Dezbateri parlamentare

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Cătălin Drulă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Cătălin Drulă:

Continuăm cu a doua parte a şedinţei noastre de astăzi, consacrată prezentării interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Voi da cuvântul colegilor deputaţi înscrişi pe listă pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse, reamintind totodată că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăşi 3 minute.

Începem cu un deputat neafiliat, domnul Călin-Florin Groza.

Este prezent? Nu.

O doamnă deputat neafiliat, doamna Aurora-Tasica Simu.

Este prezentă? Nu.

De la Grupul PNL, domnul deputat Cîmpean? Nu.

De la Grupul USR, domnul deputat Gima? Nu.

De la Grupul parlamentar SOS, doamna deputat Vedinaş.

Aveţi două interpelări depuse şi puteţi prezenta una singură.

Doamna Verginia Vedinaş:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Obiectul interpelării mele îl reprezintă unele aspecte pe care le calificăm ca fiind discriminatorii, care s-au manifestat în raporturile cu cetăţenii românii născuţi în Republica Moldova, în ceea ce priveşte procedura de verificare a actelor de identitate.

Vă punem în discuţie faptul că, fără proceduri administrative de aducere la cunoştinţă, de notificare, aceşti cetăţeni au făcut obiectul unor controale, controale în urma cărora le-au fost retrase actele de identitate, invocându-se anumite situaţii care puteau fi discutate, puteau fi clarificate şi corectate şi în acest fel s-ar fi eliminat ceea ce s-a întâmplat deja şi care este o nenorocire - retragerea actelor de identitate cu tot ceea ce înseamnă un asemenea act.

De aceea, dorim să adresăm ministrului de interne această interpelare, prin care solicităm să ni se răspundă la câteva aspecte.

În primul rând, care e temeiul legal pentru verificarea dosarelor de redobândire a cetăţeniei române în cazul cetăţenilor din Republica Moldova?

De ce aceste verificări par să vizeze cu precădere această categorie de cetăţeni?

Ce măsuri a dispus Ministerul Afacerilor Interne, pentru a preveni abuzurile?

Care este termenul maxim legal în care o persoană poate rămâne fără un act de identitate?

Şi Ce garanţii există în aplicarea legii, pentru ca aceasta să nu se transforme într-un instrument de discriminare pe criterii de origine?

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă este prezent domnul deputat Lăzăroi? Nu.

Doamna deputat Elena-Laura Toader? Nu.

Doamna deputat Simona-Elena Macovei Ilie? Nu.

Domnul deputat Paul-Claudiu Cotîrleţ? Nu.

Doamna deputat Simona Bucura-Oprescu? Nu.

Domnul deputat Florin Caragaţă? Nu.

Domnul deputat Maricel Popa.

Aveţi cuvântul.

Domnul Maricel Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am o interpelare pentru domnul ministru de finanţe, Alexandru Nazare.

Obiectul interpelării: "Verificările efectuate la service-urile privind salarizarea inginerilor mecanici".

Domnule ministru,

În spaţiul public au apărut informaţii şi sesizări venite din partea unor angajaţi din domeniul reparaţiilor auto, referitoare la posibile discrepanţe între salariile declarate şi cele efectiv încasate de către inginerii mecanici angajaţi în service-urile auto.

Consider că transparenţa şi respectarea legislaţiei fiscale şi a drepturilor salariaţilor sunt esenţiale pentru funcţionarea corectă a pieţei muncii, pentru protejarea profesioniştilor din domeniul tehnic, inclusiv a inginerilor mecanici, şi vă adresez prezenta interpelare.

Vă rog să-mi comunicaţi următoarele:

Când au fost efectuate ultimele controale/verificări de către instituţiile aflate în subordinea sau în coordonarea Ministerului de Finanţe la service-urile auto cu privire la respectarea obligaţiilor fiscale privind salarizarea inginerilor mecanici?

Câte service-uri auto au fost verificate în ultimii 3 ani, în acest sens, şi care au fost principalele nereguli constatate?

Ce măsuri sancţionatorii au fost dispuse în urma acestor verificări?

Dacă au existat abateri privind declararea şi plata salariilor?

Există acţiuni de control planificate, mixte, pentru perioada următoare, având în vedere riscul de muncă subdeclarată sau de plată a salariilor la negru, în acest sector?

Solicit răspuns scris şi oral.

Vă mulţumesc

Cu stimă, deputat de Iaşi, Maricel Popa.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Doamna deputat Monica Ionescu? Nu.

Domnul deputat Romeo Lungu?

Aveţi cuvântul.

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

Mulţumesc.

Interpelare adresată domnului Alexandru Nazare, ministrul finanţelor.

Obiectul: "Clarificări urgente privind obligativitatea emiterii de facturi electronice prin sistemul RO e-Factura pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent.

Prin prezenta interpelare solicit clarificări cu privire la modificările legislative introduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului adoptată în decembrie 2025 sub denumirea de "Ordonanţa trenuleţ", prin care s-a extins obligativitatea utilizării sistemului RO e-Factura şi asupra persoanelor fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent, fără a fi înregistrate ca persoane juridice.

În acest context, vă solicit următoarele clarificări privind:

- Tratamentul cheltuielilor deductibile;

- Impactul asupra plafonului de impozitare;

- Aspecte tehnice legate de continuitatea CNP versus CUI;

- Situaţia specifică a artiştilor şi lucrărilor din cultură;

- Asistenţă şi suport pentru conformare;

- Regimul sancţiunilor şi perioada de tranziţie;

- Proporţionalitatea măsurii;

- Competitivitate şi infrastructură tehnologică;

- Calendar concret de implementare.

Solicit:

- Răspuns detaliat;

- Publicarea de îndată a unui ghid oficial;

- Organizarea în regim de urgenţă a unor întâlniri de lucru cu reprezentanţii categoriilor profesionale afectate;

- Deschiderea imediată a unei platforme de testare a sistemului RO e-Factura pentru persoane fizice;

- Evaluarea posibilităţii de a introduce un prag valoric sau alte criterii de diferenţiere pentru aplicarea progresivă a măsurii.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnul deputat Sebastian-Mihai Rusu? Nu.

Domnul deputat Ilie Toma.

Aveţi cuvântul.

Aveţi 6 interpelări depuse, puteţi prezenta una singură.

Domnul Ilie Toma (de lângă tribună):

Da, domnule preşedinte, ştiu!

Domnul Cătălin Drulă:

Vă reamintesc dispoziţiile regulamentare.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc mult pentru reamintire.

Interpelarea mea se adresează domnului Alexandru Nazare, ministrul finanţelor.

Declaraţiile dumneavoastră recente privind proiecţia bugetului pentru anul 2026, definit ca "buget al relansării", conturează o etapă ambiţioasă pentru economia României.

Menţionarea unei anvelope investiţionale masive, de aproximativ 20 de miliarde de euro - compusă din 10 miliarde de euro prin PNRR, 5 miliarde de euro din fonduri de coeziune şi 5 miliarde de euro pentru subvenţii în agricultură - reprezintă, să fim sinceri, o oportunitate istorică de dezvoltare.

Totodată, nota de prudenţă pe care aţi exprimat-o, reflectată într-o prognoză de creştere economică de aproximativ 1%, precum şi de necesitatea recâştigării încrederii agenţiilor de rating şi a Comisiei Europene, prin evitarea supraevaluării veniturilor şi subestimarea cheltuielilor, indică o abordare care necesită clarificări suplimentare pentru a asigura sustenabilitatea noului cadru fiscal.

Aşadar, domnule ministru, vă rog să-mi comunicaţi răspunsul la următoarele întrebări.

Având în vedere că cele 10 miliarde de euro din PNRR sunt condiţionate de termene extrem de strânse în 2026, ce mecanisme suplimentare de monitorizare aţi introdus pentru a asigura absorbţia integrală, evitând riscul că aceste sume să rămână doar la stadiul de "proiecţie"?

Care sunt indicatorii specifici pe care se bazează Ministerul Finanţelor, pentru a preveni supraevaluarea veniturilor în 2026?

Care sunt măsurile din "bugetul relansării"?

Cum va influenţa structura bugetului pe 2026 perspectiva de rating de ţară a României?

Ce elemente de plasă de siguranţă conţine proiectul actual de buget, pentru a evita situaţiile de criză de la mijlocul anului, respectiv golurile de cash-flow sau derapajele deficitului?

Solicit răspuns verbal şi în scris.

Cu deosebit respect.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă este prezent domnul deputat Pascalini?

Da, cred că este aici.

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Nini-Alexandru Pascalini:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al educaţiei şi cercetării, având ca subiect "Posibila condiţionare a accesului elevilor în unităţi de învăţământ public de deschidere a unui cont bancar - situaţie semnalată la noi, în judeţul Bacău".

Prin prezenta interpelare, domnule ministru, vă solicit clarificări oficiale şi măsuri concrete cu privire la situaţia apărută în spaţiul public, semnalată de presa locală din judeţul Bacău, referitoare la implementarea unui sistem de acces în şcoli, care pare să condiţioneze intrarea elevilor de deţinere a unui cont bancar deschis la o anumită instituţie financiară.

Conform informaţiilor din presă, la Colegiul Naţional Pedagogic şi la Colegiul Naţional "Vasile Alecsandri" a fost iniţiat un proiect de tip "Smart Campus", prin care accesul elevilor în unitatea de învăţământ ar urma să se realizeze pe baza unor carduri electronice asociate unui cont bancar emis de o bancă comercială. Această situaţie a generat reacţii ferme din partea părinţilor şi elevilor, care reclamă caracterul discriminatoriu şi nelegal al unei asemenea măsuri.

Vă aduc aminte că educaţia publică este un drept fundamental garantat de Constituţie şi de legislaţia în vigoare, iar accesul la învăţământul de stat trebuie să fie liber, gratuit şi nediscriminatoriu. Orice iniţiativă de modernizare sau creştere a siguranţei în şcoli nu poate avea ca efect condiţionarea accesului elevilor de relaţii contractuale cu entităţi private sau financiare.

Situaţia semnalată în judeţul Bacău ridică probleme serioase de legalitate, oportunitate şi etică administrativă, fiind necesară o intervenţie clară şi fermă a Ministerului Educaţiei pentru a restabili încrederea părinţilor şi a elevilor şi pentru a preveni transformarea şcolii publice într-un instrument de promovare comercială.

De aceea, domnule ministru, vă solicit să răspundeţi punctual la următoarele întrebări:

Care este poziţia oficială a Ministerului Educaţiei cu privire la legalitatea implementării unor sisteme de acces în şcolile publice care implică, direct sau indirect, deschiderea unui cont bancar ori utilizarea unui produs financiar specific de către elevi sau reprezentanţii ilegali ai acestora?

A fost informat sau a avizat Ministerul Educaţiei implementarea acestui proiect în unităţile de învăţământ menţionate?

- Există un cadru normativ care să permită astfel de parteneriate între şcoli şi entităţi comerciale?

- Cum apreciază Ministerul Educaţiei respectarea legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal, în condiţiile în care datele elevilor ar fi fost transmise unei instituţii bancare, având în vedere că elevii sunt în majoritate minori?

- Consideraţi că o astfel de practică poate conduce la discriminarea elevilor care nu doresc, nu pot deschide un cont sau nu vor să deschidă un cont bancar, încălcând astfel principiul accesului egal la educaţie?

- Ce măsuri concrete intenţionează Ministerul Educaţiei să adopte pentru a preveni apariţia unor situaţii similare în alte unităţi de învăţământ public şi pentru a garanta neutralitatea şcolii faţă de interesele comerciale?

Având în vedere impactul public major, vă solicit răspuns în scris, detaliat şi clar.

Vă mulţumesc anticipat.

Nini Pascalini, deputat, Circumscripţia nr. 4 Bacău.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Bogdan-Petru Cojocaru? Nu.

Doamna deputat Raisa Enachi.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc.

Interpelare adresată premierului Bolojan şi ministrului finanţelor, domnul Nazare.

Statul ia de la firmele româneşti şi dă multinaţionalelor.

Cine câştigă din mutarea profiturilor în afara României?

Guvernul a adoptat, recent, o măsură care elimină limita privind deductibilitatea cheltuielilor dintre firmele afiliate.

Pe scurt, această decizie permite marilor corporaţii multinaţionale să îşi umfle artificial costurile în România şi să îşi mute profitul în alte state, unde impozitele sunt mult mai mici sau inexistente. Este o măsură care loveşte direct în bugetul de stat şi în firmele româneşti, dar care avantajează clar marile grupuri economice internaţionale.

În timp ce antreprenorii români plătesc integral impozitele, suportă creşterea TVA, majorarea impozitului pe dividende, facturi tot mai mari la energie şi utilităţi şi lipsa oricărui sprijin real, multinaţionalele primesc, prin această decizie, un mecanism legal de a scoate banii din România.

Consecinţele sunt evidente: mai puţini bani la buget pentru sănătate, pentru educaţie şi pentru infrastructură; un avantaj fiscal pentru marile corporaţii; o competiţie profund inechitabilă pentru firmele româneşti; un nou pas spre slăbirea economiei naţionale.

Această decizie este cu atât mai gravă cu cât statul român a recunoscut, în trecut, problema externalizării profiturilor şi a introdus, tocmai pentru acest motiv, limite şi mecanisme de control. Eliminarea lor reprezintă un pas înapoi major şi o renunţare deliberată la protejarea interesului public.

Românii trebuie să ştie, domnule Bolojan şi domnule ministru al finanţelor, domnule Nazare, cine a solicitat eliminarea limitelor privind deductibilitatea cheltuielilor între firmele afiliate şi în interesul cui a fost luată această decizie?

Care este impactul estimat asupra bugetului de stat şi ce sume se anticipează că vor fi pierdute anual?

De ce a fost adoptată această modificare prin procedură de urgenţă, fără dezbatere publică şi fără consultarea antreprenorilor români?

Cum justifică Guvernul diferenţierea între marile corporaţii avantajate fiscal şi firmele româneşti împovărate cu taxe şi costuri crescute?

Ce măsuri concrete intenţionează Guvernul pentru a asigura impozitarea corectă în România a profiturilor realizate pe teritoriul naţional?

Intenţionează Guvernul să corecteze această decizie şi să reintroducă limite clare, astfel încât capitalul românesc să fie protejat?

Dezvoltarea României nu poate fi construită pe sacrificarea capitalului românesc şi pe mutarea profiturilor în afara ţării. Statul are obligaţia să apere economia naţională, nu să o golească de resurse.

Un stat care îşi promovează antreprenorii locali şi favorizează marile corporaţii nu face reformă, ci renunţă la suveranitatea economică.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Doamna Diana Enache?

Doamna Diana Enache (din sală):

Da.

Domnul Cătălin Drulă:

Aveţi cuvântul.

Doamna Diana Enache:

Vă mulţumesc.

Am o interpelare adresată domnului Alexandru Nazare, ministrul finanţelor.

Obiectul interpelării: "Disfuncţionalităţile platformelor fiscale şi lipsa unui mecanism unitar de coordonare interinstituţională în procesul de digitalizare".

Stimate domnule ministru,

În declaraţia politică prezentată recent, în Parlament, am semnalat o serie de disfuncţionalităţi grave privind funcţionarea platformelor fiscale e-Factura, e-Transport şi e-TVA, situaţie care afectează direct contribuabilii, mediul de afaceri şi predictibilitatea raportărilor fiscale. Căderea repetată a sistemelor, erorile nesoluţionate, actualizările anunţate tardiv şi lipsa unui suport tehnic adecvat indică un deficit de coordonare între Ministerul Finanţelor, ANAF, CNIF şi Ministerul Economiei, instituţii cu responsabilităţi complementare în digitalizarea fiscală.

Având în vedere aceste probleme, vă rog să-mi comunicaţi următoarele:

Care este situaţia incidentelor tehnice înregistrate pe Platformele e-factura, e-TVA, e-Transport, în ultimele şase luni, şi de ce nu există un registru public al acestora, cu dată, durată, cauză şi măsuri adoptate?

De ce nu este implementat un calendar predictibil al actualizărilor sistemelor, anunţat cu minimum 30 de zile înainte şi o politică de revenire - un rollback - în cazul unor defecţiuni generate de update-uri?

Ce măsuri sunt avute în vedere pentru asigurarea personalului tehnic necesar, inclusiv prin salarizare competitivă, şi suplimentarea capacităţii CNIF, astfel încât platformele fiscale să poată funcţiona 24/7?

Care este cauza lipsei unui protocol interministerial unic pentru digitalizarea fiscală şi când estimaţi adoptarea unui mecanism de coordonare între Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei, ANAF, CNIF, ANCOM şi CNAIR?

În ce stadiu se află elaborarea unei metodologii unitare a tarifelor de acces la infrastructura rutieră şi a unei proceduri digitale standardizate pentru avizele necesare proiectelor de infrastructură digitală?

Vă solicit transmiterea răspunsului în scris.

Cu respect, Diana Enache.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Mîndrescu? Nu.

Domnul Antonio-Gabi Popescu?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Antonio-Gabi Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Obiectul interpelării: "Situaţia sistemului de termoficare al municipiului Râmnicu Vâlcea şi impactul social generat de încetarea activităţii CET Govora şi a exploatărilor miniere din judeţul Vâlcea".

Începând cu luna august, sistemul de termoficare al municipiului urmează să funcţioneze într-o nouă formulă, care, potrivit informaţiilor publice, ar presupune utilizarea unor capacităţi pe gaz şi implicarea unui furnizor privat. Nu există însă clarificări oficiale privind structura soluţiei, modul de administrare şi garanţiile de funcţionare.

Până în prezent, serviciul public de termoficare a fost asigurat prin CET Govora, aflat în administrarea Consiliului Judeţean Vâlcea.

Îngrijorarea populaţiei este accentuată de faptul că preţul gigacaloriei este deja ridicat în municipiu, iar eliminarea subvenţiilor pentru termoficare nu este însoţită de garanţii publice privind stabilitatea costurilor.

În acelaşi timp, aproximativ 1.000 de angajaţi din Râmnicu Vâlcea şi din zona Berbeşti se confruntă cu o incertitudine profundă, într-o zonă cu puţine alternative reale de angajare.

Având în vedere aceste aspecte, vă rog să răspundeţi, în regim de urgenţă, la următoarele întrebări:

Care este stadiul actual al contractului de termoficare ce urmează să intre în vigoare în municipiul Râmnicu Vâlcea începând cu luna august, cine va gestiona efectiv noua variantă de furnizare a apei calde şi a căldurii şi ce soluţii concrete sunt asumate la nivel guvernamental pentru asigurarea continuităţii serviciului public de termoficare?

Ce mecanisme de control şi garantare există, la nivelul Guvernului, pentru stabilitatea funcţionării sistemului de termoficare în noua formulă?

Care sunt previziunile oficiale privind evoluţia costurilor asociate termoficării pentru populaţie, în condiţiile în care preţul gigacaloriei este deja ridicat, în municipiu?

Ce măsuri imediate şi aplicabile sunt pregătite pentru aproximativ 1.000 de angajaţi afectaţi de încetarea activităţii CET Govora şi de închiderea exploatărilor miniere din judeţul Vâlcea?

Ce programe de reconversie profesională sunt active sau urmează să fie implementate pentru aceşti angajaţi?

Ce fonduri europene şi naţionale sunt alocate efectiv judeţului Vâlcea pentru gestionarea acestei tranziţii şi care este stadiul concret al implementării?

Care este calendarul asumat al Guvernului, cu termene clare şi instituţii responsabile, pentru stabilizarea sistemului de termoficare şi prevenirea unei crize sociale în judeţul Vâlcea?

Solicit răspuns scris şi verbal, în termenul legal.

Cu stimă, Popescu Antonio, deputat, Circumscripţia nr. 40 Vâlcea.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna deputat Veronica Grosu? Nu.

Domnul deputat Lucian-Florin Puşcaşu? Nu este prezent.

Doamna deputat Ramona-Ioana Bruynseels? Nu este prezentă.

Doamna deputat Cristina-Emanuela Dascălu? Nu este prezentă.

Domnul deputat Samuel-Virgil Miclău.

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Samuel-Virgil Miclău:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea are ca obiect "Starea carosabilului, obligaţiile de garanţie şi intervenţia de urgenţă pe DN 6 Caransebeş-Topleţ-Orşova".

Domnule ministru,

Demersul de faţă are ca scop clarificarea situaţiei reale privind ultimele lucrări executate pe DN6, tronsonul Caransebeş-Topleţ-Orşova, precum şi identificarea responsabilităţilor contractuale în contextul degradărilor severe ale carosabilului apărute în luna ianuarie.

Totodată, această interpelare urmăreşte prevenirea repetării unor astfel de situaţii în viitor, prin verificarea modului în care sunt respectate obligaţiile de garanţie, clauzele de intervenţie de urgenţă şi mecanismele de sancţionare, astfel încât siguranţa cetăţenilor să nu mai fie pusă în pericol.

Starea actuală a carosabilului pe acest tronson a generat un risc real de producere a unor accidente grave, cu potenţial de pierdere de vieţi omeneşti, fapt confirmat inclusiv de intervenţiile publice recente ale autorităţilor locale şi judeţene.

Din păcate, aceste lucruri deja s-au întâmplat, starea drumurilor a însemnat pentru unii pierderea vieţii.

În consecinţă, vă rog să-mi comunicaţi următoarele:

Care sunt ultimele lucrări de reabilitare, modernizare sau reparaţii executate pe DN 6, tronsonul Caransebeş-Topleţ-Orşova şi ce operator economic a avut calitatea de executant al acestora?

Se aflau aceste lucrări în perioada de garanţie la momentul apariţiei degradărilor majore ale carosabilului din luna ianuarie? Dacă da, care este durata garanţiei şi ce obligaţii concrete revin constructorului, privind întreţinerea şi siguranţa circulaţiei pe durata acesteia?

Există în contractele aferente clauze care obligă constructorul să intervină de urgenţă în situaţiile în care starea carosabilului pune în pericol viaţa cetăţenilor? Dacă da, vă rog să precizaţi termenele maxime de intervenţie prevăzute contractual.

Ce intervenţii concrete au fost efectuate de firma aflată în garanţie pe acest tronson al DN 6, ca urmare a degradărilor apărute în luna ianuarie, şi cum explică autorităţile faptul că aceste intervenţii nu au avut un efect durabil, gropile rămânând în continuare periculoase pentru participanţii la trafic?

Având în vedere riscul real de producere a unor accidente grave, au fost aplicate sau sunt avute în vedere penalităţi contractuale, reţineri din garanţia de bună execuţie ori alte sancţiuni împotriva constructorului pentru neîndeplinirea obligaţiilor contractuale? Dacă nu, care sunt motivele concrete pentru care aceste măsuri nu au fost dispuse?

Vă rog să dispuneţi ca răspunsul să-mi fie transmis în scris.

Cu respect, deputat Samuel-Virgil Miclău, Circumscripţia nr. 11 Caraş-Severin.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Petru-Gabriel Negrea?

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

De asemenea, dintre deputaţii care nu au fost prezenţi până acum, dacă doresc să vină de la comisii, sigur, putem reveni la poziţia dumnealor.

Aveţi cuvântul.

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Obiectul interpelării: "Utilizarea funcţiei de expert pentru activităţi didactice în şcolile populare de artă şi aplicarea neunitară a legislaţiei".

Adresată domnului Ilie Bolojan, ministrul interimar al educaţiei şi domnului András István Demeter, ministrul culturii.

Stimate domnule ministru,

În ultimii ani, în mai multe judeţe din România, s-a conturat o practică administrativă care afectează direct statutul profesional al cadrelor didactice din şcolile populare de artă. Profesori care desfăşoară zilnic activităţi de predare au fost încadraţi sau reîncadraţi pe funcţia de expert, deşi activitatea lor este una exclusiv didactică.

Această situaţie nu este una izolată şi nici accidentală. Ea poate fi observată în judeţe precum Suceava, Prahova sau Vâlcea, unde posturi de predare au fost transformate sau scoase la concurs sub titulatura de "expert". În mod paradoxal, pentru aceeaşi activitate, în judeţe precum Botoşani, Braşov sau Brăila, personalul este încadrat în continuare pe funcţia de profesor, cu recunoaşterea statutului didactic.

Diferenţa dintre aceste situaţii nu ţine de natura muncii prestate, de nivelul de pregătire sau de responsabilităţile profesionale, ci exclusiv de decizii administrative luate la nivel judeţean, în absenţa unei interpretări unitare a legislaţiei.

Legislaţia care reglementează funcţionarea şcolilor populare de artă este clară şi consecventă în calificarea activităţii desfăşurate ca educaţie artistică. Ordinul ministrului culturii nr. 2.193/2004 şi Legea-cadru nr. 153/2017 recunosc funcţii didactice specifice acestui domeniu. Funcţia de expert nu este definită ca funcţie didactică şi nu asigură accesul la cariera didactică, la grade profesionale sau la un parcurs profesional echivalent celui de profesor.

În lipsa unor instrucţiuni clare şi a unei aplicări unitare la nivel naţional, această practică a generat diferenţe semnificative de statut, salarizare şi drepturi de pensie între cadre didactice care desfăşoară aceeaşi activitate, în cadrul aceloraşi instituţii publice.

În acest context, adresez următoarele întrebări:

Care este poziţia oficială a Ministerului Culturii şi a Ministerului Educaţiei privind utilizarea funcţiei de expert pentru activităţi de predare în şcolile populare de artă?

Cum explicaţi faptul că, pentru activităţi didactice identice, în unele judeţe, personalul este încadrat ca profesor, iar în altele ca expert?

Consideră Guvernul că această practică respectă principiile egalităţii de tratament şi ale salarizării echitabile în acest sector public?

Vă rugăm să transmiteţi răspunsul dumneavoastră oral şi în scris.

Cu respectul cuvenit... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Doamna deputat Cîmpianu? Nu este.

Atunci, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Interpelare adresată domnului Cseke Attila, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei.

Obiectul interpelării: "Situaţia Proiectului transfrontalier pentru dotarea Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Remeţi, judeţul Maramureş".

Cooperarea transfrontalieră reprezintă un instrument important pentru dezvoltarea comunităţilor din zonele de frontieră, contribuind la realizarea unor proiecte comune cu impact direct asupra calităţii vieţii cetăţenilor. În acest cadru, investiţiile realizate prin astfel de programe, inclusiv în dezvoltarea şi dotarea serviciilor pentru situaţii de urgenţă, au un rol esenţial în creşterea siguranţei şi capacitatea de intervenţie la nivel local.

Comuna Remeţi, ultima comună vestică a judeţului Maramureş, unde trăieşte o numeroasă şi importantă comunitate de etnici ucraineni, se remarcă, pe lângă faptul că reprezintă un model de bune practici în administraţia locală şi una dintre cele mai active unităţi administrativ-teritoriale în cooperarea transfrontalieră România-Ucraina, precum şi prin activităţile Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Remeţi, unul dintre cele mai performante din judeţul Maramureş şi din regiune, care, în perioada 2021-2025, a gestionat peste 327 de intervenţii şi acţiuni.

Din păcate, autospecialele şi echipamentele din dotarea SVSU Remeţi se află într-o stare avansată de uzură, cu o vechime de peste 44 de ani, are mecanisme învechite şi pierde apă în timpul deplasării, reducând eficienţa intervenţiilor şi punând în pericol atât bunurile, cât şi vieţile cetăţenilor.

Având în vedere aceste realităţi şi oportunităţi oferite de Programul Interreg NEXT Ungaria-Slovacia-România-Ucraina, în anul 2023, comuna Remeţi, judeţul Maramureş, împreună cu unitatea administrativ-teritorială Teresvo, Zakarpattia, au depus un proiect comun transfrontalier pentru dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, vizând achiziţionarea unor echipamente esenţiale, inclusiv o autospecială de stingere a incendiilor. Proiectul a primit 89 de puncte din partea părţii ucrainene şi doar 70 de puncte din partea părţii române, motiv pentru care Primăria Remeţi a formulat contestaţie. Tergiversarea soluţionării acesteia, timp de aproximativ patru luni, a condus la situaţia absurdă în care proiectul a fost, în final, aprobat în urma reevaluării, însă fondurile alocate componentei respective erau deja epuizate.

În mod direct, unităţi administrativ-teritoriale cu punctaje mai mici şi aflate mai aproape de municipiu, unde există structuri profesioniste de pompieri, au beneficiat de finanţare, în timp ce comuna Remeţi a rămas fără sprijin financiar.

În acest context şi având în vedere nevoia urgentă de dotare cu echipamente moderne, în luna ianuarie 2026, cele două unităţi administrativ-teritoriale au depus un nou proiect.

Având în vedere cele prezentate mai sus, stimate domnule ministru, vă rog respectuos să-mi comunicaţi care este poziţia ministerului cu privire la situaţia descrisă şi ce acţiuni concrete intenţionează să întreprindă pentru a se asigura sprijinirea şi finanţarea acestui tip de proiecte, precum şi care sunt garanţiile pe care le pot avea cele două unităţi administrativ-teritoriale, pentru ca, şi de această dată, situaţia să nu se mai repete.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Cătălin Drulă:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna deputat Intotero nu este.

Domnul deputat Mihai-Adrian Ţiu? Nu este.

Domnul deputat Florin-Cornel Popovici?

Doamna deputat Andra-Claudia Constantinescu?

Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună?

(Domnul deputat Călin-Florin Groza solicită să ia cuvântul.)

Eu am epuizat lista.

Dumneavoastră sunteţi...?

Domnul Călin-Florin Groza (din sală):

Groza Călin.

Domnul Cătălin Drulă:

Aveţi cuvântul.

Domnul Călin-Florin Groza:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Uniunea Europeană a lansat Programul SAFE, prin care statele membre pot accesa fonduri europene pentru investiţii în apărare şi tehnologii moderne, inclusiv cu utilizare dublă - civilă şi militară. România se numără printre statele care pot beneficia de aceste resurse, iar acest lucru reprezintă o oportunitate majoră pentru industria naţională şi pentru implicarea companiilor româneşti în aceste proiecte.

În acest context, adresez Ministerului Apărării Naţionale o interpelare prin care solicit clarificări privind modul în care Programul SAFE va fi implementat în România. Cer informaţii despre domeniile care vor fi finanţate, despre implicarea producătorilor români, despre standardele europene care pot fi aplicate şi despre regulile de eligibilitate pentru accesarea fondurilor. De asemenea, solicit detalii despre calendarul publicării ghidurilor şi al lansărilor apelurilor de proiecte, astfel încât firmele româneşti să poată participa în mod real la aceste programe.

Consider că este esenţial ca România să valorifice eficient aceste fonduri şi să asigure o implicare cât mai mare a industriei naţionale.

Solicit răspuns în scris, detaliat, din partea Ministerului Apărării Naţionale.

Vă mulţumesc.

Călin Groza, deputat de Maramureş.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă mai există doamne sau domni deputaţi care doresc să prezinte interpelări?

Dacă nu, declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.40.