Dezbateri parlamentare

Doamna Natalia-Elena Intotero:

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 111/2022 privind reglementarea activităţii prestatorului casnic; PL-x 315/2024; caracter ordinar; procedură de urgenţă; avem şi amendament respins.

Invit la cuvânt reprezentantul comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului.

Din partea Comisiei pentru muncă sau Comisia juridică?

Comisia juridică, vă rog.

Domnul Petre-Emanoil Neagu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 111/2022 privind reglementarea activităţii prestatorului casnic

În urma sesizării anumitor instituţii, a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, avizul favorabil al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi a primit şi punctul de vedere al Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale.

În urma analizării proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii celor două comisii au hotărât, în unanimitate de voturi, aprobarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să propuneţi un timp pentru dezbatere.

Domnul Petre-Emanoil Neagu:

Două minute.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Două minute.

Să înceapă votul!

212 voturi pentru, două abţineri, 2 colegi care nu votează. Adoptat.

Dezbateri generale, domnul deputat Sorin-George Oltenaşu, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Sorin-George Oltenaşu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Astăzi vorbim despre un act normativ necesar, util şi binevenit, care răspunde unei realităţi sociale foarte clare. În România există un număr mare de activităţi casnice desfăşurate ocazional, dar care până acum s-au aflat de multe ori într-o zonă insuficient reglementată, fără protecţie suficientă pentru cei care muncesc şi fără un cadru simplu şi sigur pentru beneficiari.

Prin aceste modificări, legea devine mai clară, mai flexibilă şi mai aplicabilă în practică.

În primul rând, se extinde şi se clarifică sfera activităţilor casnice, astfel încât legea să reflecte mai bine nevoile reale din gospodăriile românilor. Este o măsură de bun-simţ, care elimină interpretările restrictive şi permite o aplicare mai eficientă a legii.

În al doilea rând, acest proiect aduce mai multă protecţie şi predictibilitate pentru prestatorul casnic. Se stabilesc mai clar condiţiile de plată, dreptul la remuneraţie, obligaţiile părţilor şi criteriile prin care prestatorul poate dobândi calitatea de asigurat în sistemul public. Asta înseamnă mai multă siguranţă, mai multă responsabilitate şi mai multă demnitate pentru munca prestată.

Totodată, actul normativ consolidează utilizarea tichetelor de activităţi casnice şi le corelează cu Platforma electronică de evidenţă a activităţilor, ceea ce înseamnă transparenţă, trasabilitate şi reducerea birocraţiei. Practic, avem acum un mecanism mai modern, mai uşor de folosit şi eficient administrativ.

De asemenea, sunt importante clarificările privind rolul ANOFM, al furnizorului universal şi al angajatorilor care pot acorda aceste tichete sub formă de beneficii pentru angajaţi. Este un pas înainte către formalizarea muncii ocazionale, către combaterea muncii nedeclarate şi către încurajarea unui sistem legal accesibil şi funcţional.

Nu în ultimul rând, acest proiect răspunde şi obligaţiilor asumate de România în cadrul reformelor şi jaloanelor europene.

Din aceste motive, vă invit să votaţi... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Raluca Turcan, Grupul parlamentar al PNL.

Doamna Raluca Turcan:

Când am iniţiat acest proiect, multă lume spunea că va rămâne un vis frumos pe hârtie, însă, după un an de zile, acest proiect produce rezultate.

Iar ordonanţa pe care o votăm astăzi a extins chiar sfera activităţilor casnice prin care se acordă beneficii celor care în mare măsură erau invizibili pentru stat. Existau şi există în continuare mii de oameni care prestează activităţi casnice, care nu sunt pe radarul autorităţilor statului şi n-au nici prestaţii sociale, nici asigurări de sănătate. Practic, nu au şansa unei vieţi decente la pensie.

Acest proiect, practic, a scos la iveală o mare parte din munca prestată la gri de lucrătorii casnici şi oferă acestor tipuri de angajaţi o protecţie socială, prin asigurare medicală şi contribuţie la pensie.

Într-un an de zile, în Platforma electronică de evidenţă a activităţilor casnice s-au înregistrat 34.000 de beneficiari. Dintre aceştia, 14.000 de beneficiari au achiziţionat tichete, 12.000 au beneficiat de cel puţin un tichet şi în total s-au achiziţionat 200.000 de tichete.

De exemplu, în Bucureşti, 37.000 de tichete au fost valorificate; în Cluj - 11.000; în Sibiu, la mine acasă - 3.200.

Dispoziţiile principale constau, practic, în instituirea unui sistem de plată şi evidenţă a persoanelor care desfăşoară activităţi casnice în schimbul acestor tichete. Tichetul este emis de către Agenţiile Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă, fizic sau electronic, şi are caracteristicile unui bon valoric, iar raportul juridic între părţi se naşte prin simplul acord de voinţă, nefiind necesară forma înscrisă.

În felul acesta am îndeplinit şi un jalon PNRR şi am luat banii europeni necesari implementării proiectului. (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Lucian-Nicolae Andruşcă, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Lucian-Nicolae Andruşcă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Nu cred că acest proiect trebuie privit ca o schimbare majoră, ci ca o corecţie necesară.

Există de mult timp o realitate care funcţionează, dar care nu a fost suficient de clar aşezată. Astăzi venim cu mai multă coerenţă, cu reguli mai simple şi cu un minim de siguranţă pentru cei implicaţi.

Nu este un demers perfect, dar este unul responsabil, pentru că în multe situaţii nu lipsa soluţiilor este problema, ci lipsa unor paşi concreţi. Iar acest proiect este un pas concret în direcţia bună.

Din acest motiv, Grupul parlamentar al PSD votează pentru.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, doamna deputat Éva-Andrea Csép.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Vă pun o întrebare: cât este procentajul femeilor care lucrează ca prestatori casnici? Cât este procentajul acelor femei care din lucrul casnic, ca prestator casnic, până acum nu aveau asigurare socială, nu aveau asigurare de sănătate, nu aveau vechime când ajungeau la vârsta de pensionare?

Prin această modificare legislativă îndeplinim un jalon, dar totodată îndeplinim şi un angajament faţă de acele femei care ajută la treburile casnice familiile, dar totuşi prin această formă pot fi remunerate oficial, cu scoaterea muncii la gri.

Prin această cale eu fac un apel către dumneavoastră, stimaţi colegi, să ne folosim de această posibilitate şi să promovăm, pentru că foarte mulţi dintre aceşti prestatori casnici nu ştiu de această posibilitate şi totodată nu îşi asumă să piardă din cei 15 lei - un bon -, cei 3 lei.

Şi să explicăm de ce este nevoie - pentru că siguranţa acestor persoane este mai presus de toate şi siguranţa economiei este mai presus de toate.

Aşa că da, trebuie să scoatem munca la negru, trebuie să dăm posibilitatea acestor oameni să lucreze cu forme legalizate prin protocoale, şi nu obligatoriu doar prin contracte individuale de muncă.

Aşa că UDMR va vota pentru aceste modificări.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Ilie-Alin Coleşa, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc.

Citez din una dintre antevorbitoare: "În felul acesta am luat bani europeni şi ne-am îndeplinit jalonul pe care trebuia să-l îndeplinim".

Ce înseamnă asta? S-au luat nişte bani, da, printr-un jalon absurd, consider, pentru tichete sociale. Firmele care produc aceste tichete sociale sunt beneficiarele principale ale acestui sistem. Ele, bineînţeles, o fac contra unei sume consistente. Aceste tichete sociale ajung la nişte oameni care într-adevăr, probabil sunt la limita sărăciei sau sub limita sărăciei, dar în realitate - şi cred că ăsta este, mă iertaţi, un lucru bun - nu sunt înregistraţi în societatea românească acei prestatori de servicii familiale. Rezultatul este că acele tichete ori rămân doar emise, rămânând în final o gaură în buget, chiar dacă acea gaură este făcută din nişte bani primiţi de la Uniunea Europeană, sau ajung la unii care scriptic au formele legale, le valorifică, probabil prin nişte servicii supraevaluate, şi în felul ăsta se mai scurg nişte bani către nişte "băieţi deştepţi" şi o mică parte, prin impozite şi taxe, la stat.

Cred că, în esenţă, fiscalizarea unor asemenea tipuri de servicii în cadrul familiei, în cadrul comunităţii este o prostie şi este adusă la rang de reducere a evaziunii fiscale, de reducere a deficitului bugetar şi alte asemenea prostii, mă iertaţi, când oamenii sunt supraîncărcaţi cu taxe şi impozite şi ultimul lucru pe care trebuie să îl cerem este să le taxăm ultimele mărunte activităţi în comunitate.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Alexandru-Paul Dimitriu, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Deci nu este bine să scoatem din vulnerabilitate, să înţeleg, oamenii care muncesc la negru. (Vociferări.) Nu este deloc bine să-i ajutăm să fie asiguraţi şi medical, să fie asiguraţi şi în ceea ce priveşte viitorul pensiei. Dumneavoastră consideraţi că acest proiect care nu face decât să scoată din economia gri şi economia neagră, să scoată la suprafaţă, credeţi că este o greşeală. De ce?

Adică pur şi simplu nu înţeleg de ce încercaţi de fiecare dată să ne demonstraţi că... criticaţi doar de dragul de a critica.

Gândiţi-vă şi dumneavoastră, în loc să dai aproape 50% taxe, dai undeva la 1,25 pe aceste activităţi casnice care sunt clar definite de lege. Ai o platformă digitală prin care te ajuţi să faci o astfel de activitate şi să iei aceste tichete. Care este problema?

În afară de a critica - pentru că n-aţi spus: "Domnule, nu este bine, pentru că..."; pur şi simplu aţi criticat ceva care este foarte bun şi ajută, repet, persoanele vulnerabile, persoanele care, din păcate, nu sunt asigurate.

Gândiţi-vă la un lucrător de acest gen, care face curăţenie, care în acest moment, dacă legea n-ar fi în vigoare, n-ar fi asigurat, se duce la spital, vrea să fie tratat de o anumită boală şi nu poate.

E, cu ajutorul acestei legi, cu ajutorul Platformei, cu ajutorul unei modalităţi normale, poate să facă acest lucru.

Doi la mână, peste 20, 30, 40 de ani, această persoană va fi asigurată inclusiv în ceea ce priveşte pensia, va avea o pensie. Fără această reglementare nu ar avea-o.

Reveniţi-vă!

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Din 1%, nu?

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Robert Alecu, neafiliat.

Domnul Robert Alecu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

România nu este un laborator social, iar românii nu sunt nişte cobai.

Astăzi, ni se cere să votăm o lege care transformă gospodăria românească într-o anexă a birocraţiei de la Bruxelles, sub pretextul unei reforme care în realitate este un maxim defect.

Vă spun încă de la început, acest proiect are un viciu de proiectare fundamental. Sistemul produs este o structură şubredă, forţată să reziste la presiuni externe, nu la nevoi interne.

Cum poţi construi o piaţă a muncii sustenabilă când unitatea de măsură, tichetul de 15 lei, este decuplat total de la realitatea inflaţiei şi a puterii de cumpărare?

Se elimină pragul raportat la salariul minim doar pentru a bifa un jalon din PNRR, ignorând sustenabilitatea matematică a asigurărilor sociale.

Este o cârpeală legislativă menită să ascundă faptul că platforma digitală nu poate gestiona complexitatea muncii cu adevărat.

Sigur, cum îmbrăcaţi voi proiectul acesta, el este de maximă necesitate, dar ce îi spunem noi gospodarului din judeţul Bacău, de exemplu, care îşi ajută vecinul la tăiat lemne sau la culesul viei, că trebuie să se înroleze digital, pentru a nu fi considerat un paria al economiei?

Oare bunica de la ţară, care are nevoie de cineva să-i măture curtea, va sta cu tableta în mână să valideze CNP-uri personale?

Transformăm sustenabilitatea şi solidaritatea comunităţilor noastre într-o tranzacţie rece, fiscalizată şi monitorizată. Cui îi foloseşte această armă de prestator pe hârtie, dacă în realitate îi îngropăm în birocraţie pe cei mai vulnerabili dintre noi?

Suntem aici să protejăm identitatea şi autonomia locală, nu să exportăm controlul asupra propriei ogrăzi.

Această lege este o capitulare în faţa unor indicatori statistici care nu ţin cont de sufletul şi tradiţia statului românesc.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem un amendament respins.

Dacă doreşte cineva să îl susţină? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final, în forma propusă de comisiile care au prezentat raportul.

Declar închisă şedinţa.

Luăm o pauză de 10 minute, pentru resetarea sistemului de vot, apoi ne vedem pentru votul final.

Vă mulţumesc.