Dezbateri parlamentare

Domnul Ludovic Orban:

Dumitru Niculescu, de asemenea, de la UNPR. Lenuţa Ichim, subsecretar de stat la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Este?

Vă rog, doamnă subsecretar de stat.

Vă rog, poftiţi, vă rog. E legată interpelarea de berea românilor.

Doamna Lenuţa Ichim (vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor):

Bună ziua!

Referitor la interpelarea formulată de domnul deputat Niculescu, având ca obiect al interpelării "De berea românilor s-a interesat cineva?!", vă transmitem următoarele: în conformitate cu prevederile Regulamentului 178 din 2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 2002 de stabilire a principiilor şi cerinţelor generale ale legislaţiei alimentare, de instituire a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentelor şi stabilire a procedurilor în domeniul siguranţei produselor alimentare, răspunderea privind siguranţa alimentelor revine operatorilor din industria alimentară în toate etapele producerii, prelucrării şi distribuţiei din unitatea aflată sub controlul lor, astfel încât produsele alimentare să satisfacă cerinţele legislaţiei alimentare care sunt relevante pentru activităţile lor, şi verifică îndeplinirea acestor cerinţe.

De asemenea, produsele alimentare importate în Uniunea Europeană, inclusiv în România, în vederea introducerii în Comunitatea Europeană, trebuie să satisfacă cerinţele relevante ale legislaţiei alimentare.

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, în calitate de autoritate a unui stat membru al Uniunii Europene şi care are competenţă în controlul oficial al alimentelor, desfăşoară activităţi de control oficial în vederea verificării implementării şi respectării cerinţelor legislative în domeniul siguranţei alimentelor.

Având în vedere cerinţele legislaţiei din domeniul reziduurilor de pesticide din alimente, sunt stabilite limite maxime admise pentru prezenţa glifosatului în orz, iar pentru produsul bere se ia în considerare limita maximă admisă, la care se aplică o corecţie care ţine seama de factorul de transformare din procesul tehnologic.

Pentru a evalua dacă o depăşire a nivelului maxim de reziduu admis din aliment conduce la un risc pentru consumatori, este necesar să se ia în considerare mai mulţi factori toxicologici, cum ar fi toxicitatea cronică a pesticidului, aportul alimentar clinic acceptabil, doza acută de referinţă, aportul alimentar previzionat pe timp scurt, precum şi alţi indicatori.

Din datele şi informaţiile deţinute de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, pe piaţa naţională nu este comercializată bere care să conţină reziduuri de glifosat care depăşesc limita maximă admisă legală şi care să pună în pericol sănătatea populaţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Ludovic Orban:

Mulţumim, doamnă subsecretar de stat.

A venit reprezentantul de la Ministerul Finanţelor, domnul Attila György. Răspunde interpelării formulate de domnul deputat Dumitru Niculescu.

Domnul György Attila (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Răspunsul Ministerului de Finanţe este următorul: combaterea fraudei şi a evaziunii fiscale pentru a se asigura atât protecţia veniturilor, cât şi încrederea cetăţenilor în corectitudinea şi eficacitatea sistemelor de impozitare reprezintă un obiectiv important, atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi al statelor membre.

Uniunea Europeană e elaborat un set cuprinzător de instrumente pentru a îmbunătăţi capacitatea statelor membre de a combate frauda şi evaziunea fiscală. Regulamentul Consiliului nr.904/2010 privind cooperarea administrativă şi combaterea fraudei în domeniul TVA este în vigoare din anul 2012. Un pachet legislativ în domeniul TVA pentru combaterea fraudei a fost constituit şi de Directiva 2013/43 pentru modificarea Directivei 2006/112 privind sistemul comun de TVA în ceea ce priveşte aplicarea opţională şi temporară a mecanismului de taxare inversă în legătură cu furnizarea anumitor bunuri şi servicii care prezintă risc de fraudă şi Directiva 2013/42 pentru modificarea Directivei 2006/112 privind sistemul comun de TVA în ceea ce priveşte un mecanism de reacţie rapidă împotriva fraudelor în materie de TVA.

În ceea ce priveşte legislaţia naţională în domeniul TVA, precizăm că au fost implementate măsuri pentru combaterea fraudei având în vedere inclusiv posibilităţile oferite de cadrul legal comunitar menţionat mai sus, din care amintesc: aplicarea taxării inverse, anularea codului de înregistrare în scopul de TVA a contribuabilului cu un comportament fiscal incorect, introducerea în Codul fiscal a noţiunii de abuz de drept din perspectiva TVA-ului, introducerea bazei TVA.

Din punct de vedere al activităţii de antifraudă fiscală, avem analizarea, investigarea şi instrumentarea în cooperare cu organele de urmărire penală a cazurilor de fraudă fiscală organizată şi sistematică cu impact semnificativ asupra realizării veniturilor bugetului general consolidat, desfăşurarea de activităţi de monitorizare, supraveghere şi control orientate tactic spre zone şi domenii economice în care se manifestă fenomene de evaziune fiscală, indisciplină financiară ori slabă conformare.

În ceea ce priveşte rezultatele activităţii, în perioada 5 decembrie 2013-31 ianuarie 2016, în urma verificării unui număr de peste 65 de mii de contribuabili, Direcţia Generală Antifraudă Fiscală a estimat prejudicii aferente actelor de sesizare înaintate organelor de urmărire penală şi a aplicat sancţiuni contravenţionale în sumă totală de 9,3 miliarde de lei, echivalentul a 2,1 miliarde euro.

Ca urmare a activităţii specifice, în perioada de referinţă au fost înaintate organelor de urmărire penală 1592 de acte de sesizare pentru un prejudiciu total estimat de 8,5 miliarde de lei. Este de evidenţiat faptul că ponderea prejudiciilor mai mari de un milion de euro este de circa 88% din totalul prejudiciilor pentru care au fost întocmite acte de sesizare penală.

Pentru asigurarea recuperării prejudiciilor aferente cazurilor investigate au fost instituite 3062 de măsuri asiguratorii asupra unor active patrimoniale în sumă de 5,2 miliarde lei.

În linia prevenirii evaziunii fiscale şi fraudei fiscale şi vamale au fost aplicate sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 797,5 milioane lei reprezentând amenzi contravenţionale şi confiscări de bunuri, sume de bani în numerar şi venituri a căror provenienţă a fost considerată ilicită. De asemenea, s-a dispus suspendarea activităţii unui număr de 2722 de operatori economici.

Din punct de vedere al activităţii de inspecţie fiscală, principalele acţiuni realizate în anul 2015 de aparatul de inspecţie fiscală la contribuabili persoane juridice şi persoane fizice în ceea ce priveşte taxa pe valoarea adăugată, au fost inspecţiile fiscale în vederea identificării şi combaterii fraudelor privind TVA, controlul ulterior rambursării TVA la contribuabilii selectaţi în funcţie de nivelul riscului ca urmare a analizei de risc.

Ca urmarea acţiunilor efectuate în 2015 de organele inspecţiei fiscale au fost stabilite sume suplimentare reprezentând TVA în valoare totală de 10,3 miliarde lei, în creştere cu circa 23% faţă de anul 2014. Din punct de vedere al ponderii impozitelor în totalul obligaţiilor suplimentare stabilite pentru contribuabili persoane juridice, sumele reprezentând TVA deţin ponderea cea mai importantă, în anul 2015 acestea fiind de 56%.

Mulţumesc.

Domnul Ludovic Orban:

Mulţumim, domnule secretar de stat.

Am încheiat răspunsurile reprezentanţilor Guvernului la întrebări şi interpelări.