Dezbateri parlamentare

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Trecem la punctul următor. Raportul Consiliului Superior de Apărare a Ţării pentru activitatea desfăşurată în anul 2002. Îl invit la microfon pe domnul Viorel Burloi, consilier de stat la CSAT.

Domnule general, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Viorel Burloi - consilier de stat în CSAT:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în anul 2004 CSAT a analizat proiecte de legi, strategii, concepţii, planuri de activitate, rapoarte, informări, regulamente şi acte normative care au vizat consolidarea instituţiilor statului de drept, angajarea susţinută la nivel diplomatic pentru asigurarea securităţii statului, a unei prezenţe active a României pe arena internaţională şi asumarea răspunderilor ce ne revin ca membră NATO.

Majoritatea hotărârilor adoptate în acest sens au fost îndeplinite. Coordonarea unitară a activităţilor referitoare la apărare şi securitate au vizat valorificarea poziţiei noastre geo-strategice, dezvoltarea infrastructurii teritoriale, optimizarea capacităţii de reacţie, în conformitate cu cerinţele NATO.

De asemenea, continuarea reformei instituţionale, participarea la acţiunile de cooperare internaţională pentru combaterea terorismului şi a crimei organizate transfrontaliere.

Statutul României în Alianţa Nord-Atlantică şi aderarea la Uniunea Europeană au constituit priorităţi ale activităţii Consiliului Superior de Apărare a Ţării în perioada analizată. În acest domeniu s-au adoptat decizii referitoare la promovarea dialogului transatlantic, punerea la dispoziţia Alianţei a resurselor economice şi militare pentru îndeplinirea misiunilor acesteia, sprijinirea dezvoltării într-o manieră coerentă şi transparentă a relaţiilor NATO-Uniunea Europeană pentru dezvoltarea capacităţilor la nivelul celor două organizaţii şi deschiderea colaborării cu statele în curs de aderare. La solicitările organismelor internaţionale, au fost aprobate şi propuse pentru dezbaterea Parlamentului ofertele de participare cu efective şi tehnică în cadrul forţei de răspuns a NATO, personal de stat major pentru încadrarea unor funcţii în comandamentul forţei multinaţionale din Irak şi Afganistan sau în cadrul proiectului pentru reconstrucţia provinciilor condus de Marea Britanie.

Periodic s-au desfăşurat evaluări privind îndeplinirea responsabilităţilor asumate de stat în calitate de membru al alianţei şi participant la dezvoltarea securităţii pe continentul european. Au fost analizate, de asemenea, priorităţile realizate în raportul de ţară al Comisiei europene şi a fost aprobat cadrul general de acţiune al Guvernului şi celelalte instituţii responsabile pentru concentrarea eforturilor de integrare în Uniunea Europeană.

Hotărârile adoptate de consiliu privind evoluţia problemelor economico-militare în plan internaţional şi orientările de bază în domeniul relaţiilor privind securitatea naţională s-au referit la poziţia diplomaţiei româneşti faţă de evoluţiile politico-militare din zona Caucazului, Asiei Centrale şi Balcanilor de Vest, strategia şi obiectivele programelor de colaborare cu Federaţia Rusă, Ucraina şi Republica Moldova, dezvoltarea parteneriatului România-SUA, amplasarea de baze americane pe teritoriul naţional şi negocierea de acorduri cu alte state pe domenii referitoare la securitatea naţională sau cu incidenţe privind aceasta.

Pentru că fenomenul corupţiei are impact asupra dezvoltării economice şi sociale, distorsionează şi distruge regulile economiei de piaţă şi diminuează capacitatea organismelor statului în prevenirea şi combaterea acestuia, Consiliul Superior de Apărare a Ţării a recomandat Guvernului şi instituţiilor abilitate în domeniu să iniţieze programe de acţiune pentru îndeplinirea prevederilor legislative specifice luptei împotriva corupţiei, criminalităţii organizate de tip transfrontalier, traficului de droguri, de bunuri şi persoane, fraude şi spălării banilor şi, în cooperare cu societatea civilă, să desfăşoare activităţi de prevenire şi reducere a criminalităţii comise cu violenţă şi creşterea gradului de siguranţă civică.

Consiliul Superior de Apărare a Ţării s-a preocupat de coordonarea activităţii ministerelor şi instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul securităţii naţionale, determinând regândirea unor concepte privind rolul acestora în asigurarea ordinii publice, apărării şi siguranţei naţionale, precum şi misiunile pe care trebuie să le îndeplinească.

Procesul de reformă a instituţiilor sistemului naţional de apărare a avut ca rezultat reducerea efectivelor, restructurarea şi redimensionarea rezervelor de mobilizare ale acestora, pregătirea rezerviştilor în limita fondurilor alocate prin buget.

Consiliului Superior de Apărare a Ţării şi-a propus, de asemenea, să analizeze măsurile specifice ce trebuie luate în lupta împotriva terorismului internaţional şi orientarea relaţiilor militare externe pentru îndeplinirea obiectivelor de securitate ale României. S-a instituit sistemul naţional de management al situaţiilor de urgenţă şi s-a operaţionalizat sistemul informatic integrat care a oferit posibilitatea realizării schimbului de date între instituţiile sistemului naţional de apărare.

Referitor la aspectele privind starea de sănătate a populaţiei, situaţia din agricultură şi calitatea mediului înconjurător, Consiliul Superior de Apărare a Ţării a recomandat Guvernului să ia măsuri pentru elaborarea unui program sistematic de creştere a suprafeţei forestiere şi a perdelelor de protecţie, realizarea lucrărilor hidrotehnice necesare pentru prevenirea inundaţiilor şi a secetei, elaborarea hărţilor de risc la inundaţii şi alunecări de teren, actualizarea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, alimentarea cu apă a localităţilor, promovarea surselor energetice regenerabile şi a programului pentru energie nucleară.

Pregătirea economiei şi a rezervei pentru apărare în acord cu noile prevederi legale şi cu programele adoptate anterior în acest domeniu, au fost, de asemenea, în atenţia Consiliului Superior de Apărare a Ţării.

În acest sens, s-a analizat stadiul restructurării industriei de apărare, încărcarea capacităţilor de producţie din acest sector, structura şi comenzile propuse pentru anul 2005 şi s-au stabilit măsuri de soluţionare a acestora.

În condiţiile în care protecţia informaţiilor naţionale şi NATO-clasificate reprezintă parte integrantă a angajamentelor asumate de România în calendarul de reformă pentru aderarea la Alianţa Nord-Atlantică, Consiliul Superior de Apărare a Ţării apreciază că noul sistem instituţional şi standardele aferente acestui domeniu asigură implementarea eficientă a măsurilor necesare realizării protecţiei informaţiilor clasificate şi răspunde exigenţelor euro-atlantice, realităţilor şi intereselor societăţii româneşti.

Potrivit competenţelor şi atribuţiilor conferite de lege, Consiliul Superior de Apărare a Ţării a avizat numirea în funcţie şi avansarea în grad, participarea la examenul pentru acordarea gradului de general, precum şi unele aspecte privind protecţia socială a militarilor.

Pe agenda de lucru pentru anul 2005, au fost preconizate activităţi cu privire la interesele de securitate ale României, aprofundarea reformei în justiţie, consolidarea mecanismului de respectare şi aplicare a legii, prevenirea şi combaterea corupţiei, dezvoltarea competitivă şi funcţională a economiei româneşti, îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei, asigurarea măsurilor pentru protejarea resurselor naturale şi a mediului înconjurător, sprijinirea comunităţilor româneşti din afara frontierelor şi valorificarea potenţialului de colaborare cu acestea, pentru promovarea intereselor naţionale.

Vă mulţumesc pentru atenţie şi vă doresc sărbători fericite şi un an bun! (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc. Vă rog, cine prezintă? Domnul deputat Mihai Stănişoară, preşedintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională prezintă raportul comun. Aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Stănişoară:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi securitate naţională a Senatului au analizat raportul Consiliului Superior de Apărare a Ţării privind activitatea desfăşurată în anul 2004 şi au reţinut, în sinteză, principalele aspecte şi concluzii.

Potrivit prevederilor constituţionale şi în conformitate cu atribuţiile stabilite prin lege, Consiliul Superior de Apărare a Ţării a acţionat pentru îndeplinirea obiectivelor cuprinse în strategia de securitate naţională, a analizat concepţii, strategii, planuri de activitate, rapoarte, informări, proiecte de lege, regulamente, alte acte normative şi a adoptat hotărâri privind menţinerea stabilităţii politice interne, combaterea corupţiei şi marginalizării sociale, consolidarea instituţiilor statului, afirmarea identităţii naţionale, precum şi participarea României la gestionarea unor crize regionale şi globale în calitate de ţară membră NATO.

Activităţile desfăşurate de Consiliului Superior de Apărare a Ţării în anul 2004 au fost deja prezentate, nu voi insista asupra lor. Pentru anul 2005, Consiliului Superior de Apărare a Ţării a prevăzut în programul său de activitate, o serie de măsuri şi acţiuni, în scopul orientării cu prioritate a activităţii instituţiilor statului, cu responsabilităţi în domeniul securităţii naţionale pentru a putea răspunde noilor provocări ale vieţii contemporane, realizării consensului naţional asupra intereselor generale şi de securitate ale României şi asigurării condiţiilor de integrare în Uniunea Europeană prin conectarea deplină a acestor instituţii la mecanismele de securitate euro-atlantice.

Analizând documentul în cadrul şedinţei comune din 13 octombrie 2005, comisiile au avizat favorabil raportul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind activitatea desfăşurată în anul 2004 şi au hotărât să-l supună spre examinare şi aprobare plenului Parlamentului, în conformitate cu prevederile art.65 alin.2 lit. "g" din Constituţia României, republicată.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult. Sunt înscrieri la cuvânt?

Domnul deputat Merce Ilie, aveţi cuvântul. Vă rog, pe scurt, sinteză, stimate coleg.

Domnul Ilie Merce:

Domnule preşedinte, stimaţi colegi parlamentari,

Chiar dacă mai întârziem puţin - şi îmi cer scuzele necesare...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dar nu mai mult de 3 minute, stimate coleg. Vă rog frumos.

Domnul Ilie Merce:

... dar o să vă spun nişte probleme interesante, utile atât pentru C.S.A.T., cât şi pentru noi toţi, având în vedere importanţa instituţiei pe care o analizăm acum.

Raportul privind activitatea desfăşurată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în 2004 reflectă, atât cât se poate, în economia dării de seamă, mai mult tehnică şi statistică, o paletă diversificată a ordinilor de zi şi a hotărârilor adoptate - peste 250 - poate chiar excesiv de diversificată, în raport cu ceea ce trebuie să stea în preocuparea autorităţii supreme a securităţii şi apărării naţionale.

Doresc să mă refer, ceva mai aplicat, asupra a ceea ce raportul încearcă să ne convingă că ar reprezenta contribuţiile CSAT la îmbunătăţirea cadrului legislativ care vizează securitatea naţională.

O primă remarcă este aceea că nici în anul 2004 şi nici pentru 2005 nu rezultă intenţii ferme în ceea ce priveşte reconstrucţia juridică a domeniului securităţii naţionale şi activităţii serviciilor de informaţii pentru securitate.

Este regretabil că, sub acest aspect, este caducă până şi Legea nr.415/2002 privind organizarea şi funcţionarea C.S.A.T., ale cărei grave deficienţe de fond am aflat că au fost sesizate încă din faza procedurilor de elaborare, consultare şi avizare.

Obiectul de reglementare al legii, începând cu denumirea Consiliului, necesită a fi reconsiderat, deoarece evoluţiile mediului internaţional au condus la schimbări fundamentale ale conceptului de securitate şi la cu totul alte dimensiuni ale componenţei apărării militare.

Concepţia actuală a Legii de organizare şi funcţionare a CSAT şi instituţia în sine sunt reverberaţia unei etape pe care România a depăşit-o. Este mai mult decât evident că nereformarea CSAT se constituie într-o piedică foarte serioasă pentru finalizarea măsurilor de reformare a autorităţilor pe care le coordonează şi organizează.

A doua remarcă. La momentul actual ar fi trebuit să avem o nouă strategie naţională de securitate, prima strategie după aderarea României la NATO. Nu o avem, însă.

Între cauzele acestei întârzieri se află şi superficialitatea cu care s-a dat avizul CSAT-ului în legătură cu proiectul de revizuire a Constituţiei în 2003 şi cu...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat, aveţi un roman acolo. Vă rog, îl daţi la stenogramă. Vă rog eu foarte mult.

Domnul Ilie Merce:

Domnule preşedinte, eu sunt de acord.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog foarte mult să încheiaţi.

Domnul Ilie Merce:

Daţi-mi voie să închei, atunci, cu...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, e ora 8.00 seara, stimate coleg.

Domnul Ilie Merce:

Daţi-mi voie să închei cu remarca că avem obiceiul ca, uneori, să tratăm cu superficialitate nişte probleme de siguranţă naţională.

Vă mulţumesc.

(În continuare, textul complet al intervenţiei domnului deputat Ilie Merce, neprezentat în plenul Parlamentului)

Domnul Ilie Merce:

Între cauzele acestei întârzieri se află şi superficialitatea cu care s-a dat avizul C.S.A.T. în legătură cu proiectul de revizuire a Constituţiei, în 2003, şi la proiectul de Lege privind planificarea apărării, în 2004.

În prima situaţie, nu s-a observat că textul revizuit al Constituţiei induce confuzii conceptuale impardonabile în ceea ce priveşte securitatea şi apărarea naţională.

În cea de-a doua situaţie, Legea privind planificarea apărării, preluând erorile conceptuale din textul Constituţiei, le transformă în erori practice, subordonând securitatea apărării, în condiţiile în care aceasta din urmă este componentă integrată securităţii, iar Preşedintelui României, deşi prin jurământ este garant al securităţii, i se stabilesc obligaţii prin Legea planificării apărării, ceea ce este, cel puţin din punct de vedere constituţional, o "aberatio legis".

O a treia remarcă. Dincolo de formalizarea unor documente şi transformarea în hotărâri proprii a unor propuneri venite de la structurile din sistemul securităţii, apărării, siguranţei naţionale şi ordinii publice, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării nu a făcut altceva, potrivit menirii şi răspunderilor sale.

Ordinele de zi, permanent supraîncărcate, au făcut ca şedinţele să se rezume la automatismele adoptării a ceea ce fiecare a crezut de cuviinţă să supună aprobării. Cu alte cuvinte, toţi cei interesaţi au găsit aici condiţiile propice impunerii propriului punct de vedere.

Consecinţa: un haos al intereselor concurenţiale strict departamentale şi un fel de a ne face că ne aflăm în treabă.

O asemenea stare de lucruri trebuie să înceteze. Consiliul trebuie reformat, iar militarii şi poliţiştii care-l domină trimişi în cazărmi sau la pensie.

În staff-ul C.S.A.T. va trebui să aibă loc profesioniştii redutabili, în măsură să transforme acest organism în centrul nervos vital al securităţii naţionale.

Va trebui, de asemenea, să fie bine statuate relaţiile C.S.A.T. cu departamentele Administraţiei Prezidenţiale ale căror tendinţe de a subordona pot deveni contraproductive.

Departamentul Securităţii Naţionale din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, dar şi celelalte departamente sunt foarte preocupate de rolul, competenţa şi atribuţiile C.S.A.T. Nu am spune că într-un sens sau altul, dar bine ar fi să-şi vadă fiecare de treburile sale, iar în locul actualului C.S.A.T. să se constituie Consiliul Naţional de Securitate.

O a patra remarcă. Este inadmisibil ca o instituţie, ea însăşi discutabilă, am numit C.S.A.T.-ul, să-şi propună să fie motorul reformei administraţiei publice. De unde până unde? Am crezut că nu văd bine, dar asta scrie "expresis verbis" în ultimul alineat din pagina 15 a raportului.

A cincea remarcă. În ceea ce priveşte "eficientizarea cooperării între instituţiile angajate în lupta împotriva corupţiei", C.S.A.T. să nu se transforme în groparul dosarelor sponsorilor puterii, aşa cum s-a mai întâmplat.

Domnul senator Talpeş ştie prea bine ce a făcut domnul Dorin Marin, iar domnul Degeratu a aflat poate ce a făcut domnul Talpeş şi vom descoperi "ticăloşita" conspiraţie a protectorilor corupţiei.

A şasea, şi ultima remarcă. Din inventarul hotărârilor C.S.A.T. rezultă că pe ordinea de zi a şedinţelor şi între problemele soluţionate s-au aflat:

• Desfiinţarea Comandamentului Protecţiei Civile, a Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari şi a brigăzilor de pompieri "Dealul Spirii", "Dobrogea" şi "Crişana" şi înfiinţarea Inspectoratului general pentru situaţii de urgenţă (06.10.2004);
• Strategia Naţională de Protecţie Civilă (23.06.2004);
• Proiectul Legii privind protecţia civilă (23.06.2004);
• Proiectul Ordonanţei de urgenţă privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă (15.04.2004);
• Proiectul Legii privind Sistemul Naţional Integrat de Gestionare a Crizelor (23.06.2004).

Toate aceste reglementări trebuiau să susţină şi acţiunile de prevenire şi combatere a calamităţilor şi dezastrelor naturale.

Ce s-a întâmplat, am văzut.

Cum s-a acţionat, se vede.

Nu cumva legiferarea într-o aşa-zis nouă concepţie a acestor probleme a dat totul peste cap, astfel încât nimeni să nu mai ştie ce are de făcut?

Sunt destule semnale potrivit cărora s-a dezorganizat întreg sistemul naţional de apărare împotriva dezastrelor.

Cer imperativ instituirea unei comisii parlamentare speciale de anchetă care să cerceteze modul în care legislaţia în vigoare răspunde necesităţilor protecţiei civile, organizării şi conducerii eficiente a acţiunilor de înlăturare a efectelor calamităţilor şi dezastrelor naturale.

În acelaşi timp, primul-ministru, miniştrii transporturilor, lucrărilor publice şi amenajării teritoriului, economiei şi ceilalţi membri ai Guvernului, cu răspunderi directe, să prezinte Parlamentului un program de reabilitare a infrastructurilor critice, al căror grad de uzură, degradare şi distrugere pun în pericol grav populaţia şi activităţile social-economice.

România, metaforic vorbind, este o ţară expirată, domnilor! Şi, în pofida acestei realităţi, din partea C.S.A.T. ne este prezentat, cu aroganţă şi mai mult în batjocură, un simulacru de raport pe care propun să-l respingem.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi, dacă mai sunt luări de cuvânt? Dacă nu, încheiem aici. Luăm act de... (Domnul senator Szabo Karoly Ferenc solicită cuvântul.)

La primul punct, înţeleg, care urmează.

Domnule, eu înţeleg că la Parlamentul European se vorbeşte maximum 3 minute. Vă rog, să văd cum vă comportaţi. Vreau să văd cum vă comportaţi. Maximum 3 minute se vorbeşte la Parlamentul European. Daţi-ne un exemplu.

Aveţi cuvântul.

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

Mulţumesc frumos.

Domnule preşedinte, am să mă încadrez în termenul acordat. Vă rog foarte mult să aplicaţi acest tratament tuturor colegilor, şi în Senat, atunci când ne oferă anumite lucruri. O să fiu absolut scurt.

Deci, vreau să atrag atenţia asupra unor prevederi din lege, care se referă la termene obligatorii în legătură cu prezentarea la Parlament a acestui raport, termen depăşit. Legea scrie că în primul trimestru al anului se face această chestiune.

Următorul subiect, care este tot în competenţa C.S.A.T., dar o face preşedintele, şi anume, prezentarea strategiei naţionale de securitate, suntem în întârziere.

O altă chestiune, referitoare la materialul prezentat. În anexă, foarte bine se evidenţiază acele hotărâri, cu menţionarea caracterului secret sau nesecret al documentului.

Întrebarea mea este dacă anexa cuprinde enumerarea tuturor hotărârilor C.S.A.T., în care caz ar trebui să fie scris "hotărârile C.S.A.T.", şi atunci aş înţelege că este totul O.K. Aşa, am dreptul să cred că numai o parte a lor este enumerată aici.

Prin urmare, acest subiect trebuie lămurit astăzi.

A doua chestiune: dacă C.S.A.T. are un site, pe care pot să fie consultate hotărârile cu caracter nesecret, întrucât obligativitatea publicării în Monitorul Oficial nu este prevăzută, dar, fiind nesecretă şi fiind vorba de informaţii de interes public, cred că publicul trebuie să aibă posibilitatea să aibă acces la acelea care au caracter nesecret.

Aştept răspunsuri şi mulţumesc pentru cele 3 minute.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Mai sunt intervenţii? Înţeleg că nu mai sunt.

Stimaţi colegi, am ascultat şi raportul domnului consilier Viorel Burloi, şi raportul comisiei noastre, apreciere, în general, pozitivă, luările de cuvânt, recomandări pentru îmbunătăţirea activităţii.

Să luăm act că s-a dezbătut, în plenul celor două Camere, raportul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind activitatea desfăşurată în anul 2004.

Trecem la Raportul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor privind activitatea desfăşurată şi evoluţia pieţei de asigurări în anul 2004.

Dau cuvântul...

Din sală: La vot!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi, vă rog eu, nu vă agitaţi. Nu se votează aşa ceva.

Din sală: Nu se supune la vot?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu se supune la vot.