Dezbateri parlamentare

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Domnilor miniştri,

Începem partea a doua a şedinţei de astăzi dedicată răspunsurilor orale la interpelări.

Primul pe lista de astăzi, întocmită cu aprobarea Biroului permanent, este domnul deputat Laurenţiu Mironescu, care va primi un răspuns de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin domnul ministru Mihai Hărdău.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Hărdău (ministrul educaţiei şi cercetării):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnilor miniştri,

Am plăcerea să răspund la întrebarea formulată de domnul deputat Laurenţiu Mironescu, înregistrată în data de ...

Domnul Valer Dorneanu:

V-aş ruga să vorbiţi mai aproape de microfon ca să puteţi fi recepţionat.

Domnul Mihai Hărdău:

Da.

Deci înregistrată la ministerul nostru în 26 aprilie.

Întrebarea este deosebit de completă şi reprezintă, în fapt, o analiză a sistemului în care îşi desfăşoară activitatea învăţământul superior de marină. În sinteză, trebuie să răspund dacă avem sau nu în program o analiză a instituţiei de învăţământ superior din marină şi dacă intenţionăm să perfectăm acest sistem.

În plus faţă de cele relatate de domnul deputat, aş vrea să fac referire la două universităţi. Aş vrea să vă informez, domnilor deputaţi, că specializarea la Institutul de Marină de Navigaţie, Hidrografie şi Echipamente Navale se regăseşte la patru universităţi din ţară şi anume trei la Constanţa şi una la Craiova, la filiala din Drobeta - Turnu-Severin.

De-a lungul timpului, datorită unor orgolii locale sau unor sisteme centrifugale, această specializare a fost disipată în toate universităţile, fără să existe, într-adevăr, aşa cum remarcă domnul deputat, o bază materială, o bază logistică adecvată învăţământului superior.

Ce putem să facem acum, în cadrul legal existent? Intenţionăm să realizăm o întâlnire cu specialiştii în domeniul de la Academia Navală "Mircea cel Bătrân", unitate de la care s-au desprins ceilalţi profesori, cu logistica lor. Această universitate este fezabilă, are performanţă, are vase în care se poate face practică şi o să facem o întâlnire la nivelul acestor universităţi pentru a găsi o formă legală, pentru a coagula această specializare pentru a realiza performanţa.

Oricum, eu sunt adeptul competiţiei. Competiţia trebuie să existe, dar să nu existe o competiţie formală, fiind din banul public, să fie o competiţie reală această specializare.

Doresc să-i mulţumesc domnului deputat că a făcut o analiză profesională a sistemului naval în acest domeniu.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Dacă domnul deputat doreşte să comenteze răspunsul dumneavoastră, având în vedere că nu şi-a dezvoltat nici cuprinsul interpelării, acesta a reieşit din prezentarea dumneavoastră.

Domnul Laurenţiu Mironescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Vă mulţumesc pentru faptul că aţi dat curs şi aţi răspuns acestei interpelări, în schimb aş vrea să fac două precizări. De fapt o singură precizare punctuală la adresa procesului de acreditare a Universităţii "Andrei Şaguna".

Este vorba de faptul că aparte de, eu ştiu, orice considerente de ordin economic, la acreditarea Universităţii "Andrei Şaguna" s-au încălcat nişte principii elementare în ceea ce priveşte asigurarea dreptului de practică a studenţilor din sistemul maritim. Pe scurt şi cât se poate de în termeni pe înţelesul tuturor, aceştia trebuiau să beneficieze de accesul la nişte ambarcaţiuni de o anumită capacitate ca să poată să perceapă într-un fel sau altul această meserie care este chiar foarte ancorată în concret, ca să zic aşa. Deci este greu de făcut cu pixul sau cu creta pe tablă.

Au fost inadvertenţe legate de acreditarea Universităţii "Andrei Şaguna" în ceea ce priveşte practica şi, de asemenea, există probleme şi vizavi de procesul de învăţământ livrat de către această universitate, în sensul că învăţământul superior de marină a devenit la fel de comun ca şi fotbalul - toată lumea se pricepe la el.

Acesta este singurul lucru pe care am crezut că trebuie să-l ştiţi, să vi-l aduc la cunoştinţă şi mi-ar face mare plăcere să vă aplecaţi puţin atenţia vizavi de acest subiect.

Vă mulţumesc, oricum, pentru tot.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul ministru are dreptul, potrivit regulamentului, la rândul dumnealui, să vă răspundă la acest comentariu.

Vă rog.

Domnul Mihai Hărdău:

Un material complet îl adresez domnului deputat şi doresc să vă informez că specializarea a fost propusă spre autorizare către CNEAA în 08.07.2005, dar nu a fost autorizată de către noi pe motivul că, în raportul CNEAA, se specifică că nu sunt dotările: nave simulatoare, laboratoare, aparatură specială. Şi se face următoarea precizare: instituţia va face demersurile necesare îmbunătăţirii laboratoarelor în conformitate cu cerinţele stabilite. Dacă vom face verificările şi nu au, noi nu vom autoriza. Să fiţi sigur de aceasta.

Vă dau acest material complet.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule ministru.

În continuare, domnul ministru Iuliu Winkler va răspunde interpelării domnului deputat Iulian Iancu, cu privire la măsurile de susţinere a exportului românesc.

Domnul Iuliu Winkler (ministru delegat pentru comerţ, Ministerul Economiei şi Comerţului):

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Distinşi doamne şi domni deputaţi,

Referitor la interpelarea privind măsurile de susţinere a exportului românesc, vreau să vă spun că, din punctul de vedere al Guvernului şi al Departamentului de Comerţ Exterior - Ministerul Economiei şi Comerţului, exportul este un factor important de asigurare a creşterii economice, evoluţia parametrilor exportului în România a fost pozitivă în ultimii 14 ani şi în toţi aceşti ani, exportul a fost un motor al creşterii economice.

În 2005, faţă de 2004, exportul a crescut cu 17,5 % şi n-aş vrea acum să intru într-o analiză cu cifre, dar am un material pe care pot să-l predau distinsului domn deputat Iancu, referitor la creşterile pe anumite componente, pe sectoare economice ş.a.m.d. şi pe aspecte structurale. Pornind de la această creştere, Guvernul acordă atenţie deosebită promovării şi susţinerii exportului prin mecanisme care, pe de o parte, trebuie să fie corespunzătoare cu normele şi cu politica comercială comună a Uniunii Europene, pe de altă parte, reglementărilor internaţionale şi, mai ales, tuturor negocierilor pe care România le poartă şi obligaţiilor pe care şi le-a asumat vizavi de Organizaţia Mondială a Comerţului şi negocierile în cadrul acestei organizaţii.

Principalele aspecte pot fi, pentru anul 2005 dar şi în continuare, elaborarea strategiei naţionale de export printr-un parteneriat public privat în întregul an 2005, în care au fost implicaţi peste 400 de specialişti din sectorul privat şi cel guvernamental şi terminată prin adoptarea, în luna decembrie, de către Guvern, prin hotărâre de Guvern. În acest an ne aflăm în implementarea acestei strategii.

Am iniţiat un program de prezenţă la nivelul autorităţilor locale şi la nivelul fiecărui judeţ, programul numit Exportul românesc 2006, cu două obiective principale. În primul rând de a înfăţişa schimbările regimului comercial după momentul aderării şi, în al doilea rând, a conştientiza şi a încerca să participăm la schimbarea mentalităţilor companiilor exportatoare române. Am fost prezenţi în judeţe, în Prahova, în Maramureş, în Bihor, în Ialomiţa şi în alte judeţe şi avem un program săptămânal de deplasări în acest sens.

Am lansat proiecte de branding sectorial în patru domenii care sunt importante astăzi pentru exportul românesc şi anume în domeniul IT, al mobilei, al confecţiilor textile şi în domeniul vie-vin.

Am iniţiat discuţii cu asociaţiile producătorilor şi cu asociaţiile patronale şi continuăm să promovăm cooperări în vederea dezvoltării activităţilor de branding şi în alte domenii cu pondere la export. Aplicăm sistemul de susţinere şi promovare a exportului care are finanţare de la bugetul statului. Parametrii de utilizare a fondurilor de stat au crescut în fiecare an. Bugetul pentru 2006 este de 398 de milioane ron.

De asemenea, avem programe administrate de către Eximbank şi am dispus o evaluare prin consilierii economici care lucrează în ţările Uniunii Europene a metodelor de promovare a exporturilor din ţările Uniunii, deci cele care sunt conforme cu politica comercială comună a Uniunii Europene Eximbank este în plin proces de reevaluare a instrumentelor de promovare a exportului.

De asemenea, valorificăm prevederile din Acordul de asociere a României la Uniunea Europeană, conform căruia liberalizarea comerţului s-a realizat în proporţie de 100 % la domeniul produselor industriale şi, de asemenea, există un sistem de concesii bilaterale pentru produsele agricole. Toate acestea se bazează din nou pe politica comercială comună a Uniunii Europene.

Închei prin a readuce aminte că există un material mai complet cu cifre şi date. De asemenea, site-ul Ministerului Economiei şi Comerţului are şi pune la dispoziţia companiilor şi a exportatorilor români toate instrumentele de promovare, precum şi modul de acces al acestor instrumente şi sumele de la bugetul statului, care sunt alocate pentru aceste instrumente.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, distinşi domni deputaţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Iulian Iancu doreşte să comenteze răspunsul dumneavoastră.

Domnul Iulian Iancu:

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Mulţumesc, de asemenea, domnului ministru.

Vreau, însă, să subliniez că aşa cum a fost făcută expunerea astăzi aici şi punând accent pe cifra care subliniază cu cât a crescut exportul României în ultimii 17 ani, aflat pe un trend crescător, putem să constatăm că, în cursul anului trecut, am avut parte tot anul de o elaborare a unei strategii pentru susţinerea exportului românesc iar până acum ne aflăm într-o perioadă de implementare a acelei strategii.

În schimb, între timp, în România, practic, au fost tratate toate ţintele marco-economice, dintre care aş vrea să subliniez, în mod special, cea legată de deficitul de cont curent şi deficitul comercial.

Or, îngrijorarea şi interpelarea mea a plecat de la mesajul dat de către exportatori, aflaţi la rând pentru a da faliment, în urma unei politici monetare care nu a fost, în nici un caz, corelată cu politica guvernamentală. Şi mă refer aici la această politică de apreciere continuă a leului, în urma căreia, ramuri industriale întregi, în România, au fost obligate să intre în declin sau chiar să-şi închidă activităţile. Subliniez aici industria sticlei. Şi s-a făcut o precizare de susţinere a industriei confecţiilor şi a textilelor în România.

Vreau să vă spun că semnalul cel mai îngrijorător a plecat dinspre industria textilă şi a confecţiilor, nu numai la nivelul de nesusţinere, dar reclamaţia principală a fost legată de creşterea aberantă a preţurilor la utilităţi în acest interval de timp, de fiscalitate şi nepredictibilitatea mediului şi de corupţie. Or, la acestea se adaugă apelul făcut de textilişti, legat de contrabandă şi contrafacere. Intră pe piaţa românească produse textile la 1,6 dolari kg, în condiţiile în care, pe piaţa românească, se produc cu 36,7 dolari kg.

Aici aş sublinia, însă, şi faptul că prin rezultatele pe care le-au obţinut cei din industrie în anul trecut, am putut constata o cădere dramatică a producţiei industriale de la 7,5 la 2,3 %, practic se scufundă industria românească, şi pierderea a 100.000 de locuri de muncă. Iar după raportul dat de Institutul Naţional de Statistică, după primul trimestru, deja se mai pierd încă 11 % din numărul de locuri de muncă din domeniul industrial şi se înregistrează, în continuare, o cădere abruptă a principalelor activităţi ale domeniului industrial, cu o creştere substanţială pe deficitul comercial la ţiţei, hidrocarburi şi, ce este cel mai îngrijorător pentru mine, o creştere cu 80 % la importul de cărbune.

Toate aceste date mă aşteptam să se regăsească în expunerea domnului ministru cu nişte propuneri concrete de susţinere şi soluţionare pe o strategie coerentă, care să se concretizeze într-un program concret şi un plan unitar de măsuri.

Deci trecem de la faza de strategie la un program concret, la care rezultatele să se revadă practic, prin rezultate, atât în creşterea producţiei industriale, dar şi prin reducerea deficitului comercial. Or, noi am ajuns, după datele Institutului Naţional de Statistică, la sfârşitul primului trimestru, să depăşim cea mai pesimistă prognoză legată de deficitul comercial. Anul trecut 10 miliarde, iar anul acesta a fost depăşită această cifră cu încă 2 miliarde doar la nivelul primului trimestru.

Sunt semnale îngrijorătoare, având în vedere raportul de mâine şi şocul pe care-l vor avea de suportat agenţii economici români de la 1 ianuarie 2007, în special întreprinderile mici şi mijlocii.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru, la rândul dumnealui vrea să facă o precizare la comentariul dumneavoastră, domnule deputat.

Domnul Iuliu Winkler:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Mulţumesc domnului deputat pentru această expunere care sigur că este, după opinia mea, un pic prea pesimistă pentru perioada în care ne aflăm şi pentru fundamentele pe care economia românească începe să le capete.

Eu cred că ar trebui să plecăm, totuşi, şi de la ideea sau de la realitatea faptului că peste 70 % din pib-ul României provin din sectorul privat, sector care nu este, în acest moment, sub coordonarea sau sub dirijismul statal, să pornim de la faptul şi este subliniat în programul de guvernare că dorim să finalizăm privatizarea şi cred că există chiar un consens într-o oarecare măsură asupra nevoii de finalizare a privatizării în România şi atunci să pornim de la anumite evidenţe. Sigur că problema liberalizării contului curent şi a unor derapaje şi a unor întârzieri pe care Banca Naţională poate că le-a comis, într-un mod, sigur, putem să discutăm pe acest subiect, aparţin, cred, mai ales anului 2004 întârzierile în paşii de liberalizare a contului curent.

Apoi, cele două ramuri pe care dumneavoastră le-aţi amintit, sigur că sunt ramurile, industria textilă şi cea a mobilei, în care avem cele mai mari probleme pentru că sunt, din punct de vedere social, cele mai sensibile, fiind expuse unui risc de dispariţie a locurilor de muncă dar, în acelaşi timp, sunt ramurile în care lohnul este preponderent şi în care companiile, timp de circa un deceniu, s-au bazat constant pe avantajul evoluţiei cursului de schimb pozitiv pentru ei şi nu au recurs la retehnologizare şi la modernizare.

Apoi, sigur, deficitul comercial, putem discuta cele trei cauze, dintre care cel mai important este creşterea consumului intern - cea mai importantă cauză pentru deficitul comercial, apoi balanţa energetică care, dacă este cu plus pe energie electrică este, însă, cu deficit pe ramura de petrol şi gaze şi sunt cunoscute, nu cred că ar trebui să risipesc timpul dumneavoastră cu explicaţii prea amănunţite, apoi problema investiţiilor străine directe, care sunt producătoare de deficit în acest moment, pentru că ele, de fapt, duc la importul de tehnologie în acest moment.

Eu cred că acestea, în viitor, se vor regăsi în producţie destinată exportului pentru că, în general, investiţiile străine nu se referă, mai ales, la piaţa internă a României şi la producţia pentru piaţa internă şi se referă şi la producţie pentru export.

Deci, eu cred că, în termen scurt şi mediu, putem vorbi de stabilizarea deficitului comercial care, din punctul nostru de vedere, al Ministerului Economiei şi Comerţului, se regăseşte în eforturi pentru majorarea exporturilor şi pe termen lung, sigur, putem vorbi, în parteneriat cu mediul de afaceri, de reducere a deficitului comercial.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule ministru.

În continuare, pentru doamna deputat Mirela Adomnicăi va răspunde domnul secretar de stat Cătălin Doică, cu privire la capitalul social al Fondului Proprietatea.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Cătălin Doică (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnă deputat,

Având în vedere că procesul de evaluare a cererilor introduse de persoanele îndreptăţite la măsuri reparatorii se află în curs de desfăşurare, considerăm că la acest moment nu se poate determina valoarea despăgubirilor totale datorate de statul român persoanelor deposedate abuziv în perioada comunismului.

Precizăm că Fondul Proprietatea a fost constituit din acţiuni pe care statul român le deţine la diverse societăţi.

Creanţele statului român nu au fost luate în considerare la stabilirea valorii portofoliului fondului şi nu constituie părţi ale capitalului social înregistrat al acestuia.

Referitor la valoarea creanţelor externe care stau la baza constituirii acestui fond, în conformitate cu prevederile art. 9 din Titlul 7, Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente şi cu prevederile art. 2, alin. 3, din Hotărârea Guvernului nr. 1481/2005 privind înfiinţarea Fondului Proprietatea, creanţele României şi soldurile conturilor de cliring, barter şi cooperare economică internaţională nu se constituie ca active la capitalul social al Fondului Proprietatea.

De asemenea, sumele care vor fi încasate de Ministerul Finanţelor Publice şi care vor fi transferate fondului, rezultate din reglementarea drepturilor valutare ale statului român, nu pot fi cuantificate, având în vedere că procentul de recuperare se situează sub valoare nominală, fiind stabilit în funcţie de o serie de factori, inclusiv condiţiile impuse statelor debitoare prin programe de asistenţă financiară ale organismelor internaţionale.

În ceea ce priveşte strategia prevenirii scăderii valorii acţiunilor, precizăm că nu există această posibilitate după listarea Fondului Proprietatea la Bursa de Valori. În cazul unei listări rapide, numărul de acţiuni disponibile pe piaţă fiind mic, circa 1 % în prezent, şi va creşte relativ lent din cauza dificultăţilor administrative cu care se confruntă comisiile locale pentru retrocedarea proprietăţilor.

Pe de altă parte, conducerea Fondului Proprietatea a reuşit, în ultimele luni, să construiască un portofoliu de interes al unor investitori instituţionali, cu valoare de mai multe sute de milioane de euro şi această presiune pe cumpărare probabil că va conduce chiar la creşterea valorii acţiunilor.

De asemenea, metoda de calcul pentru stabilirea valorii capitalului social net este constituită în suma capitalurilor proprii pentru societăţile nelistate, valori la care se adaugă valoarea de piaţă a acelor listate.

Menţionăm de asemenea că, în măsura în care, capitalul social al Fondului Proprietatea, în urma listării şi a emiterii tuturor titlurilor de valoare, nu va acoperi în totalitate valoarea despăgubirilor datorate, există posibilitatea legală de a se suplimenta capitalul social al fondului fie cu noi pachete de acţiuni deţinute, în prezent, de statul român, fie cu bani lichizi, din bugetul de stat.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Doamna deputat Adomnicăi, v-aş ruga să vă prezentaţi punctul dumneavoastră de vedere cu privire la acest răspuns.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Recunosc, nefiind economist de profesie, termenii tehnici care s-au folosit în argumentaţia răspunsului la interpelarea mea au creionat, cel puţin în esenţă, câteva concluzii.

În primul rând, referitor la un aspect al interpelării, şi anume strategia prevenirii scăderii valorilor titlurilor în situaţia în care proprietarii vor dori să vândă pentru a intra fizic în despăgubirea solicitată, deci înţeleg că nu există o asemenea strategie. Astfel încât, concluzia care se impunea, având în vedere şi situaţia reală, pentru că deja pe piaţa neagră, domnule secretar de stat, aceste titluri se vând la un sfert din valoarea lor, având în vedere faptul că cei mai mulţi proprietari sunt în vârstă, sunt persoane care nu ştiu nimic despre jocul de bursă, despre acţiuni, acestea se vor grăbi, într-adevăr, să le vândă după listare. Şi, mai mult decât atât, trebuie să avem în vedere că vârsta înaintată nu le permite să gestioneze, pe termen lung, aşa cum se preconizează din cele expuse de dumneavoastră, deci nu vor avea timpul fizic efectiv pentru a gestiona aceste acţiuni şi ei, de asemenea, vor ajunge să le vândă sub valoarea reală.

Concluzia care se impune după cele expuse este că, având în vedere faptul că şi acţiunile pe care le avem în vedere la constituirea fondului, şi anume acţiunile la cele circa 114 societăţi la care, încă, este acţionar statul român, nu numai părerea mea, este, de altfel, şi părerea preşedintelui Comisiei de buget finanţe din cadrul Senatului, domnul Varujan Vosganian, deci aceste acţiuni, efectiv, trebuiau listate la bursă înainte de a se constitui într-un capital social al fondului. Realitatea este că numai 60 din aceste societăţi sunt listate la bursă, iar unele dintre ele nici măcar nu există, nu sunt cotate pe piaţa valorilor mobiliare.

Concluzia care se impune este că, în lipsa unei strategii coerente, ne vom trezi, într-adevăr, cu o scădere a valorii acestor titluri printr-o vânzare rapidă şi sub preţul lor real şi, în subsidiar, ne vom trezi şi cu multe acţiuni introduse la CEDO, aşa cum a precizat, de altfel, că va proceda Asociaţia Proprietarilor Deposedaţi Abuziv de Stat.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, doamna ministru, ... doamna deputat.

Domnul Adrian Moisoiu (din bancă):

Premoniţia!

Domnul Valer Dorneanu:

În legislatura următoare, sigur aşa va fi.

Domnului deputat Adrian Moisoiu îi va răspunde domnul secretar de stat Mircea Alexandru, cu privire la situaţia existentă la nivelul Consiliului Local al municipiului Reghin.

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 1495/2006, prin care semnalaţi neadoptarea unei hotărâri votate în Consiliul Local Reghin, la data de 29 august 2005, fapt, în opinia dumneavoastră, imputabil primarului şi, respectiv, secretarului localităţii, vă comunicăm următoarele:

În conformitate cu dispoziţiile Legii administraţiei publice locale nr.215/2001, dezbaterile în şedinţele Consiliului Local precum şi modul în care şi-au exercitat votul fiecare consilier se consemnează într-un proces-verbal, semnat de consilierul care conduce şedinţele de consiliu şi de secretarul unităţii administrativ-teritoriale. Consilierul care conduce şedinţele de consiliu împreună cu secretarul unităţii administrativ-teritoriale îşi asumă, prin semnătură, responsabilitatea veridicităţii celor consemnate.

În context, precizăm că secretarului unităţii administrativ-teritoriale îi revine obligaţia de a asigura, pentru Consiliul Local, efectuarea lucrărilor de secretariat, sarcină ce se referă inclusiv la redactarea hotărârilor Consiliului Local şi la parcurgerea procedurilor impuse pentru îndeplinirea condiţiilor legale, necesare în vederea punerii în aplicare a acestor categorii de acte.

În legătură cu aspectul concret semnalat precizăm că, potrivit legii, ministrul administraţiei şi internelor nu are competenţe cu privire la sancţionarea primarului sau a secretarului unităţii administrativ-teritoriale în discuţie şi nici cu privire la verificarea conformităţii hotărârilor emise de Consiliul local al municipiului Reghin, cu deciziile luate în şedinţele acestei autorităţi a administraţiei publice locale.

Evidenţiem că sancţionarea disciplinară de către prefect a secretarului unei unităţi administrativ-teritoriale se face numai la propunerea Consiliului local, adoptată cu votul a cel puţin două treimi din numărul consilierilor în funcţie, ca urmare a iniţiativei primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor, pe baza concluziilor reieşite din desfăşurarea, cu respectarea procedurii stabilite de Legea nr. 188/1999 şi de Hotărârea Guvernului nr. 1210/2003, de către Comisia de disciplină competentă, a unei cercetări administrative.

De asemenea, menţionăm că verificările efectuate de Inspectoratul General al Poliţiei Române, prin Inspectoratul Judeţean de Poliţie Mureş, cu privire la activitatea desfăşurată în contextul dat de primarul municipiului Reghin, au evidenţiat faptul că în sarcina acestuia nu poate fi reţinută săvârşirea vreunei fapte de natură penală.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule coleg.

Domnul deputat Adrian Moisoiu doreşte să intervină cu câteva comentarii la adresa răspunsului dumneavoastră.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte, şi-i mulţumesc domnului secretar de stat pentru că din expunerea domniei sale am învăţat ceva, am învăţat şi am înţeles de ce în ţara asta lucrurile merg aşa cum merg, adică nu există nici un fel de răspundere din partea nimănui şi, respectiv, nimeni nu poate să stabilească şi să ia măsuri împotriva celui care abuzează de putere, mai ales că ne găsim într-o plină perioadă de descentralizare, în care puterea primarului devine din ce în ce mai mare şi, în consecinţă, acesta poate să ia hotărâri care să blocheze activitatea legală din cadrul unui consiliu local.

Vedeţi, în cazul acesta este mai mult decât o treabă care este penală, pentru că un primar nu avea dreptul ca să ceară secretarului să scrie un proces-verbal fals. Deci, acesta este primul aspect, iar ăsta este faptul real. Am înţeles din partea domnului secretar de stat că nici măcar nu se contestă faptul că este sau nu este real acest aspect. Deci, acest fapt este real. Dacă faptul este real în sine, atunci înseamnă că el a instigat la fals, i-a cerut secretarului să facă un proces-verbal fals.

Pe de altă parte, a făcut uz de puterea sa. Deci, aceasta se numeşte, în termeni juridici, abuz de putere.

Pe de altă parte, există o instituţie - instituţia prefectului - şi care trebuia să urmărească modul în care se iau, în cadrul unui consiliu local, nişte hotărâri legale, pe cale legală. Iată că, de data aceasta, instituţia prefectului din judeţul Mureş eu apreciez că nu şi-a făcut datoria. Această instituţie a prefectului trebuia să notifice imediat această hotărâre, deci acest fals şi, respectiv, banii care au fost, pentru că de fapt este vorba de bani aici, este vorba de aproape un miliard şi jumătate, care trebuiau să fie destinaţi igienizării şi reparării spaţiilor de învăţământ atunci, în august, când încă se mai puteau folosi. Iată că aceşti bani nu au mai ajuns acolo unde trebuiau să ajungă, unde consilierii în unanimitate au votat.

Deci, închei şi felicit Ministerul Administraţiei şi Internelor pentru imputinţa, pentru că nu vreau să spun impotenţa sa, de a lua o hotărâre conformă cu legea.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul ministru doreşte, la rândul său, să vă răspundă precizărilor pe care le-aţi făcut, domnule Moisoiu.

Domnul Mircea Alexandru:

Răspund precizărilor cu alte precizări.

Cred că domnul deputat cunoaşte foarte bine situaţia de la Reghin, situaţia în speţă. Nu se poate pune problema de un fals, întrucât hotărârea din august, cea în discuţie, nu a fost semnată. Ca atare, ea nu are un efect juridic, nu are nici un număr. Ulterior, situaţia a fost reluată în 30 august pentru că s-au creat confuzii în legătură cu acest proiect de hotărâre care n-a fost adoptat în nici un fel, tocmai pentru faptul că un consilier n-a vrut să semneze procesul-verbal, documentele din şedinţa respectivă, s-a reluat acelaşi subiect pe ordinea de zi în şedinţa din 20 septembrie, când s-a repus, exact la pct. 1 pe ordinea de zi, de asemenea, rectificarea bugetului general al primăriei municipiului Reghin, suma din activitatea autofinanţată păduri, în cuantum de 147.888 RONI. Acum, în cvorum, în condiţiile regulamentare şi în condiţiile legii s-a desfăşurat o şedinţă nouă a Consiliului local şi s-a votat în legătură cu acest punct de pe ordinea de zi. Aceasta este o hotărâre care are număr, este o hotărâre, prin urmare, care produce efecte juridice.

Dacă este o problemă în legătură cu această hotărâre, cu modul în care s-a exercitat votul consilierilor, atunci avem o problemă însă după cum foarte bine se cunoaşte şi cred că domnul consilier ştie bine că s-a votat această nouă hotărâre în legătură cu repartizarea fondului respectiv. Prin urmare, aceasta este hotărârea care produce efecte. Cealaltă nu s-a adoptat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnului deputat Mircea Costache îi va răspunde domnul Cătălin Doică, secretar de stat la Ministerul Finanţelor Publice, cu privire la lista televiziunilor comerciale datoare la buget.

Domnul Cătălin Doică:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule deputat,

Urmare a interpelării dumneavoastră vă comunicăm următoarele.

La data de 3 mai 2006 un număr de 183 de societăţi comerciale de televiziune au înregistrat obligaţii restante la bugetul general consolidat în sumă totală de 61.873.854 de lei noi din care:

• la bugetul de stat o sumă de 27.914.000 lei noi;
• la bugetul asigurărilor sociale de stat 25.168.433 lei;
• la bugetul asigurărilor sociale de sănătate 5.760.729 lei;
• la bugetul asigurărilor pentru şomaj o sumă de 3.030.133 lei noi.

Situaţia celor 183 de societăţi comerciale se prezintă după cum urmează:

• 159 societăţi se află în executare silită pentru o sumă totală de 24.140.329 lei noi;
• 19 societăţi care înregistrează obligaţii bugetare restante în sumă totală de 36.586.276 lei noi se află sub incidenţa Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată.
• un număr de 5 societăţi comerciale au în derulare eşalonări la plata obligaţiilor bugetare restante în sumă totală de 1.147.249 lei noi;

Un număr de 18 societăţi comerciale de televiziune, din care 11 societăţi nu înregistrează obligaţii bugetare restante la data de 3 mai 2006, au beneficiat de scutire la plată a obligaţiilor bugetare, în sumă totală de 37.166.295 lei, potrivit următoarelor acte normative: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare, scutire pentru sumă totală de 36.136.332 lei din care.

• la bugetul de stat 34.273.000 lei;
• la bugetul asigurărilor sociale de stat 577.937 lei;
• la bugetul asigurărilor sociale de sănătate o sumă de 920 milioane de lei;
• la bugetul asigurărilor pentru şomaj o sumă totală de 364.054 de lei noi.

De asemenea, au mai beneficiat de scutiri, în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 70/1994 doar privind impozitul pe profit pentru o sumă totală de 29.000 lei noi datorii la bugetul de stat.

În vederea recuperării sumelor restante în continuare, s-au aplicat şi se vor aplica nediscriminatoriu pentru toţi contribuabilii care înregistrează obligaţii restante, prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, referitoare la procedura de executare silită prin parcurgerea succesivă a tuturor măsurilor de executare silită, respectiv comunicarea somaţiilor, popriri asupra conturilor bancare, popriri asupra terţilor, sechestrarea bunurilor mobile şi imobile ale debitorilor.

În condiţiile în care sumele restante nu vor putea fi recuperate în totalitate în urma aplicării măsurilor de executare silită, potrivit prevederilor actului normativ sus-menţionat se va folosi pe scară largă procedura de insolvabilitate, precum şi atragerea răspunderii solidare pentru obligaţiile de plată restante ale debitorului declarat insolvabil.

De asemenea, domnule deputat, vă înaintez şi lista cu toate cele prezentate anterior.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Domnule deputat Costache, dacă doriţi să comentaţi răspunsul primit.

Domnul Costache Mircea:

Abia aştept!

Domnul Valer Dorneanu:

Era o întrebare retorică, ştiam răspunsul, poftiţi, aveţi cuvântul.

Domnul Costache Mircea:

Era normal, domnule preşedinte, întrucât aţi văzut că facem economie de timp, nu intervenim să ne prezentăm pe scurt interpelările întrucât le-am prezentat o dată pe scurt, am lăsat timp domnului ministru secretar de stat să ne dea răspunsul şi, ca atare, ne permitem să facem şi noi un scurt comentariu.

Vă daţi seama că o asemenea întrebare mi-a fost sugerată de chiar comportamentul antisocial uneori, abuziv, al unor posturi comerciale de televiziune care-şi permit să deformeze imaginea publică a unor oameni, să blameze sau, dimpotrivă, să cultive anumite vreascuri drept modele de comportament uman şi să le propună societăţii româneşti pentru eventuale scrutinuri viitoare.

Eu nu mă bag pe politica editorială a fiecărui post de televiziune dar atâta vreme cât beneficiază de licenţă şi funcţionează legal, vreau şi am vrut să ştiu dacă îşi plătesc toate datoriile legale către bugetul statului.

Aşa cum aţi auzit şi dumneavoastră şi cum au auzit toţi stimaţii colegi, încă se înregistrează o sumă destul de mare, de vreo 620 de miliarde aproape de lei vechi, aproximativ 30 milioane euro, datorie la bugetul statului, iar altele au fost deja scutite, aflăm, printr-o ordonanţă de urgenţă, de vreo 362 de miliarde, de aproximativ 15, dacă nu mai mult, milioane de euro, scutite prin ordonanţă de urgenţă.

Mă întreb în ce consta urgenţa în a scuti nişte posturi comerciale, care încasează publicitate, care au finanţatori în spate, care funcţionează pe principii economice, în ce consta urgenţa scutirii de la plata datoriilor către bugetul statului?

Dacă aceste instituţii publice care au menirea de a informa şi care s-au transformat, în societatea românească, cu îngăduinţa celor în drept, din instituţii de informare, în instituţii de intoxicare şi manipulare a opiniei publice, cel mai adesea împotriva propriilor interese, aflăm acum că sunt, pentru demersul lor nociv, şi scutite de taxe şi impozite şi încurajate în fel şi chip.

Aş vrea ca, în cel mai scurt timp, să ştiu că în România presa, instituţiile de informare în masă, au acelaşi regim ca în ţările comunitare cărora vrem să ne alăturăm, să ştim bine cine informează şi cine, în baza căror legi beneficiază de un sprijin în a funcţiona. Sunt de acord ca gazetarilor să li se atribuie prin lege facilităţi de cazare, de transport, să poată să ajungă acolo de unde ştirile sunt utile şi oportune, în caz de calamităţi, în caz de situaţii de urgenţă, dar nu numai atât, şi divertismentul şi cultura sunt importante, dar făcute în limitele bunului simţ. Ceea ce se face în România pe banii noştri, după cum vedeţi, este cu totul şi cu totul reprobabil.

Sper să mi se alăture şi alţi colegi în demersul de a găsi o modalitate de a reglementa funcţionarea corectă într-un stat civilizat a instituţiilor mass-media şi semnalul pe care l-am tras, am arătat din capul locului, prin răspunsul oferit de domnul ministru şi pentru care-i mulţumesc, că nu îşi plătesc datoriile legale către stat şi, în acelaşi timp, beneficiază de ordonanţe de urgenţă pentru scutirea de la plată şi, în acelaşi timp, se închid ochii când încalcă legea distrugând destine sau infestând opinia publică de la violenţă şi nu totdeauna programe cu valenţe educative şi nici măcar de divertisment real şi cu ţinută estetică şi cu conţinut metodico-ştiinţific, atunci când este cazul să se mai facă şi promovarea ştiinţei româneşti, dacă ea mai funcţionează şi mai există, să ajungem cu toţii la concluzia că primul lucru pe care trebuie să-l facă este să-şi plătească datoriile, şi, al doilea, să încerce să funcţioneze legal, ca într-un stat civilizat.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, pentru domnul deputat Petru Călian va răspunde domnul Ervin Zoltan Szekely, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, cu privire la asigurarea unui mediu salubru pentru sinistraţii din judeţele inundate.

Până se prezintă domnul ministru informez că pentru domnul deputat Aledin Amet răspunsul datorat de Ministerul Administraţiei şi Internelor a fost dat în scris de domnul Mircea Alexandru şi pentru acelaşi coleg un alt răspuns a fost dat în scris de reprezentantul Ministerului Culturii şi Cultelor, domnul secretar de stat Ioan Onisei. În consecinţă, nu vor avea loc şi răspunsuri orale în aceste cazuri.

Aveţi cuvântul, domnule Szekely.

Domnul Szekely Ervin Zoltan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Referitor la interpelarea domnului deputat privind acţiunile desfăşurate de Ministerul Sănătăţii în judeţele afectate de inundaţii, Ministerul Sănătăţii a elaborat un răspuns mai amplu, cu 15 măsuri şi cu vreo 40 de măsuri suplimentare pe care l-am transmis în scris. În timpul cât am la dispoziţie permiteţi-mi să evoc cele mai importante măsuri luate de către Ministerul Sănătăţii: evaluarea în teritoriu a gradului de afectare a fiecărei zone şi tipul de intervenţie necesar, organizarea sistemului de raportare zilnică a situaţiei privind transmiterea datelor la Ministerul Sănătăţii de către Comitetele pentru situaţii de urgenţă constituite la nivel teritorial, coordonarea activităţilor de asistenţă medicală de urgenţă şi preventivă, cu desemnarea institutelor de sănătate publică regionale, în calitate de for tehnic şi metodologic responsabil cu supravegherea desfăşurării acestei activităţi, suplimentarea cu personal de specialitate, medici epidemiologi, igienişti, microbiologi din judeţe neafectate de inundaţii şi din institutele de sănătate publică, pentru acţiuni specifice, cartografierea persoanelor în vederea vaccinării, vaccinarea, dezinfectarea fântânilor, recoltarea de probe, verificarea condiţiilor igienico-sanitare din colectivităţi etc., supravegherea calităţii apei de băut în zonele afectate, prin măsuri de dezinfecţie şi analiza probelor recoltate de către laboratoarele Direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a celor două institute, editarea şi distribuirea în teritoriu de materiale de educare şi informare privind regulile igienico-sanitare ce trebuie respectate în situaţii de inundaţii, asigurarea asistenţei medicale permanent, în zonele afectate şi izolate, de către medicii de familie, fie la nivelul cabinetelor medicale individuale, centrelor de permanenţă şi în corturile amenajate în colectivităţile temporare, medici de medicină de urgenţă de la staţii judeţene de salvare şi alte cadre medicale specializate, din spitalele judeţene sau orăşeneşti.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Călian doreşte să comenteze răspunsul dumneavoastră foarte pe scurt.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Nu întâmplător v-am adresat această interpelare, pentru că încă la ora actuală de pe urma inundaţiilor mai avem şi mai au de suferit cel puţin 5 mii de sinistraţi.

Sigur că pe hârtie, măsurile enunţate de dumneavoastră, precum şi celelalte pe care mi le-aţi transmis în scris, sună bine, sunt frumoase, sunt gândite, însă sunt foarte curios şi voi monitoriza tot ceea ce întreprindeţi practic, pentru că aceste măsuri pe care dumneavoastră le-aţi enunţat, trebuie puse şi în practică pentru că deja au început să apară foarte multe focare chiar de infecţie. Avem atâtea infecţii, avem gripă aviară, cred că nu este cazul să se mai declanşeze şi alte focare pe teritoriul României, fapt pentru care, repet, voi monitoriza, împreună cu echipa mea, tot ceea ce întreprindeţi practic în zonele afectate de inundaţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Tot despre tragediile lăsate de inundaţii va fi vorba şi în interpelarea următoare, adresată tot de domnul Petru Călian, de această dată Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor. Interpelarea se referă la situaţia recuperării terenurilor din zonele inundate controlat.

Doamna secretar de stat Lucia Ana Varga, va răspunde acestei interpelări.

Doamna Lucia Ana Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor referitor la recuperarea terenurilor din zonele inundate controlat vă comunicăm următoarele: în şedinţa extraordinară a Comitetului naţional pentru situaţii de urgenţă din data de 2 mai 2006 s-a dispus constituirea unui grup de lucru alcătuit din reprezentanţi ai instituţiilor de specialitate ai Administraţiei Naţionale Apele Române, Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare, Societăţii Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, sub coordonarea secretarului de stat pentru gospodărirea apelor din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, grup de lucru care să analizeze situaţia recuperării terenurilor din zonele inundate şi modul de evacuare a apelor din acestea în termenul cel mai scurt.

Grupul de lucru a avut o primă întâlnire în data de 9 mai 2006, următoarea întâlnire fiind planificată pentru data de 17 mai 2006.

Totodată, în cadrul întâlnirii s-au analizat soluţiile pentru reconstrucţia sistemului de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor de la Dunăre, avându-se în vedere protecţia localităţilor aflate în Lunca Dunării, situaţia incintelor inundate dar şi principiul strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii şi al Uniunii Europene, mai mult spaţiu pentru râuri însemnând faptul că fluviul trebuie să-şi manifeste liber mobilitatea, astfel încât viiturile să se poată scurge încet spre aval, fără a prezenta vreun pericol.

În baza concluziilor grupului de lucru se vor elabora studii de către institutele de specialitate, care vor stabili etapele de realizare şi fondurile necesare reconstrucţiei sistemului de lucrări de apărare de la Dunăre.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, doamna ministru.

Domnul coleg deputat Călian, aveţi cuvântul, să vă susţineţi punctul de vedere propriu.

Domnul Petru Călian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aşteptam un răspuns legat strict de acele terenuri inundate controlat, şi în special terenurile care sunt proprietate privată, pentru că cetăţenii nu mai beneficiază nici de fructele rezultate în urma lucrărilor acelor terenuri şi, mai mult decât atât, nu se ştie când vor intra în posesia altor terenuri, sub formă de despăgubire.

Consider că este imperios necesar ca, în regim de urgenţă, Guvernul să vină cu o ordonanţă, la propunerea ministerului de resort, prin care să stabilească reglementările urgente, astfel încât cetăţenii aflaţi în suferinţă, cetăţenii care nu mai beneficiază de aceste terenuri, terenuri inundate controlat, să-şi intre în drepturi şi să fie despăgubiţi şi pentru fructele rezultate în urma acelor lucrări pe acele terenuri, dar şi de alte terenuri, dacă acele terenuri nu pot să mai fie puse la dispoziţia proprietarilor privaţi.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Doamna ministru doreşte să facă o precizare la intervenţia dumneavoastră.

Doamna Lucia Ana Varga:

Cu tot respectul, domnule deputat, întrebarea dumneavoastră a fost referitoare la recuperarea terenurilor din zonele inundate controlat.

Pot să vă spun că în ceea ce priveşte recuperarea prejudiciilor aduse deţinătorilor prin acele dirijări controlate, decizia efecturăii dirijărilor controlate s-a luat în baza şedinţei Comitetului ministerial, s-a adoptat o hotărâre privind dirijarea controlată şi, conform Legii apelor, despăgubirile pentru terenurile respective vor fi stabilite împreună cu deţinătorii şi cu Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi sumele alocate vor fi stabilite prin Hotărâre de Guvern.

Domnul Valer Dorneanu:

Într-adevăr, era vorba de două probleme distincte, una este recuperarea terenurilor, redarea lor agriculturii, şi alta e stabilirea unor despăgubiri pentru pagubele efective suferite de proprietari. Ei, săracii, nu fac această distincţie, pentru ei durerea este unică şi globală. Vă mulţumesc.

Cu aceasta declar închisă şedinţa de astăzi.

Lucrările şedinţei s-au încheiat la ora 19,00.