Dezbateri parlamentare

Domnul Valer Dorneanu:

În continuare, pentru doamna deputat Mirela Adomnicăi va răspunde domnul secretar de stat Cătălin Doică, cu privire la capitalul social al Fondului Proprietatea.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Cătălin Doică (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnă deputat,

Având în vedere că procesul de evaluare a cererilor introduse de persoanele îndreptăţite la măsuri reparatorii se află în curs de desfăşurare, considerăm că la acest moment nu se poate determina valoarea despăgubirilor totale datorate de statul român persoanelor deposedate abuziv în perioada comunismului.

Precizăm că Fondul Proprietatea a fost constituit din acţiuni pe care statul român le deţine la diverse societăţi.

Creanţele statului român nu au fost luate în considerare la stabilirea valorii portofoliului fondului şi nu constituie părţi ale capitalului social înregistrat al acestuia.

Referitor la valoarea creanţelor externe care stau la baza constituirii acestui fond, în conformitate cu prevederile art. 9 din Titlul 7, Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente şi cu prevederile art. 2, alin. 3, din Hotărârea Guvernului nr. 1481/2005 privind înfiinţarea Fondului Proprietatea, creanţele României şi soldurile conturilor de cliring, barter şi cooperare economică internaţională nu se constituie ca active la capitalul social al Fondului Proprietatea.

De asemenea, sumele care vor fi încasate de Ministerul Finanţelor Publice şi care vor fi transferate fondului, rezultate din reglementarea drepturilor valutare ale statului român, nu pot fi cuantificate, având în vedere că procentul de recuperare se situează sub valoare nominală, fiind stabilit în funcţie de o serie de factori, inclusiv condiţiile impuse statelor debitoare prin programe de asistenţă financiară ale organismelor internaţionale.

În ceea ce priveşte strategia prevenirii scăderii valorii acţiunilor, precizăm că nu există această posibilitate după listarea Fondului Proprietatea la Bursa de Valori. În cazul unei listări rapide, numărul de acţiuni disponibile pe piaţă fiind mic, circa 1 % în prezent, şi va creşte relativ lent din cauza dificultăţilor administrative cu care se confruntă comisiile locale pentru retrocedarea proprietăţilor.

Pe de altă parte, conducerea Fondului Proprietatea a reuşit, în ultimele luni, să construiască un portofoliu de interes al unor investitori instituţionali, cu valoare de mai multe sute de milioane de euro şi această presiune pe cumpărare probabil că va conduce chiar la creşterea valorii acţiunilor.

De asemenea, metoda de calcul pentru stabilirea valorii capitalului social net este constituită în suma capitalurilor proprii pentru societăţile nelistate, valori la care se adaugă valoarea de piaţă a acelor listate.

Menţionăm de asemenea că, în măsura în care, capitalul social al Fondului Proprietatea, în urma listării şi a emiterii tuturor titlurilor de valoare, nu va acoperi în totalitate valoarea despăgubirilor datorate, există posibilitatea legală de a se suplimenta capitalul social al fondului fie cu noi pachete de acţiuni deţinute, în prezent, de statul român, fie cu bani lichizi, din bugetul de stat.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Doamna deputat Adomnicăi, v-aş ruga să vă prezentaţi punctul dumneavoastră de vedere cu privire la acest răspuns.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Recunosc, nefiind economist de profesie, termenii tehnici care s-au folosit în argumentaţia răspunsului la interpelarea mea au creionat, cel puţin în esenţă, câteva concluzii.

În primul rând, referitor la un aspect al interpelării, şi anume strategia prevenirii scăderii valorilor titlurilor în situaţia în care proprietarii vor dori să vândă pentru a intra fizic în despăgubirea solicitată, deci înţeleg că nu există o asemenea strategie. Astfel încât, concluzia care se impunea, având în vedere şi situaţia reală, pentru că deja pe piaţa neagră, domnule secretar de stat, aceste titluri se vând la un sfert din valoarea lor, având în vedere faptul că cei mai mulţi proprietari sunt în vârstă, sunt persoane care nu ştiu nimic despre jocul de bursă, despre acţiuni, acestea se vor grăbi, într-adevăr, să le vândă după listare. Şi, mai mult decât atât, trebuie să avem în vedere că vârsta înaintată nu le permite să gestioneze, pe termen lung, aşa cum se preconizează din cele expuse de dumneavoastră, deci nu vor avea timpul fizic efectiv pentru a gestiona aceste acţiuni şi ei, de asemenea, vor ajunge să le vândă sub valoarea reală.

Concluzia care se impune după cele expuse este că, având în vedere faptul că şi acţiunile pe care le avem în vedere la constituirea fondului, şi anume acţiunile la cele circa 114 societăţi la care, încă, este acţionar statul român, nu numai părerea mea, este, de altfel, şi părerea preşedintelui Comisiei de buget finanţe din cadrul Senatului, domnul Varujan Vosganian, deci aceste acţiuni, efectiv, trebuiau listate la bursă înainte de a se constitui într-un capital social al fondului. Realitatea este că numai 60 din aceste societăţi sunt listate la bursă, iar unele dintre ele nici măcar nu există, nu sunt cotate pe piaţa valorilor mobiliare.

Concluzia care se impune este că, în lipsa unei strategii coerente, ne vom trezi, într-adevăr, cu o scădere a valorii acestor titluri printr-o vânzare rapidă şi sub preţul lor real şi, în subsidiar, ne vom trezi şi cu multe acţiuni introduse la CEDO, aşa cum a precizat, de altfel, că va proceda Asociaţia Proprietarilor Deposedaţi Abuziv de Stat.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, doamna ministru, ... doamna deputat.

Domnul Adrian Moisoiu (din bancă):

Premoniţia!

Domnul Valer Dorneanu:

În legislatura următoare, sigur aşa va fi.