra căruia s-au făcut lucrări de restaurare sau consolidare, investiţiile efectuate de către statul român nu ar putea fi recuperate decât ar putea fi deduse în ipoteza în care ar fi identificată o soluţie de achiziţionare de către statul român a imobilului retrocedat, ulterior emiterii deciziei de restituire în natură, obligatorie, potrivit legii.

Menţionăm că această fundamentare juridică expusă s-a întemeiat şi pe îndrumarea metodologică formulată de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, transmisă prin adresa din 19.XII.2006.

Cu privire la soluţionarea notificării având ca obiect Castelul Peleş şi anexele, în cuprinsul deciziei de restituire din acest an, la art.4, beneficiarului restituirii i s-a învederat obligaţia de a se adresa Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional a judeţului Prahova, pentru a i se elibera obligaţia privind folosinţa monumentului istoric, prin care i se vor preciza condiţiile în care se pot face intervenţii asupra Castelului Peleş şi Castelului Pelişor, întrucât acestea sunt nominalizate în lista monumentelor istorice.

Având în vedere că atât Castelul Peleş, cât şi Palatul Foişor sunt clasate ca monumente istorice în Grupa A, - fiind deci incidente prevederile din Legea nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice -, Ministerul Culturii şi Cultelor va trebui să parcurgă procedurile prevăzute de această lege. Astfel, după primirea din partea reprezentanţilor legali ai Casei Regale a unei oferte de vânzare a imobilelor, se va dispune întocmirea unui raport de evaluare a acestora. Numai în baza unui asemenea raport întocmit potrivit standardelor internaţionale de evaluare, comisia de exercitare a dreptului de preempţiune, din care va face parte şi un reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice, cu putere de decizie, va proceda la negocierea preţului de achiziţionare a obiectivelor culturale în discuţie.

În privinţa condiţiilor retrocedării domeniului denumit generic Castelul Bran, atât în cuprinsul Dispoziţiei de restituire din 18 mai 2006, emisă de către directorul Muzeului Bran, domnul Narcis Dorin Ion, cât şi al Acordului privind administrarea Castelului Bran, se precizează că imobilul retrocedat îşi va păstra, pentru o perioadă de trei ani de la data emiterii deciziei de retrocedare, destinaţia anterioară, de muzeu, funcţionând potrivit prevederilor Legii nr.311/2003 a muzeelor şi a colecţiilor publice, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul Muzeului Bran.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat, doriţi să comentaţi răspunsul, am înţeles.

Poftiţi.

Doamna Anca Mira Victoria Mărculeţ Petrescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Consider că nu se dă un răspuns concludent la ceea ce am formulat eu în interpelare.

De fapt, dumneavoastră, domnule secretar de stat, spuneţi în felul următor: aceste investiţii - deci este vorba despre investiţiile foarte mari care s-au făcut în Complexul Peleş înainte de '89 - ar putea fi deduse numai în ipoteza în care ar fi identificată o soluţie de achiziţionare de către statul român a imobilului retrocedat.

Deci, din această frază ar reieşi că, în momentul în care vi se oferă acest complex, dumneavoastră sunteţi dispuşi să plătiţi sau să scădeţi valoarea lucrărilor făcute de statul român, sau nu? Deci, asta era, de fapt, întrebarea şi la chestiunea asta dumneavoastră nu răspundeţi.

Acelaşi lucru v-am întrebat şi în legătură cu Castelul Bran, unde v-am explicat că acea stâncă stătea să se prăbuşească şi s-au făcut nişte investiţii foarte mari după 1990.

Întrebarea era: dacă aveţi situaţia exactă a investiţiilor făcute de statul român, măcar să le publicaţi sau măcar să se ştie de către opinia publică care au fost aceste investiţii.

Deci, dumneavoastră nu răspundeţi dacă, în situaţia în care vi se oferă acest complex, pentru a fi cumpărat de către dumneavoastră, dacă în oferta aceasta, că spuneţi de o ofertă - şi aici se bate cap în cap, că spuneţi de Ministerul Culturii, care va face o ofertă, după aceea spuneţi de Ministerul Finanţelor, care face negocierea; deci, este o contradicţie. Bun, dar întrebarea punctuală era: în momentul în care vi se face oferta, dumneavoastră veţi scădea sau nu această sumă şi dacă cunoaşteţi exact suma care a fost investită de către statul român timp de 10 ani în această construcţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule secretar de stat, vă rog să răspundeţi acestor observaţii ale colegei mele.

Domnul Adrian Lemeni:

Nu, nu am detalii suplimentare legate de investiţiile punctuale în anii de dinainte de 1990 - vă refereaţi în mod special la investiţiile făcute în anul 1970 - şi revin asupra faptului că, într-adevăr, o eventuală deducere a acestor investiţii poate fi făcută doar după ce decizia de retrocedare a fost dată şi în urma unui raport, bineînţeles, care să privească stabilirea unui preţ conform standardelor internaţionale. Nu există o ofertă în acest sens, deocamdată.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Doamnei deputat îi sugerez să se adreseze Subcomisiei de anchetă de la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, în legătură cu restituirea Castelului Bran, pentru elucidarea altor chestiuni de mai mare amănunt.

Pe domnul secretar de stat Lemeni îl invit, totuşi, să mai dea un răspuns, respectiv domnului deputat Mircea Costache, cu privire la casele memoriale ale marilor noştri scriitori.

Domnul Adrian Lemeni:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule deputat,

Referitor la întrebarea legată de starea Casei memoriale Marin Preda, precizăm că, de fapt, casa natală a scriitorului Marin Preda, aflată în centrul satului Siliştea Gumeşti, este înscrisă în lista monumentelor istorice, din 2004, la poziţia 394.

Casa a rămas în continuare cu funcţiunea de locuinţă a familiei scriitorului, proprietarul actual fiind doamna Floarea Călăraşu, fiica fratelui scriitorului, Gheorghe Călăraşu.

Un muzeu dedicat scriitorului a fost amenajat după 1990 într-o altă locaţie din sat, în fosta şcoală, în care acesta a învăţat, de asemenea, monument istoric.

Din informaţiile de care dispunem, Consiliul local Siliştea Gumeşti a încercat achiziţionarea casei natale a scriitorului, pentru amenajarea unui muzeu, dar suma cerută a depăşit posibilităţile acestuia, în continuare existând demersuri pentru obţinerea fondurilor pe plan local.

Ansamblul este, aşadar, în proprietatea privată a familiei scriitorului. Prin urmare, în conformitate cu prevederile Legii nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, la art.36 se precizează: "cu privire la înstrăinarea, închirierea sau concesionarea imobilelor monumente istorice, proprietarii acestora au obligaţia să înştiinţeze în scris direcţia pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional judeţeană despre intenţia de a înstrăina monumentul istoric în vederea exercitării dreptului de preempţiune al statului sau, după caz, al unităţii administrativ-teritoriale, în condiţiile prezentei legi".

Menţionăm că, până în prezent, nu a fost transmisă nici o înştiinţare privind intenţia de înstrăinare a monumentului istoric. Prin urmare, obligaţiile privind protejarea, conservarea şi restaurarea monumentului rămân în sarcina deţinătorului actual.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Costache doreşte să comenteze răspunsul dumneavoastră.

Domnul Costache Mircea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, doresc să comentez răspunsul; să-l comentez şi să încerc să nu mă enervez. Pentru că eu ştiu că domnul Lemeni se ocupă cu domeniul cultelor, în special, şi problema ridicată de mine cred că este în răspunderea altcuiva din cadrul Ministerului Culturii. Dar, oricum ar fi, trebuie să spun că privim cu prea mare lejeritate şi cu prea puţin interes lucruri foarte importante pentru cultura naţională.

Mai mulţi cetăţeni, trecători prin judeţul Teleorman, fie ei din Argeş, din Buzău, din Iaşi, din alte judeţe ale ţării, mi-au făcut cunoscut că - oameni de litere fiind, şi educatori, profesori, cadre didactice fiind - au fost interesaţi, trecând prin Siliştea Gumeşti, să vadă Casa memorială Marin Preda.

Mărturisesc că eu nu am ajuns să văd şi să-mi pun o asemenea problemă, dar mi-au semnalat-o mie şi mi-au spus că arată într-o stare deplorabilă casa natală a marelui scriitor român Marin Preda. Şi, atunci, am adresat această întrebare, la care răspunsul vreau să vă spun că nu are cum să ne mulţumească, pentru că se precizează undeva că "din informaţiile de care dispunem" - şi ăsta este răspunsul Ministerului Culturii -, "din informaţiile de care dispunem, Consiliul local Siliştea Gumeşti a încercat achiziţionarea casei natale", dar n-a reuşit, pentru că nepoata scriitorului a cerut cam mult. Aşa li s-a părut celor de la Primăria din Siliştea Gumeşti; a depăşit posibilităţile acestuia, adică a Consiliului local. Dar, - mă linişteşte Ministerul Culturii, prin domnul Lemeni, care nu are nicio vină, şi din cauza aceasta încerc să fiu cât se poate de reţinut în a-i reproşa direct nişte lucruri, nu dumnealui, ci ministrului şi ministerului, în general, -, mă liniştesc dânşii că suma cerută a depăşit posibilităţile, dar continuă demersurile necesare obţinerii fondurilor. Pe plan local de două ori intervine: a fost preocuparea Consiliului local Siliştea Gumeşti şi continuă demersurile de obţinere a unor fonduri pe plan local.

Întrebarea mea este: consideră Ministerul Culturii că opera şi viaţa marelui scriitor român, care face parte din patrimoniul culturii naţionale şi universale, Marin Preda, autorul Moromeţilor, Viaţa ca o pradă, Delirul, Marele singuratic, Întâlnirea din pământuri, Risipitorii, consideră dumnealor că aceasta este o chestiune de interes local şi de nivel local, de se derobează atât de uşor?

Consideră dumnealor că numai tranzacţiile cu Peleşul, la nivel de 30 de milioane de euro, şi tranzacţiile cu Branul, la 60 de milioane de euro, sunt de competenţa Ministerului Culturii? Numai afacerile dubioase cu bani publici sunt de competenţa Ministerului Culturii? Iar problema Casei memoriale Marin Preda, a unui foarte mare scriitor român, a unui mare romancier român, este o chestiune de interes local, lăsată în seama Consiliului local Siliştea Gumeşti?

Dacă aceasta este viziunea Ministerului Culturii, daţi-mi voie să am dreptate, când am spus că încerc să nu mă enervez, comentând răspunsul pe care l-am primit de la Ministerul Culturii.

Nu consider că anvergura operei celui pe care-l invocăm dă dreptul cuiva ca, din "Cel mai iubit dintre pământeni", să devină cel mai ignorat dintre marii noştri plecaţi cu paşaport spre eternitate, numit Marin Preda. Şi nu numai acolo. Sunt slăbiciuni în tot sistemul. Şi rog Ministerul Culturii, prin domnul secretar de stat Lemeni, prezent astăzi aici, să-şi ia în serios menirea şi să se ocupe mai puţin de tranzacţii dubioase cu bani publici şi mai mult de conservarea, de păstrarea, de înnobilarea, de îmbogăţirea patrimoniului culturii naţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg, părăsiţi starea de enervare în aceste zile ulterioare Învierii şi înarmaţi-vă cu dragoste faţă de oameni, cu dragoste faţă de literatură, pentru că, vorba lui Marin Preda, dacă dragoste nu e, nimic nu e.

Domnul Costache Mircea (din sală):

Este a Apostolului Pavel.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu-i nimic. Tot pe acolo vine.

Întrebarea era din Biblie, de fapt. A fost preluată într-o operă literară.

Aveţi cuvântul, domnule Lemeni. Vreţi să mai răspundeţi?

Domnul Costache Mircea (din sală):

Ce să mai spună, domnule, după asta? Este de la culte. Omul nu are nici o vină.

Domnul Valer Dorneanu:

Am înţeles.

Aţi înţeles că trebuie să puneţi întrebările astea domnului ministru al culturii.

Domnule Costache, sunteţi mulţumit, deci, de răspunsul pe care-l veţi primi la iniţiativa domnului Lemeni de a-şi dezvolta mai mult preocuparea ministerului pentru casele memoriale?

Stimaţi colegi, este prezentă doamna Lucia Ana Varga, care va răspunde următorilor colegi, dacă sunt în sală: domnului Adrian Mihei nu este -vă rog să-i răspundeţi în scris; domnului Petre Lificiu, de asemenea, să-i răspundeţi în scris şi cam atât.

Vă mulţumesc, doamna secretar de stat.

Domnului Petru Călian îi va răspunde domnul secretar de stat Alexandros Galiatatos, cu privire la stadiul desfăşurării contractului de construcţie al autostrăzii Transilvania.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Alexandros Galiatatos:

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră ce vizează domeniul de activitate al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, vă comunicăm următoarele.

Suma solicitată pentru anul 2007 de către Compania Bechtel referitor la construcţia autostrăzii Transilvania este de 127 de milioane de euro. În lunile ianuarie şi februarie 2007, Compania Bechtel a respectat graficul de lucrări stabilit.

În prezent sunt demarate lucrări de construcţie pe secţiunile 2B Câmpia Turzii - Cluj Vest şi secţiunea 3C Suplacu de Barcău - Borş.

Stadiile de lucrări fizice ale lucrărilor sunt de 9,03 pentru secţiunea 2B şi respectiv 2,72 pentru secţiunea 3C.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, dacă vreţi să comentaţi aceste răspunsuri matematice.

Domnul Petru Călian:

Da, foarte, foarte pe scurt sper ca răspunsul în scris să fie mai amplu decât acest scurt rezumat şi pentru că răspunsul a fost scurt, îmi permit o scurtă paranteză şi mă încadrez în timp.

Domnule ministru secretar de stat,

Să vă pregătiţi încă de pe acum un răspuns, pentru că vă voi interpela în legătură cu cele şapte aeronave ATR 42 de la Tarom, care, efectiv, doar se mai fac că zboară şi, Doamne fereşte, se poate întâmpla orice; au o stare de degradare super avansată.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

La acest lucru nu trebuie să răspundeţi, pentru că n-a făcut obiectul interpelării, a supus-o şi colegul meu.

Domnul Laurenţiu Mironescu este? Vă rog să-i răspundeţi. Domnul secretar de stat? Domnul Călian, lăsaţi-l să-i dau o explicaţie.

Veţi răspunde în scris domnului Laurenţiu Mironescu pentru că nu este prezent în sală.

Vă mulţumesc.

Vă rog, stimaţi colegi, să constataţi că s-a încheiat procedura răspunsurilor la interpelări şi, prin aceasta, s-a încheiat şi ordinea de zi a celei de a doua părţi, condiţie în care declar închisă şedinţa de astăzi.

Vă doresc o seară plăcută.

Mâine reluăm lucrările în plen, cu declaraţii politice şi apoi dezbateri pe marginea proiectelor înscrise pe ordinea de zi, începând cu cea destinată agriculturii, pe care am întrerupt-o astăzi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,37.