Dezbateri parlamentare

Domnul Valer Dorneanu:

În continuare, domnul ministru Iuliu Winkler va răspunde interpelării domnului deputat Iulian Iancu, cu privire la măsurile de susţinere a exportului românesc.

Domnul Iuliu Winkler (ministru delegat pentru comerţ, Ministerul Economiei şi Comerţului):

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Distinşi doamne şi domni deputaţi,

Referitor la interpelarea privind măsurile de susţinere a exportului românesc, vreau să vă spun că, din punctul de vedere al Guvernului şi al Departamentului de Comerţ Exterior - Ministerul Economiei şi Comerţului, exportul este un factor important de asigurare a creşterii economice, evoluţia parametrilor exportului în România a fost pozitivă în ultimii 14 ani şi în toţi aceşti ani, exportul a fost un motor al creşterii economice.

În 2005, faţă de 2004, exportul a crescut cu 17,5 % şi n-aş vrea acum să intru într-o analiză cu cifre, dar am un material pe care pot să-l predau distinsului domn deputat Iancu, referitor la creşterile pe anumite componente, pe sectoare economice ş.a.m.d. şi pe aspecte structurale. Pornind de la această creştere, Guvernul acordă atenţie deosebită promovării şi susţinerii exportului prin mecanisme care, pe de o parte, trebuie să fie corespunzătoare cu normele şi cu politica comercială comună a Uniunii Europene, pe de altă parte, reglementărilor internaţionale şi, mai ales, tuturor negocierilor pe care România le poartă şi obligaţiilor pe care şi le-a asumat vizavi de Organizaţia Mondială a Comerţului şi negocierile în cadrul acestei organizaţii.

Principalele aspecte pot fi, pentru anul 2005 dar şi în continuare, elaborarea strategiei naţionale de export printr-un parteneriat public privat în întregul an 2005, în care au fost implicaţi peste 400 de specialişti din sectorul privat şi cel guvernamental şi terminată prin adoptarea, în luna decembrie, de către Guvern, prin hotărâre de Guvern. În acest an ne aflăm în implementarea acestei strategii.

Am iniţiat un program de prezenţă la nivelul autorităţilor locale şi la nivelul fiecărui judeţ, programul numit Exportul românesc 2006, cu două obiective principale. În primul rând de a înfăţişa schimbările regimului comercial după momentul aderării şi, în al doilea rând, a conştientiza şi a încerca să participăm la schimbarea mentalităţilor companiilor exportatoare române. Am fost prezenţi în judeţe, în Prahova, în Maramureş, în Bihor, în Ialomiţa şi în alte judeţe şi avem un program săptămânal de deplasări în acest sens.

Am lansat proiecte de branding sectorial în patru domenii care sunt importante astăzi pentru exportul românesc şi anume în domeniul IT, al mobilei, al confecţiilor textile şi în domeniul vie-vin.

Am iniţiat discuţii cu asociaţiile producătorilor şi cu asociaţiile patronale şi continuăm să promovăm cooperări în vederea dezvoltării activităţilor de branding şi în alte domenii cu pondere la export. Aplicăm sistemul de susţinere şi promovare a exportului care are finanţare de la bugetul statului. Parametrii de utilizare a fondurilor de stat au crescut în fiecare an. Bugetul pentru 2006 este de 398 de milioane ron.

De asemenea, avem programe administrate de către Eximbank şi am dispus o evaluare prin consilierii economici care lucrează în ţările Uniunii Europene a metodelor de promovare a exporturilor din ţările Uniunii, deci cele care sunt conforme cu politica comercială comună a Uniunii Europene Eximbank este în plin proces de reevaluare a instrumentelor de promovare a exportului.

De asemenea, valorificăm prevederile din Acordul de asociere a României la Uniunea Europeană, conform căruia liberalizarea comerţului s-a realizat în proporţie de 100 % la domeniul produselor industriale şi, de asemenea, există un sistem de concesii bilaterale pentru produsele agricole. Toate acestea se bazează din nou pe politica comercială comună a Uniunii Europene.

Închei prin a readuce aminte că există un material mai complet cu cifre şi date. De asemenea, site-ul Ministerului Economiei şi Comerţului are şi pune la dispoziţia companiilor şi a exportatorilor români toate instrumentele de promovare, precum şi modul de acces al acestor instrumente şi sumele de la bugetul statului, care sunt alocate pentru aceste instrumente.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, distinşi domni deputaţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Iulian Iancu doreşte să comenteze răspunsul dumneavoastră.

Domnul Iulian Iancu:

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Mulţumesc, de asemenea, domnului ministru.

Vreau, însă, să subliniez că aşa cum a fost făcută expunerea astăzi aici şi punând accent pe cifra care subliniază cu cât a crescut exportul României în ultimii 17 ani, aflat pe un trend crescător, putem să constatăm că, în cursul anului trecut, am avut parte tot anul de o elaborare a unei strategii pentru susţinerea exportului românesc iar până acum ne aflăm într-o perioadă de implementare a acelei strategii.

În schimb, între timp, în România, practic, au fost tratate toate ţintele marco-economice, dintre care aş vrea să subliniez, în mod special, cea legată de deficitul de cont curent şi deficitul comercial.

Or, îngrijorarea şi interpelarea mea a plecat de la mesajul dat de către exportatori, aflaţi la rând pentru a da faliment, în urma unei politici monetare care nu a fost, în nici un caz, corelată cu politica guvernamentală. Şi mă refer aici la această politică de apreciere continuă a leului, în urma căreia, ramuri industriale întregi, în România, au fost obligate să intre în declin sau chiar să-şi închidă activităţile. Subliniez aici industria sticlei. Şi s-a făcut o precizare de susţinere a industriei confecţiilor şi a textilelor în România.

Vreau să vă spun că semnalul cel mai îngrijorător a plecat dinspre industria textilă şi a confecţiilor, nu numai la nivelul de nesusţinere, dar reclamaţia principală a fost legată de creşterea aberantă a preţurilor la utilităţi în acest interval de timp, de fiscalitate şi nepredictibilitatea mediului şi de corupţie. Or, la acestea se adaugă apelul făcut de textilişti, legat de contrabandă şi contrafacere. Intră pe piaţa românească produse textile la 1,6 dolari kg, în condiţiile în care, pe piaţa românească, se produc cu 36,7 dolari kg.

Aici aş sublinia, însă, şi faptul că prin rezultatele pe care le-au obţinut cei din industrie în anul trecut, am putut constata o cădere dramatică a producţiei industriale de la 7,5 la 2,3 %, practic se scufundă industria românească, şi pierderea a 100.000 de locuri de muncă. Iar după raportul dat de Institutul Naţional de Statistică, după primul trimestru, deja se mai pierd încă 11 % din numărul de locuri de muncă din domeniul industrial şi se înregistrează, în continuare, o cădere abruptă a principalelor activităţi ale domeniului industrial, cu o creştere substanţială pe deficitul comercial la ţiţei, hidrocarburi şi, ce este cel mai îngrijorător pentru mine, o creştere cu 80 % la importul de cărbune.

Toate aceste date mă aşteptam să se regăsească în expunerea domnului ministru cu nişte propuneri concrete de susţinere şi soluţionare pe o strategie coerentă, care să se concretizeze într-un program concret şi un plan unitar de măsuri.

Deci trecem de la faza de strategie la un program concret, la care rezultatele să se revadă practic, prin rezultate, atât în creşterea producţiei industriale, dar şi prin reducerea deficitului comercial. Or, noi am ajuns, după datele Institutului Naţional de Statistică, la sfârşitul primului trimestru, să depăşim cea mai pesimistă prognoză legată de deficitul comercial. Anul trecut 10 miliarde, iar anul acesta a fost depăşită această cifră cu încă 2 miliarde doar la nivelul primului trimestru.

Sunt semnale îngrijorătoare, având în vedere raportul de mâine şi şocul pe care-l vor avea de suportat agenţii economici români de la 1 ianuarie 2007, în special întreprinderile mici şi mijlocii.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru, la rândul dumnealui vrea să facă o precizare la comentariul dumneavoastră, domnule deputat.

Domnul Iuliu Winkler:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Mulţumesc domnului deputat pentru această expunere care sigur că este, după opinia mea, un pic prea pesimistă pentru perioada în care ne aflăm şi pentru fundamentele pe care economia românească începe să le capete.

Eu cred că ar trebui să plecăm, totuşi, şi de la ideea sau de la realitatea faptului că peste 70 % din pib-ul României provin din sectorul privat, sector care nu este, în acest moment, sub coordonarea sau sub dirijismul statal, să pornim de la faptul şi este subliniat în programul de guvernare că dorim să finalizăm privatizarea şi cred că există chiar un consens într-o oarecare măsură asupra nevoii de finalizare a privatizării în România şi atunci să pornim de la anumite evidenţe. Sigur că problema liberalizării contului curent şi a unor derapaje şi a unor întârzieri pe care Banca Naţională poate că le-a comis, într-un mod, sigur, putem să discutăm pe acest subiect, aparţin, cred, mai ales anului 2004 întârzierile în paşii de liberalizare a contului curent.

Apoi, cele două ramuri pe care dumneavoastră le-aţi amintit, sigur că sunt ramurile, industria textilă şi cea a mobilei, în care avem cele mai mari probleme pentru că sunt, din punct de vedere social, cele mai sensibile, fiind expuse unui risc de dispariţie a locurilor de muncă dar, în acelaşi timp, sunt ramurile în care lohnul este preponderent şi în care companiile, timp de circa un deceniu, s-au bazat constant pe avantajul evoluţiei cursului de schimb pozitiv pentru ei şi nu au recurs la retehnologizare şi la modernizare.

Apoi, sigur, deficitul comercial, putem discuta cele trei cauze, dintre care cel mai important este creşterea consumului intern - cea mai importantă cauză pentru deficitul comercial, apoi balanţa energetică care, dacă este cu plus pe energie electrică este, însă, cu deficit pe ramura de petrol şi gaze şi sunt cunoscute, nu cred că ar trebui să risipesc timpul dumneavoastră cu explicaţii prea amănunţite, apoi problema investiţiilor străine directe, care sunt producătoare de deficit în acest moment, pentru că ele, de fapt, duc la importul de tehnologie în acest moment.

Eu cred că acestea, în viitor, se vor regăsi în producţie destinată exportului pentru că, în general, investiţiile străine nu se referă, mai ales, la piaţa internă a României şi la producţia pentru piaţa internă şi se referă şi la producţie pentru export.

Deci, eu cred că, în termen scurt şi mediu, putem vorbi de stabilizarea deficitului comercial care, din punctul nostru de vedere, al Ministerului Economiei şi Comerţului, se regăseşte în eforturi pentru majorarea exporturilor şi pe termen lung, sigur, putem vorbi, în parteneriat cu mediul de afaceri, de reducere a deficitului comercial.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule ministru.