Dezbateri parlamentare

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la punctul următor de pe ordinea de zi, la prezentarea interpelărilor: 30 de minute. Vă reamintesc că suntem la capitolul prezentarea interpelărilor şi nu la dezvoltarea lor. După ce vor fi prezentate interpelările, urmează răspunsurile la interpelările de data trecută şi când vă veţi dezvolta interpelarea, iar ministrul vă va răspunde.

Stimaţi colegi,

Prima interpelare va fi dezvoltată de cei care au formulat-o, domnii deputaţi: Dan Coriolan Simedru, Puiu Haşotti şi Eugen Nicolaescu. Rog pe unul din cei trei să dezvolte interpelarea adresată Guvernului. Cine răspunde din partea Guvernului la această interpelare? Domnul ministru Şerban Mihăilescu. Vă rog să poftiţi la pupitru!

Din partea celor care au adresat interpelarea: Dan Simedru, Puiu Haşotti, Eugen Nicolaescu este cineva?

După regulament, dacă nici unul din cei trei care au formulat nu îşi susţine interpelarea, nu se mai răspunde.

Următorul, Viorel Coifan. Domnul Viorel Coifan. Nu este în sală? Bun. Nu se răspunde la interpelare.

Domnul Emil Boc, Grupul parlamentar al PD. Poftiţi!

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Interpelarea se adresează domnului prim-ministru Adrian Năstase, întrucât vizează un aspect de politică a Cabinetului Năstase. Cabinetul Năstase a dispus recent reducerea personalului din agenţiile de protecţia mediului cu 30%, conform Hotărârii de Guvern nr.17/2001. Această decizie a Cabinetului Năstase este criticabilă, discutabilă prin urmare din cel puţin următoarele puncte de vedere:

1. Programul de guvernare al Cabinetului Năstase la capitolul privind "Protecţia mediului înconjurător", este vorba de cap.3.3.10, face următoarele menţiuni:

a) conservarea şi dezvoltarea capitalului uman din domeniul mediului;

b) crearea de noi locuri de muncă în domeniul mediului înconjurător.

Având în vedere aceste prevederi din programul de guvernare se pune, pe bună dreptate, întrebarea: actualul Cabinet Năstase aplică sau nu aplică programul de guvernare al Cabinetului Năstase acceptat de către Parlament?

2. În raportul anual al Uniunii Europene pentru 1999 privind progresele României pentru aderare se menţionează expres faptul că în domeniul mediului, având în vedere, subliniez, capacitatea instituţională scăzută privind resursele umane, financiare şi legislative se recomandă păstrarea numărului de personal. Repet, citesc dintr-un raport al Uniunii Europene. Având în vedere aceste declaraţii se pune din nou întrebarea dacă Guvernul Năstase doreşte în fapt aderarea la Uniunea Europeană sau doar o doreşte la nivel declarativ în nişte fraze rămase fără acoperire în programul de guvernare, întrucât realitatea practică este cu totul şi cu totul alta.

3. Prin reducerea numărului de personal din agenţiile de protecţia mediului se realizează de fapt reducerea capacităţii de reacţie a lucrătorilor de mediu în condiţiile în care un specialist în probleme de mediu se formează foarte greu, în cel puţin 5 ani. Prin urmare, o pierdere momentană a unui număr de posturi înseamnă pierderea unor specialişti din sistem, care vor deveni şomeri şi nu vor mai putea fi utilizaţi conform pregătirii lor. De asemenea, amplificarea recentă a problemelor legate de protecţia mediului impune mărirea numărului de specialişti în acest domeniu şi nicidecum restrângerea acestuia, pentru că dacă alte ţări din Uniunea Europeană, la care sperăm să aderăm, au comisari ai mediului pentru monitorizarea diferitelor instituţii de mediu, noi îi reducem într-un mod cu totul şi cu totul surprinzător. Mai mult decât atât se dovedeşte o incoerenţă a politicii Guvernului dacă analizăm modul de gestionare a resurselor umane existente în acest moment. Sub acest aspect putem afirma faptul că instituţiile de mediu nu sunt bine gestionate din punctul de vedere al personalului, iar autoritatea centrală din domeniu nu a intervenit. Vă vom da câteva exemple pentru a ne susţine acest argument. La Iaşi, dintr-un total de 66 de oameni care lucrează la Agenţia pentru Protecţia Mediului, 18 lucrează la Direcţia financiar-contabilă, când, prin urmare, accentul ar trebui să fie pus pe monitorizare şi nu pe aspectele administrative de contabilitate. La Vaslui, din 50 de posturi, 20 sunt la monitorizarea acţiunilor de mediu şi 14 la financiar-contabilitate. Se pune întrebarea: unde aceste departamente pot fi gestionate foarte bine prin nişte computere, prin aceşti noi parametri informaţionali, avem nevoie de aproape acelaşi număr de oameni ca şi pentru monitorizarea acţiunilor de mediu? Deci, iată o gestiune proastă şi o decizie pripită în privinţa disponibilizărilor de personal. În schimb, putem avea exemple bune la Bucureşti, unde, din 90 de persoane angajate, doar 12 lucrează la Serviciul de finanţe-contabilitate. Deci, iată că şi prin această gestionare corectă a resurselor umane din interiorul agenţiilor de protecţie a mediului, s-ar fi putut realiza o aplicare a programului de guvernare.

Faţă de aceste considerente, noi am solicitat şi solicităm reconsiderarea politicii Cabinetului Năstase în domeniul mediului în concordanţă cu programul de guvernare şi cu actele Uniunii Europene la care suntem parte. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc. Domnul secretar de stat Petru Liticiu îl invit să răspundă la această interpelare.

Domnul Petru Liticiu:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Referitor la interpelarea parlamentarilor privind programul de guvernare a Cabinetului Năstase, cu precădere la conservarea şi dezvoltarea capitalului uman din domeniul mediului şi crearea de noi locuri de muncă în domeniul mediului înconjurător, precizăm următoarele.

Conservarea şi dezvoltarea capitalului uman în domeniul mediului presupune în mod deosebit creşterea eficienţei, profesionalismului acestuia conform cerinţelor specifice ale Uniunii Europene, care pun accent deosebit pe competenţa profesională, şi nu neapărat pe numărul de personal.

În condiţiile asigurării unui personal competent din punct de vedere profesional, pot fi realizate, chiar în condiţiile unui personal redus numeric cu 30%, obiectivele cuprinse în Programul de guvernare la capitolul - "Protecţia mediului înconjurător".

În acest fel, se pot atinge obiectivele fundamentale prevăzute în Programul de guvernare la capitolul - "Reforma administraţiei publice centrale şi locale - Dezvoltarea regională", şi anume: restructurarea profundă a administraţiei publice centrale şi locale; schimbarea de fond a raportului dintre administraţie şi cetăţean; stoparea birocraţiei; coerenţa actului administrativ; perfecţionarea managementului în administraţie.

Ca urmare a unei capacităţi reduse de reacţie a personalului din fostele agenţii pentru protecţia mediului, au fost posibile poluări accidentale cu consecinţe grave asupra mediului înconjurător şi a sănătăţii populaţiei, inclusiv cu efecte transfrontaliere.

Sunt evidente şi relevante lanţul de accidente miniere din zona Baia Mare, petrecute în cursul anului 2000, gravele şi repetatele poluări cu cianuri de la Fălticeni, cu petrol, ca urmare a spargerilor conductelor de transport, poluarea Dunării cu produse petroliere, neidentificarea la timp a unui mare număr de vagoane cu substanţe toxice prezente în diverse judeţe; şi în prezent ne-am confruntat cu poluarea cu ape amoniacale de la DOLJCHIM, poluare ce putea fi prevenită.

Aspectele semnalate mai sus, ineficienta folosire a personalului de la fostele agenţii pentru protecţia mediului, datorită slabei calificări profesionale a unei părţi din personalul existent, aceştia au fost adeseori îndrumaţi la verificarea unor obiective fără impact major asupra mediului, reprezentând o pondere de peste 70% din totalul controalelor efectuate în perioada 1997-2000, au condus la luarea deciziei de reducere a acestuia.

Precizăm că peste 60% din personalul redus este reprezentat din salariaţi cu pregătire generală şi medie care deţineau funcţii administrative, iar diferenţa o reprezintă specialişti cu o slabă pregătire profesională, implicare redusă în rezolvarea sarcinilor, cu performanţe profesionale scăzute, precum şi cu sancţiuni disciplinare şi administrative.

Mai mult, reducerea de personal s-a făcut diferenţiat pe inspectorate în funcţie de complexitatea activităţilor cu impact asupra mediului din fiecare judeţ, pe baza unor criterii de normare a numărului de personal. Chiar şi personalul rămas va fi supus unei verificări profesionale amănunţite, care va conduce la menţinerea personalului cu cea mai înaltă calificare şi creşterea eficienţei activităţilor inspectoratelor de protecţie a mediului.

În ceea ce priveşte crearea de noi locuri de muncă în domeniul mediului înconjurător, prevăzută în Programul de guvernare, menţionăm că aceasta are în vedere crearea de compartimente de protecţie a mediului la marile obiective economice cu număr de personal de specialitate corespunzător.

Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului are ca obiectiv creşterea numărului de controale la obiectivele cu impact deosebit asupra mediului în detrimentul celor nesemnificative şi urmărirea cu strictele a programelor de investiţii în domeniul mediului, agenţilor economici. Această măsură are în vedere preîntâmpinarea evenimentelor periculoase pentru mediu.

În măsura în care realizarea obiectivelor aderării la Uniunea Europeană şi complexitatea situaţiei de mediu din anumite judeţe o vor cere, ministerul va analiza posibilitatea creşterii unui număr de personal în concordanţă cu o capacitate sporită de alocare a resurselor bugetare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ştefan Baban are două interpelări: una adresată Ministerului Muncii şi una Departamentului de Control Anticorupţie al Guvernului.

Domnul Emil Boc (din sală):

Domnule preşedinte, vă rog, am o replică!

Domnul Valer Dorneanu:

Replică? Vă rog.

Domnul Emil Boc doreşte să adauge ceva.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

În primul rând ţinem să mulţumim domnului secretar de stat pentru amabilitatea avută de a ne răspunde interpelării noastre, dar, totuşi, ţinem să subliniem încă de la începutul acestei legislaturi, că ne aflăm în faţa unei practici, după părerea noastră, nelegale, întrucât interpelarea era adresată domnului prim-ministru şi viza un aspect al politicii Guvernului, iar art.167 scrie negru pe alb că primul-ministru răspunde la interpelare, şi nu altcineva. Deci, noi considerăm că atunci când este vorba de această instituţie fundamentală de control, a Legislativului asupra Executivului, ar fi bine ca primul-ministru să fie prezent aici, indiferent că este vorba de o problemă de mediu sau de o problemă de protecţie socială, dacă interpelarea îi este adresată şi să răspundă la aceste întrebări, ca un semn de respect faţă de Legislativ şi de tratare corectă a raporturilor dintre Legislativ şi Executiv, aşa cum Programul de guvernare şi-a propus.

Nu putem fi, iarăşi, de acord cu argumentele oferite de domnul secretar de stat, întrucât necalificarea sau proasta lor pregătire nu se justifică în condiţiile în care, totuşi, în România există o lege pe baza căreia se organizează concursuri pentru ocuparea poziţiilor respective şi nu putem afirma faptul că acele poziţii au fost ocupate printr-un concurs desfăşurat nelegal sau fără respectarea normelor prevăzute.

Prin urmare, cu aceste observaţii, vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Ştefan Baban.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Prima interpelare se adresa domnului Ovidiu Grecea, şeful Corpului de Control al Guvernului.

Obiectul interpelării se referea la cele două fabrici cu tradiţii vechi în industria sticlei şi ceramicii fine S.C. STIPO Dorohoi S.A. şi S.C. PORŢELANUL S.A.

Se pare că în ultimii patru ani, tradiţia, competitivitatea şi renumele n-au reprezentat criteriile esenţiale pentru FPS. Ambele unităţi s-au confruntat şi se confruntă şi în prezent cu mari probleme, începând de la cele economice şi terminând cu cele sociale.

Ambele unităţi şi oamenii care muncesc aici au crezut şi poate mai cred că singura şansă de supravieţuire şi prosperitate o reprezintă privatizarea. Desigur, se gândeau la o privatizare corectă, eficientă şi mai ales utilă ambelor părţi participante. Dar se pare că în faţa corectitudinii şi a încrederii, câştig de cauză a avut lăcomia, dorinţa de îmbogăţire rapidă şi lipsa de scrupule. Cum altfel se poate caracteriza privatizarea făcută la cele două societăţi?

Pentru S.C. PORŢELANUL S.A. Dorohoi, privatizarea nu a însemnat decât un lung şir de nedreptăţi şi nelegalităţi. Începând cu modul dubios de ţinere a licitaţiilor, excluderea competitorilor care prezentau garanţii solide şi aveau experienţă în acest domeniu, excluderea asociaţiei salariaţilor prin practicarea unui preţ ridicat pe acţiune şi acordarea pachetului majoritar unei persoane fizice din judeţul Galaţi care a semnat un contract de vânzare-cumpărare ce conţinea modificări importante privind strategia de dezvoltare şi personalul unităţii, modificări pe care FPS Filiala Botoşani, fie le-a camuflat sub răspunsuri evazive la solicitările sindicaliştilor, fie a anunţat tardiv măsurile drastice referitoare la disponibilizarea a peste 30% din personal. În rest, dezvoltarea economică şi investiţii identice cu toate contractele de vânzare-cumpărare ale FPS.

Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi S.C. STIPO S.A. Dorohoi, cu deosebirea că "investitorul strategic" este un cunoscut patron sucevean - Corneliu Petreanu, care în prezent are un dosar penal întocmit de Parchetul Cluj.

Încă de la prima licitaţie organizată de FPS Filiala Botoşani, Sindicatul Sticlarul la S.C. STIPO S.A. Dorohoi a atras atenţia asupra neseriozităţii şi incorectitudinii omului de afaceri sucevean, care a achiziţionat şi alte unităţi din domeniul sticlei şi pe care a uitat să le plătească până la achitarea contravalorii lor conform contractelor semnate.

Rezultatul final, cu complicitatea protectorilor săi din FPS-ul central, domnul Petreanu a achiziţionat şi STIPO Dorohoi, urmând aceleaşi principii ca şi celelalte investiţii - pierdere sau dezmembrare.

Prezentând situaţia acestor două unităţi mari şi de renume ale industriei sticlei şi ceramicii fine, solicit Corpului de Control al Guvernului, şi în special domnului Ovidiu Grecea, ca, în cel mai scurt timp, să prezinte datele cunoscute despre privatizarea S.C. PORŢELANUL şi S.C. STIPO Dorohoi, precum şi efectuarea unui control la sediul celor două unităţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Guvernului, domnul ministru Bobiş.

Domnul Theodor Bobiş:

Domnule deputat Ştefan Baban, domnul secretar de stat Ovidiu Grecea cere scuze că nu poate personal să vă prezinte răspunsul la interpelare. Este plecat din Bucureşti în zona Brăilei.

Am să dau citire răspunsului dânsului.

Referitor la S.C. STIPO Dorohoi S.A., urmare a sesizării Sindicatului Liber al Sticlarilor S.C. STIPO Dorohoi, înregistrată la Departamentul de Control al Guvernului cu nr.7/1258 din 12.VIII.1999, s-a procedat la verificarea aspectelor semnalate în legătură cu privatizarea S.C. STIPO Dorohoi S.A.

Acţiunea de verificare s-a realizat începând cu data de 14.X.1999 cu participarea reprezentanţilor Prefecturii judeţului Botoşani, Fondului Proprietăţii de Stat - Direcţia teritorială Botoşani Direcţiei judeţene de muncă şi protecţie socială, Gărzii Financiare, Inspectoratului de Poliţie al judeţului Botoşani, şi Direcţiei finanţelor publice Botoşani.

La data de 15.XII.1999, Departamentul de Control al Guvernului a întocmit Nota de control nr.7/1258 din 2001, a cărui sinteză a fost aprobată de primul-ministru - la acea dată, domnul Mugur Isărescu.

Urmare a verificărilor efectuate în legătură cu aspectele semnalate şi conform documentelor puse la dispoziţie pe perioada controlului, s-au desprins următoarele concluzii:

1. Referitor la verificarea modului de organizare şi desfăşurare a vânzării pachetului de acţiuni gestionat de Fondul Proprietăţii de Stat la S.C. STIPO S.A. Dorohoi, Fondul Proprietăţii de Stat, Direcţia teritorială Botoşani, s-a achitat potrivit prevederilor legale, de organizarea şi desfăşurarea vânzării pachetului de acţiuni gestionat de S.C. STIPO S.A. Dorohoi.

Afirmaţia din sesizare, potrivit căreia plata pachetului de acţiuni s-ar fi făcut incomplet, nu s-a confirmat.

2. Referitor la verificarea modului de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 48 din 1997 cu privire la protecţia socială a salariaţilor în cazul transferului de proprietate asupra acţiunilor, nu s-a dovedit reală afirmaţia din sesizare, potrivit căreia vânzătorul nu şi-ar fi îndeplinit obligaţia de a anunţa salariaţii în cazul în care va aplica clauza din Contractul nr.21 din 19.IV.1999, privind disponibilizarea a maximum 30% din personal, deoarece această prevedere nu a fost pusă în practică.

Până la data controlului, au fost disponibilizaţi doi salariaţi care nu solicitaseră plăţi compensatorii.

3. Referitor la alte aspecte rezultate ca urmare a acţiunii de control.

Cu privire la cesionarea acţiunilor deţinute de SIF Muntenia S.A. la S.C. STIPO S.A. Dorohoi, nu s-a dovedit reală afirmaţia din sesizare potrivit căreia ar fi fost cuprinsă în Contractul de vânzare-cumpărare nr.21 din 19.IV.1999 o clauză de preemţiune asupra procentului de 24,315% din acţiunile gestionate de SIF Muntenia S.A. la S.C. STIPO S.A. Dorohoi şi care au fost ulterior cesionate FPS.

Cu privire la provenienţa sumelor de bani cu care domnul Petreanu Corneliu a achitat preţul pachetului de acţiuni de la S.C. STIPO S.A. Dorohoi.

Domnul Petreanu Corneliu a achitat, în realitate, doar contravaloarea preţului pentru cele 6.280 de acţiuni corespunzătoare sumei depuse iniţial drept garanţie de participare la şedinţa de licitaţie.

Domnul Petreanu Corneliu, nefiind de drept proprietarul a 72.730 de acţiuni la S.C. STIPO S.A. Dorohoi, în calitate de preşedinte al Consiliului de administraţie al S.C. SOMVETRA S.A. Gherla, şi cu sprijinul direct al conducerii societăţii, s-a împrumutat de la aceasta cu suma de 2.000.075.000, pe care a utilizat-o în nume personal pentru achitarea datoriilor făcute în vederea achiziţionării pachetului de acţiuni de la S.C. STIPO S.A. Dorohoi, în calitate de persoană fizică.

Conform Notei nr.124.532 din 10.XII.1999, emisă de Garda Financiară, fapta întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art.266 pct.3 din Legea nr.31/1990 republicată şi se pedepseşte cu închisoare de la l la 5 ani.

Faţă de aspectele constatate, Departamentul de Control al Guvernului a formulat următoarele propuneri:

1. Prefectura judeţului Botoşani, împreună cu FPS Direcţia teritorială Botoşani, Direcţia judeţeană de muncă şi protecţie socială, Direcţia generală a finanţelor publice şi controlul finanţelor de stat Botoşani, Garda Financiară, Secţia Botoşani şi I.P.J. Botoşani vor analiza aspectele prezentate, luând măsuri în consecinţă.

2. Inspectoratul de Poliţie al judeţului Cluj va aprofunda cercetările cu privire la provenienţa sumelor de bani cu care domnul Petreanu Corneliu a achitat preţul pachetului de acţiuni de la S.C. STIPO S.A. Dorohoi.

În funcţie de rezultatul cercetărilor, I.P.J. Cluj va sesiza Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj.

3. Garda Financiară va verifica corectitudinea efectuării vărsămintelor, taxelor şi impozitelor la bugetul de stat, precum şi legalitatea operaţiunilor comerciale derulate la S.C. ERBISTAR S.R.L. Suceava, S.C. STEIN TRADING S.R.L. Braşov şi S.C. SOMVETRA S.A. Gherla judeţul Cluj.

4. Fondul Proprietăţii de Stat va analiza oportunitatea rezoluţionării Contractului nr. 21 din 19.IV.1999 şi reluarea procesului de privatizare a S.C. STIPO S.A. Dorohoi.

Cu ocazia verificărilor efectuate de instituţiile nominalizate în Capitolul "Propuneri" din Nota de control al I.P.J. Cluj în data de 3.XII.1999, a început urmărirea penală în dosarul nr. 87.867/0528/1999 împotriva numiţilor: Petreanu Corneliu, preşedintele Consiliului de administraţie al S.C. SOMVETRA S.A. Gherla, Ochişor Gheorghi, director general, şi Găteanu Aurelia, director economic la aceeaşi societate, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute la art.266 pct.2 şi 3 din Legea nr. 31/1990, art.246, art.290 şi art.291 Cod penal.

Prin adresa nr.4/4.192 din 18.IV.2000, Fondul Proprietăţii de Stat a transmis Departamentului de Control al Guvernului Nota nr. P/526 din 1.II.2000 întocmită de Direcţia control intern, în conţinutul căreia s-a specificat că: "Desfiinţarea Contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni nr. BT.21 din 19.IV.1999 se poate face printr-o hotărâre judecătorească dacă se constată de către organele abilitate ale statului ca neregulă modalitatea de plată efectuată de cumpărător".

În urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii Sindicatului Sticlarilor S.C. STIPO S.A. Dorohoi şi CNSRL FRĂŢIA în data de 15.II.2001, conducerea Departamentului de control şi anticorupţie al Guvernului a hotărât să extindă şi să aprofundeze verificările privind privatizarea atât la S.C. STIPO S.A. Dorohoi, la AP APS Filiala Iaşi, începând cu data de 08.03.2001, cât şi cu privire la celelalte societăţi comerciale din domeniul sticlăriei în care a fost implicat Petreanu Corneliu, soţia acestuia şi persoane din anturajul său.

Referitor la S.C. PORŢELANUL S.A. Dorohoi, întrucât până în prezent Departamentul de control şi anticorupţie al Guvernului nu a efectuat nici o verificare cu privire la privatizarea S.C. PORŢELANUL S.A. Dorohoi, aceasta va fi efectuată cu ocazia deplasării la AP APS Filiala Iaşi. Semnează domnul secretar de stat Ovidiu Grecea.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Ştefan Baban este rugat să prezinte cea de a doua interpelare adresată Ministerului Muncii.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Sigur că trebuia ca să fac referire la prima interpelare, sigur că-i accept scuzele domnului Grecea. Eu aştept să se facă un control serios. FPS-ul a dispărut. Aş putea să vă informez că cei de acolo sunt nemulţumiţi de divizarea care s-a făcut, iar, mai nou, acum, cu 1 martie, urmează ca 30% din personalul "Porţelanului" să iasă în şomaj în condiţiile în care situaţia pe total judeţ este dezastruoasă - în jur de 20% şomaj.

Cam atât. Sper că voi primi un răspuns care să mulţumească pe oamenii de acolo.

Vă mulţumesc.

Cea de a doua interpelare este adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii şi solidarităţii sociale.

Începând cu data de 1.III.2001, salariul minim brut pe ţară va creşte la 1.400.000 lei, o iniţiativă lăudabilă din partea Guvernului, având în vedere că marea majoritate a angajaţilor din sectorul particular sunt plătiţi la acest nivel, dar, în acelaşi timp, este şi o piatră de încercare pentru mici întreprinzători.

Pentru a susţine aceste puncte de vedere, vă voi prezenta pe scurt argumentele pro şi contra faţă de această situaţie, argumente care derivă din situaţia economică a ţării şi a zonei din care provin - judeţul Botoşani.

Majorarea salariului minim brut pe ţară s-a făcut pentru a acoperi în mai mare parte cerinţele angajaţilor, coroborat cu faptul că va fi important şi la stabilirea drepturilor de pensii odată cu intrarea în vigoare la data de 1.IV.2001 a noii Legi a pensiilor.

Majorarea aceasta este binevenită, deci, până la un punct. Acel punct reprezintă cuantumul procentual pe care-l are de achitat angajatorul pentru angajaţii săi, cuantum care reprezintă aproximativ 56 %, incluzând şi asigurările de sănătate. Dar, dacă adăugăm la acestea şi cheltuielile cu utilităţi, închirieri, furnizori şi altele, reiese că patronul, având în vedere puterea scăzută de cumpărare a populaţiei, nu are şanse de acoperire a acestei minime cheltuieli.

Spre deosebire de celelalte guverne, Guvernul Năstase a hotărât ca majorarea salariului minim brut pe ţară să aibă loc odată cu venirea primăverii, după o perioadă de hibernare a activităţilor particulare, în timpul sezonului rece.

Angajatorii cred însă că, şi după această dată, afacerile vor hiberna, fiind nevoiţi chiar să disponibilizeze personal prin restrângerea activităţii. Că au dreptate o demonstrează efectele anterioare ale celor două majorări - din februarie şi decembrie 2000. Motivul este simplu. Pentru un angajat, pe lângă salariul minim brut, pe care trebuie să-l garanteze, angajatorul va trebui să vireze statului încă 800 de mii de lei, reprezentând obligaţiile legale.

În aceste condiţii, fie va practica munca la negru - şi deci evaziunea fiscală -, fie numărul locurilor de muncă se va reduce, crescând, în acelaşi timp, numărul şomerilor.

În aceste condiţii, solicit Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale să prezinte măsurile active şi concrete de protecţie socială care vor fi puse în practică odată cu majorarea salariului minim brut pe ţară, pentru ca, într-adevăr, această măsură să aibă efectele scontate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul ministru Ioan Giurescu.

Domnul Ioan Giurescu:

Doamnelor şi domnilor,

Potrivit Convenţiei nr. 131/1970 privind fixarea salariilor minime, elaborate sub egida Organizaţiei Internaţionale a Muncii, stabilirea salariului minim pe ţară constituie o opţiune bazată pe un cumul de factori, în principal reprezentând condiţiile economice ale societăţii şi necesităţile de trai ale salariaţilor, evaluate pe baza coşului minim de consum lunar.

Coşul minim de consum lunar constituie un instrument de fundamentare a politicii sociale cu privire la salariul minim, fiind relevant, în primul rând sub aspectul nivelului cheltuielilor pe care le presupune acoperirea acestuia.

Creşterea salariului de bază minim brut pe ţară de la 1 milion de lei lunar la 1.400.000 lei lunar a fost determinată în funcţie de evoluţia valorii coşului minim de consum lunar aferent unei persoane şi reprezintă 96% din valoarea salariului de bază minim determinat pe baza acestuia.

Majorarea salariului de bază minim brut pe ţară la valoarea de 1.400.000 lei are ca scop stimularea procesului de remotivare a muncii, astfel încât un salariat să realizeze un câştig mai mare decât un şomer sau alt asistat social şi care să permită un minim decent de viaţă.

Totodată, s-a avut în vedere realizarea unei protecţii sociale a tinerilor încadraţi în muncă atât în sectorul bugetar, cât şi în sectorul concurenţial, aspecte care sunt în concordanţă cu politica salarială din Programul de guvernare.

Vreau să vă anunţ că astăzi am semnat Acordul social cu sindicatele şi patronatele, în care era prevăzut ca salariul minim brut pe ţară să crească de la 1 milion la 1.400.000 lei. Deci, avem şi întelegerea partenerilor sociali în acest sens.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Vă rog să fiţi de acord ca să revenim la interpelarea pe care trebuia s-o dezvolte domnul Dan Simedru, care lipsea la ora respectivă din sală, având în vedere că şi domnul ministru Şerban Mihăilescu este prezent.

Domnule ministru Mihăilescu, vă rog să fiţi atent la dezvoltarea interpelării.

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În primul rând îmi cer scuze că nu am fost la timp aici, cu toate că, după cum scrie în Regulamentul Camerei Deputaţilor, interpelările încep la ora 18,30, oră la care eu am fost în sală. Din păcate, au început astăzi mai devreme şi acesta este motivul pentru care am întârziat.

Interpelarea mea se adresează domnului prim-ministru Adrian Năstase.

Obiectul interpelării este nerespectarea Legii funcţionarului public şi declanşarea procesului de pedeserizare a administraţiei publice centrale şi locale de către actualul Guvern.

Preşedintele României Ion Iliescu şi premierul Adrian Năstase au anunţat în cadrul unor apariţii la posturile de Televiziune că disponibilizarea unui corp de funcţionari publici s-a făcut nu pe criterii politice, ci din cauza incompetenţei celor în cauză.

Această afirmaţie ni se pare cel puţin hilară, având în vedere faptul că aceşti funcţionari au fost în urmă cu foarte puţin timp atestaţi pe posturi, demonstrându-şi, în urma unor examene, competenţa.

Faptul că reprezentanţii unui Guvern îi declară pe unii funcţionari publici competenţi iar, la câteva luni, schimbându-se Guvernul, aceştia devin subit incompetenţi, nu lasă loc la altă interpretare decât la aceea că Ion Iliescu şi Adrian Năstase au declanşat pedeserizarea.

Potrivit Statutului funcţionarilor publici, din acel corp de funcţionari publici destituit abuziv, acel corp are alternativa redistribuirii pe posturi în alte instituţii ale administraţiei centrale de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.

Ce posibilităţi de reangajare mai poate oferi Guvernul României acestui corp de funcţionari publici în condiţiile în care eticheta cu care au fost disponibilizaţi a fost aceea de incompetenţi, mai ales că, spre exemplu, la fostul Departament al relaţiilor cu Parlamentul, noul ministru Acsinte Gaspar nu a avut nici o discuţie cu cei disponibilizaţi?

Domnule prim-ministru,

Nu credeţi că, producând o asemenea instabilitate în corpul funcţionarilor publici, va avea de suferit însuşi cetăţeanul român? Pentru că, din ce în ce mai puţini oameni competenţi vor dori să devină funcţionari publici, pentru a nu fi expuşi la epurări politice şi calificative neadevărate, care-i discreditează în ochii familiei, ai rudelor, vecinilor şi cunoştinţelor.

Aştept cu interes argumentaţia dumneavoastră şi sper, de această dată, să lăsăm interesele politice deoparte şi să privim spre viitorul european al României.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul ministru Şerban Mihăilescu.

Domnul Petru Şerban Mihăilescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În legătură cu interpelarea adresată domnului prim-ministru de un grup de deputaţi de la Partidul Naţional Liberal, ţin să aduc la cunoştinţă domnilor deputaţi următoarele.

Prin Hotărârea nr.39 din 28 decembrie 2000, Parlamentul a acordat încredere Guvernului şi în această hotărâre se specifică şi aprobarea programului de guvernare ale cărui criterii şi valori au fost expuse la timpul potrivit. Noua concepţie guvernamentală reflectă însă voinţa PDSR-lui de modernizare şi adaptare completă a administraţiei publice la realităţile societăţii.

În aceste condiţii, Guvernul a procedat la o reorganizare de anvergură care a presupus înfiinţarea unor ministere noi şi a altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, au fost desfiinţate o serie întreagă de agenţii care nu corespundeau obiectivelor cuprinse în programul de guvernare şi a căror menţinere s-ar fi constituit într-un adevărat balast al aparatului administrativ. Mai mult, potrivit celor prevăzute în programul de guvernare, noi ne-am luat angajamentul ca să reducem în mod eşalonat, cu circa 30%, persoanele ministerului şi agenţiile guvernamentale reorganizate. Şi, am avut posibilitatea să vedem cât de încărcate au fost vechile organigrame faţă de ce s-a propus acum, deşi noi am realizat circa 20% reducere, urmând ca restul de 10% să fie pus în practică până la sfârşitul anului.

Rezultă, evident, că există o serie întreagă de cerinţe obiective, concret domnii deputaţi care au semnat interpelarea respectivă, care au exclus, că noi ar fi trebuit să păstrăm situaţia rezolvată în momentul atestării pe funcţii din iulie 2000. În legătură cu această problemă a atestării ţinem să facem o precizare. Conform Legii nr.188/1999, cei care au fost în Parlament îşi aduc aminte în ce condiţii a fost votată?, numai atestarea pentru funcţiile de conducere s-a făcut pe bază de examen, nu şi cea pe funcţie de execuţie. Deci n-am fi avut această obligaţie decât pentru cei care au avut atestarea pe funcţie de conducere.

Concret, fără să vă explicăm prevederile legii, pe care noi le-am respectat în totalitate, aşa cum sunt ele, spre deosebire cu ce s-a întâmplat în 1997, şi n-aş vrea să revin la furtuna pe care au făcut-o acolo, aş vrea să le atrag atenţia asupra modului total incorect în care au fost prezentate realităţile clare. Mă refer la Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul: domnul ministru Acsinte Gaspar a organizat examenul, a avut interviuri cu fiecare salariat din cadrul fostului Departament pentru relaţia cu Parlamentul, a menţinut pe posturi 15 persoane din cele 21 existente la data preluării puterii. Aceste persoane au fost selectate pe criterii pur profesionale. Este cu totual fals că cei de la Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul au fost daţi afară şi vreau să se reţină că este o afirmaţie falsă care s-a făcut în interpelări.

Secretariatul General al Guvernului: am redus de la 113 posturi la 97, nici o persoană nu a fost disponibilizată. Fiecare persoană a primit un alt loc de muncă în cadrul structurilor existente.

Vă rugăm foarte mult, pentru că aceste cifre şi aceste afirmaţii ajunse şi în presă, stimaţi colegi deputaţi, să vă informaţi exact de la noi în legătură cu momentul în care se fac, pentru că daţi o imagine care nu e reală.

Ministerul Informaţiilor Publice a preluat peste 90% din personalul fostelor departamente pentru comunicare, pentru minorităţi naţionale şi de dialog social, la care dumneavoastră afirmaţi că au fost daţi afară. Pentru cele câteva cazuri, care au rămas într-adevăr nerezolvate, de la toate aceste ministere s-au făcut diligenţele respective la Agenţia pentru Funcţionar Public, aşa cum am rezolvat.

În legătură cu afirmaţia cu serviciile descentralizate. Dau o singură cifră, pentru că nu vreau să mă lungesc foarte tare. Din cele 1600 de posturi care sunt centralizate la nivelul Guvernului ca făcând parte din serviciile descentralizate nu s-au făcut schimbări decât în 130 de cazuri. Vă rog să apreciaţi coeficientul faţă de anul 1997, în special pentru cei de la PNL, nu pot să nu mă aplec asupra acestui an de referinţă. Deci un număr foarte mic în care marea majoritatea au fost ca urmare a demisiei titularilor, circa 2/3, sau eliberarea pe motive care le pot fi imputabile cum s-a întâmplat cu poluările sau anumite chestiuni legate de activitatea de sănătate.

Rezultă, fără echivoc, că susţinerile autorului interpelării se bazează fie pe informaţii neverificate, fie pe nestudierea completă a actelor normative în baza cărora s-a procedat la reorganizarea sistemului administraţiei publice centrale. În ceea ce priveşte Guvernul Adrian Năstase, afirm cu tărie şi în deplină cunoştinţă de cauză că vom respecta prevederile legale, nu vom face abuzuri din acest punct de vedere şi nu există nici un fel de caz de "pedeserizare" în această chestiune. Numai faptul că avem în continuare un număr mare de miniştri care nu au statutul politic al unui membru de partid sau fac parte din alte partide dovedeşte deschiderea noastră pentru această chestiune.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru.

Domnul Dan Simedru doreşte să facă o precizare cu privire la acest răspuns.

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Din păcate, domnul secretar general al Guvernului şi coleg deputat, Şerban Mihăilescu, a venit aici cu un răspuns care sună cam aşa: eu întrebam cât este ceasul şi dânsul îmi răspunde că nu plouă afară.

Vreau să spun că, într-adevăr, Guvernul a făcut modificări în ceea ce priveşte numărul de ministere, în ceea ce priveşte organigrama, dar şi eu am dreptate, au fost făcute disponibilizări de pe funcţii similiare, schimbându-se titulatura. Legea nu a fost respectată decât în litera ei, nu a fost respectată în spiritul legii, este cuvântul meu contra cuvântului dumneavoastră sau accept să vă cred că domnul Gaspar a ţinut interviuri cu fiecare persoană, dar am informaţii de la persoane cu care domnul Gaspar, din păcate, nu a discutat şi a făcut, dacă luăm la procent, procentul este destul de mare de disponibilizări faţă de câţi angajaţi avea ministerul respectiv.

Vreau să vă spun că ceea ce am sesizat este adevărat şi vă dau un exemplu cât se poate de clar, chiar din presă, potrivit prefectului de Dolj, Cornel Mondea, citat de Mediafax, se spune foarte clar că pentru funcţia de comandant al Inspectoratului de Poliţie Dolj au existat 3 propuneri, iar Constantin Codiţă a fost desemnat pentru această funcţie de către Biroul judeţean Gorj al PDSR-ului.

Domnule preşedinte, se dovedeşte foarte clar, chiar şi în structurile militarizate, birourile permanente se pare că sunt agenţii locale de testare a funcţionarilor publici şi ai cadrelor armate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doriţi să intervenţi? Pe procedură? Vă rog.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am rugămintea să atrageţi atenţia colegilor că Regulamentul Camerei Deputaţilor, la articolului care prevede interpelări limitează dreptul la replică la 2 minute şi nu numai acest lucru, dar şi faptul că interpelările care sunt adresate miniştrilor şi Guvernului României sunt pe teme de maximă importanţă şi nu pe teme de nominalizări de strategie economică, este bine ca fiecare dintre colegii noştri să citească mai întâi prevederile regulamentare şi apoi să comenteze aici, la această tribună, la un timp pe care totuşi i-l permite Regulamentul şi pe cât posibil cu bunul simţ care este absolut necesar în a da o replică.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Iulian Mincu să-şi dezvolte interpelarea adresată Ministerului Sănătăţii.

Domnule deputat Iulian Mincu, îmi permit să vă reamintesc că aţi dezvoltat interpelarea data trecută, acum vă rog doar să o prezentaţi.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Onoraţi colegi,

Data trecută am prezentat interpelarea, pentru ministrul sănătăţii, legată de starea de sănătate al poporului român şi am arătat că într-o revistă internaţională, care apare sub ediţia OMS, noi suntem clasaţi, din 35 de ţări europene, analizate pe 14 indicatori de sănătate, pe penultimul loc şi suntem pe penultimul loc datorită faptului că mortalitatea cea mai mare, mortalitatea generală, este în România 12 la mia de locuitori. Mortalitatea infantilă este în România, oscilând între 18,5 până la 20 la mia de locuitori.

Am arătat că avem un număr foarte mare de boli cardiovasculare, că noi ocupăm primul loc în maladiile cardiovasculare din lume. În perioada 1970-2000, bolile cardiovasculare au crescut în România de la 468 la suta de mii la semestrul I 2000 la 767 la suta de mii, în timp ce în Statele Unite, ţările din Europa de Vest şi respectiv chiar ţările apropiate în jurul nostru a scăzut la cifre care treceau, cum se întâmpla în Finlanda, peste 1000 la suta de mii, şi în Amercia, peste 763 la suta de mii, şi în restul Europei de Vest între 600-700 la suta de mii, au scăzut în această perioadă de 30 de ani sub 350-400, ajungând la cifre spectaculare, cum se întâmplă în SUA, la 330 la suta de mii, deci mai mult de 2/3 au scăzut, şi în Franţa la 191 la suta de mii.

Aş vrea să arăt ce se întâmplă şi de ce la noi există această situaţie şi am precizat de data trecută că sunt două cauze principale: pe de o parte, deteriorarea nivelului de trai şi a doua parte, asistenţa medicală deficitară a populaţiei şi lipsa de educaţie sanitară a acestei populaţii. Dacă în ţările respective, şi aş vrea să vă dau un exemplu, în Franţa s-a ajuns la 191 la suta de mii, iar cantitatea de lipide care se mînâncă în Franţa este mai mare decât la noi pe plan naţional, ajungând la 40% lipide, 16% proteine şi 44% glucide, în timp ce la noi pe plan naţional se mănâncă 79% vegetale şi numai 21% alimente de origine animală, vă daţi seama că există şi alte cauze decât cele alimentare. Şi această cauză este lipsa de asistenţă medicală. Luăm două judeţe cu mortalitatea cea mai mare din Muntenia şi două judeţe cu mortalitatea cea mai mare din Ardeal: Teleorman, 1273 la suta de mii, în timp ce media este de 733% la suta de mii, şi Giurgiu cu 1051 la suta de mii, în Ardeal există la fel două judeţe care sunt al treilea şi al patrulea ca mărime: Sălaj cu 1107 la suta de mii şi Arad cu 1004 la suta de mii. Numai că există o deosebire. Mortalitatea în Oltenia şi Muntenia se datoreşte, în general, accidentelor cerebrovasculare. Cui, deci? în primul rând, hipertensiunii arteriale. De ce? Înseamnă că populaţia nu este investigată cum trebuie, nu este tratată cum trebuie şi nu trebuia decât un singur lucru: cunoaşterea tensiunii arteriale a acestor bolnavi. Iertaţi-mă, investigaţiile noastre arată că dintr-o mie de oameni adulţi, numai între 9 şi 10 îşi cunosc tensiunea arterială în judeţele respective. În schimb, în Sălaj şi în Arad mortalitatea nu este prin hipertensiune arterială, nu este prin accidente cerebrale, ci prin infarct miocardic, prin cardiopatie ischemică, ceea ce arată o cauză deosebită - sistemul de alimentaţie şi, bineînţeles, lipsa de educaţie sanitară. Am spus data trecută că sistemul nostru medical este deficient, că medicii noştri de familie, în număr de 10680, în a căror sarcină cade prevenirea bolilor, de fapt prin activitatea lor demonstrează ineficienţă, pentru că nu a scăzut mortalitatea, nici internarea în spital, nici consultaţiile la policlinică în această perioadă.

În al doilea rând, am spus că este lipsa de bani care nu ne permite să putem aborda diagnosticul acestor bolnavi şi prevenirea acestor boli.

În al treilea rând, că noi nu avem, pe lângă posibilităţi de diagnostic, nici numărul de medici necesari. Din păcate, am asistat foarte de curând la un interviu pe care l-a dat Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi care ne spune că există un număr prea mare de medici. Permiteţi-mi să dau astăzi numărul de medici pe care îl are România, respectiv la suta de mii de locuitori în raport numai cu ţările din jur: avem 183 de medici la suta de mii şi 408 asistente medicale, în timp ce Bulgaria 344 de medici şi Slovenia 357 de medici, iar cadrele medii sanitare 681 în Slovenia, 886 în Cehia. Nu mai dau, respectiv, numărul de cadre medicale care există în celelalte ţări. Deci, problemele care stau la baza îndreptării asistenţei medicale, pe lângă problemele economice, care să îndrepte situaţia acestor oameni (mai ales mortalitatea o întâlnim în mediul rural, faţă de mediul urban pentru că, de exemplu, mortalitatea în Bucureşti este de 620 la suta de mii în timp ce în Teleorman este de 1267 la suta de mii) deci există o...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule deputat, îmi cer scuze că vă întrerup! Vă reamintesc că data trecută, la prezentarea interpelării, nu v-am întrerupt, v-am lăsat 10 minute. Acum vă reamintesc că aţi prezentat-o data trecută şi deja aţi depăşit timpul de 3 minute.

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

Referitor la interpelarea domnului deputat Iulian Mincu, prin care ne solicită să precizăm politicile guvernamentale pe care Ministerul Sănătăţii şi Familiei le are pentru ameliorarea celor precizate, vă precizez următoarele:

În primul rând, datele prezentate aici de domnul prof.dr.Iulian Mincu nu corespund realităţii. Printr-o simplă analiză şi consultare a Centrului de Calcul şi Statistică Sanitară şi Documentare medicală aţi fi constatat că datele prezentate de dumneavoastră nu sunt cele realte.

Câteva exemple: în ultimii 10 ani, populaţia României a scăzut cu 694 000 de locuitori, în loc de peste 1,5 milioane câţi afirmă în interpelare. La mortalitatea infantilă, decedaţi sub un an, la 1000 născuţi vii, conform clasificării organizaţiei mondiale a sănătăţii, mortalitatea infantilă sub 20% intră în categoria mortalităţii scăzute. TBC, aceeaşi situaţie: 104,1 cazuri noi la 1000 de locuitori în anul 1999, morbiditatea SIDA la copii a scăzut în 2000, deci de la 399 de cazuri în 1993 la 221 în 2000, la adulţi este invers.

Am să vă prezint următorul fapt. În programul de guvernare 2001-2004, Capitolul V prevede îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei. Programul guvernamental în acest domeniu porneşte de la faptul că îngrijirea sănătăţii trebuie să fie un bun social colectiv, accesibilă tuturor cetăţenilor României, indiferent de capacitatea lor de a plăti, pe fondul asigurării unui acces liber şi echitabil la serviciile de sănătate. În stabilirea acţiunilor şi măsurilor pentru realizarea obiectivului strategic "O Românie mai sănătoasă cu o morbiditate scăzută şi mai puţine decese premature" s-a luat în considerare neconcordanţa existentă între nevoile de îngrijire ale populaţiei, structurile şi orientarea serviciilor de sănătate, precum şi faptul că sistemul sanitar actual se caracterizează printr-un număr prea mare de tipuri de unităţi sanitare cu suprasolicitarea unor servicii, indiferenţa altora şi orientarea excesivă spre serviciile intraspitaliceşti în detrimentul celor ambulatorii şi comunitare.

În acest context, se va urmări dezvoltarea unor servicii medicale integrate, crearea unui sistem pluralist de finanţare a activităţii medicale, dezvoltarea şi consolidarea activităţii de privatizare, în special a activităţii medicale şi farmaceutice, crearea condiţiilor legale pentru înfiinţarea caselor de asigurări de sănătate private, definirea precisă a rolului Colegiului Medicilor din România, a Colegiului Farmaciştilor din România şi a colegiilor asistenţilor medicali, elaborarea Statutului medicului, Statutului farmacistului, Statutului cadrului medical auxiliar. Învăţământul medical va avea responsabilităţile contractuale cu programe de pregătire profesională la cel mai înalt standard internaţional atât în ceea ce priveşte partea teoretică, cât şi practică.

De asemenea, se va elabora de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Ministerului Industriei şi Energiei, până la 15 mai 2001, un program complex bazat pe principii moderne de producţie, elaborate de organe specializate europene şi adoptate de către Agenţia Naţională a Medicamentului. Acordarea de către stat a unor facilităţi pentru acces la credite ieftine medicilor şi farmaciştilor, atragerea personalului medical superior şi mediu în zone izolate sau defavorizate, salarizarea personalului sanitar superior şi mediu atât în medicina primară, cât şi în cea de specialitate, se va face în funcţie de prestaţiile efectuate, de eficienţă şi calitatea actului medical, se va promova o nouă metodă de compensare a medicamentelor, acordarea gratuită de lapte praf din producţia internă copiilor în vârstă de 0-1 an şi reorganizarea pe principiul competenţei şi eficienţei a asistenţei medicale ambulatorii de specialitate, renovarea, modernizarea şi dotarea cu aparatură de înaltă performanţă a spitalelor reprezentative, înfiinţarea de spitale, centre medico-sociale pentru persoane sărace cu venituri sub limita existenţei, acordarea de asistenţă medicală gratuită elevilor şi studenţilor.

În domeniul politicii familiale, politica se va baza pe 3 direcţii fundamentale: familiile cu copii mici, căsătoriile şi relaţiile intrafamiliale, echilibrul între muncă şi familie.

Prin programul său, Guvernul va aplică măsuri pentru crearea unui sistem real şi eficient de protecţie a familiei într-o abordare complexă care vizează reforma întregului domeniu de protecţie socială.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Mulţumesc. Pentru stenogramă, a răspuns doamna secretar de stat Luminiţa Gheorghiu.

Vă rog, poftiţi, domnule deputat.

Domnul Iulian Mincu:

Foarte pe scurt şi voi răspunde la obiect. Nu sunt de acord cu răspunsurile pe care le dă ca program Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi aş vrea să-i spun doamnei, nu ştiu dacă e medic, că o mortalitate nu se schimbă de la o zi la alta, atâta timp când nu se schimbă condiţiile economice. Aş vrea să vă spun că România are 50 de dolari pe cap de locuitor, şi pe an, pentru îngrijirea medicală, în timp ce ţările celelalte, cele din vestul Europei, oscilează între 1200-2400 de dolari pe cap de locuitor, şi pe an, iar ţările din jurul nostru oscilează între 300 şi 500 de dolari pe cap de locuitori, şi pe an.

Al doilea, nu poţi să schimbi sănătate unei populaţii când 15 până la 16% din populaţie, în momentul de faţă, suferă de arteroscleroză.

În al treilea rând, nu poţi să schimbi situaţia sănătăţii unei populaţii când alimentaţia nu se schimbă şi când cantitatea de proteine este în continuă scădere, mai ales proteinele animale.

Vreau să-i aduc aminte doamnei că populaţia de 0-14 ani a scăzut în această perioadă de la 26,7% la 18,8% şi respectiv populaţia îmbătrâneşte.

În al patrulea rând, fără o îngrijire medicală preventivă, noi nu vom putea face nimic. Aş vrea să-i aduc aminte doamnei că un pat în mediul rural costă 1 029 000 în timp ce într-o clinică universitară un pat costă în jur de 1 340 000 până la 1 400 000. Aş vrea să-i aduc aminte doamnei că întregul buget al anului 2000 a fost de 30 de mii de miliarde, iar bugetul de anul acesta este de 35 de mii de miliarde. Veţi putea schimba ceva în situaţia pe care o aveţi de înfruntat din punct de vedere al sănătăţii, cu aceste fonduri?

Şi, vreau să vă mai spun ceva, doamnă, ceea ce nu cunoaşteţi dumneavoastră, cantitatea de alcool care se consumă pe cap de locuitor şi pe an, vi le citesc, chiar depăşeşte în Câmpia Munteniei cu 192% în Braşov cu 639%, în Mehedinţi cu 66%, în Vrancea cu 173% şi alcoolul este preparat în casele locuitorilor. Deci gândiţi-vă că fără o educaţie sanitară şi fără o medicină preventivă nu veţi putea face nimic şi peste 4 ani vom vorbi la fel.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Luminiţa Gheorghiu, doriţi să daţi replică?

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

Vă mulţumesc.

Voiam să fac o precizare. Bugetul pe anul 2001 este în studiu, deci în discuţii, şi voiam să vă precizez că domnul premier prof.dr Adrian Năstase acordă o atenţie maximă bugetului care se acordă sănătăţii şi învăţământului.

Nu putem face acum afirmaţii asupra unor sume pe care dumneavoastră încă nu le ştiţi, nu aveţi cum să le ştiţi şi mergând pe politica Guvernului, să fiţi siguri că se vor găsi soluţii eficiente pentru a se îmbunătăţi substanţial sănătatea populaţiei României .

Vă mulţumesc.

Domnul Iulian Mincu: (Din sală.)

Trebuia să vină ministrul şi să răspundă...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Din dorinţa de a lăsa atât pe cel care face interpelarea, cât şi reprezentantul Guvernului, să expună pe fond întrebarea şi răspunsul, eu vă reamintesc ceea ce ne-a spus şi doamna deputat Afrăsinei, că noi am încălcat regulamentul. Vă rog să observaţi că există o diferenţă între interpelarea adresată Guvernului sau unui ministru şi interpelarea adresată primului ministru. Doar în cazul interpelării adresate primului ministru există posibilitatea unei replici a celui care interpelează la răspunsul primului ministru, iar la precizarea sau întrebarea pe care o face interpelatorul, primul ministru mai poate, la rându-i, să mai aibă o replică şi atât.

În cazul interpelării adresate unui membru al Guvernului sau Guvernului are loc dezvoltarea interpelării şi răspunsul. Atât. Pentru că văd că se abuzează de înţelegerea noastră, vă anunţ că, începând cu şedinţa următoare, vom respecta întocmai regulamentul. Nu se mai dă cuvântul în replică la interpelările adresate membrilor Guvernului, nici pentru a mulţumi, nici pentru a ne manifesta nemulţumirea.

Cu aceasta, dau cuvântul domnului deputat Ervin-Zoltán Székely, pentru a dezvolta interpelarea adresată ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor.

Domnul Székely Ervin-Zoltán:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea am adresat-o Guvernului pentru că am făcut o referire la programul Guvernului în domeniul continuării reformei, în domeniul aplicării Legii fondului funciar.

Guvernul P.D.S.R. a stabilit pentru perioada de guvernare printre priorităţi relansarea economiei naţionale. În realizarea acestei priorităţi, programul Guvernului prevede îmbunătăţirea mediului de afaceri prin ajustare structurală, privatizarea şi stimularea întreprinderilor mici şi mijlocii, atragerea investiţiilor străine şi creşterea exporturilor. Unul dintre obiectivele pe care şi le-a propus pentru dezvoltarea silviculturii este continuarea reformei în fondul funciar prin creşterea ritmului retrocedării pădurilor către foştii proprietari, minimum 30% în anul 2001, concomitent cu înfiinţarea structurilor proprii pentru aplicarea regimului silvic şi gospodărirea acestor păduri.

Deşi Guvernul şi-a luat acest angajament, în practică, se constată unele deficienţe. Spre exemplu, în judeţul Bihor, ROMSILVA împiedică aplicarea Legii nr.1 din 2000, tergiversează retrocedarea composesoratelor, exploatând pădurile acestora şi periclitând fondul forestier ce trebuie retrocedat. Este cazul proprietarilor pădurilor urbariale Uileacu de Beiuş, judeţul Bihor, constituit în asociaţia urbariaşilor "Valea Ormanului".

De asemenea, prin Hotărârea comisiei de retrocedare a terenurilor agricole, nr. 2105/5 din 22.XI.2000, comisia de împărţire a terenurilor, constituită în baza Legii nr.1 din 2000 în judeţul Bihor, a acordat retrocedarea a 84 de hectare de pădure composesoratului "Fegyelem" din Sântimbreni. Dar punerea în posesie a proprietarilor este condiţioantă de către ROMSILVA de încheierea unui contract ce este dezavantajos pentru proprietari.

Rog Guvernul să ia măsurile ce se impun pentru eliminarea acestor deficienţe şi aplicarea cât mai rapidă şi eficientă a legii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Vă mulţumesc.

Rog reprezentantul Ministerului Agriculturii să răspundă.

Domnul Gheorghe Pâslaru:

Pentru domnul deputat Székely, este adevărat comisia comunală de aplicare a Legii nr.1 a validat pentru composesoratul Sântimbreni 84 hectare de pădure şi Direcţia silvică Oradea a transmis comisiei comunale cele 84 de hectare. Punerea efectivă în posesie nu s-a putut face din cauză că, potrivit Ordonanţei nr.96 din 1988, composesoratul trebuia să-şi organizeze structuri proprii de administrare după modelul celor aparţinând regiei, asigurate cu personal silvic. Lucrul acesta nu s-a putut realizat, pentru că Ordonanţa nr.96 care urmează să fie depusă, dacă nu mă înşel, chiar a fost depusă la Cameră pentru a i se aduce unele completări, se oprea numai la structura silvică de genul canton silvic, respectiv, brigadă silvică şi trebuie completată cu structura de bază care este ocolul silvic. Pentru a putea totuşi să fie puse în posesie aceste 84 de hectare, la sfârşitul anului trecut, Direcţia silvică Oradea a luat legătura cu reprezentanţii composesoratului şi s-a oferit să încheie un contract de administrare pentru ca această suprafaţă să poată fi predată efectiv.

La vremea respectivă, aveţi dreptate, clauzele contractului erau oarecum mai costisitoare, însă vă asigur că, la începutul lunii februarie, Direcţia silvică a primit un alt contract de administrare cu alte clauze şi vă recomand să vă adresaţi cu mare încredere la Direcţia silvică pentru că aceste clauze, de această dată, sunt mai mult decât atractive.

În legătură cu asociaţia urbariaşilor din Valea Ormanului, vă informez că, într-adevăr, aceasta a depus o cerere la comisia locală Uileacu de Beiuş, însă până la această dată, această cerere nu a fost pusă în discuţia membrilor comisiei comunale şi, deci, vina nu se află la direcţia silvică. Am luat legătura cu direcţia silvică care va discuta prin reprezentantul nostru în comisie pentru a urgenta discutarea acestor cereri.

În legătură cu afirmaţia privind exploatarea de masă lemnoasă în pădurile care urmează să se retrocedeze, respectiv la această asociaţie a urbariaşilor din Valea Ormanului, vă pot spune că, pentru anul 2001, nu există marcat şi amplasat nici un metru cub de masă lemnoasă în această asociaţie. Am dispus inspectoratului silvic teritorial să facă totuşi o verificare suplimentară şi vă voi contacta telefonic pentru a vă spune acest lucru.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să vă prezentaţi pentru stenogramă, domnule secretar de stat.

Domnul Gheorghe Pâslaru:

Sunt ing.Gheorghe Pâslaru, secretar de stat la păduri.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Vă rog.

Ervin-Zoltán Székely:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi aş dori să mulţumesc şi domnului secretar de stat pentru răspunsul competent şi îi doresc mult succes direcţiei silvice din Oradea ca să îndeplinească aceste promisiuni pe care le-am ascultat astăzi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Vă rog să-mi permiteţi să mai facem o excepţie la programul de astăzi. Câţiva dintre colegii noştri nu au putut să-şi prezinte întrebările şi interpelările la începutul şedinţei. Îi rog s-o facă acum, începând cu domnul deputat Damian Brudaşca şi cu domnul deputat Mardari Ludovic, şi dacă mai e şi altcineva.

Domnul Damian Brudaşca:

Doresc să vă mulţumesc, domnule preşedinte, pentru permisiunea acordată.

Aş dori să aduc în atenţia dumneavoastră o situaţie deosebită din judeţul Cluj dar care, sunt convins, mai poate fi întâlnită şi în numeroase alte zone ale ţării. 124 de sate din 51 de comune ale judeţului nostru, dintr-un total de 420 de sate, respectiv 74 de comune, sunt parţial sau în totalitate neelectrificate, locuitorii lor fiind nevoiţi să trăiască aproape la fel ca în Evul Mediu. În principal, în această situaţie nefirească se află sate şi cătune din zona Munţilor Apuseni.

Potrivit datelor existente la nivelul judeţului, sunt total lipsite de curent electric peste 1000 de gospodării la care se adaugă numeroase cabane turistice sau case de vacanţă. După cum se ştie, lucrările de electrificare se suportă din fondul special de dezvoltare al sistemului energetic naţional. Până în prezent, judeţul Cluj a primit anual, cu mici excepţii, din fondul respectiv cel mult 2-3 miliarde de lei, ceea ce este mai mult decât insuficient şi contribuie din surse proprii, tot anual, cu circa 80 de miliarde de lei.

După cum spuneam, o bună parte din localităţile neelectrificate sunt situate în zona Munţilor Apuseni. Unele dintre acestea dispun de un potenţial turistic deosebit neexploatat şi datorită imposibilităţii de a oferi turiştilor condiţii civilizate şi moderne de sejur. Între localităţile parţial intrate în circuitul turistic dar pe raza cărora se află sate sau cătune neelectrificate se numără Călăţele, Beliş, Băişoara, Ciucea, Măguri Răcătău, Mărişel, Rogojel, Taniş, Secuieu sau Valea Ierii.

Dincolo de satisfacerea unor nevoie deplin justificate ale locuitorilor din zonele respective, prin electrificarea satelor şi cătunelor aflate în această situaţie s-ar contribui la sporirea ofertei turistice şi, implicit, la crearea de noi locuri de muncă în judeţul Cluj.

S.C. Electrica S.A. Cluj a înaintat o adresă Prefecturii judeţului Cluj încă de la 27 septembrie 2000 cu o situaţie conţinând 172 de poziţii privind electrificările rurale de efectuat pe raza judeţului în viitorul apropiat. Din păcate, nici până în prezent, prefectura nu a luat în considerare această listă, n-a clarificat care sunt priorităţile de acţiune în acest domeniu şi nici nu a stabilit care va fi aportul în bani pe care-l poate asigura administraţia publică locală în conformitate cu Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.63/1998, art.63, alin.3.

În programul de dezvoltare economico-socială a judeţului Cluj pentru anul 2001, se au în vedere mai puţin de 15% din necesar şi aceasta sub rezerva asigurării surselor de finanţare. Personal, am adresat o interpelare scrisă domnului Dan Ioan Popescu, ministrul industriei şi resurselor, solicitându-i ca în bugetul ministerului pe acest an să se prevadă alocarea unei sume mai mari de bani, mai exact 68 de miliarde de lei, pentru electrificarea zonelor rurale neelectrificate din judeţul Cluj.

Deşi a trecut demult termenul legal pentru răspuns, nici domnul ministru, nici alţi minişti, în frunte cu premierul Adrian Năstase, nu s-au deranjat să dea răspuns, dovedind că nu-i interesează semnalările de bună credinţă venite din partea unui membru al Camerei Deputaţilor.

Revenind, atrag în modul cel mai serios atenţia dumneavoastră şi a Executivului asupra acestei probleme. Nu este doar o chestiune ce urmăreşte scoaterea unor localităţi şi a mii de cătăţeni din condiţiile degradante ale Evului Mediu ca nivel de trai şi acces la valorile culturii şi civilizaţiei, ci constituie şi o necesitate obiectivă privind diversificarea şi valorificarea ofertei turistice a localităţilor din zona montană a Munţilor Apuseni.

Pentru materializarea acestui obiectiv, solicit conştientizarea factorilor de decizie ai Executivului, mai exact, Ministerul Industriei şi Resurselor, Ministerul Turismului, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei şi o mai mare conlucrare între ei. Este şi nejustificat şi ruşinos ca, la început de secol XXI şi Mileniul III, în România să mai existe localităţi condamnate să trăiască la fel ca în Evul Mediu, dacă nu din alt motiv, cel puţin pentru a merita pe deplin integrarea noastră în structurile euroatlantice.

Ca deputat în Parlamentul României, cer ca în limitele posibilului, dar cu prioritate maximă, Ministerul Industriei şi Resurselor să aloce din bugetul său pe acest an suma solicitată de S.C. Electrica S.A. şi de conducerea Consiliului judeţean Cluj, respectiv, 68 de miliarde de lei, pentru a putea aduce lumina pe care o aşteaptă de decenii moţii şi mocanii Apusenilor şi alţi locuitori ai judeţului Cluj.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog să luaţi legătura cu secretarul care răspunde de interpelări, să-mi spuneţi exact cui i-aţi dat interpelarea, iar staful tehnic îl rog să-mi prezinte în Biroul permanent de miercuri situaţia acestei interpelări.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Ludovic Mardari:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am de adresat două întrebări Guvernului.

Prima întrebare o adresez Ministerul Finanţelor Publice, Ministerului pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie şi Ministerului Dezvoltării şi Prognozei.

Legea nr.133 privind întreprinderile mici şi mijlocii a intrat în vigoare începând cu data de 23 iulie 1999, când a apărut în Monitorul Oficial, beneficiind de prevederile ei toate categoriile de astfel de întreprinderi, indiferent de natura activităţii pe care o desfăşurau: producţie, prestări servicii, comerţ etc. cu excepţiile de la art.4 pct.2. Facilităţile fiscale au fost suspendate la câteva luni după apariţia legii şi, ca urmare, normele metodologice, preconizate să apară în termen de 60 de zile de la publicarea legii, au fost date uitării.

Aş vrea să cred că actualul Guvern nu va proceda la fel şi, ca urmare, adresez următoarea întrebare: când vor apare Normele metodologice de aplicare a Legii nr.133/1999 având în vedere că termenul de 30 de zile consemnat în Ordonanţa nr.197/30.XII.2000 a fost depăşit şi care întreprinderi mici şi mijlocii în funcţie de activitatea pe care o desfăşoară vor beneficia de facilităţi fiscale.

A doua întrebare o adresez Ministerului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Cooperaţiei precum şi Ministerului Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea participaţiunilor statului: ce măsuri intenţionează să ia Guvernul pentru urgentarea vânzării la solicitare către întreprinzătorii mici şi mijlocii a spaţiilor pe care aceştia le deţin sub formă de chirie, spaţii aflate atât în administrarea primăriilor, cât şi în administrarea unor societăţi cu capital majoritar de stat.

Am pus această întrebare deoarece unele legi care se referă la aceste aspecte sunt confuze sau au câte un poate strecurat acolo unde n-ar trebui. Chiar şi legile existente, aşa imperfecte cum sunt, ar trebui să fie urmărite în legătură cu modul de punere în aplicare a lor. Cine să facă acest lucru dacă nu Guvernul? Vă mulţumesc.

Sunt deputat din partea Partidului România Mare, Mardari Ludovic.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să formuleze întrebări sau interpelări. Nu.

Cu aceasta, vă mulţumesc şi declar şedinţa de astăzi închisă. Ne reîntâlnim mâine dimineaţă, potrivit programului anunţat.

Vă doresc o noapte bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,40.