Dezbateri parlamentare

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Cătălin Drulă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Cătălin Drulă:

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 30 martie, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Vă reamintesc că ministrul sau secretarul de stat răspunde la interpelarea ce i-a fost adresată în cel mult 3 minute.

Autorul interpelării, dacă doreşte, are la dispoziţie un minut pentru a cere lămuriri suplimentare.

Şi ministrul sau ministerul are la dispoziţie un minut pentru răspuns.

La Ministerul Justiţiei este o interpelare din partea domnului deputat Ţiu, de la Grupul SOS.

Tema interpelării este "Va face Justiţia lumină în privinţa reţelei Epstein în România?".

Iar răspunsul va fi prezentat de domnul secretar de stat Ioan Turc.

Aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Turc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Ca urmare a interpelării dumneavoastră adresată ministrului justiţiei, la rândul nostru, Ministerul Justiţiei, am solicitat clarificări din partea Ministerului Public.

Răspunsul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este că în acest moment DIICOT nu are în lucru dosare care fac obiectul infracţiunii de trafic de persoane în legătură cu faptele săvârşite de Jeffrey Epstein.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă domnul deputat Ţiu doreşte să mai ceară lămuriri suplimentare? Nu.

Prin urmare, trecem la Ministerul Mediului, unde avem o interpelare din partea doamnei deputat neafiliat Simu, cu tema: "Clarificări privind gestionarea debitelor şi situaţia inundaţiilor din zona UAT Cetate, judeţul Dolj".

Domnule secretar de stat Cosmin Butuza, aveţi cuvântul.

Trei minute pentru răspuns.

Şi apoi dacă doreşte doamna deputat să ceară lămuriri suplimentare.

Domnul Cosmin-Răzvan Butuza (secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor):

Stimată doamnă deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră nr. 1090B/2026, menţionez că în perioada 27-28 ianuarie 2026, conform datelor hidrologice oficiale, a fost depăşită doar cota de atenţie, + 90 cm, fără depăşirea cotei de inundaţii. Nu a fost efectuată nicio evacuare controlată a apei, deoarece atât pe UAT Cetate, cât şi în amonte nu se află nicio acumulare. De asemenea, nu există niciun curs de apă cadastrat cu numele "Reca".

Menţionăm că există un raport informativ despre circa 200 de hectare inundate din cauza unei breşe create ilegal într-un dig ce aparţine UAT Salcia din judeţul Mehedinţi, apa râului Drincea revărsându-se şi inundând terenuri agricole.

În anul 2022, Administraţia Bazinală de Apă Jiu, prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Dolj, a creat lucrări de decolmatare şi reprofilare a albiei râului Drincea, în parteneriat cu UAT Cetate, tocmai pentru reducerea riscului de inundaţii.

Menţionăm încă o dată că nu a fost efectuată nicio evacuare controlată a apei, deoarece atât pe teritoriul UAT Cetate, cât şi în amonte nu se află nicio acumulare.

În speranţa că informaţiile furnizate vă sunt utile, vă asigurăm, stimată doamnă deputat, de sprijinul nostru şi, totodată, vă stăm la dispoziţie pentru orice informaţii suplimentare.

Domnul Cătălin Drulă:

Da.

Dacă doamna deputat doreşte să ceară lămuriri suplimentare? Nu.

Trecem la următoarea interpelare.

Tot pentru Ministerul Mediului, din partea domnului deputat Maricel Popa, cu tema: "Utilizarea fondurilor publice pentru programul de instalare a gardurilor electrice destinate prevenirii conflictelor om - urs".

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul şi, dacă se poate, să vorbiţi puţin mai clar şi mai aproape de microfon.

Domnul Cosmin-Răzvan Butuza:

Stimate domnule deputat,

În conformitate cu art. 2 din Ghidul de Finanţare a Programului privind protecţia speciilor de faună sălbatică, în vederea diminuării conflictelor şi reducerii pagubelor cauzate de animale sălbatice, aprobat prin Ordinul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor nr. 827/2023, obiectul programului îl reprezintă acordarea finanţării nerambursabile din Fondul pentru mediu, astfel:

1. achiziţia, instalarea de echipamente şi/sau montajul de dispozitive de tipul gardurilor electrice destinate reducerii conflictelor om - animal;

2. efectuarea de lucrări specifice în vederea montării de echipamente şi/sau dispozitive de tipul gardurilor electrice la limita culturilor sau aşezărilor aflate în zone populate cu animale din specii de faună sălbatică.

Scopul programului îl reprezintă protecţia speciilor de faună sălbatică, prin instalarea de echipamente şi/sau montajul de dispozitive de tipul gardurilor electrice ori a altor mijloace asemănătoare permise de lege.

Conform art. 25 din prezentul Ghid, întreaga responsabilitate pentru întocmirea documentaţiei de achiziţie publică revine beneficiarului.

La stabilirea condiţiilor contractelor de achiziţie, beneficiarul finanţării trebuie să aibă în vedere faptul că AFM va proceda la decontarea/stingerea avansului doar pentru cheltuieli eligibile.

Lista solicitanţilor şi sumele propuse pentru finanţarea contractelor se regăsesc pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu.

Conform prevederilor art. 26 din prezentul Ghid, monitorizarea finanţării acordate în cadrului programului se face de AFM pe o perioadă de un an de zile de la data depunerii raportului de finalizare.

Beneficiarii au următoarele obligaţii pe perioada de monitorizare:

- să utilizeze şi să conserve bunurile achiziţionate prin program;

- să menţină în funcţiune echipamentele electrice/electronice achiziţionate prin program;

- să nu înstrăineze imobilul pe care este implementat proiectul;

- să permită reprezentanţilor AFM accesul la amplasamentul proiectului.

Demararea programului, cât şi alte informaţii utile vor fi publicate pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu.

În speranţa că informaţiile furnizate vă sunt utile, vă asigurăm, stimate domnule deputat, de sprijinul nostru şi, totodată, vă stăm la dispoziţie pentru orice detalii suplimentare.

Domnul Cătălin Drulă:

Da.

O să urmeze o interpelare pentru Ministerul Transporturilor, din partea domnului deputat Ionescu, de la SOS.

E vorba despre "Situaţia pasarelei pietonale de pe DN 1 (km 88+610), comuna Băneşti, judeţul Prahova - blocaj administrativ şi risc major pentru siguranţa publică".

Şi răspunsul este dat de domnul secretar de stat Ionel Scrioşteanu, căruia îi dau cuvântul.

Domnul Irinel Ionel Scrioşteanu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ca urmare a evenimentului rutier produs în luna ianuarie 2025, din care a rezultat deteriorarea pasarelei pietonale aflate pe DN 1, km 88+610, în zona localităţii Băneşti, a fost efectuată o inspecţie a structurii acesteia, prin care s-a ajuns la soluţia de demolare a suprastructurii pasarelei şi consolidarea infrastructurii acesteia.

După finalizarea achiziţiei, CNAIR, prin unitatea subordonată, respectiv Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Bucureşti, a emis ordinul de începere şi punere în siguranţă a pasarelei de pe DN 1, km 88+610. În această perioadă, antreprenorul a avut obligaţia de a obţine avizul de restricţii de trafic în vederea demontării suprastructurii pasarelei.

Menţionăm faptul că, în acest moment, confecţionarea pasarelei pietonale este aproape finalizată.

De asemenea, vă comunicăm că, la data prezentei, se execută lucrările pentru demontarea vechii suprastructuri şi se execută lucrările necesare pregătirii infrastructurii pentru montarea celei noi.

În funcţie de condiţiile meteo, lucrările vor fi finalizate, iar obiectivul va fi redat traficului pietonal.

De asemenea, facem menţiunea că lucrarea este semnalizată în conformitate cu avizul IGPR.

Vă mulţumim pentru interesul manifestat şi înţelegem să dovedim, la rândul nostru, o preocupare dedicată pentru a răspunde cu toată consideraţia solicitărilor dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Trecem la Ministerul Apărării, dar înţeleg că domnul deputat Toma Ilie va primi răspunsul în scris şi că a fost de acord cu acest lucru.

Prin urmare, trecem la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, unde avem o interpelare din partea domnului deputat Ţiu.

Dacă domnul deputat este în sală?

Am uitat să spun că în procedură aveţi şi un minut înainte să vorbească cei de la minister.

Dacă doriţi să readuceţi aminte tema interpelării într-un minut?

Dacă nu, trecem direct la răspuns.

Este prezent domnul Marian Daragiu, subsecretar de stat.

Şi, eventual, dacă aveţi dumneavoastră nevoie de lămuriri suplimentare, puteţi veni la microfon ulterior.

Aveţi cuvântul, domnule subsecretar de stat.

Domnul Marian Daragiu (subsecretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate domnule deputat Ţiu,

În luna august 2024 a fost aprobat Planul naţional de combatere a violenţei şcolare, prin Hotărârea Guvernului nr. 1065/2024, conform prevederilor art. 65 din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare.

Planul naţional de combatere a violenţei şcolare conţine măsuri pe 4 direcţii de acţiune:

1. Prevenirea violenţei, promovarea stării de bine şi a coeziunii comunităţii şcolare;

2. Reducerea cazurilor de violenţă în mediul şcolar;

3. Managementul cazurilor de violenţă din mediul şcolar şi gestionarea eficientă a resurselor, în vederea susţinerii victimelor, a reabilitării autorilor actelor de violenţă şi revenirii la condiţia unui mediu sigur în şcoală;

4. Îmbunătăţirea competenţelor personalului şcolilor pentru prevenirea şi combaterea violenţei, în vederea menţinerii unui mediu sigur, favorabil proceselor de învăţare şi atingerii reuşitei şcolare.

Măsurile din Planul naţional de combatere a violenţei şcolare cuprind şi aspectele legate de comportamentul personalului unităţii de învăţământ atât în relaţiile cu preşcolarii, respectiv, elevii, cât şi cu părinţii, colegii şi partenerii şcolii.

În luna septembrie 2025 a fost finalizat primul raport de implementare a Planului, din care rezultă o implicare reală a unităţilor de învăţământ şi a Poliţiei în prevenirea şi combaterea violenţei şcolare.

În perioada noiembrie 2023 - iulie 2025 s-a desfăşurat în toate judeţele ţării şi în municipiul Bucureşti Programul de prevenire a violenţei şi infracţiunilor în mediul şcolar denumit "Împreună prindem curaj!", cu finanţare din Mecanismul Naţional de Susţinere a Prevenirii Criminalităţii prevăzut în Legea nr. 318/2015, cu modificările şi completările ulterioare. Acest program a fost implementat în baza a trei ordine de ministru, aprobate periodic, în funcţie de sumele disponibile în bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării cu această destinaţie. Programul se concentrează pe sprijinirea şcolilor pentru crearea unui mediu sigur şi propice învăţării şi are la bază prevederile legale din documentele specifice sistemului de învăţământ.

Conform datelor raportate de inspectoratele şcolare, implementarea programului se prezintă astfel:

- Număr de proiecte implementate: 1.440;

- Număr de elevi implicaţi: 431.259;

- Număr de cadre didactice implicate: 28.755;

- Bugetul total alocat: 6.159.473 de lei;

- Iar bugetul total cheltuit: 5.056.102 lei - circa 82% din bugetul alocat.

Preşcolarii, elevii şi membrii personalului şcolii beneficiază de servicii de consiliere, în condiţiile legii, în cadrul cabinetelor de asistenţă psihopedagogică din unităţile de învăţământ preuniversitar.

Răspunsul este mai lung, îl am în scris, dacă doriţi, domnule deputat, vi-l pot înmâna.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă doriţi lămuriri suplimentare, domnule deputat? Nu. În regulă.

Atunci, voi da citire interpelărilor pentru care se solicită amânare.

La Ministerul Finanţelor - o interpelare de la domnul deputat Coarnă, cu tema: "Lămurirea cadrului legal al desfăşurării misiunilor de menţinere a păcii sub egida ONU şi a cheltuirii fondurilor de la bugetul de stat".

E de fapt o interpelare comună, adresată şi Ministerul Afacerilor Externe - pentru care se solicită amânarea răspunsului - formulată de doamna deputat Cîmpianu, cu tema: "Situaţia românilor în zonele afectate de conflicte militare din Orientul Mijlociu".

Pentru Ministerul Finanţelor, domnul Toma Ilie - "Sistemul RO e-Factura pentru profesii liberale".

De la domnul deputat Ţiu, o interpelare cu tema: "Ce măsuri propuneţi pentru a reduce fiscalitatea excesivă pe muncă? Stop sclaviei moderne! Respectaţi drepturile românilor pentru un trai decent!".

Tot domnul deputat Ţiu are o interpelare pentru Ministerul Finanţelor: "Cum se va reduce deficitul bugetar fără tăierea pensiilor speciale, eliminarea sinecurilor şi impozitarea multinaţionalelor".

Pentru Ministerul Economiei, domnul deputat Toma: "Strategia de digitalizare a serviciilor publice".

Pentru Ministerul Muncii, o interpelare de la domnul deputat Ţiu, cu tema: "Câţi muncitori din afara UE există în România în acest moment şi până când intenţionează Guvernul României să importe forţă de muncă asiatică, în detrimentul propriilor cetăţeni, forţaţi la un exil economic?".

Din partea doamnei deputat Intotero - două interpelări pentru Ministerul Muncii.

Una este cu tema: "Solicitare clarificare vârstă de pensionare energeticieni".

Şi cealaltă: "Solicitare punct de vedere modificări legislative Legea nr. 448/2006".

Şi, în fine, tot domnul deputat Ţiu, pentru Ministerul Energiei: "De ce angajaţii de la C.E.O. nu au primit tichete de masă? Vor fi ele achitate în anul 2026? Cum veţi recompensa oamenii care nu au primit tichete de masă pe anul 2025?".

Pentru toate aceste interpelări se solicită amânare din partea Guvernului.

Având în vedere că am epuizat lista interpelărilor, declar şedinţa închisă şi vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.13.