Dezbateri parlamentare

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Punctul 4 pe ordinea de zi - Proiectul de Lege pentru instituirea anului 2026 ca "Anul episcop Márton Áron"; PL-x 67/2026; lege ordinară.

Să înceapă votul, vă rog.

250 de voturi pentru, un vot împotrivă, 33 de abţineri... (Aplauze.) 3... (Aplauze.) colegi care nu şi-au exprimat votul. (Aplauze.)

Pentru explicarea votului, dau cuvântul domnului deputat Szabó Ödön.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doresc să vă mulţumesc din toată inima tuturor celor care aţi votat pentru Legea privind instituirea "Anului comemorativ episcop Márton Áron".

Este un moment important şi emoţionant, pentru care vă suntem profund recunoscători.

Papa Ioan Paul al II-lea spunea la moartea episcopului Márton Áron: "Amintirea lui va rămâne binecuvântată pentru pietatea sa exemplară, zelul său apostolic şi profunda, statornica sa unire cu Scaunul lui Petru".

De asemenea, în 18 decembrie 2024, Papa Francisc a autorizat promulgarea decretului privind recunoaşterea virtuţilor sale eroice, un pas important în procesul de beatificare-sanctificare.

Când iniţiativa legislativă a pornit la drum, nu a fost o intenţie ca votul să aibă loc tocmai astăzi, însă Dumnezeu a rânduit ca această decizie să fie luată în ziua în care, în credinţa noastră romano-catolică, celebrăm Miercurea Cenuşii, zi de pocăinţă, reflecţie şi smerenie. În această zi, preoţii rostesc cuvintele: "Adu-ţi aminte, omule, că eşti ţărână şi în ţărână te vei întoarce!", respectiv, "Pocăiţi-vă şi credeţi în Evanghelie!".

Este un îndemn la responsabilitate şi la o viaţă trăită în adevăr şi slujire, exact valorile pe care Márton Áron le-a întruchipat.

Toate acestea confirmă că vorbim despre o personalitate de anvergură spirituală şi morală, a cărei moştenire depăşeşte graniţele unei comunităţi.

Vă mulţumesc tuturor pentru sprijin şi pentru votul acordat. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ungureanu Emanuel. (Vociferări.)

O voce de la AUR:

N-are sacou! (Vociferări.)

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

În vremuri de criză se vede caracterul oamenilor.

Este foarte important să vorbim despre omul Márton Áron, care, în timpul a două regimuri dictatoriale, a fost de partea celor slabi, de partea celor obidiţi, de partea celor opresaţi de o majoritate care s-a creat la un moment dat împotriva drepturilor fundamentale ale omului.

Haideţi să vorbim despre Márton Áron nu neapărat pentru că este maghiar, nu pentru că a fost un episcop, nu pentru că a fost un romano-catolic extraordinar.

Haideţi să dăm exemplu copiilor noştri, generaţiilor care vin, de oameni care s-au opus dictaturii, s-au opus răului atunci când era greu să spui "nu".

E uşor să vorbim în democraţie despre drepturi fundamentale, despre dreptul la viaţă, dar Márton Áron s-a opus unor regimuri criminale, riscându-şi viaţa şi făcând pentru asta puşcărie.

De asta, să trecem de zona asta etnică, să trecem de orice fel de prejudecăţi şi să venim cu cât mai multe asemenea iniţiative care arată că, în vremuri de criză, adevăratul caracter se probează spunând "nu" atunci când o majoritate opresivă spune "da". (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Domnule deputat,

Vă atrag atenţia... (Aplauze.) vă atrag atenţia şi vă spun că, atâta timp cât voi conduce şedinţele de plen, n-o să vă mai dau cuvântul dacă veţi veni în continuare îmbrăcat altcumva decât în sacou. (Aplauze. Vociferări.)

Dau cuvântul domnului Alecu Robert, după care domnului deputat Neamţu.

Domnul Robert Alecu:

Excelenţele Voastre,

Lăudaţi să fie Isus şi Maria!

Am votat pentru această lege, nu pentru o comemorare simbolică, ci pentru un adevăr istoric care ne obligă.

În anul 1944, sub administraţia horthystă, au avut loc deportări în Transilvania de Nord. Episcopul Márton Áron a condamnat public acele deportări. Nu a vorbit după război, nu a vorbit din siguranţă, a vorbit chiar atunci.

În anul 1951, regimul comunist l-a condamnat la muncă silnică pe viaţă. Nu pentru ambiţia politică, ci pentru că a refuzat subordonarea bisericii faţă de stat.

A înfruntat două regimuri totalitare diferite şi nu s-a aşezat confortabil lângă niciunul. Aceasta este măsura unui om liber.

Ca deputat conservator şi ca om de credinţă romano-catolică, spun limpede - România nu are nevoie de repere morale care nu se schimbă odată cu majorităţile. Conştiinţa nu poate fi naţionalizată. Credinţa nu poate fi subordonată. Demnitatea nu poate fi negociată.

Mă bucur că Parlamentul a adoptat astăzi această lege, dar trebuie să spunem un lucru clar - că libertatea de conştiinţă este superioară puterii politice, că niciun regim, indiferent cum se numeşte, nu are drept asupra sufletului omului.

Votul meu este pentru această idee. Nu pentru festivism, nu pentru imagine. Pentru o limită clară între stat şi conştiinţă.

Asta ar trebui să rămână.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat George-Mihail Neamţu.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar AUR evident că salută această comemorare a unei voci a creştinismului universal.

Áron Márton a fost într-adevăr un luptător pentru libertatea religioasă, pentru libertatea de conştiinţă, un mărturisitor al Evangheliei lui Isus Hristos în vremuri cumplite, în care fie nazismul, fie comunismul a atacat temelia acestei instituţii care este biserica, fondatoare de civilizaţie.

În acelaşi timp, vrem să remarcăm, domnule preşedinte, distinşi colegi, faptul că, de 35 de ani, România este singura ţară est-europeană care, din păcate, nu are un muzeu al dictaturii comuniste, un muzeu care să pună în prim-plan aceşti eroi ai credinţei, să pună în prim-plan această suferinţă a celor care, în anii stalinismului mai ales, în anii '50 şi în anii '60, au depus eforturi pentru a ţine sufletul românesc şi sufletul creştinesc viu.

Ei bine, dacă la Bucureşti nu avem un asemenea muzeu al dictaturii comuniste, distinşi colegi, doamnelor şi domnilor, mai ales cei care reprezentaţi astăzi puterea, aţi putea investi mai mult decât în asemenea excursuri sau demersuri onorifice sau pur şi simplu protocolare. Ar trebui să facem mai mult pentru ca la Bucureşti să avem un veritabil templu al memoriei înaintaşilor noştri.

Delegaţia AUR care a plecat la Washington a vizitat Muzeul Holocaustului, pentru că noi credem că cei care sunt pomeniţi la Yad Vashem ca "Drepţi între popoare" merită comemoraţi şi acolo, la Washington, dar şi la Bucureşti. Mă gândesc acum la Traian Cociuba, un ţăran din Bihor, mă gândesc la Regina Elena, mama Regelui Mihai, şi la atâţia alţii.

Din păcate, însă, ceea ce fac americanii nu fac cei care trăiesc, iată, la Bucureşti, în cinstea, repet, celor care au jertfit tot ce aveau mai scump, viaţa, pentru credinţă şi libertate.

Aşa că, dincolo de aceste demersuri mai mult sau mai puţin secundare, haideţi să ne asumăm proiectul onorabil al unui muzeu bipartizan al comunismului în Bucureşti.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Declar închisă şedinţa noastră de astăzi.

Invit membrii Biroului permanent în sala alăturată.

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.48.