Dezbateri parlamentare

Vă solicit atenţia dumneavoastră şi a celor care discută şi a celor care stau în picioare.

Domnul deputat Mircia Giurgiu, independent, o întrebare adresată domnului ministru al culturii şi cultelor.

Vă ascult, domnule deputat, aveţi un minut să vă dezvoltaţi întrebarea.

Cu o precizare prealabilă pe care o cer şi de la dumneavoastră şi de la toţi colegii noştri. În condiţiile în care nu este prezent domnul ministru pentru a vă da răspunsul, vă rog să precizaţi dacă acceptaţi răspunsul unui secretar de stat.

Vă rog, domnule deputat.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

O să vă rog să ţineţi cont de faptul că la fiecare întrebare la care o să primesc răspunsul, o să intervin după primirea răspunsului, ca să meargă mai repede...

Vă cer scuze, domnule deputat, dar nu aud nimic din cauza colegilor noştri. Am onoarea, domnule ministru. Vă rog să mă ajutaţi ca să recepţionez.

Vă rog, domnule deputat.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O să vă rog ca de fiecare dată când o să am un răspuns, o să intervin numai după ce o să primesc răspunsul respectiv şi accept răspunsul secretarului de stat.

Vă mulţumesc.

Da. Deci, pentru Ministerul Culturii şi Cultelor, cine răspunde domnului deputat?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Ioan Onisei (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Cultelor):

Sărut mâna! Bună seara!

Domnul ministru Adrian Iorgulescu era pregătit să vă răspundă. Cred că este pe drum. Dar ştiu bine şi ştim împreună problema de la Compania "Coresi".

La întrebarea dumneavoastră, vă răspund că vom face un control acolo, că suntem pe punctul de a analiza situaţia şi de a schimba inclusiv strategia de privatizare şi probabil că în urma controlului vom face schimbări şi de ordin organizatoric.

Mulţumesc.

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, aveţi două minute pentru a comenta.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Vreau să vă informez faţă de ceea ce ştim şi am discutat împreună, vreau să vă informez care este situaţia de fapt şi de drept la această societate. Aşa cum probabil ştiţi, noi, şi când spun noi mă refer la sindicate, au făcut diverse solicitări încă în urmă cu doi ani, în care s-a prezentat situaţia clară completă a societăţii.

Din păcate, până în acest an nu am avut înţelegerea Ministerului Culturii şi Cultelor.

Acum, fiindcă, într-adevăr, am fost luaţi în seamă, adică memoriile pe care le-am adresat, putem să vă informăm că, în perioada 1999-2004, Compania Naţională "Coresi" a vândut active în valoare de 156.711.459.144 lei, din care investiţii a făcut sub 10 miliarde lei.

De asemenea, un audit al unei firme externe spunea, la data de 10 mai 2005, că această companie a suferit o pierdere reală din exploatare, de 5.573.701.000 lei, în timpul anului încheiat, la 31 decembrie 2004. Această situaţie generează îndoieli serioase asupra capacităţii companiei de a-şi continua activitatea.

De asemenea, în totală contradicţie cu ceea se întâmplă acolo, salariul directorului general a fost mărit la sfârşitul anului trecut, de la 43.000.000, la 51.000.000 lei, iar brut are 63.000.000 lei.

Şi ca o confirmare a faptului că nu este în regulă ceea ce se întâmplă acolo, pe primele 8 luni ale acestui an, această societate a suferit. Numai sediul central are pierderi de 8.140.000.000 lei, ceea ce arată că la 400 de salariaţi nu se justifică ceea ce face această conducere acolo.

De asemenea, vă informăm că s-a luat măsura reducerii personalului, adică se dau afară oamenii, parcă dânşii ar fi de vină că conducerea acestei companii nu-şi face treaba. Peste 90 de salariaţi vor fi daţi afară.

Aştept măsurile legale care se impun.

Vă mulţumesc.

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Manuela Mitrea, o întrebare adresată Ministrului Culturii şi Cultelor.

Vă rog, aceeaşi precizare, dacă primiţi răspunsul unui secretar de stat?

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bineînţeles că sunt de acord să primesc răspunsul de la domnul secretar de stat. Vreau, totuşi, să-l întrebaţi pe domnul secretar de stat dacă mai este nevoie să dezvolt întrebarea, sau dânsul cunoaşte problema.

Vă rog să puneţi întrebarea pe scurt, aveţi un minut.

Mulţumesc.

Doresc să ştiu care este situaţia exactă a derulării proiectului de restaurare la Mânăstirea Strehaia şi care este strategia Ministerului Culturii şi Cultelor în ceea ce priveşte continuarea lucrărilor de conservare, protejare şi restaurare la acest monument istoric şi de arhitectură religioasă, unic în zona Olteniei.

Mulţumesc.

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Domnule secretar de stat?

Domnul Ioan Onisei:

Doamna deputat, să îngăduiţi să ajungă domnul ministru. Este blocat în trafic, n-am ştiut că întârzie, că aş fi luat şi eu răspunsurile cu mine. Nu este tocmai domeniul pe care-l păstoresc şi vin de la o altă reuniune. Altminteri, aş fi avut răspunsurile cu mine.

Mulţumesc.

Vă mulţumesc.

Doamna deputat, dacă doriţi să mai comentaţi? Nu.

Domnul deputat Viorel Oancea, o întrebare adresată domnului ministru al sănătăţii, care este prezent. Domnul deputat Viorel Oancea, însă nu ne onorează. Îmi pare foarte rău, nu se răspunde decât deputaţilor care sunt prezenţi.

Domnul deputat Mircia Giurgiu. Tot domnului ministru al sănătăţii, o întrebare.

Vă rog, domnule deputat. Pe scurt, într-un minut, precizaţi obiectul întrebării.

Mulţumesc, domnule preşedinte. O să intervin după răspuns, ca să scurtăm mai repede şi să meargă mai repede.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolăescu (din loja Guvernului):

Aveţi trei sau două?

La prima, vă rog.

Domnul Eugen Nicolăescu (din loja Guvernului):

Care e prima?

Domnule deputat, vă rog să vă îndepliniţi obligaţia prevăzută de Regulament, care la art. 158 precizează că deputaţii sunt obligaţi să expună sumar, într-un interval de timp de cel mult un minut, întrebarea orală. Vă rog.

Mulţumesc, domnule preşedinte. Am încercat să meargă mai repede, dar o să-mi fac datoria.

Aş dori să meargă mai bine, de aceea, să colaborăm, domnule deputat.

Bine, domnule preşedinte, mulţumesc.

Prima întrebare se referă la memoriul domnului Mureşan Pintea, din Sebeş, judeţul Arad.

Vă mulţumesc.

Domnule ministru?

Înainte de a începe, domnule ministru, daţi-mi voie să spun că prezenţa dumneavoastră aici este într-adevăr o stare de normalitate, şi regulamentară, şi constituţională, dar în acelaşi timp şi colegială.

Vă mulţumesc. Vă rog să luaţi cuvântul.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă pentru colegialitatea şi generozitatea pe care le-aţi dovedit în aceste cuvinte, care mă înduioşează şi am să încerc să-i răspund domnului deputat.

Domnul Mureşan Terenţie, la care faceţi dumneavoastră referire, prin Dispoziţia nr. 41 din 25.07.2003 a avut contractul de muncă desfăcut, potrivit art. 65 din Codul Muncii, coroborat cu alte articole şi aveţi în textul scris toate aceste lucruri.

Dumnealui a acţionat în judecată ulterior Spitalul de boli cronice Sebiş, iar Tribunalul Arad, prin sentinţa civilă pronunţată, rămasă irevocabilă, prin respingerea recursului formulat de spital, a admis contestaţia şi a constatat nulitatea absolută a măsurii şi, pe cale de consecinţă, a dispus anularea deciziei şi repunerea părţilor în situaţia anterioară, precum şi plata către contestatori a cheltuielilor de judecată.

Din adresa Spitalului de boli cronice Sebiş rezultă, ca urmare a sentinţei pronunţate de Tribunalul Arad, că domnul Mureşan Terenţie a fost repus în situaţia anterioară, dânsul beneficind de salariul lunar de încadrare, corespunzător funcţiei respective şi de sporurile aferente, începând cu 6 decembrie 2004 şi i-au fost achitate şi cheltuielile de judecată.

În ceea ce priveşte plata unei despăgubiri egale cu salariile, până la reîncadrare, precum şi considerarea acestei perioade ca vechime în muncă, deşi instanţa a dispus repunerea părţilor în situaţia anterioară emiterii deciziei de concediere, nu a stabilit în mod expres şi asupra acestor cereri, astfel încât sentinţa nu dispune asupra acestora.

Deoarece domnul Mureşan a beneficiat de prevederile Legii nr. 76/2000 privind protecţia socială a salariaţilor disponibilizaţi prin concedieri colective din sectorul sanitar, în cadrul procesului de restructurare şi reorganizare, considerăm că în aceste condiţii plata salariilor pe perioada concedierii, cât şi considerarea acestei perioade ca vechime în muncă, ar trebui solicitată instanţei de judecată, respectiv Tribunalului Arad, care poate să dispună în acest caz.

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Domnule deputat, aveţi două minute.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule ministru.

Sunt mulţumit cu răspunsul pe care l-am primit şi în momentul în care o să primesc răspunsul scris, o să-l înaintez domnului Pintea Mureşan, pentru a vedea ce are de făcut.

Vă mulţumesc.

V-aş ruga să rămâneţi la microfon, pentru următoarea întrebare, tot adresată domnului ministru al sănătăţii. Vă rog să o enunţaţi pe scurt.

Următoarea întrebare se referă la memoriul doamnei Giurgiu Adriana din Cluj-Napoca şi se referă la decesul unui nou născut.

Mulţumesc.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Eugen Nicolăescu:

Direcţia de sănătate publică a judeţului Cluj a solicitat spitalului analiza privind diagnosticul, tratamentul şi cauza decesului.

Precizăm că doamna Giurgiu Adriana a primit sub semnătură proprie o copie după fişa de observaţie, care conţine un număr de 18 file. În acest sens, vă transmitem şi dumneavoastră anexat răspunsul spitalului, cu menţiunea că diagnosticul anatomo-patologic a fost de malformaţie intestinală operată; adresa doamnei Giurgiu Adriana către conducerea Spitalului clinic de copii şi adresa de răspuns a Spitalului clinic de copii, prin care se confirmă că i s-a înmânat documentul solicitat, sub semnătură proprie.

Vă mulţumesc.

Vă mulţumesc. Domnule deputat?

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule ministru.

La fel o să-i înmânez doamnei Giurgiu Adriana răspunsul primit şi o să ia măsurile care se cuvin.

Mulţumesc.

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Manuela Mitrea. O întrebare adresată domnului ministru al sănătăţii. Vă rog, întrebarea, pe scurt.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doresc să ştiu care este situaţia reală a fondurilor repartizate secţiilor de obstetrică-ginecologie şi neonatologie din structura Spitalului judeţean Drobeta Turnu Severin, având în vedere că DSP Mehedinţi nu a primit până în prezent nici o dovadă concretă în acest sens. Întrebarea a fost adresată, menţionez, pe data de 26 septembrie 2005.

Mulţumesc.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Stimată doamnă deputat, Ministerul Sănătăţii a comunicat Direcţiei de sănătate publică Mehedinţi, prin adresa 5.826/2005 şi vă dăm şi răspunsul scris, că cele două secţii ale maternităţii din Drobeta Turnu Severin, respectiv Secţia obstetrică-ginecologie şi Secţia de neonatologie fac parte din acest Time Program Low nr. 2, program de împrumut prin fondul global şi Banca Mondială, componenta 1.

Programul, însă, nu şi-a început încă derularea. Astfel, în funcţie de bugetul ce se va aproba pe anul 2006, vor fi demarate sau nu lucrări de reabilitare la secţiile sus-menţionate.

Eu sper, şi fac o extensie la textul pe care-l veţi primi scris, şi se va consemna în stenogramă, sper că în cadrul bugetului pe 2006, cheltuielile de capital care vor fi aprobate de Parlament vor fi suficiente, aşa cum am propus noi, în proiectul de buget, ca să putem să "înglobăm" şi această secţie în plan.

De asemenea, după cum ştiţi, în această localitate există un nou sediu pentru maternitate şi nou-născuţi, care este, de asemenea, într-un stadiu destul de avansat.

Decizia asupra direcţiei către care vor merge fondurile de la Banca Europeană nu a fost încă luată.

Există programe desfăşurate prin Banca Mondială, dar numai în APL 2, Componenta 1 se urmăreşte alocarea de fonduri pentru lucrările civile la maternităţi.

În acest moment UMP-ul Băncii Mondiale din cadrul Ministerului Sănătăţii se află în stadiul pregătirii documentelor necesare licitaţiei, pentru atribuirea contractelor de proiectare lucrări civile.

Sper ca în luna decembrie, după aprobarea bugetului, când vom face o reevaluare a lucrărilor de investiţii pe 2006, să putem să vă invităm la o discuţie finală cu toţi cei care sunt interesaţi pentru lucrările de investiţii şi dacă vom găsi soluţii împreună o vom face.

Vă mulţumesc.

Vă mulţumesc.

Doamna deputat, aveţi două minute pentru răspuns.

Mulţumesc, domnule preşedinte. Nu le voi utiliza. Eu îi mulţumesc domnului ministru al sănătăţii, sunt mulţumită în acest moment de răspunsul dânsului. Înţeleg că nu poate în acest moment să-mi dea un alt răspuns şi sper şi eu, ca şi dânsul, ca lucrurile să intre în normal, să primim banii necesari, aşa cum au fost prevăzuţi în programul de care amintea şi dânsul şi ca în luna decembrie să luăm împreună o decizie înţeleaptă.

Mulţumesc mult.

Vă mulţumesc.

Înainte de a trece mai departe vreau să anunţ prezenţa pentru a da răspunsuri a domnului ministru Adrian Iorgulescu. În numele domniei sale a răspuns domnul secretar de stat, căruia îi mulţumim. Colegii noştri deputaţi au acceptat acest răspuns. Dar, daţi-mi voie, din nou, să apreciez prezenţa domnului ministru ca fiind constituţională şi regulamentară.

Domnul Adrian Iorgulescu:

Mai aveam un răspuns.

Dacă mai era un răspuns de dat, vă rog, domnule ministru.

Domnul Adrian Iorgulescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ca răspuns la întrebarea doamnei deputat Manuela Mitrea, privind situaţia exactă a derulării proiectelor de restaurare la Mânăstirea Strehaia şi referitor la strategia Ministerului Culturii şi Cultelor, în ceea ce priveşte continuarea lucrărilor de conservare, protejare şi restaurare a acestui monument istoric, vreau să vă comunic următoarele:

Ansamblul Mânăstirii Strehaia a fost introdus în Programul naţional de restaurare, finanţat de Ministerul Culturii şi Cultelor, în 1997.

S-au executat până în prezent următoarele lucrări, lucrări de proiectare, avizate de Comisia naţională a monumentelor.

La turnul clopotniţei: expertiza tehnică, proiectul tehnic, detalii de execuţie.

La pavilionul de observaţie de pe latura de est: expertiză tehnică, proiect tehnic şi proiect sistematizare verticală, în zona adiacentă.

La biserică: proiect tehnic şi detalii de execuţie pridvor, în 2002.

Pentru întregul ansamblu, studiul de prefezabilitate în 1999 şi studiu de fezabilitate în 2002.

Lucrările de execuţie au însemnat lucrări la turnul de clopotniţă, lucrări de consolidare şi restaurare şi pot să vă spun că aceste lucrări se află în curs de finalizare.

În planul naţional de restaurare au fost prevăzute pentru anul 2005 următoarele lucrări, în continuare: la palat, proiectul de restaurare, faza proiect tehnic, şi la turnul de clopotniţă, finalizarea lucrărilor de restaurare.

Menţionăm că în afara acestor lucrări finanţate de Ministerul Culturii şi Cultelor au mai fost realizate următoarele construcţii, în incinta respectivă, finanţate de mânăstire. Este vorba despre un corp de chilii în colţul de sud-vest şi un grup sanitar pe latura de nord.

Din păcate, aşa cum aţi observat şi dumneavoastră, lucrările executate de către mânăstire nu au avut la bază proiecte avizate de Comisia Naţională a Monumentelor Istorice şi întrucât restaurarea ansamblului din fondurile Minsiterului Culturii se referă numai la obiectele de incintă înscrise în lista monumentelor istorice, construcţiile noi necesare mânăstirii urmează a se realiza din fondurile sale, dar numai pe baza unor proiecte avizate de Comisia Naţională a Monumentelor Istorice, cu respectarea propunerilor studiului de fezabilitate.

Cât priveşte strategia ministerului nostru privind restaurarea ansamblului istoric, acesta urmăreşte, deocamdată, proporţional cu bugetul disponibil, finalizarea lucrărilor începute şi realizarea proiectelor tehnice necesare derulării unor noi lucrări în anii care urmează.

Politica Ministerului Culturii şi Cultelor, în problema asigurării ritmicităţii lucrărilor şi reducerii timpului de desfăşurare a restaurării ansamblului istoric, are în vedere realizarea, pe de o parte, de parteneriate, de cofinanţare public-privat, între Ministerul Culturii şi Cultelor şi alte instituţii, autorităţi publice centrale, locale şi, pe de altă parte, parteneriat public privat cu investitorii, fundaţia, asociaţii, ONG-uri, care au ca scop protejarea monumentelor istorice.

Prin urmare, am fi foarte recunoscători nu numai doamnei deputat, ci şi celorlalţi parlamentari, dacă prin autoritatea conferită ar putea sprijini efortul Ministerului Culturii şi Cultelor de grăbire a finalizării lucrărilor, prin atragerea unor investiţii suplimentare.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Vă mulţumim, domnule ministru.

Dacă doamna deputat are de comentat acest răspuns şi foarte amplu şi ministerial?

Eu îi mulţumesc domnului ministru pentru amabilitatea de a fi aici şi de a răspunde dânsul direct întrebării formulate de mine.

Răspunsul dânsului a fost, într-adevăr, aşa cum aţi menţionat şi dumneavoastră, foarte amplu şi foarte ministerial. Mie nu-mi revine acum decât sarcina să urmăresc în continuare ce se întâmplă cu lucrările, cel puţin cele în derulare din anul 2005 şi accept provocarea domnului ministru de a face o întâlnire şi a găsi împreună alte soluţii de finanţare, pentru ca lucrurile acolo să se deruleze într-un alt mod, nu cel de până acum.

Vă mulţumesc şi aştept din partea domnului ministru, probabil că are şi răspunsul scris, pentru că aş vrea să îl am.

Mulţumesc mult.

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Dacă domnul ministru mai are vreo întrebare la care trebuie să răspundă? După câte văd eu, nu.

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Ion Mocioalcă este prezent? O întrebare pentru domnul ministru al sănătăţii. Lipseşte. Vă mulţumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Mircia Giurgiu, pentru domnul ministru al administraţiei şi internelor. Obiectul întrebării, scurt.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea se referă la prevederile unei ordonanţe potrivit căreia se ridică paşapoartele persoanelor care au depăşit durata de şedere în ţările Uniunii Europene.

Vă mulţumesc.

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat, în legătură cu întrebarea dumneavoastră, prin care solicitaţi analizarea situaţiei şi luarea măsurilor legale, în cazul doamnei Elena Pop din Cluj-Napoca, căreia i-a fost ridicat paşaportul ca urmare a depăşirii duratei de şedere în ţările Uniunii Europene, vă comunicăm următoarele: din datele înregistrate la Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi la Direcţia Generală de Paşapoarte, rezultă că la controlul efectuat de personalul poliţiei de frontieră Turnu s-a constatat că doamna Pop Elena a depăşit termenul legal de şedere în Italia, fapt ce a determinat reţinerea paşaportului, iar în conformitate cu prevederile art. 14 alin. 1 lit. e) din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1997 privind regimul paşapoartelor, Serviciul public comunitar pentru evidenţa şi eliberarea paşapoartelor simple al judeţului Cluj a dispus măsura de suspendare a dreptului de folosire a paşaportului pe o perioadă de un an.

Cu ocazia reanalizării situaţie sale, în baza documentelor suplimentar prezentate, Direcţia generală de paşapoarte a hotărât anularea măsurii de supendare temporară a dreptului de folosire a paşaportului, fapt care i s-a transmis, în scris, şi doamnei Pop Elena de către Direcţia generală de paşapoarte.

Vă mulţumesc.

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, aveţi două minute pentru a comenta răspunsul.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule secretar de stat şi vă mulţumesc că s-a rezolvat această problemă.

Tot referitor la prevederile unei ordonanţe de urgenţă se referă şi răspunsul pentru Cete Magdalena.

Vă mulţumesc.

Tot domnul deputat Mircia Giurgiu, vă rog să puneţi întrebarea următoare şi să rămâneţi, domnule secretar de stat.

Următoarea întrebare se referă tot la prevederile ordonanţei respective şi cea în cauză este doamna Cete Magdalena.

Mulţumesc.

Domnul Mircea Alexandru:

Din datele înregistrate la Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi la Direcţia generală de paşapoarte rezultă că doamna Cete Magdalena Rozalia a fost returnată din Spania de autorităţile spaniole, în baza acordului încheiat între România şi Spania, privind readmisia persoanelor aflate în situaţie ilegală, ocazie cu care, în conformitate cu prevederile art. 14 alin. 1 lit. e) din Ordonanţa Guvernului nr. 65 privind regimul paşapoartelor, serviciul public comunitar pentru evidenţa şi eliberarea paşapoartelor simple al judeţului Cluj a dispus măsura suspendării temporare a dreptului de folosire a paşaportului pe o perioadă de un an.

La data de 06.06.2005, doamna Cete Magdalena Rozalia s-a adresat cu o petiţiei Direcţiei Generale de Paşapoarte, pentru a solicita anularea măsurii restrictive, dar fără a prezenta un document emis de Ambasada Spaniei la Bucureşti sau de autorităţile statului spaniol, din care să rezulte că i-a fost anulată interdicţia de intrare în Spania. Motiv pentru care, Direcţia Generală de Paşapoarte a fost nevoită să menţină această măsură până la data de 28.04.2006.

Acest fapt, de asemenea, i s-a adus la cunoştinţă doamnei Cete Magdalena Rozalia de către Direcţia generală de paşapoarte.

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, dacă aveţi de comentat?

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Într-adevăr, răspunsul este corect, numai că doamna respectivă are contract de muncă şi o s-o îndrum pentru a se adresa Ambasadei Spaniei.

Vă mulţumesc.

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule secretar de stat. Pentru următoarea întrebare, domnule deputat.

Următoarea întrebare se referă la memoriul domnului Bodea Teodor, din satul Măceşi, comuna Reşca, şi se referă la dreptul de proprietate.

Mulţumesc.

Domnul Mircea Alexandru:

De fapt, este vorba despre retrocedarea unei suprafeţe forestiere.

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, vă comunicăm următoarele: comisia locală Râşca, pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a comunicat prefectului judeţului Cluj, în calitatea sa de preşedinte al Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, prin adresa nr. 2002 din 12 octombrie 2005, faptul că Bodea Petru, Bodea Gheorghe, Bodea Toader, petiţionarul în speţă, Bodea Ion, Codlea Rozalia şi Goia Maria, moştenitorii lui Bodea Simion au fost puşi în posesie şi li s-a eliberat titlu de proprietate nr. 2 din 18 august 2005, pe care vi-l înaintăm în copie, pentru suprafaţa de 3 ha teren, cu vegetaţie forestieră.

Având în vedere situaţia prezentată, considerăm că reclamaţia domnului Bodea Teodor, prezentată biroului dumneavoastră parlamentar, a fost rezolvată, nu mai are obiect.

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, comentarii?

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Mă bucur că s-a rezolvat această problemă.

Vă rog, întrebarea următoare.

Întrebarea următoare se referă la locuitorii satului Dealu Negru, comuna Călăţele, judeţul Cluj, care deşi locuiesc la peste 1.100 de metri altitudine, nu sunt prevăzuţi în zona montană.

Mulţumesc.

Vă mulţumesc. Domnule secretar de stat?

Domnul Mircea Alexandru:

În conformitate cu dispoziţiile art. 2 alin. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 949/2002 pentru aprobarea criteriilor de delimitare a zonei montane, potrivit cărora delimitarea până la nivel de comună, respectiv sate componente, precum şi lista localităţilor urbane şi rurale din zona montană, se stabilesc prin ordin comun al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi al ministrului administraţiei şi internelor, pe baza propunerilor comune ale direcţiilor pentru agricultură şi dezvoltare rurală, oficiilor judeţene de cadastru şi publicitate imobiliară şi ale consiliilor judeţene din judeţele cu zonă montană, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a elaborat, iar Ministerul Administraţiei şi Internelor a semnat, în calitate de coautor, Ordinul comun nr. 328/321 din 2004.

Facem precizarea că, la data respectivă, în lista cu municipiile, oraşele şi comunele din zona montană a fiecărui judeţ au fost incluse propunerile formulate de specialiştii de la nivel local, avizate de către prefecţi, preşedinţii consiliilor judeţene, directorii executivi ai direcţiilor pentru agricultură şi dezvoltare rurală şi directorii oficiilor judeţene de cadastru şi publicitate imobiliară.

De asemenea, menţionăm şi faptul că lucrarea de delimitare a fost coordonată de către Institutul de cercetare pentru pedologie şi agro-chimie, din cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole Silvice Gheorghe Ionescu Siseşti, împreună cu specialişti din cadrul Agenţiei Naţionale a zonei montane.

Având în vedere solicitările transmise de către autorităţile competente, cu privire la necesitatea modificării dispoziţiilor ordinului de referinţă, în vederea introducerii în listă a municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană şi a altor unităţi administrativ teritoriale, cu privire la care, în urma verificărilor efectuate a rezultat faptul că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru a fi materializate în acest demers, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a elaborat proiectul ordinului pentru modificarea anexei la Ordinul comun al ministrului agriculturii şi respectiv al ministrului administraţiei şi internelor nr. 321, pentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană.

În acest context, având în vedere dispoziţiile proiectului de act normativ menţionat, care a fost semnat în calitate de autor de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi înaintat spre însuşire şi semnare în data de 10 octombrie a.c. şi conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor, evidenţiem faptul că în categoria unităţilor administrativ teritoriale, aflate integral în zona montană, urmează a fi introdusă şi comuna Căţele, judeţul Cluj.

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, comentarii?

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Vă mulţumesc că este aproape rezolvată această problemă. Dar, o singură rugăminte am, dacă ne-aţi putea spune şi un termen când va fi emis ordinul. Mulţumesc.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Alexandru:

Eu am la mine proiectul de ordin care este semnat, v-am spus, de ministrul agriculturii. Ministrul administraţiei şi internelor în acest moment nu se află în ţară, ar fi fost prezent să vă răspundă aici, se află în Grecia, unde semnează un acord de readmisie cu omologul elen. Când va veni în ţară, având în vedere şi data când ne-a fost transmis documentul, pe 10 octombrie, foarte probabil că va fi semnat. Cred că până la sfârşitul lunii octombrie va fi şi publicat în Monitorul Oficial.

Domnule secretar de stat, aveaţi dreptul, conform Regulamentului, să răspundeţi la comentariile domnului deputat, dar v-aş fi rugat să aveţi pacienţa să vă dau cuvântul. Vă mulţumim, în orice caz, pentru colaborare, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Mircia Giurgiu, o întrebare adresată domnului ministru al agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale. Având în vedere că nu s-a prezentat nimeni de la Ministerul Agriculturii, amânăm.

O secundă, pot să spun?

Domnule deputat,

Am amânat punerea acestei întrebări până se prezintă un reprezentant al Guvernului. Renunţaţi la întrebare? Da, vă rog, domnule deputat, dacă renunţaţi, sigur.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doream să vă informez că am primit întrebarea de la reprezentantul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi totul este în regulă. Vă mulţumesc.

Domnul deputat Valentin Iliescu - Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale. Vă rog, domnule deputat, pe scurt, într-un minut.

Domnule preşedinte, mulţumesc.

Întrebarea mea, adresată preşedintelui Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale se referea la modul în care Guvernul României a reuşit în acest an, 2005, după 4 ani de eliminare din Legea pensiilor a acelui drept extrem de important de recalculare a pensiilor să realizeze acest important deziderat pentru peste 3,5 milioane de pensionari în plată.

Înţelegând că nu este prezent domnul ministru Şeitan, fiind prezent la lucrările Senatului, sunt de acord ca domnul secretar de stat prezent aici din partea ministerului să prezintă punctul de vedere.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Ionel Cătălin Dănilă (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei):

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Cătălin Dănilă, secretar de stat la Ministerul Muncii.

Referitor la întrebarea adresată de către domnul deputat Valentin Adrian Iliescu, formulăm următoarele:

Prin Programul de guvernare pentru perioada 2005-2008, Cabinetul Călin Popescu Tăriceanu şi-a propus adoptarea şi aplicarea unui set de măsuri care să asigure reforma sistemului public de pensii, în scopul eliminării inechităţilor existente între categoriile de pensionari în funcţie de data pensionării. A fost avută în vedere necesitatea urgentării procesului de recalculare a tuturor pensiilor provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat aflate în plată în sistemul public pentru a se asigura punerea cât mai grabnică în practică a principiului: "La condiţii egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul pensionării".

Măsurile aplicate în perioada 2002-2004, constând în recorelarea şi indexarea diferenţiată a pensiilor nu au reuşit să înlăture discrepanţele existente între cuantumurile pensiilor stabilite la date diferite, generate în principal de aplicarea prevederilor hotărârii de Guvern nr. 565/1996.

Recalcularea este un proces prin care, pentru toate pensiile din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de state, stabilite potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, se determină punctajul mediu anual, potrivit principiilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, utilizându-se formula de calcul introdusă de această lege şi cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1550/2004. Implicit, cuantumul fiecărei pensii din sistemul public va fi stabilit în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000.

În acest mod, toate pensiile vor fi stabilite după aceeaşi lege, după aceeaşi metodologie, potrivit aceloraşi principii, indiferent de data pensionării şi indiferent de legislaţia care a fost aplicată la momentul stabilirii iniţiale. Punctajul mediu anual acordat pensionarilor după data efectuării recalculării este cel rezultat ca urmare a acestei operaţiuni.

Procesul de recalculare a pensiilor stabilite potrivit legislaţiei în vigoare până la data de 1 aprilie 2001 nu este un proces de majorare a pensiilor. Scopul acestei măsuri îl reprezintă asigurarea unui raport de echitate între toţi pensionarii sistemului public de pensii.

În urma acestei recalculări, nu în toate dosarele se va înregistra o creştere a punctajului mediu anual, ceea ce înseamnă că nu toate pensiile vor cunoaşte o creştere a cuantumului. În situaţia în care cuantumul pensiei aferent noului punctaj determinat este mai mic decât cel în plată, se menţine cuantumul în plată până la data la care, prin aplicarea formulei de calcul prevăzută de Legea nr. 19/2000, se va obţine un cuantum al pensiei mai mare decât aceasta.

Plata pensiilor majorate ca rezultat al recalculării se face eşalonat, în etape. Primele trei etape s-au aplicat în lunile martie, iulie şi septembrie 2005, luna de aplicare a ultimei etape urmând a fi stabilită prin hotărârea Guvernului, probabil, în luna decembrie 2005. De menţionat că, în acest moment, circa 78% din dosarele de pensii au fost recalculate.

În primele trei etape de recalculare, au fost prelucrate un număr de 2.383.000 de dosare de pensii, din care pentru un număr de 953.000 de cazuri, aproape 40%, pensiile au fost majorate, majorarea medie fiind de 54 de RON, respectiv, 536.000 de lei vechi. În prezent, sunt în curs de prelucrare circa 1.164.000 de dosare de pensii stabilite în perioada 1997-2001, aferente etapei a patra de evaluare în vederea recalculării. Până în prezent, în această etapă, au fost evaluate un număr de 857.877 de dosare, rămânând de prelucrat numai circa 300.000 de dosare, adică, 8,65%.

După ultimele evaluări, efortul financiar estimat pentru aplicarea în anul 2005 a recalculării a peste 3.548.000 de pensii se ridică la circa 500 de milioane RON, sumă care include şi 50 de milioane, care sunt alocate pentru efectuarea cheltuielilor cu salariile personalului suplimentar, respectiv, pentru achiziţionarea logisticii.

Mulţumesc.

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat Iliescu, dacă aveţi precizări sau comentarii?

Apreciez răspunsul domnului secretar de stat. M-aş bucura foarte mult dacă efortul Guvernului de a transpune în practică o importantă obligaţie asumată înaintea alegerilor, aceea de recalculare a pensiilor, prin Legea bugetului de stat şi prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, respectiv, prin majorarea valorii punctului de pensie, să contribuie la o îmbunătăţire substanţială a nivelului de trai al pensionarilor.

Mulţumesc.

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Mircea Costache. Vă rog.

Domnul Costache Mircea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu am cerut Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor să ne prezinte şi nouă o strategie şi nişte elemente în legătură cu o mai atentă supraveghere, în special a produselor oferite spre consumul populaţiei. Pentru că, atât din statisticile oficiale, dar şi din cele neoficiale, în mare măsură, starea de sănătate a populaţiei, în afară de stres, de alte elemente specifice momentului în care ne aflăm, este puternic influenţată negativ de consumul unor produse alimentare necorespunzătoare, ca să nu spun mai mult. Este arhicunoscut faptul că se consumă cantităţi enorme de alcooluri contrafăcute, numite popular "genocid", care îi trimit pe oameni prin spitale, de unde unii nici nu se mai întorc...

Vă rog să mă iertaţi, domnule deputat, obiectul întrebării, într-un minut.

Domnul Costache Mircea:

Sper că n-am depăşit minutul, aştept detaliile domnului preşedinte, după care voi reveni cu eventuale precizări.

Vă rog să răspundeţi.

Domnul Cătălin Florin Teodorescu (preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor):

Bună seara.

Bună seara, domnule preşedinte.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, conform atribuţiunilor stabilite prin H.G. 755/2003, coordonează şi realizează politica Guvernului în domeniul protecţiei consumatorilor. Responsabilităţile în domeniul produselor alimentare sunt următoarele: verificarea informării consumatorilor prin etichetarea produselor, publicitatea, indicarea preţurilor, conformitatea produselor cu cele declarate, despăgubirea consumatorilor prejudiciaţi. Responsabilitatea altor autorităţi ar fi: parametrii de securitate, condiţii igienico-sanitare, radioactivitate, tratamente cu radiaţii ionizante.

În perioada 1.01-15.10, ANPC a efectuat 22 de acţiuni tematice transmise la nivel naţional, care au cuprins peste 13.000 de agenţi economici, în următoarele domenii: carne de pasăre, lapte de consum şi lapte praf, pâine şi produse de panificaţie, alcool etilic de origine agricolă, peşte şi conserve din peşte, ciocolată, produse de cacao, vin, băuturi pe bază de vin, cocteiluri, ape minerale, suc de fructe, nectaruri, băuturi răcoritoare, sucuri de legume, biscuiţi şi napolitane, croasante, sticsuri, cereale, produse ecologice, servicii de alimentaţie publică.

Unele acţiuni de control s-au desfăşurat cu prelevări de eşantioane, astfel: au fost prelevate 308 probe de salată verde, spanac, tomate şi castraveţi, care au fost analizate în laboratoarele analizate, în toate cazurile, constatându-se un conţinut de nitraţi şi reziduuri de pesticide sub limitele maxim admise de legislaţia în vigoare. Acest control a fost efectuat ca urmare a deciziei luate în cadrul Comitetului Interministerial pentru Supravegherea Pieţei Produselor şi Serviciilor şi Protecţia Consumatorilor.

Au fost prelevate 375 de eşantioane de vinuri, vrac, pet şi la sticle. Urmare analizelor de laborator, s-a constatat că circa 42% din eşantioanele prelevate nu se încadrau în prevederile legale în vigoare.

Au fost prelevate 61 de eşantioane de alcool etilic de origine agricolă, la care, la 46%, s-a constatat neîncadrarea în prevederile legale.

Pentru abaterile constatate, inspectorii ANPC au aplicat amenzi contravenţionale în valoare de circa 32 de miliarde, iar valoarea produselor oprite de la comercializare a fost de circa 157 de miliarde.

De asemenea, în aceeaşi perioadă, în domeniul produselor şi serviciilor alimentare au fost înregistrate un număr de 7.300 de reclamaţii, din care 50% au fost concluzionate întemeiat.

Referitor la problemele punctuale ridicate, menţionăm următoarele:

conserve, inclusiv conserve din peşte - au fost controlaţi 470 de agenţi economici, a fost verificată cantitatea de 193 de tone de peşte şi produse din peşte, constatându-se că 87 de tone, aproximativ 45% din cantitatea controlată, prezentau abateri de la prevederile legale;
băuturi spirtoase - control programat în octombrie 2005, a cuprins 1.078 de agenţi economici, 57% dintre ei cu abateri; au fost verificaţi peste 2.129 de mii de litri de băuturi alcoolice, constatându-se 1.937 de mii, deci, 91% din cantitatea controlată, nerespectând prevederile legale;
carne de pasăre congelată, inclusiv import - au fost efectuate două controale în 2005, urmează unul începând din 17.10, adică, începând de astăzi; au fost controlaţi 1.976 de agenţi economici, din care, la un număr de 1.590, deci, 80%, s-au constatat abateri; a fost verificată cantitatea de 2.640 de tone de carne de pasăre, din are 950 de tone, 36%, nu îndeplineau prevederile legale;
preparate din carne - ultimul control a fost efectuat în anul 2004, urmează, în luna noiembrie 2005, un alt control; la controlul din 2004, pt 1.358 de agenţi economici s-au verificat circa 25 de produse, constatându-se că peste 25% din acestea prezentau deficienţe;
boia de ardei - s-a depistat existenţa pe piaţă a produsului, s-au prelevat probe, iar în cazurile de depistare a prezenţei aflatoxinei s-a dispus oprirea definitivă de la comercializare şi a fost sesizată Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;
ameliorator de pâine - amelioratorii de făină sunt aditivi care sunt aprobaţi prin ordinul comun al Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pentru aprobarea normelor privind aditivii alimentari;
zahăr din import Ucraina fabricat din sfeclă cultivată în zona Cernobâl - verificarea radioactivităţii nu intră în competenţa Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Cosumatorilor;
sare iodată - aceeaşi situaţie, verificarea radioactivităţii nu intră în competenţa ANPC.

Vă mulţumesc.

Domnul Costache Mircea:

Să-mi mai spun şi eu un punct de vedere.

(Fiindcă domnul preşedinte de şedinţă lipseşte momentan de la prezidiu:) Cer permisiunea colegilor şi a domnului Popescu şi a doamnei secretar-dactilografe, să spun şi eu un punct de vedere în legătură cu răspunsul oferit de domnul preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Cosumatorilor.

Faptul că semnalele pe care ni le comunică cetăţenii sunt reale, sunt veridice arată că şi sondajul pe care l-a prezentat domnia sa, învederând că 46% din alcooluri nu îndeplinesc condiţiile pentru consum, 45% din preparatele de peşte, 50% din carnea de pasăre, jumătate din produsele puse în circulaţie nu îndeplinesc condiţiile pentru consum, dimpotrivă, pun în pericol sănătatea populaţiei. Constatările dânsului sunt mai ample, a încercat să răspundă la mai toate întrebările pe care le-am adresat.

Nu am reţinut însă deloc, în afară de constatări, măsuri, până unde mergem aşa? Constatările sunt corecte, ce facem cu măsurile ferme de descurajare a unui asemenea comerţ, de îmbogăţire a unora pe spatele sănătăţii populaţiei? Şi ce facem cu starea de prevenţie pe care trebuie să o instituim în domeniu? În aşa fel încât Agenţia respectivă să-şi îndeplinească în mai bune condiţii menirea pentru care a fost creată. Şi nu numai Agenţia Naţională, ci şi celelalte instituţii, pentru că nu este singura, concurente la filtrarea punerii în circulaţie către populaţie, către cetăţenii ţării a unor produse, cât de cât, conforme cu standardele admise în domeniu.

Mulţumesc pentru răspuns şi aştept, cu alte ocazii, să ni se prezinte şi măsuri.

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Valentin Iliescu, către Ministerul Finanţelor Publice.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea adresată Ministerului Finanţelor Publice avea un obiectiv extrem de important, faptul că acum, la început de nou mandat ministerial al domnului ministru al finanţelor publice, domnul Sebastian Vlădescu, dânsul să ne prezinte foarte pe scurt măsurile fiscale şi consecinţele produse de aceste măsuri de la instalarea Guvernului Călin Popescu Tăriceanu până în prezent, inclusiv din perspectiva menţionată şi propusă de dânsul în mai multe rânduri în mass-media, privind modificarea Codului Fiscal.

Sincer, aş fi fost extrem de onorat dacă domnul ministru m-ar fi onorat cu prezenţa dumnealui, dar, având în vedere prestaţia doamnei secretar de stat Mara Râmniceanu, prestanţa şi încrederea de care se bucură în rândul Camerei Deputaţilor, sunt dispus să accept răspunsul pe care dânsa îl va prezenta.

Vă mulţumesc, domnule deputat, şi pentru atitudinea dumneavoastră elegantă.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Mara Râmniceanu (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Bună seara.

Referitor la întrebarea domnului deputat Valentin Adrian Iliescu cu privire la realizarea veniturilor bugetare conform măsurilor introduse de Guvern pe primele 8 luni ale anului 2005, vă face cunoscut următoarele:

Colectarea veniturilor bugetare în structură la 31 august 2005 se prezintă astfel:

la bugetul de stat, total venituri colectate inclusiv sumele defalcate la bugetele locale este de 32.758,94 milioane lei;
bugetul asigurărilor sociale - 10.756,88 milioane lei, din care: încasări efective din trezorerie - 10.248,32 milioane lei, sume reţinute de agenţii economici pentru concediile medicale - cca 508,56 milioane lei, reprezentând primele 5 luni date efective şi următoarele 3 luni date estimate;
bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătae - 5.376,43 milioane lei;
bugetul asigurărilor pentru şomaj - 1.413,39 milioane lei, din care: încasări prin trezorerie - 1.373,69 milioane lei, sume deduse de angajator în momentul plăţii - circa 39,70 milioane lei, reprezentând primele 5 luni date efective şi următoarele 3 luni date estimate;
bugetele locale - 12.130,71 milioane lei.

Potrivit execuţiei bugetare, totalul veniturilor colectate la bugetul de stat, inclusiv sume defalcate la bugetele locale, este de 32.758, 9 milioane lei. Veniturile bugetului de stat realizate, exclusiv cote şi sume defalcate pentru bugetele locale din impozitul pe venit şi t.v.a. sunt în sumă de 23.359,1 milioane lei, din care: venituri fiscale - 21.927,0 milioane lei, venituri nefiscale - 1.393,3 milioane lei, venituri din capital - 32,8 milioane lei, încasări din rambursarea împrumuturilor acordate - 4,3 milioane lei şi venituri din donaţii şi sponsorizări - 1,6 milioane lei.

Faţă de prevederile Ordonanţa Guvernului nr. 33/2005 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2005, veniturile bugetului de stat realizate în primele 8 luni ale anului 2005 prezintă o pondere de 76,08%. Încasările totale în primele 8 luni ale anului 2005, comparativ cu cele din aceeaşi perioadă a anului precedent, prezintă o creştere în valori absolute de 4.313,1 milioane lei, reprezentând o creştere de 15,16%, aceasta fiind în concordanţă cu volumul şi structura indicatorilor macroeconomici realizaţi, modificările legislative aprobate, precum şi cu măsurile luate de organele teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice de intensificare a colectării veniturilor.

În primele 8 luni ale anului 2005, comparativ cu primele 8 luni ale anului 2004, veniturile bugetului de stat au fost influenţate de modificări legislative, ca, de exemplu: Legea nr. 163/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 138/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, care prevede diminuarea cotei de impozit pe profit de la 25% la 16%, pentru veniturile din salarii, aplicare cotei unice de 16%, pentru veniturile din dividende la persoane fizice, creşterea cotei de impozitare de la 5 la 10%, prevede creşterea cotei de impozit pentru veniturile micro-întreprinderilor de la 1,5 la 3% şi stabileşte nivelul accizelor; o altă modificare este Legea asigurărilor private de sănătate nr. 212/2004; Legea nr. 583/2004 pentru aprobarea Ordonanţei nr. 93 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, care introduce o nouă contribuţie pentru persoanele aflate în concediul de creştere a copilului, prin aplicarea cotei de 6,5% asupra sumei reprezentând valoarea a două salarii minime brute pe ţară.

În anexa la prezentul răspuns sunt prezentate principalele venituri bugetare pe primele 8 luni, pe structură şi cu un comentariu aferent fiecărui impozit. Răspunsul scris este de 19 pagini, dacă cumva nu este suficient, revenim cu eventuale precizări.

Vă mulţumesc, doamnă secretar de stat, v-aţi încadrat în cele 3 minute regulamentare şi vă mulţumesc pentru asta.

Vă rog, domnule deputat.

Apreciez răspunsul formulat de Ministerul Finanţelor Publice. Mi-aş dori în viitor, repet, fac această subliniere în ciuda prestaţiei foarte bune a doamnei secretar de stat, ca şi domnul ministru al finanţelor publice să onoreze cu prezenţa dumnealui şedinţa de întrebări şi interpelări de la Camera Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnule deputat Iliescu, mai aveţi o întrebare, tot adresată Ministerului Finanţelor.

Da, ultima întrebare pe care am dorit să o adresez Ministerului Finanţelor Publice este aceea de a ne prezenta o listă a primelor 10 societăţi comerciale, regii şi companii naţionale cu cele mai mari datorii la bugetul de stat şi la bugetul asigurărilor sociale, pe primele 8 luni ale anului 2005. Inclusiv a ne prezenta Ministerul de Finanţe ce măsuri s-au luat pentru recuperarea acestor datorii.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Mara Râmniceanu:

Referitor la această întrebare, putem comunica următoarele, deci, primele 10 societăţi comerciale, regii şi companii naţionale care înregistrau cele mai mari datorii la bugetul de stat, la 31 august 2005, precum şi măsurile întreprinse pentru recuperaera acestora, sunt:

Carom S.A. judeţul Bacău, cu obligaţii restante totale în sumă de 919.075.189 RON, se află sub incidenţa Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării şi lichidării judiciare, având întocmit dosar de insolvenţă; în data de 24 octombrie 2005 urmează să aibă loc adunarea creditorilor; suma cu care este înscrisă Finanţe Publice Bacău la masa credală este de 966.792.691 RON.
Rafo S.A. din judeţul Bacău, cu obligaţii restante totale în sumă de 852.711.872 RON, se află sub incidenţa Legii nr. 64, având un număr de 4 dosare pe rol, cu termene de judecată în lunile octombrie şi noiembrie a.c.; suma cu care este înscrisă Finanţe Publice Bacău la masa credală este de 807.898.400 RON.
Compania Naţională a Huilei S.A. din judeţul Hunedoara, cu obligaţii restante totale în sumă de 606.038.179 RON, pentru care s-au aplicat măsuri de executare silită, conform prevederilor Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală republicată, constând în comunicarea de somaţii, înfiinţarea de popriri la terţi şi darea în plată a unor imobile aparţinând societăţii, încasându-se iînanul 2005 suma de 7.192.499 RON; menţionăm că societatea beneficiază de înlesniri la plată în baza Ordonanţa Guvernului nr. 37/2004 privind măsuri de diminuare a arieratelor în economie.
Rafinăria Dărmăneşti S.A., judeţul Bacău, care înregistrează obligaţii restante totale în sumă de 370.107.874 RON, se află în procedură de faliment, conform Legii nr. 64/1995; suma cu care este înscrisă Finanţe Publice Bacău la masa credală este de 372.376.832 RON; în data de 14.10.2005, urmând să se efectueze distribuirea sumelor rezultate din valorificarea activelor societăţii de către lichidator, potrivit legii.
Societatea comercială de producere a energiei electrice şi termice S.A. Bucureşti înregistrează obligaţii restante totale în sumă de 341.696.458 RON, pentru care s-au întreprins măsuri de executare silită, conform prevederilor Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, încasându-se în anul 2005 suma de 7.797.000 RON.
Societatea comercială pentru închiderea-conservarea minelor S.A. judeţul Gorj înregistrează obligaţii restante totale în sumă de 33.980.420 RON, pentru care s-au întreprins măsuri de executare silită conform prevederilor Ordonanţei nr. 92/2003, încasându-se în anul 2005 suma de 121.790.380 RON.
Compania Naţională de Căi Ferate C.F.R. S.A. Bucureşti înregistrează obligaţii totale restante în sumă de 310.984.921 RON, pentru care s-au întreprins măsuri de executare silită, conform prevederilor Ordonanţei nr. 92/2003, încasându-se în anul 2005 suma de 1.000.0004 RON.
Fulger S.A. Bucureşti, care înregistrează obligaţii restante în sumă de 147.473.925 RON, se află în procedura de faliment conform Legii nr. 64/1995, executarea silită fiind suspendată.
Banca Turco-Română S.A. Bucureşti înregistrează obligaţii totale restante în sumă de 122.852.072 RON şi se află în procedura de faliment, conform Legii nr. 64.
Administraţia Naţională Apele Române S.A. Bucureşti înregistrează obligaţii totale restante în sumă de 116.488.891 RON, din care în 2005, prin aplicarea măsurilor de executare silită, a fost încasată suma de 450.000 RON.

Primele 10 societăţi comerciale, regii şi companii naţionale care înregistrau cele mai mari datorii la bugetul asigurărilor sociale, la data de 31 august 2005, precum şi măsurile întreprinse pentru recuperarea acestora sunt (le nominalizez şi, eventual, în răspunsul scris aveţi şi sumele):

Societatea comercială pentru închiderea-conservarea minelor S.A. judeţul Gorj - 830.561.519 RON;
Compania Naţională de Căi Ferate C.F.R. S.A. Bucureşti;
Tractorul UTB S.A. Braşov;
Compania Naţională a Huilei S.A. din judeţul Hunedoara;
Mittal Steel Galaţi judeţul Galaţi;
Societatea Naţională a Cărbunelui S.A.;
Rulmentul S.A. Braşov;
UCM Reşiţa S.A. judeţul Caraş-Severin;
ICMRS S.A. Galaţi;
Moldomin S.A. judeţul Caraş-Severin.

Sumele şi măsurile întreprinse sunt cuprinse în răspunsul scris. Mulţumesc.

Vă mulţumesc, doamnă secretar de stat.

Vă rog, domnule deputat.

Mulţumesc pentru răspunsul primit de la doamna secretar de stat.

Rugămintea mea către Ministerul Finanţelor Publice şi sunt convins că dânsa va transmite domnului ministru Vlădescu rugămintea mea, să nu înceteze să dispună toate măsurile necesare de executare silită a datornicilor la bugetul de stat şi la bugetul asigurărilor sociale, inclusiv la bugetele locale, şi în nici un caz să nu ia măsuri de creştere a fiscalităţii, ca urmare a creşterii acestor datorii la aceste bugete.

Mulţumesc.

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Doina Dreţcanu, interpelare adresată Ministerului Justiţiei, nu este prezentă; domnul deputat Mircia Giurgiu, interpelare adresată ministrului justiţiei.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea se referă la memoriul doamnei Alexandru Voiniceni Augusta din Cluj-Napoca şi se referă la anumite drepturi prevăzute de lege.

Mulţumesc.

Vă rog, doamna secretar de stat, să răspundeţi.

Doamna Cristina Manda (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Urmare întrebării înregistrată la Camerei Deputaţilor, adresată ministrului justiţiei, prin care ne-aţi trimis spre analiză şi verificare memoriul formulat de doamna Augusta Alexandru Voiniceni, născută Bihorean, din Cluj-Napoca, vă comunicăm următoarele.

Din examinarea memoriului, precum şi a actelor ataşate, reiese că, în temeiul prevederilor Legii nr. 18/1990, republicată, s-a retrocedat doamnei şi soţului acesteia, Viorel Bihorean, părinţii petiţionarei, un teren arabil în suprafaţă de 10 hectare, situat în comuna Papiu Ilarian, sat Dobra, judeţul Mureş, conform titlului de proprietate numărul, precum şi un teren arabil şi păşune, în suprafaţă de 16 ha şi 7500 mp situat în aceeaşi localitate, conform titlului de proprietate anexat.

Toate terenurile menţionate se află, în prezent, în proprietatea petiţionarei, ca urmare a succesiunii legale în calitate de fiică.

Din cuprinsul memoriului, precum şi al actelor ataşate, nu rezultă că familia Bihorean a solicitat, în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 18/1991 şi alte terenuri agricole în afara celor pentru care s-a dispus retrocedarea, aşa cum reiese din titlurile de proprietate depuse de petiţionară.

În orice caz, cea îndreptăţită, doamna Bihorean, nu a atacat titlurile de proprietate la instanţa judecătorească, aşa încât hotărârile Comisiei judeţene, constituită potrivit dispoziţiilor Legii nr. 18/1991, sunt definitive.

Cu privire la casa cu anexe, petiţionara nu precizează condiţiile în care a fost preluată de către stat.

Cadrul juridic privind restituirea imobilelor este dat de Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1946 - 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial nr. 798/02.09.2005.

Astfel, prin dispoziţiile legii menţionate, se precizează ce se înţelege prin imobile preluate în mod abuziv de stat, precum şi procedurile de restituire a imobilelor, terenuri şi construcţii.

Faţă de aceste considerente, este necesar ca petiţionara Alexandru Voiniceni Augusta să întreprindă demersurile prevăzute de lege, în vederea restituirii imobilului menţionat, având în vedere respectarea termenelor legale.

Facem precizarea, totodată, că Ministerul Justiţiei nu are nici o atribuţie cu privire la activitatea de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv de către stat în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Cu stimă, vă mulţumesc.

Vă mulţumesc, doamnă secretar de stat.

Domnul deputat, dacă aveţi precizări sau comentarii?

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Mulţumesc, doamnă secretar de stat.

Vă mulţumesc pentru răspuns şi o să-l înaintez, în momentul în care o să-l primesc scris, doamnei Augusta pentru a îndeplini formele legale pentru a-şi intra în posesia drepturilor pe care consideră că le are.

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat, mai aveţi o întrebare.

Următoarea întrebare se referă la memoriul unui grup de cetăţeni, foşti angajaţi la S.C. Napopan SA din municipiul Cluj-Napoca şi o să o rog pe doamna secretar de stat să răspundă.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

O rog pe doamna secretar de stat să răspundă.

Doamna Cristina Manda:

Domnule deputat,

În primul rând, trebuie să-mi cer scuze faţă de dumneavoastră. Am mai avut o interpelare cu privire la acest Napopan SA şi, din păcate, neavând actele de bază la interpelarea anterioară, nu v-am răspuns corect. De data aceasta, dumneavoastră revenind, am înţeles exact de fapt ceea ce vă interesează. Aşa este, este o hotărâre definitivă şi irevocabilă prin care s-a dispus reluarea urmăririi penale cu privire la anumite persoane. Ministerul Justiţiei a transmis interpelarea dumneavoastră către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care ne-a comunicat următoarele: dosarul se află în prezent la Serviciul de investigare a fraudelor din cadrul IPJ Cluj, unde se efectuează acte de cercetare penală în continuare, supravegheate de procurorul de la Parchetul Cluj, de pe lângă Tribunalul Cluj şi, totodată, vă precizez că, la nivelul conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-a dispus ca Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj să solicite dosarul în vederea examinării şi dispunerii măsurilor legale care se impun pentru soluţionarea cu celeritate a cauzei.

Vă mulţumesc.

Vă mulţumesc, doamna secretar de stat. Vă rog, domnule deputat.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte,

Vă mulţumesc, doamna secretar de stat,

Accept scuzele şi mulţumesc pentru răspuns. Sper ca cercetările să continue şi să se dea soluţia corectă.

Mulţumesc.