Dezbateri parlamentare

Doamna Gianina Şerban:

Trecem la prezentarea interpelărilor şi voi da cuvântul colegilor deputaţi înscrişi pe listă, pentru a prezenta câte o singură interpelare dintre cele depuse, reamintind totodată că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăşi 3 minute.

Doamna deputat Simona Bucura-Oprescu, din partea Grupului parlamentar PSD? A depus o interpelare. Nu este.

Doamna deputat Gabriela Porumboiu, din partea Grupului parlamentar UPR? A depus două interpelări.

Domnul Florin Caragaţă, din partea Grupului parlamentar SOS România? A depus două interpelări.

Domnul Sorin-George Oltenaşu, din partea Grupului parlamentar SOS România? A depus două interpelări.

Doamna deputat Ioana Grosaru, neafiliaţi? Două interpelări.

Vă rog, doamnă deputat, vă dau cuvântul pentru a citi o interpelare dintre cele două.

Doamna Ioana Grosaru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Da, îmi este greu să aleg dintre două, pentru că ambele sunt importante. Le adresez domnului ministru al educaţiei şi cercetării.

Şi mă voi opri la "Clarificări privind componenţa comisiilor de evaluare la concursul pentru directori şi directori adjuncţi în unităţile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale".

În contextul metodologiei privind organizarea concursului pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct în unităţile de învăţământ preuniversitar, vă solicit clarificări cu privire la modul în care Ministerul Educaţiei şi Cercetării se asigură că, în cazul unităţilor de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale sau cu secţii în limbile minorităţilor naţionale, comisia de evaluare poate aprecia în mod real nevoile specifice ale acestor forme de învăţământ.

În practică, pot exista situaţii în care un candidat prezintă în proiectul managerial măsuri privind o secţie cu predare în limba unei minorităţi naţionale, dar comisia nu are în componenţă o persoană care să cunoască suficient această realitate educaţională, ceea ce poate duce la o evaluare mai degrabă formală a unei părţi importante din activitatea şcolii.

Consider că Ministerul Educaţiei şi Cercetării ar trebui să analizeze şi posibilitatea ca, în cazul candidaturilor pentru funcţiile de director sau director adjunct în unităţile de învăţământ cu predare în limba unei minorităţi naţionale ori cu secţii în limba unei minorităţi naţionale, dosarul candidatului să poată include, cu caracter consultativ şi fără a condiţiona dreptul de participare la concurs, o opinie sau recomandare din partea organizaţiei reprezentative a minorităţii naţionale respective, reprezentată în Consiliul Minorităţilor Naţionale. O astfel de opinie nu ar trebui să înlocuiască evaluarea comisiei, nici să aibă caracter decisiv.

De aceea, întrebările:

- Cum se asigură Ministerul că, în cazul concursurilor pentru funcţiile de director şi director adjunct în unităţile cu predare în limba minorităţilor naţionale sau cu secţii în limbile minorităţilor naţionale, comisia de evaluare poate aprecia în mod real partea din proiectul managerial care priveşte aceste secţii?

- Ce înseamnă, concret, ca un membru al comisiei să cunoască "specificul învăţământului în limba maternă" şi pe baza căror criterii se stabileşte această competenţă?

O astfel de clarificare ar evita interpretări diferite de la un judeţ la altul şi ar asigura o evaluare mai atentă a proiectelor manageriale. (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Doamna deputat Aurora Tasica-Simu, din partea neafiliaţilor? Două interpelări.

Domnul Bogdan Cojocaru, din partea Grupului parlamentar al PSD? Două interpelări.

Domnul deputat Cosmin Andrei, din partea Grupului parlamentar al PSD? O interpelare.

Doamna deputat Dumitriţa Albu, neafiliat? O interpelare.

Doamna Oana Matache, din partea Grupului parlamentar al PSD, o interpelare.

Domnul Romeo-Daniel Lungu, din partea Grupului parlamentar al PSD, o interpelare.

Domnul deputat Călin-Florin Groza, din partea Grupului UPR?

Domnul Călin-Florin Groza (din sală):

Prezent.

Doamna Gianina Şerban:

O interpelare.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Călin-Florin Groza:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Interpelarea este adresată Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.

Obiectul interpelării este "Gestionarea deficitară a incidentului feroviar de pe ruta Baia Mare - Oradea".

Domnule ministru,

Vă adresez prezenta interpelare cu privire la modul defectuos în care a fost gestionată situaţia trenului care circulă pe ruta Baia Mare - Oradea şi care a fost implicat într-un incident feroviar pe zona Episcopia Bihor.

În urma producerii incidentului, pasagerii au fost informaţi despre situaţie cu o întârziere de aproximativ 30 de minute, perioadă în care nu au fost comunicate informaţii clare privind natura evenimentului, durata estimată a staţionării sau măsuri operative dispuse pentru protecţia şi informarea călătorilor. Totodată, trenul a întârziat în total 261 de minute, fapt ce a generat prejudicii semnificative pentru pasageri, afectând programul de deplasare, conexiunile feroviare şi obligaţiile profesionale sau personale ale acestora.

Consider că în astfel de situaţie, informarea promptă, transparentă şi constantă a călătorilor reprezintă o obligaţie esenţială a operatorului feroviar şi un element fundamental al respectării drepturilor pasagerilor.

În acest context, vă rog să-mi comunicaţi:

Care au fost circumstanţele exacte care au condus la producerea incidentului feroviar?

Din ce motive pasagerii nu au fost informaţi în timp util despre situaţia creată?

Ce măsuri operative au fost dispuse pentru limitarea efectelor întârzierii asupra călătorilor?

Ce măsuri are în vedere Ministerul şi CFR Călători pentru reducerea timpului de aşteptare a pasagerilor în gări şi în cazuri similare?

Există proceduri clare pentru punerea la dispoziţia călătorilor a altor trenuri sau a unor mijloace alternative de transport, în cazul întârzierilor majore?

Ce acţiuni concrete intenţionează să implementeze CFR Călători pentru îmbunătăţirea procedurilor de comunicare şi intervenţie în situaţii similare?

Având în vedere impactul major al acestui eveniment asupra călătorilor, consideraţi necesară o analiză riguroasă a modului de intervenţie şi comunicare instituţională, precum şi adoptarea unor măsuri eficiente pentru prevenirea repetării unor astfel de incidente?

Cu consideraţie, Călin Groza, deputat de Maramureş.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Domnul deputat Iulian-Alexandru Muraru, din partea Grupului PNL? O interpelare.

Doamna deputat Simona-Elena Macovei Ilie, din partea Grupului SOS România? O interpelare.

Doamna deputat Virginia Vedinaş, SOS România, două interpelări.

Domnul deputat Maricel Popa, din partea Grupului parlamentar PSD, o interpelare.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Maricel Popa:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Voi avea o interpelare - adresată domnului ministru Ambrozie-Irineu Darău, încă ministrul interimar al economiei, digitalizării, antreprenoriatului şi turismului.

Obiectul interpelării - "Măsuri pentru redeschiderea minelor de cupru".

Domnule ministru,

Prin Regulamentul (UE) 2024/1252, intrat în vigoare la 23 mai 2024, cuprul a fost declarat materie primă strategică a Uniunii Europene şi cuprul românesc a fost pus pe harta strategică a Europei. România deţine rezerve semnificative, al doilea depozit pe Europa, însă situaţia actuală ridică îngrijorări serioase privind securitatea aprovizionării.

Câteva exemple:

- Mina Roşia Poieni - Cupru Min S.A. - asigură singură aproximativ 65% din rezervele naţionale. Licenţa a fost prelungită până în ianuarie 2030, dar România exportă minereu brut, fără capacitate internă de procesare.

La un moment dat, a fost o investiţie pe fonduri europene pentru a face o rafinărie de cupru. Ce s-a mai întâmplat?

- Moldova Nouă, aproximativ 30% din rezervele naţionale, rămâne închisă din 2006, sub denumirea de Societatea "CupruMold Mining" - deţine licenţa din 2021, dar nu a obţinut avizul de mediu. Licenţa o deţine Eti Bakir, Turcia.

- Perimetrul Bălan este închis din 2006, fără niciun plan de reactivare.

Atenţie, perimetrul Rovina, declarat strategic de Comisia Europeană în martie 2025 - s-au alocat 300 de milioane de euro, este blocat fără aviz de mediu şi fără acordul Ungariei.

Totuşi, aveţi ministru la mediu.

În acest context, vă rog să precizaţi:

1. Există o strategie naţională actualizată pentru cupru, conformă cu Ordonanţa de urgenţă din noiembrie 2025? Strategie naţională.

2. Care este stadiul negocierilor cu Comisia Europeană pentru finanţarea procesării interne a cuprului - Programul Operaţional Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare?

3. Ce măsuri ia Ministerul Economiei pentru deblocarea redeschiderii Moldova Nouă şi soluţionarea poluării de la iazul Boşneag?

4. Există planuri concrete pentru reactivarea perimetrului Bălan sau a altor zăcăminte conservate?

5. Care este calendarul estimat pentru obţinerea avizului de mediu al proiectului Rovina, inclusiv acordul Ungariei?

Atunci când eram secretar de stat, am vizitat absolut toate perimetrele şi am lăsat soluţii în mapa ministrului de atunci.

Vă mulţumesc.

Solicit răspuns scris.

Deputat de Iaşi, Marcel Popa.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Domnul deputat Vlad-Florentin Drinceanu, din partea Grupului PSD, o interpelare.

Doamna deputat Raisa Enachi, din partea neafiliaţilor, o interpelare.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc frumos.

Interpelare adresată premierului interimar, domnul Bolojan.

Obiectul -"Tariful ridicat al serviciilor de apă şi canalizare în judeţul Vaslui şi solicitarea privind creşterea cheltuielilor salariale şi ocuparea unor posturi vacante la AQUAVAS S.A. Vaslui".

În judeţul Vaslui, stimaţi colegi, costul serviciilor de apă şi canalizare a devenit o povară. Vorbim despre un serviciu esenţial, fără de care nicio familie nu poate trăi, nu despre un consum opţional vorbim astăzi.

Vasluienii plătesc astăzi aproximativ 23,85 de lei/m³ de apă pentru apă şi canalizare, un nivel extrem de ridicat. Mulţi vasluieni îşi calculează cheltuielile lunare în funcţie de facturi, iar orice creştere de cost se simte imediat în bugetul familiei. În acest context, Guvernul aprobă un memorandum ce include şi societatea AQUAVAS Vaslui, privind creşterea cheltuielilor salariale şi ocuparea unor posturi vacante.

Nu contest dreptul angajaţilor la salarii corecte şi nici necesitatea funcţionării eficiente a serviciului public. Problema este însă alta. Atunci când veniturile companiei provin aproape exclusiv din facturile plătite de cetăţeni, orice creştere de cheltuieli trebuie justificată prin eficienţă, transparenţă şi responsabilitate faţă de cetăţeni.

Având în vedere aceste aspecte, domnule premier, vă rog să răspundeţi la următoarele întrebări:

Cât reprezintă, concret, cheltuielile de personal din tariful final plătit de vasluieni pentru apă şi canalizare şi cât va ajunge această pondere după aplicarea memorandumului?

Ce rezultate concrete ale societăţii AQUAVAS Vaslui justifică majorarea cheltuielilor salariale în contextul unuia dintre cele mai ridicate tarife cumulate la apă şi canalizare din România raportat la veniturile cetăţenilor?

Care este nivelul real al pierderilor de apă din reţea în cadrul societăţii AQUAVAS şi ce măsuri concrete au fost implementate pentru reducerea acestora, înainte de aprobarea majorării cheltuielilor salariale?

Din cele 19 posturi propuse spre ocupare, câte sunt posturi administrative şi câte sunt posturi direct operative?

Şi există o analiză care să demonstreze că aceste angajări nu vor genera presiuni asupra tarifelor plătite de vasluieni?

Cum justifică Guvernul aprobarea memorandumului, în condiţiile în care veniturile cresc cu aproximativ 19%, cheltuielile cu peste 29%, iar profitul brut estimat scade semnificativ?

Ce efecte concrete au avut investiţiile de peste 2,7 miliarde de lei asupra costurilor de operare şi asupra tarifelor plătite de cetăţenii judeţului Vaslui până în prezent?

Vă mulţumesc.

Aştept răspuns în scris.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Doamna Gianina Şerban:

Domnul deputat Lucian-Florin Puşcaşu, din partea Grupului parlamentar AUR, două interpelări.

Domnul deputat Petre Puşcaşu, Grupul AUR, o interpelare.

Doamna deputat Elena Doboş, Grupul parlamentar AUR, o interpelare.

Doamna deputat Veronica Grosu, Grupul parlamentar AUR, o interpelare.

Domnul deputat Mircea-Vasile Govor, din partea Grupului parlamentar al PSD, o interpelare.

Domnul deputat Marius-Felix Bulearcă, din partea Grupului parlamentar al USR, o interpelare.

Nemaifiind colegi înscrişi la cuvânt, declar şedinţa închisă.

Seară frumoasă!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.43.