Dezbateri parlamentare

Domnul Cătălin Drulă:

Prin urmare, trecem la prezentarea interpelărilor.

Acum am terminat cu răspunsurile la întrebări şi trecem la prezentarea interpelărilor, cu precizarea că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăşi 3 minute şi fiecare dintre colegii deputaţi înscrişi pe listă poate prezenta o singură interpelare.

Are cuvântul doamna deputat Verginia Vedinaş.

Doamna Verginia Vedinaş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Apărării Naţionale şi vizează "Rezolvarea inechităţilor pensiilor militarilor români".

În contextul majorării bugetului pentru apărare al României, se impune o clarificare publică privind respectarea drepturilor militarilor aflaţi în rezervă, oameni care au servit statul român cu loialitate şi sacrificiu, de multe ori riscându-şi viaţa. Pensiile acestora trebuie să reflecte nu numai anii de muncă, ci şi sacrificiul profesiei militare şi obligaţiile asumate faţă de statul român. Cu toate acestea, în urma recalculării pensiilor din 1 septembrie 2024, aproximativ 5 milioane de pensii civile au fost majorate, în vreme ce pensiile militarilor n-au cunoscut nicio creştere.

Mai mult, după declararea ca neconstituţional a Proiectului de Lege privind actualizarea pensiilor militarilor, în luna martie 2025, Guvernul n-a prezentat nicio alternativă legislativă pentru remedierea situaţiei. Un exemplu din judeţul pe care îl reprezint este al petiţionarului Dogaru Lucian, din Focşani, având calitatea de pensionar militar - a fost trecut în rezervă, a dobândit această calitate din cauza unor afecţiuni la coloană, rezultate în urma participării la misiuni externe în Irak, în Afganistan etc. - care, după 24 de ani în sistemul MApN, are o pensie de 3.000 de lei, care este departe de a-i asigura un nivel decent şi suportabilitatea vieţii şi a îngrijirii sănătăţii.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog să-mi comunicaţi:

1. Intenţionează Ministerul Apărării Naţionale să susţină majorarea pensiilor militarilor români?

2. Ce demersuri concrete aţi întreprins sau urmează să întreprindeţi pentru corectarea inechităţilor create faţă de militarii aflaţi în rezervă?

Consider că statul român are ca obligaţie să corecteze disfuncţionalităţile administrative, fără a încălca drepturile fundamentale ale propriilor cetăţeni şi fără a alimenta tensiuni sociale sau percepţii de excludere.

În calitate de deputat de Vrancea, mă voi ocupa de declanşarea tuturor procedurilor, formalităţilor.

În luna mai, am iniţiat o dezbatere amplă în municipiul Focşani, pe care o voi extinde la nivelul ţării, pentru că, dragii mei, trebuie să găsim o soluţie pentru aceşti oameni care şi-au sacrificat viaţa ca să ne apere.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnul Florin Caragaţă este prezent? Nu.

Domnul Oltenaşu? Nu.

Doamna Murariu nu este.

Domnul Teslariu? Nu.

Doamna Raisa Enachi?

Aveţi cuvântul, doamnă deputat.

Doamna Raisa Enachi:

Hristos a înviat!

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Interpelare adresată ministrului sănătăţii, Alexandru Rogobete.

Subiectul: "În Vaslui, reducerea paturilor şi criza medicilor de familie pun sub semnul întrebării accesul real la sănătate".

Sistemul sanitar din România se îndepărtează vizibil de principiul fundamental al accesului echitabil la servicii medicale, ajungând să funcţioneze tot mai mult în logica limitărilor bugetare şi tot mai puţin, în raport cu nevoile reale ale pacienţilor.

Datele semnalate inclusiv de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate indică o situaţie gravă. În unele spitale se impun limite de internare, ceea ce echivalează, în practică, cu plafonarea accesului la tratament.

În aceste condiţii, criteriul medical riscă să fie înlocuit de criteriul administrativ, iar pacientul devine dependent de disponibilul bugetar, nu de urgenţa sau de gravitatea cazului.

În paralel, decizia de reducere a numărului de paturi de spital, pentru perioada 2026-2028, intervine într-un sistem deja suprasolicitat. Începând cu luna mai a acestui an, capacitatea este redusă cu aproape 5.000 de paturi, urmând ca diminuarea să continue semnificativ în anii următori. Această măsură este prezentată ca o eficientizare, însă absenţa unor alternative funcţionale riscă să devină în mod direct o restrângere a accesului la îngrijire medicală.

Ambulatoriul rămâne insuficient dezvoltat, medicina de familie este deja supraîncărcată, iar în multe zone accesul la servicii medicale este limitat sau întârziat.

Situaţia este şi mai sensibilă în judeţul Vaslui, unde Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui funcţionează deja cu deficit de personal şi cu resurse limitate, iar întârzierile în investiţiile asumate amplifică riscul de blocaj în accesul la servicii medicale.

În acest context, îi solicit ministrului sănătăţii să răspundă la următoarele întrebări:

- Ce măsuri concrete şi imediate aţi implementat, pentru a preveni situaţiile în care pacienţii sunt refuzaţi la internare, din cauza limitelor impuse administrativ, şi nu din considerente medicale?

- Cum justificaţi reducerea numărului de paturi, în lipsa unor servicii alternative funcţionale, capabile să preia fluxul de pacienţi, şi care este evaluarea de impact realizat înainte de adoptarea acestei decizii?

- Ce capacitate reală măsurabilă are în prezent sistemul ambulatoriu şi medicina de familie pentru a prelua cazurile care nu mai pot fi internate şi pe ce date concrete se bazează această evaluare?

- Care sunt măsurile specifice pentru judeţul Vaslui, în condiţiile în care vulnerabilităţile sistemului sunt deja accentuate, iar accesul la servicii medicale este limitat?

- Care este stadiul exact al investiţiilor din Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui şi ce garanţii există că acestea nu vor întârzia în continuare, afectând direct capacitatea de răspuns a sistemului?

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnul deputat Groza este prezent? Nu.

Domnul Cotîrleţ? Nu.

Domnul Toma? Nu.

Domnul Maricel Popa? Nu este.

Doamna deputat Doboş? Nu.

Domnul deputat Daniel-Cătălin Ciornei? Nu.

Doamna deputat Grosu?

Haideţi să o luăm altcumva! Mai este cineva în sală care doreşte să susţină o interpelare?

(Domnii deputaţi Mihai-Adrian Ţiu şi Tudor Ionescu solicită să ia cuvântul.)

Bun!

Domnul Coman?

Domnul Dragoş-Florin Coman (din sală):

Da.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Dragoş-Florin Coman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelare adresată domnului Ilie Bolojan, prim-ministrul Guvernului României, şi doamnei Oana Gheorghiu, viceprim-ministrul Guvernului României

Stimate domnule prim-ministru,

Stimată doamnă viceprim-ministru,

Declaraţiile dumneavoastră privind listarea pe bursă a unor companii de stat ridică serioase semne de întrebare cu privire la costurile reale pentru bugetul public şi la direcţia economică a Guvernului.

În lipsa unei strategii transparente şi a unor evaluări publice solide, aceste demersuri pot genera nu doar pierderi de control strategic, ci şi pierderi financiare directe şi indirecte pentru statul român.

În acest context, vă solicit să răspundeţi punctual la următoarele întrebări:

- Ce analize de impact economic şi bugetar au fost realizate înainte de iniţierea acestor listări?

- Este Guvernul în măsură să garanteze că bugetul de stat nu va pierde venituri pe termen mediu şi lung, ca urmare a diminuării participaţiilor statului şi a dividendelor aferente?

- Care este estimarea oficială a diferenţei dintre veniturile obţinute punctual din listare şi veniturile recurente pierdute din dividende şi control strategic?

- Cum răspundeţi criticilor potrivit cărora aceste listări pot reprezenta o formă de privatizare mascată, realizată sub presiunea nevoilor bugetare imediate?

- Ce garanţii oferiţi că statul român nu va ajunge în situaţia de a pierde atât controlul, cât şi capacitatea de a genera venituri stabile din aceste active?

În absenţa unor răspunsuri clare, există riscul ca aceste măsuri să fie percepute nu ca reforme structurale, ci ca decizii grăbite care sacrifică veniturile viitoare ale statului pentru câştiguri bugetare imediate.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Domnul Puşcaşu este? Nu.

Doamna Bruynseels? Nu.

Domnul Muncaciu?

Domnul Sorin-Titus Muncaciu (din sală):

Da, sunt. Muncaciu!

Domnul Cătălin Drulă:

Aveţi o interpelare. Doriţi să o mai susţineţi sau rămâne în scris?

Nu-i obligatoriu, să ştiţi, domnule Muncaciu!

Domnul Sorin-Titus Muncaciu (din sală):

Staţi numai o secundă!

Domnul Cătălin Drulă:

Aveţi o interpelare, aveţi o înscriere...

Doriţi să o susţineţi de la microfon sau rămâne în scris?

Domnul Sorin-Titus Muncaciu (din sală):

Rămâne la dumneavoastră!

Domnul Cătălin Drulă:

Rămâne în scris. E în regulă!

Doamna Iagăr? Nu este.

Doamna Toader? Nu este.

Doamna Macovei Ilie? Nu.

Domnul Lăzăroi?

Mai e cineva care este înscris şi nu a susţinut interpelarea?

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Tudor Ionescu.)

Da.

Ultima intervenţie pe ziua de astăzi, îi dau cuvântul domnului deputat Tudor Ionescu.

Domnul Tudor Ionescu (de lângă prezidiu):

Şi domnul Ţiu!

Domnul Cătălin Drulă:

Da, atunci penultima!

Şi ultima va fi a domnului Ţiu, după domnul Ionescu.

Şi apoi închidem.

Domnul Tudor Ionescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Prezenta interpelare este adresată ministrului sănătăţii, domnul Alexandru Rogobete.

Iar obiectul interpelării - clarificări privind negocierile cu Compania Pfizer şi posibile condiţionări legate de achiziţia de medicamente oncologice şi desfăşurarea de studii clinice.

Stimate domnule ministru,

În spaţiul public au apărut informaţii îngrijorătoare referitoare la negocierile purtate între Ministerul Sănătăţii şi Compania Pfizer, în contextul datoriilor aferente achiziţiei de vaccinuri din perioada epidemiei de COVID-19.

Conform acestor informaţii, s-ar avea în vedere o posibilă compensare a acestor obligaţii financiare prin achiziţia de medicamente citostatice inovative, concomitent cu facilitarea desfăşurării unor studii clinice în domeniul oncologic, pe teritoriul României.

În acest context, vă solicit să răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Confirmaţi existenţa unor negocieri sau acorduri între Ministerul Sănătăţii şi Compania Pfizer, care implică compensarea datoriilor prin achiziţii de medicamente sau alte forme de colaborare?

2. Există condiţionări explicite sau implicite privind desfăşurarea de studii clinice în România, ca parte a acestor negocieri?

3. În cazul în care astfel de studii clinice sunt avute în vedere:

- Care este cadrul legal aplicabil şi ce instituţii supraveghează respectarea acestuia?

- Cum este garantată protecţia pacienţilor, în special în ceea ce priveşte consimţământul informat şi caracterul etic al studiilor?

- Sunt aceste studii finanţate exclusiv din surse private sau implică şi resurse publice?

4. Cum răspunde Ministerul Sănătăţii preocupărilor din societate privind posibilitatea ca pacienţii români să fie incluşi în terapii experimentale, în condiţii care ar putea ridica probleme etice?

Şi ultima întrebare, nr. 5, care sunt măsurile concrete prin care Ministerul Sănătăţii asigură că România respectă standardele europene şi internaţionale în materie de etică medicală şi cercetare clinică?

Având în vedere gravitatea acestor aspecte şi impactul lor asupra încrederii publice în sistemul de sănătate, vă rog să prezentaţi un punct de vedere clar şi documentat, scris şi oral.

Cu stimă, deputat Tudor Ionescu, al Partidului SOS România.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc, domnule deputat.

Atunci, ultima intervenţie, dau cuvântul domnului deputat Ţiu.

Vă rog.

Domnul Mihai-Adrian Ţiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Întrebarea mea de astăzi este adresată ministrului economiei, domnului Ambrozie Darău.

Obiectul întrebării - "Va susţine Ministerul Economiei deschiderea Fabricii de procesare a lânii de la Făgeţelu? Iar dacă Ministerul nu susţine investiţia, îl rog să ne precizeze motivul".

Stimate domnule ministru,

În contextul nevoii tot mai accentuate de valorificare a resurselor interne şi de susţinere a economiei circulare, vă rog să precizaţi dacă Ministerul Economiei are în vedere susţinerea deschiderii unei fabrici de procesare a lânii în localitatea Făgeţelu, judeţul Olt, un proiect care ar putea contribui semnificativ la revitalizarea sectorului agricol şi la reducerea risipei, mai ales pe fondul recentei hotărâri a Curţii de Apel, ce a dat câştig de cauză investitorilor care susţin acest proiect.

Datele din domeniu arată că, în fiecare an, în România, se produc zeci de mii de tone de lână, însă o mare parte din această resursă rămâne nevalorificată sau chiar aruncată, din cauza lipsei infrastructurii de procesare. În acelaşi timp, industria textilă autohtonă a cunoscut un declin accelerat în ultimii ani.

În aceste condiţii, vă rog să clarificaţi care este punctul de vedere oficial al Ministerului Economiei cu privire la acest proiect: există intenţia de a acorda un sprijin financiar, logistic sau instituţional pentru implementarea sa? Dacă nu, care sunt motivele concrete pentru care această investiţie nu este susţinută, în ciuda potenţialului economic şi social evident?

Totodată, domnule ministru, ce alternative aveţi în vedere pentru ca valorificarea eficientă a lânii produse în România să poată fi susţinută în perioada următoare?

Mulţumesc.

Cu respect, de aici, din Parlamentul României, deputat SOS România din judeţul Olt, Mihai-Adrian Ţiu.

Seară plăcută, tuturor!

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Având în vedere că nu mai există niciun deputat care doreşte să prezinte interpelări adresate Guvernului, declar această şedinţă închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.26.