Dezbateri parlamentare

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

Dacă domnul deputat Vîrză Mihăiţă este în sală? Nu este în sală. Va primi răspunsul în scris, din partea Ministerului Turismului.

Dacă domnul deputat Nistor Laurenţiu este în sală? Nu este în sală. Va primi răspuns în scris, tot din partea Ministerului Turismului.

Domnul deputat Paşcan Marius?

Vă rog frumos, Ministerul Transporturilor, doamna secretar de stat Maria Magdalena Grigore, vă rog, răspuns.

(Domnul deputat Emil-Marius Paşcan solicită să ia cuvântul.)

Da, potrivit regulamentului, puteţi să reamintiţi tema, vă rog.

Nu mai mult de un minut.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am adresat o interpelare Ministerului Transporturilor, având în vedere situaţia Centurii ocolitoare a municipiului Târgu-Mureş, un proiect investiţional început în 2004, pentru care a fost reziliat contractul de curând.

Mi s-a părut pur şi simplu stupefiant, având în vedere că, per total, din informaţiile pe care le deţin, s-a ajuns la o fază de circa 35% realizarea acestei centuri rutiere ocolitoare. Şi, în consecinţă, am solicitat explicaţii, mai ales din cauza faptului că nu am văzut aplicându-se sancţiuni în cazul acestui proiect.

Şi mă interesează exact cauzele pentru care s-a reziliat, dacă se reia licitaţia cu un nou constructor, şi, sigur, ce se va întâmpla cu acest proiect care este tergiversat de mai mulţi ani.

Mulţumesc.

Mulţumesc şi eu.

Doamnă secretar de stat, vă rog.

Doamna Maria Magdalena Grigore (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Domnule deputat,

În privinţa interpelării dumneavoastră, intitulată "Contractul privind centura ocolitoare a municipiului Târgu Mureş", cum spuneţi dumneavoastră, "a fost reziliat" din următoarele motive.

Pe 15.08.2017, antreprenorul a realizat o expertiză tehnică din care au rezultat lucrări suplimentare care presupuneau revizuirea proiectului tehnic pus la dispoziţia antreprenorului şi a tuturor ofertanţilor în cadrul documentaţiei de atribuire care a stat la baza licitaţiei pentru acest contract.

În urma cuantificării acestor lucrări suplimentare, s-a constatat faptul că pentru finalizarea obiectivului de investiţie, valoarea suplimentară este estimată la aproximativ 57% peste valoarea iniţială a contractului. Această suplimentare nefiind posibilă prin act adiţional cu actualul antreprenor, din punct de vedere legal, întrucât reprezintă o modificare substanţială, în sensul prevederilor legislaţiei în materia achiziţiilor publice.

Pornind de la cele de mai sus şi având în vedere responsabilitatea proiectanţilor, prevăzută de Legea nr. 10/1995, republicată, CNAIR întreprinde în prezent demersurile necesare în vederea executării garanţiei de bună execuţie a proiectantului.

Totodată, activităţile privind elaborarea şi promovarea documentaţiilor tehnico-economice aferente acestui obiectiv s-au desfăşurat după semnarea contractului privind revizuirea studiului de fezabilitate, a proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie, cât şi documentaţia de atribuire pentru varianta de ocolire Târgu Mureş, în cadrul mai multor structuri de specialitate din CNAIR, cu atribuţii în vederea documentaţiilor tehnice.

După semnarea contractului de execuţie de lucrări pentru varianta de ocolire Târgu Mureş, respectiv după data de 30.06.2014, implementarea acestuia a intrat în sarcina unei unităţi de implementare proiecte.

Se vor analiza toate cauzele care au determinat întârzierea acestui proiect, precum şi responsabilii, potrivit legii, pentru respectivele întârzieri.

De asemenea, cum am precizat mai sus, se desfăşoară, în prezent, la CNAIR, procedura de executare a garanţiei de bună execuţie a proiectantului.

CNAIR face toate demersurile necesare în vederea încheierii unui nou contract de proiectare şi execuţie lucrări, în cursul anului 2018.

Valoarea estimată a lucrărilor rămase de executat va fi determinată în cadrul documentaţiei de atribuire şi va putea fi comunicată după finalizarea acestei documentaţii.

Obiectivul este finanţat prin Programul POIM, Fondul de Coeziune.

Termenul de finalizare a obiectivului este estimat pentru semestrul I al anului 2021.

Precizăm că respectarea acestui termen este dependentă de încheierea, conform calendarului, procedurii de achiziţie publică şi semnarea contractului de proiectare şi execuţie lucrări, în cadrul anului 2018.

Vă mulţumim pentru interesul acordat.

Mulţumesc.

Mulţumesc şi eu.

Doriţi lămuriri suplimentare, domnule deputat?

Vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Sigur, este un răspuns binevoitor, însă îl consider unul de complezenţă. Dacă din 2004, pardon, când a început această lucrare, nu s-a reuşit identificarea celor vinovaţi, înseamnă că cineva este responsabil şi din interiorul fostului CNADNR şi actualului CNAIR.

Mai mult decât atât, a se invoca şi a se accepta că antreprenorul a refăcut practic un studiu pentru care proiectantul, şi cu garanţia de rigoare, este acum făcut responsabil mi se pare pur şi simplu stupefiant. Adică se putea ca acel proiectant să fie selectat din rândul celor serioşi şi să se promoveze un proiect redutabil. Or, astăzi aflăm că el a fost subevaluat cu aproape 50%. Absolut inadmisibil.

Şi sigur că, chiar dacă se execută acea garanţie, nu se ajunge la valoarea reală de suplimentare a acestui proiect.

Prin urmare, sunt nemulţumit de acest răspuns. Voi reveni asupra acestuia cu o altă interpelare.

Oricum, mulţumesc pentru bunăvoinţă.

Mulţumesc.

Domnul deputat Toma Ilie se află în sală?

Vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Interpelările mele au fost pe mai multe teme. Doar una mă preocupă foarte mult şi este vorba despre microregiunea turistică a municipiului Hunedoara. Şi aici fac referinţă directă la Castelul Huniazilor, care, anul trecut, de exemplu, a avut 400.000 de vizitatori, în condiţiile în care obiective turistice mult mai importante au undeva la 600.000-700.000.

Deci, cu un potenţial foarte ridicat, pe locul 2 în ţară, al turismului, municipiul Hunedoara, cu Castelul Huniazilor, cu Mănăstirea Prislop, Mormântul Părintelui Arsenie Boca, cu Cetatea Devei, este foarte slab semnalizat de pe autostrăzile care duc, Lugoj- Deva, mă rog, care nu este încă terminată, Sibiu-Orăştie-Deva.

Am rugat Ministerul Transporturilor, prin mai multe interpelări, să ne ajute. Şi nu la ideea mea, şi nu este un moft al parlamentarului de Hunedoara, este o cerinţă a primarilor şi a celor care se ocupă de administrarea UAT-urilor şi doresc foarte mult amplasarea a 3, 4, 5, 10 indicatoare, maximum, care să spună: spre ruta Castelul Huniazilor, spre Mănăstirea Prislop, spre Cetatea Devei.

Este a nu ştiu câta oară în care încerc să iniţiez o discuţie şi răspunsul nu mă satisface deloc.

Vă rog mult...

Mulţumesc.

Domnul Ilie Toma:

... reverificaţi şi încercaţi să găsiţi temeiurile legale să ne ajutaţi.

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Mulţumesc.

Doamna secretar de stat, prezentarea răspunsului.

Doamnă secretar de stat...

Aţi discutat cu dânsa?

Mai aveţi încă o interpelare. Doriţi şi pe aceasta să o prezentaţi succint, într-un minut?

Domnul Ilie Toma:

Subiectul celei de-a doua interpelări îl constituie oprirea trenurilor pentru gara Hunedoara, Simeria-Hunedoara, care nu se justifică deocamdată economic. Se pare că se deschide o nouă unitate economică de anvergură, şi anume Bosch deschide un parc industrial la Simeria, prin care cetăţenii municipiului Hunedoara vor circula cu aceste trenuri.

Sperăm în repunerea lor pe şine. Şi, mă rog, cât mai repede, ştiu eu, să pornească trenurile Simeria-Hunedoara şi Hunedoara-Simeria. Aceasta este o chestiune tehnică care se discută undeva, în două-trei luni de zile.

Vă mulţumesc foarte mult pentru răspuns.

Mulţumesc.

Doamnă secretar de stat, vă rog frumos să prezentaţi răspunsurile la cele...

Nu avem voie potrivit regulamentului, vă rog frumos să prezentaţi răspunsurile, din moment ce sunteţi prezent. E o procedură pe care o invocă inclusiv colegii mei din secretariatul general.

Vă rog.

Nu îmi doresc eu asta, dar trebuie respectat regulamentul.

Vă rog.

Doamna Maria Magdalena Grigore:

Mulţumesc.

Privind prima interpelare, şi anume, "Amplasarea de panouri indicatoare pentru informarea direcţiei, pe monumentele istorice".

În prezent, pe autostrada A1, segmentul Sebeş-Simeria, sunt amplasate indicatoare rutiere de informare turistică, către Muzeul Castelului Corvinilor, la următoarele poziţii kilometrice - se prezintă aici cele două poziţii kilometrice -, iar pe DN 7 este amplasat un indicator care informează participanţii la trafic asupra direcţiei de urmat către acest castel, în sensul giratoriu care face legătura dintre DN 7 şi A1, la nodul rutier Simeria.

Dimensiunile acestor indicatoare suplimentare, pe care le avem în plan şi le-aţi solicitat, vor fi stabilite în funcţie de înscrisurile şi simbolurile menţionate, corelate cu vizibilitatea şi viteza de deplasare pe sectorul de drum, astfel încât să fie asigurată fluenţa şi siguranţa traficului rutier.

Precizăm că nu pot fi montate toate cele 10 indicatoare rutiere de informare turistică către Muzeul Castelul Corvinilor. Supra-semnalizarea contribuie la distragerea participanţilor la trafic şi predispune la evenimente rutiere.

Castelul Corvinilor, precum şi alte obiective turistice din judeţ pot fi puse în valoare prin adoptarea şi implementarea unei strategii turistice a judeţului Hunedoara.

Vă mulţumim, domnule deputat.

Iar cea de-a doua interpelare priveşte "Anularea completă a trenurilor de călători pe ruta Simeria-Hunedoara".

Societatea de Transport de Călători CFR S.A. îşi desfăşoară activitatea pe o piaţă concurenţială şi este nevoită, din acest punct de vedere, să-şi adapteze permanent oferta la nevoile şi aşteptările publicului călător, ţinând cont şi de eficienţa trenurilor puse în circulaţie.

Astfel, anual, elaborează "Mersul trenurilor de călători", în funcţie de solicitările călătorilor şi ale agenţilor economici interesaţi.

Menţionăm că serviciile feroviare de transport de pasageri sunt influenţate semnificativ de nivelul compensaţiei bugetare alocate pentru transportul feroviar de călători.

De asemenea, CFR Călători se confruntă în activitate cu un deficit mare de vagoane. Se impune, aşadar, dirijarea capacităţii de transport spre trenurile cu trafic mare.

Prin anularea unor trenuri neutilizate de cetăţeni şi la care traficul de pasageri este foarte mic, materialul rulant rezultat este redistribuit prin compunerea trenurilor care circulă pe rute mult mai solicitate, ca, de exemplu, zone cu trafic crescut, de navetă, şi zone turistice.

Din monitorizarea traficului pe ruta Simeria-Hunedoara şi retur se constată că numărul mediu de pasageri/zi/tren nu este mai mare de 8, conform analizei pe care am anexat-o la răspunsul la interpelarea dumneavoastră.

CFR Călători intenţionează să asigure, în funcţie de posibilităţile din parcul de material rulant, toate rutele de trenuri pentru care există cerere de bilete sau abonamente.

În consecinţă, având în vedere că operatorii de transport feroviar de călători au răspuns nefavorabil la propunerea de introducere pe această rută a unui număr minim necesar de două perechi de trenuri pe zi, secţia de circulaţie neinteroperabilă, neînchirată Hunedoara-Simeria a fost prinsă în rezerva CFR S.A., cu patru trenuri pe zi, în vederea scoaterii la licitaţie pentru închiriere, conform Hotărârii de Guvern nr. 643/2011.

Vă mulţumim pentru interesul acordat.

Mulţumesc.

Domnul deputat Alexe Costel se află în sală? Nu. Va primi răspunsul în scris.

Domnul deputat Vasile Daniel.

Vă rog, un minut, maximum.

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Hristos a înviat!

Stimaţi colegi,

Obiectul interpelării mele de astăzi se intitulează "Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară".

Potrivit analizei socio-economice care fundamentează fondurile europene pentru programarea 2014-2020, două treimi din locuinţele romilor nu deţin acte de proprietate. 13% dintre romi nu au electricitate, în comparaţie cu 2%, media la nivel naţional. 65% dintre gospodăriile romilor nu au acces la reţeaua publică de apă şi 75% dintre locuinţele romilor nu au acces la reţeaua de canalizare.

Trecând peste aceste cifre, obiectul interpelării se referă la Hotărârea de Guvern nr. 294/2015, a Guvernului României, privind aprobarea Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară, iar în cadrul hotărârii de Guvern, art. 5 prevede prioritizarea unităţilor administrativ-teritoriale.

În consecinţă, prioritizarea unităţilor administrativ-teritoriale se realizează în funcţie de cele 3 criterii prevăzute la...

Mulţumesc.

... dispoziţiile... ... art. 5.

20 de secunde, dacă îmi daţi voie, vă rog, să citesc...

Nu prezentaţi din nou interpelarea, că asta s-a mai întâmplat o dată...

... să prezint întrebările care au interes...

Succint.

... cu interpelarea.

Am solicitat Ministerului Dezvoltării bugetul alocat în cadrul Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară, numărul unităţilor administrativ-teritoriale şi, desigur, numărul unităţilor administrativ-teritoriale finanţate în cadrul programului, potrivit criteriului de la art. 5 lit. c), unde se vorbeşte de aşezările informale ale comunităţilor aflate în stare de sărăcie extremă.

Vă mulţumesc.

Mulţumesc.

Prezentarea răspunsului.

Domnul secretar de stat Ciprian Roşca?

Vă rog.

Domnul Ciprian Lucian Roşca (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Domnule deputat,

Încerc să răspund concis la întrebările dumneavoastră.

Prima: "Care este bugetul ce a fost alocat implementării H.G. nr. 294/2015 Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară, în perioada 2015-2017?".

Bugetul alocat este în valoare de 4.050.885.000 de lei, din care în anul 2015 a fost plătită suma de 14.931.084 de lei; în anul 2016 a fost plătită suma de 73.291.685 de lei; iar în anul 2017 a fost plătită suma de 111.316.872 de lei.

Următoarea întrebare. Numărul unităţilor administrativ-teritoriale beneficiare ale Hotărârii nr. 294/2015 privind aprobarea Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară 2015-2023, potrivit criteriului de prioritizare - cum aţi zis - prevăzut la art. 5 lit. c) este de 447 de unităţi administrativ-teritoriale, situate în 38 de judeţe.

Răspunsul nostru detaliază şi am anexat şi toate localităţile - 447 - pe care ni le-aţi solicitat.

Da.

Vă mulţumesc.

Lămuriri suplimentare, domnule deputat?

Vă rog.

Mulţumesc mult.

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dat fiind faptul că m-aţi întrerupt, am considerat necesar să vin la tribuna Parlamentului, să fac următoarele menţiuni.

Acest Program Naţional privind Cadastrul şi Cartea Funciară, implementat de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, vizează o categorie foarte importantă a cetăţenilor României, şi anume acei cetăţeni aflaţi în situaţii defavorizate.

Art. 5 stabileşte prioritizarea în cadrul programului. Şi am solicitat Ministerului Dezvoltării aceste relaţii, întrucât consider că este absolut necesar ca acest program naţional să fie implementat potrivit prioritizărilor.

Prioritizarea de la art. 5 vizează proiectele de infrastructură naţională, proiectele de infrastructură locală, şi lit. c) de la acest articol vizează aşezările informale ale comunităţilor aflate în stare de sărăcie extremă, care vor fi puse în proprietate, prin emiterea titlurilor de proprietate, cu toate consecinţele: acte de identitate, certificate de naştere, inclusiv plata taxelor şi a impozitelor.

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Vlad Sergiu Cosmin, USR, se află în sală?

Vă rog, un minut, prezentarea pe scurt.

Vă rog.

Domnul Sergiu Cosmin Vlad:

Bună ziua!

Interpelarea este adresată doamnei Ioana Bran, ministrul tineretului şi sportului.

Interpelarea este în urma unei sesizări pe care am primit-o din partea unui club sportiv de drept privat, constituit în baza O.U.G. nr. 26/2000, şi prin care eu solicit să mi se comunice un răspuns în scris, motivat în fapt şi în drept, cu privire la eligibilitatea, în accepţiunea Legii nr. 350/2005, respectiv, dacă sunt acceptate şi dacă se pot achita de primărie, prin intermediul Centrului Municipal de Cultură, în această speţă, cheltuielile izvorâte, respectiv sumele de bani care se vor plăti de clubul sportiv de drept privat, în baza contractelor de activitate sportivă care sunt încheiate în baza prevederilor art. 14 alin. (1), Legea nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului.

Mulţumesc.

Prezentarea răspunsului, domnul secretar de stat Cosmin-Răzvan Butuza, vă rog.

Domnul Cosmin-Răzvan Butuza (secretar de stat, Ministerul Tineretului şi Sportului):

Bună ziua!

Stimate domnule deputat,

Legea nr. 350/2005 privind regimul finanţării nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţile nonprofit de interes general stabileşte principiile, cadrul general şi procedura pentru atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă din fonduri publice

Pe de altă parte, Legea nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului conţine reglementări referitoare la finanţarea activităţii sportive, unele dintre acestea, inclusiv articolele invocate, fiind introduse odată cu intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă nr. 38/2017 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000.

Menţionăm că art. 67¹ alin. (3) din Legea nr. 69/2000 prevede în mod expres condiţiile, criteriile şi procedura, precum şi cuantumul pe fiecare categorie de cheltuieli. Respectiv, fiecare categorie de participanţi la activităţile sportive se stabileşte, după caz, prin hotărârea Guvernului, respectiv, prin hotărârea autorităţilor deliberative ale administraţiei publice locale.

Având în vedere faptul că atât Legea nr. 350/2005, cât şi Legea nr. 69/2000 sunt în vigoare la acest moment, autorităţile administraţiei publice locale pot decide modalităţile de finanţare, ţinând cont de principiul constituţional al autonomiei locale, al administraţiei publice din unităţile administrativ-teritoriale.

Mulţumesc.

Dacă domnul deputat Codreanu Constantin se află în sală? Nu. Va primi răspunsul în scris.

Domnul Gheorghe Andrei Daniel?

Vă rog.

Hristos a înviat!

Am o interpelare, către Ministerul Educaţiei, care vizează încălcarea dreptului părinţilor de a-şi educa copiii conform propriilor convingeri, fapt stipulat atât în Constituţia României, cât şi în art. 487 din Codul civil, în contextul unor acţiuni de propagandă care s-au derulat la Bucureşti şi la Focşani, cu încălcarea legii.

Aştept un răspuns, iar apoi voi da o replică.

Vă mulţumesc.

Din partea Ministerului Educaţiei, domnul secretar de stat Petru Andea, vă rog.

Domnul Petru Andea (secretar de stat, Ministerul Educaţiei Naţionale):

Referitor la interpelarea dumneavoastră având ca obiect: "Părinţii au dreptul constituţional să-şi educe copiii potrivit propriilor convingeri", vă comunic următoarele.

Inspectoratul Şcolar Judeţean Vrancea a încheiat un protocol de colaborare cu Consiliile Americane pentru Educaţie Internaţională din Bucureşti, protocol înregistrat la Inspectoratul Şcolar cu nr. ... şi aşa mai departe.

Prin intermediul protocolului, ISJ Vrancea a fost informat că va avea loc o acţiune de tip conferinţă, în data de 24 februarie a.c., şi a solicitat să i se pună la dispoziţie detalii cu privire la acest eveniment.

Articolul 5 din Protocolul de colaborare preciza faptul că ISJ Vrancea va fi anunţat în timp util cu privire la programul, conţinutul conferinţei şi lectorii invitaţi.

Consiliul Judeţean al Elevilor din Vrancea a preluat această acţiune fără să consulte inspectoratul judeţean. Agenda evenimentului nu a fost făcută publică în mod oficial, cu atât mai puţin partenerului, ISJ Vrancea, ci au circulat diferite informaţii, unele controversate, în spaţiul virtual.

Prin urmare, ISJ Vrancea nu a putut controla agenda evenimentului şi a comunicat retragerea din proiect.

Din punctul de vedere al ISJ Vrancea, acţiunea menţionată a fost proiectată în acord cu principiul nondiscriminării şi a respectat cadrul legal.

Curricula şcolară poate aborda astfel de teme numai într-un context specific.

În momentul în care termenii acordului au fost încălcaţi, respectiv nu s-a răspuns explicit la solicitarea ISJ Vrancea cu privire la detalierea tematicii, semnatarii protocolului din partea inspectoratului şcolar au considerat că se încalcă dreptul la o corectă informare a participanţilor.

În protocolul încheiat între cele două instituţii partenere nu sunt specificaţi termenii, precum: "egalitate de gen", "identitate de gen", "rolurile de gen", "LGBT".

Drept urmare, Inspectoratul Şcolar Vrancea, care a fost iniţial de acord cu un astfel de parteneriat, s-a retras în momentul în care, prin lipsa de informare, a fost afectat dialogul corect cu şcolile, profesorii, elevii şi părinţii.

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, lămuriri suplimentare.

Mulţumesc domnului secretar de stat.

Cred că răspunsul dumneavoastră îmi confirmă faptul că Ministerul Educaţiei nu cunoaşte ceea ce se întâmplă în propria ogradă, de foarte multe ori. Acolo, la Vrancea, s-a derulat o acţiune de ideologie LGBT şi de promovare a aşa-numitei ideologii de gen. Sunt lucruri care, conform legii, ţinând cont că avem de-a face cu elevi minori, ar fi necesitat acordul scris al părinţilor; sunt articole din Constituţia României care spun acest lucru foarte clar.

Eu nu-mi dau seama care este utilitatea aducerii copiilor într-un cadru în care li se promite că li se descriu anumite lucruri, iar după aceea li se spun poveşti cu transgenderi.

Pe undeva, noi trăim acum o fază de ofensivă ideologică care porneşte dintr-o revoluţie culturală asociată anumitor mişcări radicale ale anilor '60, iar România de astăzi este sub un asalt al acestor tipuri de ideologii.

Mă gândesc, poate că, fiind şi acum în Anul Centenarului, mai renunţăm la toate aceste aberaţii cu îndoctrinări de un anumit tip, gen ideologie de gen şi transgenderism şi ce s-a mai discutat pe acolo şi ne ocupăm şi noi să cultivăm memoria celor care s-au jertfit pentru România Mare, vorbim de identitatea noastră creştină, ca români şi ca europeni, în fond.

Eu vă solicit, sincer, să fiţi mai atenţi la ceea ce se întâmplă în subordinea dumneavoastră, pentru că ştiu că foarte multe, să spunem aşa, interese ideologice gravitează în jurul acestui minister al educaţiei, şi de foarte multe ori, lucruri care pornesc ca idei bune se pot transforma în adevărate campanii de reeducare şi de spălare a creierelor pentru elevi şi pentru noua generaţie, pe care trebuie s-o formăm. Eu cred că aceşti oameni trebuie educaţi în spiritul unor valori, nu trebuie "cultivat" acest deconstructivism şi această reeducare care nu este cu nimic departe de ceea ce a însemnat marxism-leninismul sau fascismul - îmi pare rău să o spun...

Vă mulţumesc frumos.

Şi de aceea chiar vă rog să aveţi mai mare grijă şi să fiţi atenţi la ce se întâmplă în minister.

Mulţumesc.

Din partea USR, doamna deputat Cosma Lavinia-Corina. Nu este în sală. Va primi răspunsul în scris.

Domnul deputat Paşcan Emil-Marius nu se află în sală. Va primi răspunsul în scris.

Domnul deputat Bichineţ Corneliu nu se află în sală. Va primi răspunsul în scris.

Domnul deputat Dobrovie Matei-Adrian.

Vă rog.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Interpelarea mea are legătură cu Ministerul Finanţelor Publice şi este legată de facilităţile fiscale pentru societăţile comerciale de tip SRL-D.

Având în vedere faptul că, odată cu transferul integral al contribuţiilor de la angajator la angajat, societăţile de tip SRL-D, microîntreprinderi înfiinţate de întreprinzători debutanţi, nu mai pot beneficia de scutirea de la plata CAS-ului datorat de către angajator pentru un număr de patru angajaţi timp de trei ani, vă rog să aveţi amabilitatea să răspundeţi la întrebarea: ce măsuri intenţionaţi să luaţi pentru ca aceste microîntreprinderi să-şi recapete facilităţile şi să nu piardă, practic, această oportunitate de a creşte şi de a dezvolta o afacere?

Aştept răspunsul şi voi interveni ulterior.

Mulţumesc.

Vă mulţumesc şi eu.

Domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul Attila Gyorgy (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, având ca obiect "Facilităţile fiscale pentru societăţile comerciale de tip SRL-D", potrivit sferei de competenţă a Ministerului Finanţelor Publice, vă comunicăm următoarele.

Prin transferul sarcinii fiscale a contribuţiilor sociale obligatorii stabilite în sarcina angajatorului la angajat, măsură prevăzută în Programul de guvernare 2017-2020, aprobată prin Hotărârea Parlamentului României nr. 53/2017 pentru acordarea încrederii Guvernului, cu modificările ulterioare, ce a fost implementată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea şi completarea Codului fiscal, contribuţia de asigurări sociale pentru condiţii normale de muncă, de 25%, şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate, de 10%, se datorează de către angajaţi, în sarcina angajatorului rămânând contribuţia asiguratorie pentru muncă, de 2,25%, şi contribuţia de asigurări sociale pentru condiţii deosebite de muncă, de 4%, sau pentru condiţii speciale, de 8%.

Cu privire la modul a aplicare a facilităţilor prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2011, acestea sunt în vigoare, detalii privind aplicarea acestora putând fi oferite de Ministerul Economiei.

Vă mulţumesc.

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Dobrovie?

Vă rog.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Din păcate nu pot să fiu mulţumit cu acest răspuns. Practic nu aţi răspuns în mod clar ce măsuri veţi lua pentru ca această facilitate să nu fie anulată, practic, şi atâtea firme mici să nu mai poată să-şi desfăşoare activitatea în baza acestui SRL-Debutant.

Vă rog să-mi spuneţi clar ce măsuri intenţionează Guvernul PSD-ALDE să ia în acest sens, pentru ca această facilitate să nu se piardă.

M-am întâlnit cu tineri întreprinzători şi erau îngrijoraţi că nu a fost prevăzută nicio modalitate de compensare a acestei pierderi.

Mulţumesc.

Domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, prezentarea interpelării pe scurt.

Interpelarea vizează o serie de probleme apărute la punctele de trecere a frontierei între România şi Republica Moldova.

După răspuns intervin.

Domnul subsecretar de stat Valeriu Mihai, prezentarea răspunsului.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Mihai (subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Doamnă preşedinte,

Domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, în cursul anului 2017, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, a fost realizată o amplă analiză a tuturor punctelor de trecere a frontierei - şi internă şi externă -, inclusiv din punct de vedere al principalilor factori care generează creşterea timpilor de aşteptare.

Analiza efectuată a reliefat că factorii care generează această creştere ţin, în principal, de subdimensionarea capacităţii de control din punctele de trecere a frontierei sau de calitatea acestora, din punct de vedere tehnic, în comparaţie cu volumul traficului de pasageri şi mijloacele de transport. O altă cauză este numărul mare al autorităţilor române care desfăşoară activităţi de asigurare a respectării condiţiilor prevăzute de lege pentru efectuarea controlului la frontieră şi măsurile pe care acestea le întreprind, conform legii; infrastructura rutieră neadecvată pentru valorile de trafic actuale, atât pentru marfă, cât şi pentru călători.

Prin urmare, în considerarea necesităţii adoptării şi implementării de către instituţiile responsabile a acestor măsuri a fost elaborat un memorandum având ca temă: "Măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii în punctele de trecere a frontierei". Astfel, în acest memorandum au fost propuse spre reabilitare şi modernizare birourile vamale de frontieră de la graniţa cu România, Moldova, respectiv birourile vamale Albiţa, Sculeni, Giurgiuleşti, responsabilă pentru aceste activităţi fiind Direcţia Generală a Finanţelor Publice Iaşi, din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Verificările, din momentul de faţă, de la frontieră, permit statelor membre să se asigure că persoanele respective nu prezintă o ameninţare pentru ordinea publică, securitatea internă sau sănătatea publică, în scopul îmbunătăţirii securităţii Uniunii Europene şi a cetăţenilor acesteia.

Astfel, precizăm că Poliţia de Frontieră manifestă disponibilitate şi ia în permanenţă măsuri pentru asigurarea de personal suficient pentru controlul de frontieră.

În plus, în situaţia în care s-a constatat o creştere semnificativă a valorilor traficului, Poliţia de Frontieră a luat măsura deschiderii de artere suplimentare de control, folosind pentru traficul de pe sensul de intrare o pistă sau mai multe de la sensul de ieşire şi invers.

Totodată, menţionăm că Poliţia de Frontieră a transmis permanent către reprezentanţii mass-media şi a postat pe site-ul instituţiei şi pe paginile oficiale ale reţelelor de socializare materiale de presă privind situaţia operativă înregistrată la frontiera cu Republica Moldova.

De asemenea, au fost transmise inclusiv recomandări în sensul tranzitării tuturor punctelor de frontieră deschise traficului, astfel încât să se preîntâmpine apariţia suprasolicitării doar a unora dintre acestea, precum şi consultarea aplicaţiei "Trafic Online", disponibilă pe adresa electronică politiadefrontieră.ro/traficonline.

Mulţumesc.

Domnule deputat, lămuriri suplimentare?

Vă rog.

Nu cer lămuriri, dar voi da câteva sugestii.

În primul rând, mă bucur că aţi amintit de punctele de trecere a frontierelor de la Sculeni şi Albiţa-Leuşeni.

Am trecut chiar acum, în luna martie, când am fost la marele miting unionist de la Chişinău, pe acolo, şi aproape că m-am speriat; erau nişte cratere în asfalt şi nici nu ştiai pe unde intri, pe unde ieşi. Deci acolo ar trebui un program foarte rapid, să reintre în reabilitare tot ce înseamnă..., mai ales că volumul de trafic este uriaş, erau cozi foarte mari, atât la intrare, cât şi la ieşire, iar lucrările de reabilitare ar trebui să se producă absolut urgent în acest an. Cu mai mult de 10 Km pe oră nu am putut să circul prin aceste puncte de frontieră. În primul rând că se intercalau liniile şi direcţiile şi mai ales gropile din suprafaţa carosabilă erau absolut înspăimântătoare.

De asemenea, doresc să vă cer să faceţi, în contact cu partenerii de peste Prut, că tot suntem acelaşi popor, acelaşi neam şi va trebui să fim din nou împreună, că aşa este normal, un singur punct de control. Astfel că, dacă tot s-a luat această măsură bună acum câţiva ani, la presiune parlamentară, cu trecerea cu buletin, în loc de paşaport, să se instaleze un punct unic de control vamal pe tot ce înseamnă frontiera Prutului, între România şi Republica Moldova. Chiar aceste măsuri mi s-ar părea foarte importante să fie luate: una este administrativă, una este un pic mai dificilă, dar chiar ar trebui făcuţi aceşti paşi. Volumul de tranzit este uriaş, suntem cu toţii români şi n-ar trebui să mai stăm în vamă să trecem din ţara noastră, în ţara noastră, cu orele.

Mulţumesc frumos.

Mulţumesc şi eu.

Mulţumesc.

Domnul deputat Seidler Cristian-Gabriel?

Vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Mulţumesc.

Pe scurt, vorbim despre Oltchim şi despre declaraţiile administratorului special de acolo care ne spunea că, pe de o parte, firma a fost căpuşată de către rude, apropiaţi ai fostei conduceri, pe de altă parte, a fost căpuşată de către interpuşi politic.

Vreau să ştiu dacă vreun corp de control s-a sesizat vreodată în acest sens, iar dacă da, care au fost concluziile la care au ajuns?

Mulţumesc.

Mulţumesc.

Domnul secretar de stat Constantin Ivan, prezentarea răspunsului.

Domnul Constantin Ivan (secretar de stat, Ministerul Economiei):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Chiar dacă suntem puţini, daţi-mi voie să vă salut şi Hristos a Înviat!

Stimate domnule deputat,

Ştim cu toţii, în prezent, Societatea Oltchim este o societate aflată în procedura de insolvenţă, începând de la data declanşării procedurii, din 30 ianuarie 2013, perioadă în care activitatea societăţii se desfăşoară în temeiul Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, coordonată de către administratorii judiciari Rominsolv şi BDO, desemnaţi de către Tribunalul Vâlcea, iar deciziile privind patrimoniul societăţii se iau cu acordul Adunării creditorilor.

În materialul scris aveţi prezentată succint etapa din 2012, când s-a încercat o privatizare eşuată, şi aş face referire la acest lucru, în continuare.

Ministerul Economiei îndeplineşte calitatea de acţionar majoritar la Societatea Oltchim şi este reprezentat în procedura insolvenţei de un administrator special, în condiţiile legii. De asemenea, în calitate şi de minister de resort, sprijină derularea în bune condiţii a procedurii insolvenţei şi a oferit în acest sens site-ul propriu pentru publicitate privind anunţurile promovate de către administratorii judiciari ai Oltchim SA, în vederea atragerii de surse de finanţare externe sau exprimării interesului venit din partea unor potenţiali investitori privind valorificarea bunurilor societăţii. Ministerul Economiei, în acelaşi timp, monitorizează procedura declanşată de către Uniunea Europeană privind posibilul ajutor de stat acordat Societăţii Oltchim, în condiţiile directivelor Uniunii Europene.

Planul de reorganizare a fost aprobat de Adunarea creditorilor pe 9 martie 2015 şi confirmat de către judecătorul sindic pe 22 aprilie 2015.

De asemenea, în 24 septembrie 2015, Curtea de Apel Piteşti a decis respingerea recursurilor declarate de ANAF şi Electrica Furnizare împotriva sentinţei de confirmare a planului de reorganizare a Oltchim, ca nefondate.

În şedinţa Adunării creditorilor din 22 august 2016 s-a aprobat solicitarea consorţiului de administratori judiciari de extindere a perioadei de reorganizare a activităţii societăţii cu o perioadă de încă un an, conform prevederilor din Legea insolvenţei. Astfel, pe 6 martie 2017, Adunarea creditorilor a aprobat modificarea planului de reorganizare, în vederea respectării principiului discontinuităţii economice, ca urmare a constrângerilor rezultate în urma începerii procedurii de investigare declanşate de Comisia Europeană. Ca principiu general, se modifică înfiinţarea şi vânzarea Oltchim cu vânzarea a nouă pachete de active.

În 2017, pe 28 iunie, Tribunalul Vâlcea a confirmat modificarea Planului de reorganizare, Consorţiul de administratori judiciari, împreună cu conducerea societăţii, au lansat un proces competitiv de vânzare a activelor societăţii, grupate în mai multe pachete. Termenul-limită pentru depunerea ofertelor angajate în vederea achiziţionării pachetelor de active Oltchim s-a extins de la 26 iunie 2017, la 6 iulie 2017.

Din datele comunicate de către administratorii judiciari şi administratorul special...

Vă rog să încheiaţi, că aţi depăşit cele trei minute...

Domnul Constantin Ivan:

Obiectivele principale ale derulării procedurii insolvenţei declanşată de Oltchim sunt: derularea planului de reorganizare; stabilirea unei proceduri de vânzare; identificarea potenţialilor investitori; continuarea activităţilor şi să se maximizeze veniturile, odată cu reducerea costurilor Societăţii Oltchim.

Mulţumesc.

Vă mulţumesc şi eu.

Domnule deputat?

Vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Stimate domn - şi, credeţi-mă, nu am nimic personal cu dumneavoastră -, eu, în interpelare, am pus o întrebare simplă: a fost sesizat Corpul de control în legătură cu afirmaţiile de căpuşare a Oltchim? Da sau nu?! Dacă da, putem să avem raportul? Bănuiesc că este un document public, totuşi.

Mi-aţi spus un pomelnic, un istoric al acestei societăţi comerciale, doar că eu nu aceasta am cerut. Am pus o întrebare: a fost Corpul de control în verificare acolo? Da sau nu?!

Mulţumesc.

Domnul secretar de stat.

Domnul Constantin Ivan:

Am înţeles.

Procedura de insolvenţă ne obligă să respectăm nişte reguli prestabilite în Legea nr. 85/2006.

Reprezentantul nostru, administratorul special este cel care răspunde de toate problemele legate de reorganizare şi de starea în care a fost preluată şi dusă în continuare în programul de reorganizare.