Dezbateri parlamentare

Doamna Natalia-Elena Intotero:

11. Proiectul de Lege privind acordarea unor drepturi victimelor mineriadei de la Bucureşti din perioada 13-15 iunie 1990; PL-x 79/2023; caracter ordinar; avem amendamente admise, dar şi respinse.

Din partea iniţiatorilor, domnul deputat Roman Florin-Claudiu, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

E un proiect de lege care sper că va deveni lege, prin care Parlamentul îşi arată respectul pentru victimele mineriadelor şi ale evenimentelor din 13-15 iunie. E un proiect care, cred eu, are rolul de a vindeca rănile şi nu de a le adânci. Este un proiect care oferă acestor oameni nu doar o recunoaştere morală, ci şi una materială, în sensul că victimele acestor evenimente vor beneficia exact de aceleaşi facilităţi de care beneficiază revoluţionarii, inclusiv dreptul la asistenţă medicală, dreptul la demnitate - pentru că avem încă pe rol un dosar care nu este finalizat.

Le mulţumesc colegilor din toate grupurile parlamentare care au votat în comisie acest proiect.

Cred că e clar pentru toată lumea că nu este un proiect de lege împotriva cuiva, ci este un proiect de lege pentru a închide, spun eu, şi din punctul de vedere al Parlamentului, un subiect sensibil pentru România.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Prezentarea raportului, din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru muncă.

Comisia pentru muncă?

Da, doamna vicepreşedinte Mirela Adomnicăi, vă rog.

Prezentaţi raportul succint, vă rog.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

În temeiul Regulamentului Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege privind acordarea unor drepturi victimelor mineriadei de la Bucureşti din perioada 13-15 iunie 1990.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru acordarea unor drepturi victimelor mineriadei de la Bucureşti din perioada 13-15 iunie 1990.

Şi potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii comisiei au hotărât să transmită plenului Camerei Deputaţilor un raport prin care propun adoptarea proiectului de lege cu amendamente, redate în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale, din partea Grupului parlamentar al USR, doamna deputat Oana-Silvia Ţoiu.

Vă rog, doamnă ministru.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Legea pe care o avem astăzi la vot pentru a restabili o parte din dreptatea care este necesară pentru victimele mineriadei este o lege bună şi Uniunea Salvaţi România o susţine.

Am avut, de altfel, în weekend, la Ministerul Afacerilor Externe, o expoziţie cu parte dintre documentele pe care am reuşit să le declasificăm. Am declasificat peste 5.000 de dosare care timp de 35 de ani nu au fost accesibile publicului general.

Aş vrea să vă citesc din telegramele pe care Ministerul de Externe le-a trimis către ambasadori în perioada mineriadelor şi imediat după, pentru că încercarea de a face curajul studenţilor şi al tinerilor, al românilor, de la acea vreme, curajul lor de a-şi cere un viitor în libertate să pară în ochii lumii cu totul altceva, acţiune de destabilizare a ţării, această încercare a eşuat. Lumea a văzut foarte clar ce se întâmplă şi României i-a luat multă vreme să restabilească încrederea care îi era necesară internaţional.

Au primit ambasadorii de la acea vreme telegrame care să le indice că este cazul să se refere la ocuparea abuzivă timp de aproape două luni a domeniului public, la claustrarea unei zone a acestui domeniu şi desfăşurarea unor acţiuni continue, în acest spaţiu, contrare liniştii publice şi bunelor moravuri, dar mai ales le era menţionat să indice desfăşurarea unor practici privind consumul de droguri, introducerea de arme şi muniţii - pe când tinerii de la Universitate n-aveau decât o chitară.

Se spune că la acea vreme mai multe partide politice au cerut Parlamentului, Guvernului constituirea unor comisii de anchetă care să stabilească cine se face vinovat de provocarea actelor extremiste de destabilizare a ţării, iar acţiunile violente, împotriva legii, împotriva oricăror principii democratice erau definite ca "acţiuni de restabilire a ordinii publice şi a liniştii", spunându-se că la acea vreme cetăţenii din Bucureşti au privit cu aşteptare situaţia să intre în normal.

Suntem în acest moment, într-un moment în care şi Parlamentul restabileşte, iată, onorabil... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Dacă doriţi, puteţi să continuaţi, pe...

Nu? E suficient? În regulă.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Invit la cuvânt pe domnul deputat Alin-Bogdan Stoica, Grupul parlamentar al USR.

Nu mai doriţi?

Domnul deputat Szabó Ödön, Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Szabó Ödön:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

La începutul acestei săptămâni, luni, a avut loc o dezbatere la Universitatea Bucureşti, tocmai comemorând acele evenimente din iunie 1990.

Şi acolo şi, ulterior, şi în discursurile noastre, întotdeauna, am susţinut că iunie 1990 a fost precedat de martie 1990, când vechea structură comunistă practic a încercat să îşi refacă puterea şi să ducă România într-o direcţie, după părerea noastră, greşită, şi să-şi conserve la momentul respectiv acele privilegii pe care le aveau şi înainte de 1989.

În acest context, considerăm că aceleaşi momente şi aceleaşi beneficii care se acordă mineriadelor şi victimelor mineriadelor din 1990 trebuie să fie acordate şi celor care au suferit în martie la Târgu Mureş, pe un conflict care s-a încercat, un conflict interetnic la nivel local. Şi considerăm, în acest context, că o nouă iniţiativă legislativă - pentru că aici colegii din comisie au fost de acord că va trebui să existe şi o compensare în acest context, care nu putea fi rezolvată prin această iniţiativă legislativă, pe baza problemelor de bicameralism - va trebui să existe şi sper ca aceeaşi susţinere transpartinică, care există în momentul de faţă pe această iniţiativă, să existe şi la momentul respectiv.

Vă mulţumesc mult.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Florin-Bogdan Velcescu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Vom susţine acest proiect, cu toate că vine mult prea târziu şi mult prea puţin, într-o formă mult prea mică.

Mi-aş fi dorit să putem discuta aici despre ce s-a întâmplat în tot acel an, nu doar în iunie. Poate am fi discutat şi ce s-a întâmplat cu un an înainte, eventual. Poate am fi aflat şi noi, la 36 de ani, ce s-a întâmplat şi la Revoluţie, cine în cine şi de ce au tras, şi la mineriade, cine şi de ce au fost chemaţi, cine ar fi trebuit să răspundă.

Din păcate, vedem astăzi, la 36 de ani distanţă, că aceiaşi oameni care au luat decizii atunci şi-au lăsat moştenitorii să conducă în continuare; n-am avut o lege a lustraţiei, nu cred că o vom avea.

Nu înţeleg de ce, atunci când vine vorba de martirii noştri, ăştia, români, de pe aici, de pe meleagurile astea, băştinaşi, trebuie să facem eforturi supraomeneşti pentru a trece o mică reparaţie, dar când vine vorba de martirii altora, dintr-o dată se găsesc toate resursele, dintr-o dată se găseşte toată voinţa politică şi dintr-o dată totul se poate.

Mi-aş fi dorit să putem discuta cu cifre şi cu date exacte.

Apreciez demersul celor de la USR de a transparentiza din arhive, dar mi se pare mult prea puţin, mult prea târziu.

Avem arhive arse, avem arhive uitate, inundate. Când vorbim de arhive, ne uităm lung, că nu suntem în stare să le scanăm. Duceţi-vă la CNSAS şi-o să vedeţi ce găsiţi acolo! O să vedeţi munţi întregi care stau în noroi. Da' nu ne mai miră asta.

Într-o concluzie scurtă, ne bucurăm totuşi că şi la 36 de ani distanţă se mai discută despre asta şi că putem face câtuşi de puţin.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat George-Mihail Neamţu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Ca şi colegul meu, Bogdan Velcescu, reiterez susţinerea AUR pentru orice demers memorial, pentru orice demers care pune în prim plan această jertfă a eroilor Revoluţiei şi a celor care imediat după Revoluţie au stat drept în faţa regimului neocomunist pe care Ion Iliescu l-a pecetluit prin abordările sale antidemocratice - ştiţi foarte bine la ce mă refer. Au fost multiple mineriade. Şi să nu uităm niciodată mineriadele care au început în februarie 1990 şi s-au terminat abia în vara anului 1999.

Chiar Ion Iliescu a recunoscut într-o conversaţie cu un politolog american, la un moment dat, că el a recurs la mijloace extraconstituţionale atunci când a reprimat mişcarea studenţească din Bucureşti. Vă reamintesc că au fost oficial peste 6 morţi şi la câteva mii de părţi vătămate.

Deocamdată facem prea puţin, aşa cum s-a spus aici, pentru eroi.

Dar suntem datori şi cu un alt demers, doamnelor şi domnilor. Haideţi să ne întrebăm cum s-a ajuns la această violenţă antiromânească, până la urmă. Şi răspunsul, foarte pe scurt, pentru că nu avem răgazul unei analize filosofice aici, este: prin utilizarea unui limbaj teratologic prin care umanitatea celuilalt nu mai este recunoscută.

Vă amintesc cum a vorbit atunci preşedintele României despre "golanii din Piaţa Universităţii", despre "huliganii din Piaţa Universităţii", apoi s-a vorbit şi într-un limbaj mai dur: "Măi, animalule!".

Aşa cum Marian Munteanu a fost comparat cu legionarii sau neofasciştii din perioada interbelică, astăzi, doamnelor şi domnilor, o întreagă categorie de români, de votanţi este considerată extremistă, este considerată o voce a Moscovei. Şi acest tip de limbaj, de dezumanizare este cu adevărat periculos. Vă amintesc că şi un cadru universitar de la Cluj a spus că trebuie să neutralizăm aceste voci suveraniste.

Aşa că să oprim violenţa limbajului pentru a opri violenţa fizică!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Alin-Bogdan Stoica, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Alin-Bogdan Stoica:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ţin să-i felicit pe iniţiatori, pentru că este o reparaţie morală binevenită pentru cei care s-au luptat pentru libertate, pentru democraţie şi pentru valorile pe care noi astăzi le considerăm un dat. Însă ele nu sunt un dat, trebuie să luptăm la fel cum şi ei au luptat.

Şi nu vă amintesc decât de 10 august, pentru că, deşi suntem la 36 de ani distanţă, totuşi statul are aceleaşi reflexe şi societatea civilă şi noi, din Parlament, trebuie să depunem aceleaşi eforturi pentru a ne păstra libertăţile individuale, pentru a păstra democraţia în faţa asaltului necontenit al forţelor care vin să oblitereze practic aceste drepturi pe care le-am câştigat cu greu şi cu sacrificii. Revoluţia din '89, mineriadele din '90, continuând până la mişcările din 2017-2019 - sunt toate exemple că democraţia nu este ceva care este uşor de întreţinut. Democraţia nu este ieftină şi cere eforturi constante.

Din păcate, unii sunt ca molia care se duce după flacără şi se uită cu jind la nişte valori care nu aparţin spaţiului european, se uită cu jind la acele cleptocraţii, oligarhii care vin din Estul Îndepărtat sau, mai nou, care vin de la anumite mişcări de tip neofascist care s-au infiltrat inclusiv la noi, în zona occidentală - şi mă refer direct la MAGA.

Nu trebuie să ne uităm la aceste mişcări ca la nişte mişcări care sunt demne de urmat. Din contră, trebuie să rămânem consecvenţi şi să ne uităm din nou la aceşti oameni care cu preţul vieţii au apărat democraţia şi libertăţile.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 16 amendamente admise. Dacă există observaţii? Nu. Adoptate.

Un amendament respins. Nu doreşte nimeni să îl susţină. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Pe procedură, domnul lider Gabriel Andronache.