Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 2 octombrie 2000
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 2 octombrie 2000 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 2 octombrie 2000
 |
9. | Prezentarea de răspunsuri la interpelările adresate de către deputaţi membrilor Guvernului. | |||
|
După pauză |
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi, Domnilor miniştri, Trecem la partea a doua a programului nostru de astăzi, în plenul Camerei, şi anume la şedinţa de răspunsuri orale la interpelările adresate de deputaţi primului-ministru şi membrilor Guvernului. Domnul deputat Nicolae Popa solicită amânarea răspunsului oral. Deci nu este prezent domnul deputat Nicolae Popa. Solicitarea, într-adevăr, este către domnul prim-ministru. Trecem mai departe. Pentru domnii Anghel Stanciu, Petre Naidin, Daniela Popa, Lazăr Lădariu, de asemenea, se solicită amânarea răspunsurilor la interpelări. |
|
Doamna Daniela Popa (din sală): Dar nu din partea lor! |
|
Şi intrăm în partea a treia... |
|
Doamna Daniela Popa (din sală): Deci nu din partea parlamentarilor! |
|
Domnul Anghel Stanciu aşteaptă răspuns de la FPS. Urmează răspuns în scris. Domnul Petre Naidin, de la FPS. Urmează răspuns scris. Doamna Daniela Popa, referitor la starea gravă a învăţământului românesc, aşteaptă răspuns de la domnul Andrei Marga. |
|
Doamna Daniela Popa (din sală): Dar nu solicit amânarea! |
|
Guvernul solicită amânarea. |
|
Doamna Daniela Popa (din sală): Aşa, specificaţi! |
|
Domnul Lazăr Lădariu, de asemenea, de la ministrul Andrei Marga. Guvernul a solicitat amânarea, pentru aceste răspunsuri. Şi trecem la interpelările adresate membrilor Guvernului, cărora li se va răspunde în şedinţa de astăzi. Deci pentru domnul Nicolescu Mihai va răspunde domnul secretar de stat Aurel Pană. Dacă domnul deputat Nicolescu Mihai doreşte să dezvolte interpelarea? Are cuvântul. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnilor miniştri, Stimaţi colegi, Interpelarea se adresează domnului ministru Ioan Mureşan şi obiectul interpelării vizează stadiul lucrărilor agricole de toamnă şi măsuri preconizate de minister pentru realizarea acestora. Analizând situaţia lucrărilor agricole de toamnă la nivelul judeţelor şi al ţării, se constată întârzieri insurmontabile în efectuarea în special a lucrărilor de arat, pregătit teren, fertilizarea de bază pentru culturile ce se vor însămânţa în această toamnă şi semănatul propriu-zis al culturilor de grâu, orz, orzoaică, plante furajere, pe suprafaţa de circa 2.240.000 de hectare. Din datele privind situaţia operativă, rezultă că numărul tractoarelor care participă efectiv la lucrările de toamnă sunt numai de circa 56.000 bucăţi, cantităţile de sămânţă certificată pentru speciile amintite sunt insuficiente. O situaţie aparte o prezintă lipsa resurselor materiale şi financiare care să permită efectuarea în circa 2 luni de zile a volumului imens de lucrări agricole din această toamnă. Ne găsim la 2 octombrie, dată la care în zona a treia agricolă a ţării ar fi trebuit ca însămânţările de toamnă să se apropie de încheiat, iar în zona de vest, sud şi sud-est a ţării să avem deja un procent apreciabil de semănături realizate până la această dată. Avem în vedere faptul că până la 20 octombrie această lucrare trebuie încheiată şi în această zonă. Pornind de la situaţia la zi a lucrărilor agricole din această toamnă, rog respectuos să se clarifice câteva aspecte legate de obiectul interpelării, şi anume: cum este asigurată sămânţa de grâu, orz, orzoaică necesară pentru campania agricolă din această toamnă şi dacă se preconizează importul de sămânţă din speciile amintite; ce program de lucrări va adopta Ministerul Agriculturii la nivelul judeţului şi al ţării pentru încheierea semănatului cerealelor de toamnă până la 5 octombrie, în zona a treia, şi până la 20 octombrie în celelalte zone ale ţării; care este strategia ministerului privind fertilizarea culturilor de grâu, orz, orzoaică, culturi horticole, secară, plante furajere, în această toamnă; ce structură de îngrăşăminte chimice se va folosi şi în ce cantităţi. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Domnul secretar de stat Aurel Pană are cuvântul. |
|
Domnul Aurel Pană: Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Ca răspuns la interpelarea domnului deputat Mihai Nicolescu, vă pot informa următoarele. Stadiul lucrărilor de toamnă a fost intensificat, astfel că, până la data de 28 septembrie, din cele 2.244.000 de hectare programate a se însămânţa, au fost pregătite 1.300.000 de hectare. Numărul tractoarelor care lucrează efectiv pentru pregătirea terenului a crescut la 76.000. Referitor la celelalte probleme ridicate de dumneavoastră, situaţia se prezintă astfel: pentru însămânţările din toamna anului 2000, au fost asigurate seminţe certificate pentru 79% din suprafaţa ce urmează a fi însămânţată cu grâu, 72% pentru orz şi circa 83% pentru orzoaică, importurile fiind preconizate în cantităţi nesemnificative; stadiul lucrărilor agricole pentru însămânţările din toamna acestui an este determinat de resursele materiale şi financiare ale producătorilor agricoli. Având în vedere seceta excesivă din acest an, pentru completarea resurselor financiare precare ale producătorilor agricoli, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei a promovat în Guvern o serie de acte normative: Hotărârea privind reducerea preţului de cumpărare a seminţelor de grâu, Ordonanţa de urgenţă privind acordarea compensaţiei de 500 de lei pentru kilogramul de grâu, pentru grâul de panificaţie; Ordonanţa de urgenţă privind acordarea de cupoane pentru însămânţările din toamnă; Ordonanţa de urgenţă pentru subvenţionarea depozitării grâului din recolta anului 2000; Ordonanţa de urgenţă privind acordarea de despăgubiri pentru culturile calamitate din recolta anului 2000. Din păcate, până la această dată, a fost aprobată şi a apărut în "Monitorul Oficial" numai Hotărârea de Guvern privind reducerea preţului de cumpărare a seminţelor de grâu, H.G. nr.826/26 septembrie a.c. Întrucât o serie de acte normative promovate de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei la Guvern pentru completarea resurselor financiare ale producătorilor agricoli nu au fost încă aprobate, este normal ca aceştia să nu cunoască integral fondurile pe care le vor avea la dispoziţie în campania de toamnă şi s-au stabilit, împreună cu organele de specialitate ale ministerului, numai suprafeţele ce urmează a se însămânţa, nu şi programul de executare a lucrărilor. În ceea ce priveşte fertilizarea, strategia Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei a elaborat, în funcţie de gradul de aprovizionare, în funcţie de necesarul solului, pentru culturile de grâu, orz, orzoaică, secară, plante horticole şi furajere, însă, în practică, credem că producătorii vor fertiliza aceste culturi numai şi numai în funcţie de resursele materiale pe care le vor avea la dispoziţie. |
|
Da, vă mulţumesc. O întrebare suplimentară? |
|
1 minut şi jumătate. Domnule ministru, mulţumesc pentru răspuns. Cred că trebuie să apreciem că, şi anul acesta, Ministerul Agriculturii nu este pregătit pentru a realiza lucrările şi a ne încadra cu aceste lucrări în timpul optim şi acest lucru trebuie să fie înţeles la nivelul ţării că Ministerul Agriculturii trebuie să fie mult mai mult sprijinit financiar şi material, pentru a realiza aceste lucrări în epocile optime, pentru a obţine producţii bune, de aşa manieră încât să nu avem probleme pentru asigurarea necesarului de hrană pentru populaţie. Sămânţă în procent de 30% aproape necertificată înseamnă minus de producţie. Ritmurile pe care le avem, la ora actuală, în legătură cu lucrările vizează cam 30 40.000 de hectare arătură pe zi, ceea ce ne va conduce în situaţia de a ieşi cu mult peste epoca optimă de semănat, peste epoca de încheiere a semănatului, respectiv 20 octombrie. Şi anul acesta avem toate perspectivele, aşa cum se derulează lucrările, să rămânem pentru primăvară cu circa 6 7 milioane de hectare nearate. În legătură cu ultima problemă, fertilizarea cu îngrăşăminte, trebuie să stabilim o dată şi Ministerul Agriculturii să poate să-şi expună punctul de vedere în legătură cu structura aceasta a îngrăşămintelor, pentru că nu-i posibil să înfiinţăm culturi de toamnă fără să aplicăm fosfor, pentru că altfel vom obţine, tot aşa, 1 2 tone la hectar de grâu, producţii care nu ne favorizează şi ne scoate din competiţia aceasta europeană şi mondială. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Domnul deputat Mihai Vitcu aşteaptă răspuns de la Ministerul Afacerilor Externe. Este prezent domnul secretar de stat Răzvan Ungureanu. Dacă doriţi, domnule deputat, să dezvoltaţi interpelarea, aveţi cuvântul. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule ministru, Recent, a avut loc la Botoşani, subliniez, la Botoşani, întâlnirea factorilor responsabili din România, Ucraina şi Moldova, în vederea semnării documentelor constitutive privind Euroregiunea Prutul Superior. Din păcate, la această importantă întâlnire, nu a fost nimeni din partea Guvernului României, prezenţă absolut necesară întrucât partenerii noştri au făcut apel la documente internaţionale semnate de partea română, care nu sunt respectate. Un asemenea document este Convenţia încheiată între Guvernul României şi Guvernul Ucrainei, aprobat prin H.G. nr.818/20.09.1996, privind trecerea simplificată a frontierei de stat. Acest document este întărit şi de Acordul Euroregiunii Prutul Superior, semnat la Botoşani în septembrie 2000. Din cele 5 puncte de trecere a frontierei, Vicovul de Sus, Ulma, Climăuţi, Izvoarele Sucevei, Văşcăuţi, ultimele două au fost închise, ca urmare a măsurilor de austeritate impuse de Ministerul Finanţelor şi, de fapt, de Guvernul României, recent. Neparticiparea unui membru al Guvernului la această importantă reuniune ne-am explicat-o noi prin două motive: Botoşanii nu este Parisul, Londra sau Washingtonul, iar deplasarea până în nordul Moldovei este chinuitoare pentru actualii guvernanţi; faptul că cele două judeţe au o conducere administrativă PDSR creează un anumit disconfort membrilor Guvernului de a sta la aceeaşi masă cu oameni care au o susţinere populară estimată în alegerile din iunie. Aş vrea să menţionez faptul că la această reuniune, conducerea administrativă a fost reprezentată la vârf de preşedinţii şi vicepreşedinţii celor două judeţe, respectiv de la Suceava, domnul preşedinte Mârza şi vicepreşedintele Grozavu. Rugăm pe domnul prim-ministru Mugur Isărescu să ne informeze dacă prezenţa membrilor Guvernului la reuniuni ce vizează integrarea europeană a României este facultativă şi dacă eforturile ce s-au făcut pentru o mai bună comunicare între comunitatea românească şi cea ucrainiană din cele două ţări pot fi anulate prin măsuri discreţionare ale ministrului finanţelor, Decebal Traian Remeş, şi, de fapt, ale Guvernului, care nu a asigurat fondurile necesare pentru viabilitatea acestor puncte de frontieră pe care le-am amintit. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Răspunde domnul secretar de stat Răzvan Ungureanu. Aveţi cuvântul, domnule ministru. |
|
Domnul Răzvan Ungureanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule deputat, După cum cunoaşteţi, constituirea euroregiunilor intră în competenţa autorităţilor locale, în cazul judeţene, care sunt şi membri fondatori ai acestor regiuni. Ministerul de Externe nu cunoaşte, pentru că nu a fost informat, dacă gazdele Reuniunii de constituire a Euroregiunii Prutul de Sus a invitat şi membri ai Guvernului. Vă pot însă spune că, din partea Ministerului Afacerilor Externe, au participat, pe baza invitaţiilor primite, ambasadorul român la Chişinău şi consulul român la Cernăuţi. La acelaşi nivel, de ambasador, au fost reprezentate şi Republica Moldova şi Ucraina. În legătură cu închiderea unor puncte de trecere simplificată a frontierei, în ceea ce ne priveşte, ministerul a susţinut întotdeauna necesitatea menţinerii şi chiar ameliorării infrastructurii la toate, repet toate punctele de trecerea frontierei, şi a întreprins demersuri scrise în acest sens. În răspunsurile pe care le primim de la Direcţia Generală a Vămilor, este invocată Hotărârea privind reducerea generală a numărului lucrătorilor vamali la punctele de frontieră, drept pentru care, domnule deputat, ne permitem să vă adresăm sugestia ca un răspuns detaliat la această întrebare să-l ofere Ministerul Finanţelor şi Direcţia Generală a Vămilor. Vă mulţumesc. |
|
Domnul deputat Vitcu doreşte o replică. |
|
Vă mulţumesc, domnule ministru, pentru răspunsul pe care mi l-aţi dat din partea Ministerului de Externe, dar credeam eu că Ministerul de Externe face parte din Guvernul României şi consideram că această comunicare este absolut necesară. Sigur că problema nu vă vizează în mod direct. Domnul ministru Vlad Roşca a fost informat de această reuniune şi consider eu că ea trebuia să se bucure de o atenţie specială din partea Guvernului României, atâta timp cât este o problemă care interesează, de fapt, şi Consiliul Europei. Vă mulţumesc pentru răspuns şi pentru amabilitatea dumneavoastră de a veni şi a-mi prezenta acest răspuns. Vă mulţumesc. |
|
Mai doriţi o replică, domnule ministru? Nu. |
|
Domnul Răzvan Ungureanu (din loja Guvernului): Aştept interpelarea următoare. |
|
Domnul deputat Petru Bejinariu aşteaptă răspuns de la acelaşi minister şi are cuvântul pentru a dezvolta interpelarea. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnilor miniştri, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Interpelarea mea se adresează Ministerului Afacerilor Externe, respectiv domnului ministru Petre Roman. Atitudinea României faţă de Republica Moldova influenţează, în mare parte, evoluţia evenimentelor din acest al doilea stat românesc din Europa. Au avut loc, în ultima vreme, mai multe evenimente în şir, pe care le enumăr. În luna iulie, Parlamentul Republicii Moldova a votat modificarea Constituţiei şi, ca urmare, parlamentarii aleg preşedintele ţării, apoi, tot în acest an, a avut loc semnarea, respectiv parafarea Tratatului de parteneriat privilegiat şi de cooperare între România şi Republica Moldova, iar acum, în plan politic, apare federalizarea Republicii Moldova, prin constituirea Republicii Federative Moldova, aşa cum anunţă anumite ziare şi cum cunoaştem şi din alte surse. Sigur că aceste evenimente au determinat anumite reacţii în Republica Moldova şi în România, dar foarte diverse. Şi acum prezint obiectul interpelării, pe care-l citez exact. Vă rugăm, domnule ministru Petre Roman, să precizaţi, pentru opinia publică interesată, care este atitudinea Ministerului Afacerilor Externe privind solicitarea populaţiei din Basarabia de a obţine cetăţenie română, dacă pe cale diplomatică veţi face demersurile corespunzătoare pentru ca în Republica Moldova, limba oficială să fie numită, cum e firesc, limba română, şi nu comună, şi dacă se vor face eforturi ca la Chişinău să ajungă presă şi carte românească, pentru că acolo, în iulie fiind, am văzut ziare majoritatea ruseşti, iar pe stradă se vorbeşte numai în limba rusă. Vă mulţumesc. |
|
Domnul ministru Răzvan Ungureanu. |
|
Domnul Răzvan Ungureanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule deputat, România a sprijinit constant, cu toate mijloacele politico-diplomatice de care dispune, eforturile întreprinse de autorităţile de la Chişinău în direcţia reglementării politice a conflictului din stânga Nistrului, cu respectarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Prin implicaţiile sale politico-economice, tergiversarea rezolvării situaţiei grevează însăşi afirmarea internaţională şi dezvoltarea de ansamblu a Republicii Moldova. Soluţionarea pe cale paşnică a problematicii transnistrene se impune de o manieră extrem de stringentă dacă se are în vedere şi faptul că focarul de tensiune din zonă aduce atingere securităţii şi stabilităţii regionale din întreg sud-estul Europei. Ministerul de Externe al României a afirmat în repetate rânduri că pentru soluţionarea de durată a situaţiei din Transnistria este esenţială, în definirea integrală a angajamentelor asumate în summitul OSCE de la Istanbul, în condiţiile respectării integrităţii şi suveranităţii Republicii Moldova. Aşa cum se arată şi în comunicatul ministerului nostru, din 22 septembrie a.c., prevederile proiectului de Acord, iniţiat de Evgheni Primacov pentru reglementarea situaţiei din Transnistria, deschid calea spre legitimarea aşa-zisei statalităţi transnistrene şi se pot transforma în precedente periculoase pentru stabilitatea regiunii noastre. Mai mult, ministerul nostru a atras atenţia asupra incompatibilităţi existente între prerogativele atribuite prin "Proiectul Primacov" statului comun moldovenesc şi unele dintre prevederile Tratatului de parteneriat privilegiat şi cooperare dintre România şi Republica Moldova. Prin textul tratatului, România îşi asumă obligaţia de a susţine activ acţiunile întreprinse în plan internaţional de Republica Moldova ca unic subiect de drept internaţional, implicit pentru soluţionarea situaţiei din Transnistria. În ceea ce priveşte solicitările unor cetăţeni ai Republicii Moldova de a obţine cetăţenie română. Acestea se întemeiază pe dispoziţia art.37 din Legea 21/1991 care reglementează redobândirea cetăţeniei la cerere de către foştii cetăţeni români care înainte de 22 decembrie 1989 au pierdut, din diferite motive, această calitate. Aplicarea Legii cetăţeniei prezintă o anumită particularitate în ceea ce-i priveşte pe cetăţenii Republicii Moldova, în sensul că se permite redobândirea cetăţeniei române de către cei care au posedat-o înainte de 28 iunie 1940, fiind născuţi înainte de această dată pe teritoriul Basarabiei sau al Bucovinei de Nord, precum şi dobândirea cetăţeniei române de către descendenţii acestora. Se impune precizarea că, spre deosebire de legislaţia română, cea a Republicii Moldova interzice expres dubla cetăţenie prin art.18 din Constituţie. În aceste condiţii, în cursul convorbirilor din primăvara acestui an, martie şi aprilie, dintre şefii diplomaţiilor de la Bucureşti şi Chişinău, a fost convenită iniţierea de negocieri în vederea încheierii unui Acord bilateral privind reglementarea dublei cetăţenii, care să permită depăşirea dificultăţilor create de neconcordanţa legislaţiilor celor două state în materie de cetăţenie. În prezent, experţii din Ministerele de Interne şi Justiţiei ale României şi Republicii Moldova lucrează asupra textului Acordului menţionat. Modul în care este denumită limba de stat ţine, în primul rând, de afacerile interne ale Republicii Moldova şi de existenţa unei anumite voinţe politice la Chişinău. Orice observator de bună-credinţă poate însă constata, cu foarte mare uşurinţă, că limba care se vorbeşte de o parte şi de alta a Prutului este una şi aceeaşi. Esenţial este faptul că la 11 ani de la proclamarea ca limbă de stat, 31 august 1989, remarcăm un fenomen îmbucurător de redescoperire a limbii române şi de repunere a sa în drepturile pe care le merită în toate sferele de activitate. Eforturile întreprinse în acest sens de autorităţile de la Chişinău au beneficiat întotdeauna de sprijinul României, implicit al Ministerului Afacerilor Externe, materializat inclusiv sub forma armonizării legislaţiilor, reforme instituţionale, cursurilor de pregătire pentru experţi ş.a.m.d. Anual, prin Legea bugetului de stat este constituit fondul la dispoziţia Guvernului României pentru relaţiile cu Republica Moldova, care asigură suport financiar proiectelor de cooperare bilaterală cu partenerii de la Chişinu. Prin hotărâre de guvern privind repartizarea acestuia, hotărâre iniţiată de ministerul nostru, sunt alocate sume pentru editarea şi tipărirea de cărţi şi publicaţii în vederea trimiterii în Republica Moldova. Numai în cursul anului trecut, din cele 500 milioane de lei afectaţi acestui scop, ministerul a distribuit în Republica Moldova, prin intermediul misiunii de la Chişinău, un lot semnificativ de dicţionare enciclopedice şi volume ale scriitorilor români reprezentativi, precum şi un set de 5.000 de volume destinate învăţării limbii române de către anonimi. În acest an, Ministerul Afacerilor Externe are alocate 700 de milioane de lei pentru ameliorarea cantitativă şi calitativă a fondului de carte românească din Republica Moldova. În acest sens, în luna iunie am lansat programul naţional "Cărţi pentru Basarabia 2000", care constă în colectarea donaţiilor de la şcoli, facultăţi şi inspectorate şcolare din judeţe pentru a fi distribuite în localităţile din Republica Moldova defavorizate din punctul de vedere al pătrunderii cărţii româneşti. |
|
Vă mulţumesc. Doriţi replică? |
|
Mulţumesc, domnule ministru, pentru răspuns. Este pe buna intenţie a mea, mai adaug ceva pentru că noi fiind la faţa locului am aflat foarte multe realităţi din Basarabia, inclusiv cele care sunt la ora aceasta şi prin corespondenţă. Nu este obiectul, nu este timpul, iată o scrisoare chiar de la Partidul Popular Creştin Democrat, semnat de Ion Roşca, în care ne solicită şi din partea Parlamentului sprijin pentru ca problemele comunităţilor şi respectiv ale românilor moldoveni să fie rezolvate şi cu ajutorul Guvernului în România. Vă mulţumesc pentru demersurile pe care le întreprindeţi. |
|
Vă mulţumesc. Domnul Claudiu Pavelescu aşteaptă un răspuns de la Guvern. A primit răspunsul în scris, se declară mulţumit. Doamna Daniela Popa aşteaptă răspuns de la Ministerul Agriculturii. Este prezent domnul secretar de stat Aurel Pană. Dacă doriţi să dezvoltaţi interpelarea? |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Interpelarea se adresează domnului ministru Ioan Avram Mureşan, ministrul agriculturii şi alimentaţiei. Prin prezenta interpelare aş dori să-mi răspundeţi şi să demonstraţi, domnule ministru, în ce fel înţelege Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei să respecte reglementările constituţionale în condiţiile în care asistăm la un grav declin al agriculturii româneşti. Vă amintesc că art.43, alin.1 din Constituţia României specifică obligaţia statului de a lua măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent. Potrivit art.134, alin.2, statul, prin instituţiile sale, trebuie să asigure crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie, protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, exploatarea resurselor naturale în concordanţă cu interesul naţional şi, prin urmare, crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii. Concret, din discuţiile avute cu ţăranii din judeţul Dâmboviţa, am constatat nemulţumirea acestora cu privire la creşterea preţului unui kilogram de grâu de sămânţă, preţ ce se ridică la valoarea de 6.500 lei. Pentru un hectar de pământ este nevoie de 230 de kg de grâu de sămânţă. Un calcul simplu ne arată că este nevoie de 1 milion 495.000 de lei doar pentru procurarea grâului de sămânţă. Ştiind că şi preţul motorinei este din ce în ce mai mare, precum şi că există şi alte lucrări agricole care implică nişte costuri la fel de ridicate, nu putem concluziona decât că anul acesta, ţăranii se află în imposibilitatea de a lucra pământul. În aceste condiţii, apreciem că mari suprafeţe de pământ vor rămâne neînsămânţate, iar producţia pe anul viitor este compromisă. Prin urmare, se mai poate vorbi de o încurajare a producţiei agricole în momentul în care hrana oamenilor nu este asigurată? Se mai poate spune că ministerul dumneavoastră apără şi acţionează în conformitate cu interesul naţional? Cum asiguraţi un nivel de trai decent cetăţenilor acestei ţări? În virtutea atribuţiilor pe care le aveţi este nevoie să exercitaţi imediat un control asupra preţurilor produselor destinate însămânţării. În plus, vestitele cupoane agricole prin care probabil dumneavoastră consideraţi că ajutaţi ţăranii români, acoperă o sumă ridicol de mică în comparaţie cu cea necesară efectuării acestor lucrări. Faţă de cele menţionate mai sus, se impune ca Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei să ia măsuri urgente în sensul subvenţionării grâului destinat însămânţării pe anul 2000-2001, dovedind astfel că duce o politică reală pentru sprijinirea producţiei agricole interne. Aceasta este interpelarea şi, domnule preşedinte de şedinţă, vreau să adaug că această interpelare a fost adresată Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei în şedinţa Camerei Deputaţilor de săptămâna trecută, din data de 25 septembrie 2000. La o zi după interpelarea mea, în Monitorul Oficial nr.467 din 26 septembrie 2000 s-a publicat Hotărârea Guvernului pentru stabilirea nivelului reducerii preţului de cumpărare a seminţelor de grâu din producţia internă, provenită de la agenţii economici autorizaţi, folosite în campania agricolă de toamnă a anului 2000, precum şi normele metodologice. Prin această hotărâre, Guvernul stabileşte nivelul maxim de reducere a acestui preţ la 37% din preţul de cumpărare al seminţelor de grâu. Salut această decizie a Guvernului în speranţa că toate operaţiunile ce decurg din această reglementare se vor face în timp util, astfel încât ţăranii să reuşească să cumpere sămânţa de grâu la un preţ acceptabil, pentru ca în această toamnă să nu există terenuri neînsămânţate. Rog Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei să determine celeritatea punerii în aplicare a acestei hotărâri. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Domnul secretar de stat Aurel Pană are cuvântul. |
|
Domnul Aurel Pană: Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnă deputat Daniela Popa, Dumneavoastră aţi prezentat şi răspunsul pe care îl pregătisem, lucru pentru care vă mulţumesc. Sunt întrutotul de acord cu multe din cele pe care dumneavoastră le-aţi subliniat, dar, aşa cum am amintit şi la prima interpelare, Ministerul Agriculturii a făcut nenumărate demersuri încă din cursul lunii iulie pentru asigurarea de resurse financiare cât de cât aproape de necesarul ţăranului român, însă, din nefericire, de foarte multe ori, Ministerul de Finanţe nu ne-a înţeles. În ceea ce priveşte sămânţa, desigur că supraveghem acest proces. Vreau să vă spun o experienţă de astăzi, am avut o discuţie la Fundulea şi domnul Sin era foarte impacientat. A fost pentru prima oară când la Institutul pentru Cercetări Agricole şi Plante Tehnice de la Fundulea a fost epuizată, în totalitate la această dată, sămânţa, peste 6.000 de tone, şi nu mai avea de unde să ofere şi mi s-a spus că este cea mai mare cantitate de sămânţă de grâu care a fost vândută vreodată de Fundulea. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Se doreşte vreo replică? Nu. Trecem mai departe. Doamna Ileana Filipescu aştepta răspund de la domnul Alexandru Man. Se declară mulţumită cu răspuns scris. Domnul deputat Baban Ştefan, doriţi să dezvoltaţi interpelarea? Prima, adresată Ministerului Muncii, răspunde domnul secretar de stat Alexandru Man prezent. Aveţi două minute. |
|
Aceasta este mai veche, domnule preşedinte. Să-mi dea răspunsul direct. |
|
Da, deci aşteptaţi răspuns. Domnule ministru, aveţi cuvântul. |
|
Domnul Alexandru Man: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule deputat, Stabilirea coşului minim de consum a constituit unul din obiectivele Comisiei naţionale pentru indexare, din care face parte şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, alături de alte ministere, de reprezentanţi ai sindicatelor şi ai patronatelor. Coşul minim de consum a fost elaborat de o echipă formată din cercetători ai Institutului de Economie Naţională şi specialişti ai Comisiei Naţionale pentru Statistică, fiind definitivat în urma dezbaterilor din cadrul Comisiei Naţionale pentru Indexare. Coşul minim de consum, după ce va fi analizat şi adoptat de Guvern, va servi ca instrument în fundamentarea politicilor în domeniul salariului de bază minim pe economie, precum şi al veniturilor sociale. Construcţia coşului minim de consum şi evaluarea acestuia se bazează, în principal, pe informaţiile referitoare la consumul efectiv al populaţiei, colectate prin ancheta integrată în gospodării, cercetare multifuncţională realizată de Comisia Naţională pentru Statistică şi pe alte date relevante pentru dimensionarea corectă a necesităţilor de consum. Consumul alimentar asigură necesarul mediu zilnic de 2760 calorii pe o persoană, recomandat de nutriţionişti. La preţurile şi tarifele din luna iulie 2000, valoarea coşului minim de consum este de 1 milion 30.006 lei lunar pe o persoană, ceea ce reprezintă 2 milioane 887.277 lei lunar pe o gospodărie de mărime medie formată din 2,804 persoane. În prezent, în cadrul Comisiei Naţionale pentru Indexare se desfăşoară lucrările privind stabilirea nivelului salariului de bază minim brut pe economie care să acopere cheltuielile pentru coşul minim de consum, ţinând seama de veniturile existente şi de componenţa numerică şi ocupaţională a gospodăriilor de salariaţi. În perioada următoare se vor analiza posibilităţile, respectiv etapele de asigurare a acestui salariu minim în funcţie de evoluţia economiei şi de posibilităţile acesteia. Printre măsurile de sprijinire a populaţiei cu venituri mici se înscrie Hotărârea Guvernului cu privire la recorelarea pensiilor de asigurări sociale, stabilite până în anul 1997 inclusiv, acţiune care a fost începută în luna mai şi se va încheia în octombrie 2000, precum şi recenta Hotărâre a Guvernului cu privire la corectarea, în septembrie a.c., în plus cu 10% a pensiilor de asigurări sociale de stat ale căror cuantumuri nu depăşesc valoarea unui salariu mediu brut pe economie. În lunile octombrie, noiembrie şi decembrie ale acestui an se corectează lunar în plus cu 1,5% pensiile de asigurări sociale de stat, pensiile suplimentare din sistemul asigurărilor sociale de stat, indemnizaţiile de îngrijire acordate pensionarilor de asigurări sociale de stat încadraţi în gradul I de validitate şi ajutoarele sociale stabilite pe baza legislaţiei de pensii, în condiţiile în care cuantumul pensiei de bază al beneficiarilor nu depăşeşte valoarea a două salarii medii nete pe economie. Ca urmare a măsurilor adoptate şi a celor prevăzute, venitul mediu brut din pensie în sistemul asigurărilor sociale de stat va ajunge în luna decembrie a acestui an la 1 milion 90.755 lei, reprezentând o creştere de 41,5% faţă de luna decembrie 1999. Totalul veniturilor brute minime de asigurări sociale de stat pentru limită de vârsă cu vechime completă în luna decembrie 2000, va ajunge la 1 milion 27.400 lei, respectiv acest venit este compus din: 846.542 pensia de bază şi 180.858 pensia suplimentară. |
|
Vă mulţumesc. Doriţi o replică? Aveţi cuvântul. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Sigur că în interpelarea mea arătam şi mă refeream de fapt la salariul minim pe economie. Văd că raportarea se face la iulie, noi suntem acum în octombrie, salariul minim este în continuare de 700.000 lei pe lună, pensia minimă este de 660.000 pentru vechime completă şi limită de vârstă. Ce ceream eu? Recunoaşterea tristei realităţi ar fi primul pas spre ameliorarea situaţiei, apoi realizarea unei macrostabilizări, a unui echilibru monetar şi valutar, a unei reale restructurări şi privatizări, ar fi paşii reali de însănătoşire a economiei şi implicit de îmbunătăţire a nivelului de trai. Ştim cu toţii că fără a avea producţie şi productivitate nu poţi discuta despre salarii. Acestea sunt datele reale şi triste. Prin prezentarea lor şi având în vedere că ultimele declaraţii din mass-media ale reprezentanţilor Guvernului referitoare la majorările salariale, salariul minim brut pe ţară de 1.300.000, ceea ce este o himeră la ora aceasta, ale pensiilor, alocaţiilor de stat pentru copii, etc., toate declaraţii cu iz de campanie electorală, solicit Executivului să ne prezinte care sunt măsurile reale pe care le are în vedere în perioada următoare pentru onorarea acestei promisiuni şi mai ales pentru creşterea nivelului de trai al cetăţeanului de rând, pentru că, cel puţin în ultimele două luni, acesta nu a simţit decât majorări de preţuri şi creşteri de tarife. Dacă domnul ministru are argumente, aş ruga să mi le prezinte scris. Eu, de fapt, m-am adresat domnului prim-ministru care a făcut nişte promisiuni cu iz electoral. Vroiam să ştiu pe ce îşi bazează promisiunile. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Doriţi să mai daţi o replică, domnule ministru Man? Nu. Domnul Gheorghe Tarna, interpelare referitoare la perfectarea unui sistem unitar de pensionare. Aveţi cuvântul două minute pentru dezvoltarea interpelării. |
|
Domnule preşedinte, Domnilor miniştri, Doamnelor şi domnilor, Interpelarea este adresată domnului ministru Lucian Liviu Albu, ministrul muncii şi protecţiei sociale. Sunt de acum de notorietate inconsecvenţele şi modul arbitrar în sistemul de calcul al pensiilor, ceea ce creează confuzii şi nemulţumiri în rândul pensionarilor. Necunoaşterea realităţii, subiectivismul şi lipsa de profesionalism au dus la elaborarea unor acte normative ale căror prevederi fie că n-au fost realizate, fie că au creat baze noi de calcul care i-au defavorizat pe acei pensionari înainte de decembrie 1997. În prezent, prin aplicarea unor acte normative elaborate în mod simplist, s-a ajuns ca pensia unui medic sau a unui profesor cu gradul I să fie mai mică decât cea a unei laborante sau unui maistru-instructor, şi acestea derizorii. Pensiile foarte mici din anumite domenii de activitate, impozitarea arbitrară a pensiilor medii şi mari, necorelarea şi amânarea recalculării acestora, sunt câteva aspecte care trebuie luate de urgenţă în discuţie. Aşadar, este necesar să precizaţi, domnule ministru, când va fi pus în aplicare un sistem unitar de pensionare care să ţină cont de contribuţia fiecăruia la asigurările sociale de stat şi de importanţa muncii prestate de-a lungul anilor. |
|
Vă mulţumesc. Aveţi cuvântul, domnule ministru. |
|
Domnul Alexandru Man: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule deputat, cu permisiunea dumneavoastră aş vrea să vă răspund. Actualele inechităţi între diferite categori de pensionari, generate de Legea pensiilor în vigoare vor fi, desigur, înlăturate o dată cu aplicarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Legea nr.19/2000 stabileşte o nouă metodologie de calcul a pensiilor, constând în luarea în considerare a contribuţiei plătite pentru persoana asigurată pe toată perioada ei de activitate. Până la intrarea în vigoare a Legii nr.19/2000, respectiv la 1 aprilie 2001, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, prin procesul de recorelare a pensiilor, în cele patru etape realizate în octombrie 96, decembrie 98, martie 99 şi mai-octombrie 2000, a încercat diminuarea fenomenelor de decorelare sau aplatizare a pensiilor, astfel încât să se asigure o legătură mai strânsă între pensiile obţinute şi elementele care au stat la baza stabilirii acestora; drepturile salariale, vechimea în muncă, grupe de muncă, vârsta pensionării, categoria de pensie. |
|
Vă mulţumesc. Doriţi o replică? |
|
Nu este vorba neapărat de o replică, domnule preşedinte, este vorba de un răspuns cu totul şi cu totul nesatisfăcător. Domnul ministru preciza sau sublinia că Legea 19 se va aplica la 1 aprilie. Mă tem că această dată va purta ghinion. Îl rog pe domnul ministru să încerce ca, împreună cu ceilalţi colaboratori ai domniei sale, să pună, într-adevăr, la punct acest sistem de pensionare, să fie un sistem unitar. Până acum a fost cu totul altceva, iar pensionarii aşteaptă de mult această recalculare şi această mărire a pensiilor care este absolut necesară. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Domnul ministru mai doreşte să adauge ceva? Nu. Doamnelor şi domnilor, în continuare domnul Mircea Mureşan, secretar de stat, va răspunde domnului Lazăr Lădariu, dacă este prezent. Nu este prezent. Va transmite răspunsul în scris. Din sală: S-a transmis. |
|
Domnului Ştefan Baban care este prezent. Referitor la măsurile care se întreprind împotriva falsificării banilor. Domnul deputat Şefan Baban a adresat aceeaşi întrebare Băncii Naţionale a României şi astăzi are două răspunsuri. Le doriţi pe amândouă? Dacă într-o sinteză dezvoltaţi amândouă interpelările. |
|
Da, domnule preşedinte, foarte simplu. În România, o bancnotă falsă poate fi primită aproape de la orice firmă, doar banii ridicaţi de la o bancă sunt sigur autentici. Pentru a nu ieşi în pagubă, cei care încasează un fals, preferă să tacă şi să-l plaseze mai departe. Anul trecut, Ministerul de Interne a descoperit peste 2000 de cazuri de bancnote în lei contrafăcute, acestea reprezentând peste 500 milioane lei. O bancnotă falsă poate fi primită nu numai în talciocuri sau pieţe, ci chiar şi de la o firmă. Cu alte cuvinte, cine nu verifică atent banii care intră pe mână se poate alege cu falsuri chiar de la companii serioase, acestea neavând dotarea tehnică şi nici obligaţia legală să facă verificările, pot rula fără ştire bancnote false. Pe de altă parte, dacă cineva se trezeşte cu un fals, preferă să-l plaseze mai departe decât să piardă totul mergând la Poliţie şi dând declaraţie, care oricum nu-l vor ajuta să-şi recupereze banii. Oficialii BNR susţin că volumul falsului de bancnote autohtone este redus, pentru că valoarea acestora este mică, aproximativ 4 dolari o hârtie de 100.000 de lei, ceea ce este adevărat. Cea mai simplă variantă de falsificare este multiplicarea bancnotei originale cu un copiator color. O altă modalitate este prelucrarea pe calculator. Dotarea minimă este alcătuită dintr-un computer la mâna a doua care să poată rula programe de grafică. Pentru un fals reuşit este necesară o imprimantă laser al cărui preţ ajunge la 12 milioane lei, la acestea adăugându-se costurile cu cerneala şi hârtia. Profesioniştii folosesc tipografii, matriţe de scule, cerneală şi hârtie specială şi de cele mai multe ori reproduc şi câteva elemente de siguranţă pe bancnotele false. Aceştia sunt crema falsificatorilor şi doar unul sau doi au fost prinşi de poliţie. Realitatea este că în 95% din cazuri, infractorii sunt repuşi în libertate. După ce sunt arestaţi de Poliţie, graţie unor buni avocaţi, sunt liberi în câteva zile, luând de la capăt întreaga activitate. Deşi Codul Penal prevede pentru acest gen de infracţiuni pedepse cu închisoarea de la 3 la 12 ani, falsificatorii scapă, deoarece au strâns atât de mulţi bani încât îşi permit să plătească acolo unde este nevoie să-şi cumpere libertatea. Ca urmare, solicit BNR-ului, precum şi Ministerului de Interne să ne prezinte cu argumente măsurile pe care le întreprind pentru ca cetăţeanul de rând, de bună-credinţă să nu se trezească înşelat, fără voie, atunci când şi-a primit nevolnica leafă. Vă mulţumesc. |
|
Aveţi cuvântul, domnule ministru. |
|
Domnul Mircea Mureşan: Domnule preşedinte, Domnilor deputaţi, Urmare interpelării domnului Ştefan Baban, vă rog să-mi permiteţi să prezint punctul de vedere al Ministerului de Interne. În perioada 1990-2000 au fost contrafăcute, prin metoda copierii cu ajutorul copiatoarelor color şi prin reproducere cu ajutorul calculatoarelor, scanelor şi imprimantelor color bancnote din cupiurile de 1.000, 5.000, 10.000, 50.000 şi 100.000 de lei. Datorită elementelor de siguranţă, în circuitul monetar al României nu au fost depistate bancnote contrafăcute prin sistemul tipăririi offset. Poliţia, prin metodele specifice, a depistat mai multe grupuri de infractori români şi străini implicaţi în contrafacerea şi plasarea de monedă naţională, propunând parchetului cercetarea acestora în stare de arest preventiv. În multe din aceste cazuri, parchetul a acceptat propunerile organului poliţiei, iar în alte situaţii acesta a dispus cercetarea infractorilor în stare de libertate. Pentru a preveni situaţiile în care "cetăţeanul de rând de bună-credinţă" să nu se trezească înşelat fără voie, poliţia a întreprins o serie de măsuri preventive, după cum urmează: instruirea mânuitorilor de bani şi în special a casierilor cu privire la elementele de siguranţă ale bancnotelor româneşti aflate în circulaţie şi la modul de depistare a bancnotelor contrafăcute; prezentarea prin mijloace de informare în masă a tuturor cazurilor descoperite de poliţie, ocazie cu care s-au prezentat populaţiei elementele de siguranţă ale bancnotelor, precum şi modalităţile de recunoaştere a unui fals. Referitor la posibilitatea ca un cetăţean să primească la salariu o bancnotă falsă sau contrafăcută, afirm că acest lucru este aproape imposibil, deoarece Banca Naţională a României, prin regulamentul propriu, face o dublă verificare a bancnotelor în momentul repunerii acestora în circulaţie. Totuşi, acest lucru este posibil atunci când agentul economic nu respectă normele Băncii Naţionale a României şi, în loc să facă plăţi cu bancnote provenite de la bancă, plăteşte salariile din bancnote obţinute din încasările proprii neverificate. Problema falsificării monedei naţionale se află în atenţia permanentă a poliţiei şi a Băncii Naţionale, cele două organisme acţionând în scop preventiv, pe baza programului special de protecţie a monedei naţionale împotriva actelor de falsificare, program adoptat de primul-ministru al României. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Putem trece mai departe? Doriţi o replică? |
|
Sper că măsurile care se vor lua atât de către Banca Naţională a României, cât şi de către Ministerul de Interne, să ducă la dispariţia sau la aproape dispariţia acestui fenomen, pentru că sunt oameni necăjiţi care se trezesc cu bancnote false în mână care n-au nici o valoare. Şi, dacă predau poliţiei aceste bancnote, - reiau ideea -, nu capătă nimic în schimb; pur şi simplu rămân păgubaşi. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Domnul Claudiu Pavelescu a primit un răspuns scris de la Guvern. Din nou domnul Ştefan Baban, cu răspuns de la domnul secretar de stat Nini Săpunaru. |
|
Facilităţile fiscale şi vamale cuvenite întreprinderilor mici şi mijlocii conform Legii nr.133/1999, cu modificările ulterioare, se negociază cu vama. Timpul lucrează împotriva investitorilor în momentul când aceştia trebuie să beneficieze de scutiri vamale. Conform art.22 din Legea nr.133/1999, întreprinderile mici şi mijlocii beneficiază de scutiri de la plata taxelor vamale. Interpretarea pe care lucrătorii Direcţiei Generale a Vămilor o dau termenului este în defavoarea celor mai mulţi dintre cei care consideră că se încadrează în litera legii. Disputele dintre Ministerul Finanţelor, D.G.V. şi Ministerul Industriilor pe această temă consumă timpul ce a mai rămas potenţialilor beneficiari ai facilităţilor, facilităţi care sunt valabile până la 30 decembrie 2000. Pentru a clarifica conţinutul facilităţilor fiscale care poate fi acordate întreprinzătorului, Direcţia Generală a Vămilor a înaintat o serie de propuneri Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltare Regională şi Ministerului Finanţelor în vederea emiterii unor precizări care să conducă la aplicarea corectă a legii. Propunerile înaintate A.N.D.R.-ului s-au soldat cu interpretarea legii în favoarea investitorului. Totodată, sub presiunea investitorilor, D.G.V. a fost nevoită să renunţe la arbitraj, dar a pus mâna pe DEX şi pe tariful vamal de import al României. Negocierea sensurilor şi înţelesurilor puţinelor articole rămase nemodificate sau abrogate din Legea nr.133/1999 se desfăşoară şi la această oră. În continuare, Ministerul Industriei şi Comerţului este privit ca autoritatea ce urmează să salveze bugetul public de scutirile fiscale şi vamale rămase în vigoare după "curăţenia" făcută de Legea bugetului pe 2000. Între timp, în intervalul rămas până la expirarea facilităţilor fiscale şi vamale, Direcţia Generală a Vămilor decide, prin deducţii logice, cine are dreptul să beneficieze de ele. Aflând toate acestea de la persoane, întreprinzători cu bune intenţii, care doresc să desfăşoare activitate productivă, creatoare de noi locuri de muncă şi de bani pentru dezvoltarea economică a ţării, întreb, cu nedumerire, conducerea generală a vămilor dacă acest act normativ, respectiv Legea nr.133/1999, poate fi aplicat sau mai este nevoie de încă 5-6 ordonanţe de urgenţă ale Guvernului pentru a explica exact tipul, denumirea, caracteristicile tehnice etc. ale maşinilor, instalaţiilor, echipamentelor care pot fi importate, beneficiind de scutiri vamale. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Poftiţi, domnule ministru, aveţi cuvântul. |
|
Domnul Nini Săpunaru: Domnule preşedinte, Domnule deputat, Potrivit art.22 din Legea nr.133/1999, întreprinderile mici şi mijlocii sunt scutite de plata taxelor vamale pentru maşinile, instalaţiile, echipamentele industriale, know-how-ul care se importă în vederea dezvoltării activităţii proprii de producţie şi servicii şi care se achită din fonduri proprii sau din credite obţinute de la bănci româneşti sau străine. Aceste prevederi, după cum ştiţi, au fost în vigoare, au fost anulate, au intrat iar în vigoare. Aplicăm aceste prevederi pe strict litera regulamentului. De asemenea, mai este, aş vrea să vă spun referitor la aceste probleme, următoarea chestiune. Am avut imense dificultăţi, pentru că legiuitorul, în momentul în care a făcut această propunere de text, n-a ţinut cont de propunerea noastră la momentul respectiv. Deci, noi am propus, întotdeauna, când ni s-au dat asemenea texte, să se introducă denumirea corectă din tariful vamal. Cu asemenea chestiune, rezolvam orice. Tariful vamal nu este un moft, este o lege, ca să spun aşa, aproape internaţională, pentru că nomenclatura combinată, deci codificarea, este proprie, se foloseşte în 150 de state care sunt membre ale Organizaţiei Mondiale a Vămilor şi nu putem s-o modificăm după cum dorim noi. Astfel, denumirea generică a bunurilor cu sintagma "maşini, instalaţii, echipamente industriale" creează o serie de confuzii în rândul potenţialilor beneficiari ai facilităţilor vamale şi în rândul celor chemaţi să aplice reglementările respective în condiţiile în care prevederile Tarifului vamal de import al României identifică bunurile după denumiri şi destinaţii precise care nu corespund în totalitate descrierilor din textul art.22 din Legea nr.133/1999. O situaţie des întâlnită şi mult mediatizată este aceea a mijloacelor de transport destinate dezvoltării activităţilor proprii de producţie şi servicii, asimilate de către importatori cu bunurile denumite generic "maşini". Includerea în categoria bunurilor care beneficiază de facilităţi vamale potrivit art.22 din Legea nr.133/1999 a mijloacelor de transport nu este posibilă, datorită faptului că bunurile care au ca mod de utilizare transportul de persoane şi mărfuri sunt prezente în Tariful vamal de import al României cu denumiri ca: vehicule, autovehicule, autoturisme, tractoare, nave, aeronave, locomotive, tramvaie etc. Precizăm că în Tariful vamal de import, bunurile care poartă denumirea de "maşini" au drept funcţiuni prelucrarea, transformarea, tratarea, condiţionarea etc. În situaţia în care aceste bunuri ar fi fost menţionate în textul articolului cu denumirea "mijloace de transport", sau alte denumiri care corespund descrierilor în Tariful vamal de import al României, acordarea facilităţilor vamale ar fi fost posibilă. O altă chestiune care este interesantă este următoarea. În alte acte normative, cum ar fi Ordonanţa de urgenţă nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, pe care noi o aplicăm, legiuitorul a prevăzut în mod clar acordarea de facilităţi vamale atât pentru maşini, cât şi pentru mijloace de transport. Pentru că aveau problema întâlnită deja la Legea nr.133/1999 şi au ţinut cont de propunerea noastră, făcându-se astfel distincţia între cele două categorii de bunuri. Pentru clarificarea acestor aspecte, de la început noi am sesizat absolut toate instituţiile care lucrează în acest domeniu. Deci, există adrese înaintate din 23.05.1999 una către Ministerul Finanţelor, 16.11.1999 înaintată Agenţiei Naţionale a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii. În continuare, s-a revenit în 20.09.1999. De asemenea, s-a discutat în Camera Deputaţilor, în Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, în data de 15.09.1999, şi s-a propus această modificare. Propunerile noastre au fost următoarele: modificarea articolului respectiv, astfel încât să permită aplicarea lui în baza unei liste în care bunurile scutite de la plata taxelor vamale sunt enumerate exact, utilizând descrierile şi codurile din Tariful vamal de import al României. O altă propunere vizează modificarea textului art.22 din Legea nr.133/1999, menţionându-se că beneficiază de facilităţi vamale bunurile ce constituie active amortizabile, conform Legii nr.15/1994, cu completările ulterioare, enumerate astfel: "maşini, utilaje şi instalaţii de lucru, aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare, mijloace de transport, cu excepţia autoturismelor, ......"; neapărat trebuie introdus acest lucru: "cu excepţia autoturismelor"; "..... unelte, dispozitive, instrumente, mobilier şi aparatură birotică". De ce vă spun "cu excepţia autoturismelor"? Toate aceste legi de scutiri de taxe, din păcate, mai devreme sau mai târziu au trebuit să fie anulate sau au avut repercusiuni asupra bugetului de stat datorită acestei neintroduceri "cu excepţia autoturismelor". Pentru că, imediat, unii au transformat o facilitate într-o afacere personală. Repet: am făcut observaţii în permanenţă. Se fac legi fără a fi consultaţi tehnicienii. Se introduc anumite chestiuni în lege, nu se ţine cont de opinia noastră, pentru că tariful vamal are denumiri pentru fiecare produs care ar trebui să fie scutit. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Domnul Ştefan Baban. |
|
Domnule ministru, Nu mi-aţi răspuns clar. Eu nu cer maşini din import pentru plimbat. Eu v-am rugat să găsim soluţii ca în aceste trei luni, cât a mai rămas până la finele anului, să-i ajutăm pe aceşti IMM-işti care conduc întreprinderi mici şi mijlocii să-şi asigure sculele şi dispozitivele necesare pentru a asigura noi locuri de muncă, de aici salarii şi aşa mai departe şi venituri la stat. Asta voiam să aud de la dumneavoastră. Şi am înţeles că veţi da tot sprijinul pentru ca aceste unităţi mici şi mijlocii să se bucure de Legea nr.133/1999, referindu-ne exact la instalaţii, maşini şi echipamente. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Mai doriţi să mai adăugaţi? Poftiţi, domnule ministru. |
|
Domnul Nini Săpunaru: Noi respectăm Legea nr.133/1999. Singura problemă în litigiu este cea legată de mijloace de transport. Orice utilaj care se înscrie în această denumire a fost permis şi să ştiţi că s-a introdus. |
|
Vă mulţumesc. Domnul deputat Pavel Vasile aşteaptă răspuns de la Ministerul Sănătăţii. Dar de la Ministerul Sănătăţii nu avem nici un reprezentant, încât se amână răspunsul. Domnul Şerban Petru Mihăilescu este prezent pentru a primi răspuns de la Ministerul Transporturilor. Este prezent domnul ministru Adrian Marinescu, secretar de stat. Aveţi cuvântul, domnule deputat. |
|
Domnul Petru Şerban Mihăilescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Nu voi dezvolta interpelarea, pentru că eu am tot respectul faţă de domnul secretar de stat Marinescu, care a făcut o treabă bună la Ministerul Transporturilor pe ultimii 4 ani. Noi avem o problemă cu reprezentanţii PD-ului din acest minister, care în această seară se pregătesc să inaugureze autostrada Bucureşti-Piteşti mâine, care nu este gata, şi vă rog să notaţi că doresc ca doamna ministru Boagiu să prezinte răspunsul la această interpelare. Vă mulţumesc. |
|
Deci, aşteptaţi ca doamna ministru în persoană să răspundă. Vă mulţumesc. Deci, nu-i putem refuza cererea domnului deputat. Domnul Petru Bejinariu aşteaptă, tot de la Ministerul Transporturilor, răspuns şi sper că acceptă răspunsul domnului secretar de stat Adrian Marinescu. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Sigur că accept. Eu nu mai dau citire textului. Ministerul Transporturilor îl are. Menţionez doar că aceste realităţi le constatăm noi, cei care facem călătoria de la Suceava la Bucureşti în fiecare săptămână, cu starea de neplăcere corespunzătoare. Şi atunci, interpelarea se adresa ministerului, pe care-l rugăm să precizeze pentru noi, călătorii, şi mă gândesc mai ales la călătorii din afara ţării, precum şi pentru populaţie, dacă are în vedere ministerul şi când anume are în vedere măsuri pentru ordine, pentru curăţenie în spaţiile administrate de SNCFR. Sigur că sunt şi alte zone vecine domniilor lor, pentru care nu au nici o obligaţie. Vă mulţumesc. |
|
Domnule ministru, aveţi cuvântul. |
|
Domnul Adrian Marinescu: Domnule preşedinte, Domnule deputat Petru Pejinariu, Pentru asigurarea ordinii la Compania Naţională de Căi Ferate S.A., se află în curs de extindere sistemul de pază a obiectivelor importante pe bază de contract încheiat cu unităţile specializate private. Pentru asigurarea în staţiile c.f. a curăţeniei şi a unor condiţii optime pentru călători, Compania Naţională de Căi Ferate CFR S.A. a finalizat igienizarea a 872 de staţii c.f., are în curs de finalizare igienizarea a 224 de staţii de cale ferată, are în curs de igienizare cele 572 de cazărmi ale căii ferate, care adăpostesc muncitorii, are în curs de igienizare toate clădirile aflate în folosinţa Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă CFR-Marfă S.A., a finalizat programul de reabilitare a iluminatului staţiilor Bucureşti-Nord, Bucureşti-Obor şi Predeal, are în curs de derulare programul de reabilitare a iluminatului în celelalte staţii. Va demara un program de îndepărtare a gunoaielor menajere aflate în spaţiul de protecţie a căii ferate, în paralel cu lucrările de reabilitare a infrastructurii feroviare, care presupun şi construirea de garduri de protecţie a căii de rulare. Desigur că problema curăţeniei în zona din imediata apropiere a căii ferate, ca şi curăţenia în restul oraşelor şi localităţilor, este o problemă care frământă pe toată lumea, dar ne este practic imposibil să asigurăm paza şi să putem amenda pe toţi cei care vin şi depun resturile menajere sau alte gunoaie în apropierea căii ferate. Au mai avut loc asemenea acţiuni şi în anii anteriori, periodic, pentru că o activitate continuă este practic imposibilă de-a lungul întregii zone a căii ferate, având în vedere costurile ridicate şi insuficienţa mijloacelor financiare de care dispune compania din resurse proprii şi mai ales de la buget, care sunt total insuficiente, nu numai pentru curăţenie, dar în mod special pentru întreţinerea şi repararea infrastructurii, care trebuie să asigure siguranţa circulaţiei feroviare. Deci, noi vă asigurăm că toate aceste probleme sunt în atenţia Căii ferate şi, în măsura posibilităţilor financiare, ele vor fi rezolvate în mod treptat şi etapizat prin asigurarea pazei locurilor expuse în mod deosebit şi prin împrejmuiri o dată cu începerea reabilităţii căii ferate Bucureşti-Ploieşti, de exemplu. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Replică? Nu mai este cazul. Vă mulţumim, domnule ministru. Domnul Claudiu Pavelescu a primit răspuns de la domnul director Paul Coman. Deci, ar mai fi un răspuns pentru domnul Ştefan Baban de la domnul Niţu Ionel. S-au pus de acord, cred, că nu au fost prezenţi aici. Doamnelor şi domnilor, declarăm închisă şedinţa Camerei Deputaţilor de astăzi, dorindu-vă o seară plăcută, cât mai plăcută.
Şedinţa s-a încheiat la ora 19,25.
|
