Dezbateri parlamentare

Lucrările sunt conduse de domnul Vasile Lupu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Sorin Lepşa şi Corneliu Ciontu , secretari.

*

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi, joi, 2 octombrie 1997, a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că, din totalul celor 342 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 201. Sunt absenţi 141, din care 25 participă la alte acţiuni parlamentare. Cvorumul prevăzut de art.128 din regulament este întrunit.

Pentru început vă informez că, în conformitate cu prevederile art.17 alin.2 şi 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

• Legea pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.8/1997 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.6/1997 privind constituirea la dispoziţia Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei a fondului pentru finanţarea lucrărilor agricole, adoptată în procedură de urgenţă;
• Legea privind modificarea unor dispoziţii ale Legii nr.140/1996 pentru modificarea şi completarea Codului Penal;
• Legea privind declararea oraşului Calafat municipiu.

În continuare, vă informez că la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor au fost înregistrate următoarele iniţiative legislative:

1. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.55/1997 pentru modificarea unor prevederi din Ordonanţa de urgenţă nr.47/1997 privind modificarea şi completarea unor acte normative, în vederea eliminării legăturilor dintre nivelul unor drepturi salariale de asigurări sau de asistenţă socială şi nivelul salariului de bază minim brut pe ţară. Este primită de la Guvern la data de 4.09.1997.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. În conformitate cu prevederile art.102 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.56/1997 pentru completarea art.6 din Ordonanţa Guvernului nr.3/1992 privind taxa pe valoare adăugată, aprobată prin Legea nr.130/1992, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize - Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. În conformitate cu prevederile art.102 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut, de asemenea, în procedură de urgenţă;

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.41/1997 pentru modificarea şi completarea Decretului-lege nr.118/1990 pentru acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate, ori constituite în prizonieri, adoptat de Senat în şedinţa din ziua de 29 septembrie 1997.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi;

4. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979, adoptat de Senat în şedinţa din ziua de 29 septembrie 1997.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Şi, în sfârşit, 5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.31/1997 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Europeană de Investiţii şi Regia Autonomă de Exploatare a Metroului Bucureşti - METROREX, semnat la Luxemburg şi Bucureşti la 18 şi respectiv la 20 decembrie 1996 şi a Acordului de împrumut dintre România şi Banca Europeană de Investiţii şi Regia Autonomă de Exploatare a Metroului Bucureşti - METROREX, semnat la Luxemburg şi Bucureşti la 25 martie şi respectiv la 27 martie 1997, adoptat de Senat în şedinţa din ziua de 29 septembrie 1997.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize - Comisia pentru politică externă, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Vă informăm, în continuare, că la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a fost înregistrată Propunerea legislativă privind acordarea de credite cu dobândă parţial subvenţionată de la bugetul de stat familiilor pentru construirea, cumpărarea, reabilitarea şi repararea capitală a locuinţelor proprietate personală, iniţiată de domnul deputat Robert-Kalman Raduly, pentru care liderul Grupului parlamentar UDMR solicită dezbaterea în procedură de urgenţă. În conformitate cu prevederile art.102 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă supun votului dumneavoastră procedura de urgenţă.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Să vină să motiveze.

Domnul Alexandru Albu (din sală):

Să motiveze.

Domnul Vasile Lupu:

Iniţiatorul acestui proiect este solicitat la tribună, spre a motiva procedura de urgenţă.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Liderul grupului.

Domnul Vasile Lupu:

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Raduly Robert-Kalman:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Nu este liderul grupului în sală şi fac parte şi din conducerea grupului, domnule Gaspar, dacă se poate.

Domnul Vasile Lupu:

Este vicelider al grupului parlamentar.

Aveţi cuvântul.

Domnul Raduly Robert-Kalman:

Nu, nu sunt vicelider, fac parte din conducerea grupului.

Din sală:

Ce grup?

Domnul Raduly Robert-Kalman:

Grupul parlamentar UDMR.

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Un singur argument pentru procedura de urgenţă ar fi faptul ca să putem să aplicăm prevederile acestei legi încă înainte de... sau la votarea bugetului de stat pe '98, deoarece iniţiativa mea legislativă reformulează construcţia financiară prevăzută în art.20 al Legii nr.114/1996 şi doreşte să aducă noi facilităţi, în afară de sau pe lângă facilităţile care există deja pentru cumpărarea de locuinţe, pentru construcţia de imobile cu destinaţie de locuinţe. Şi de aceea am solicitat procedura de urgenţă, ca să treacă şi de Camera Deputaţilor şi de Senat înainte să abordăm, sper eu, anul acesta, proiectul bugetului de stat pe 1998. Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Cu aceste argumente prezentate, sunteţi în măsură să vă pronunţaţi prin vot asupra solicitării procedurii de urgenţă.

Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu majoritate de voturi pentru, 24 împotrivă şi 4 abţineri, procedura de urgenţă a fost aprobată.

În aceste condiţii, vă anunţăm că urmează să fie sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Doamnelor şi domnilor,

În continuare, vă supun aprobării cererea doamnei deputat Florica Raica privind trecerea domniei sale de la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice la Comisia pentru politică externă.

Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate de voturi. Cererea doamnei deputat Floria Raica de a trece la Comisia pentru politică externă a fost aprobată.

Potrivit ordinii de zi, trecem la dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.17/1997 cu privire la unele măsuri de protecţie pentru unele persoane ale căror contracte individuale de muncă au fost desfăcute ca urmare a concedierilor colective prin aplicarea programelor de restructurare, privatizare, lichidare.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul?

Stimaţi colegi,

Reprezentantul Guvernului solicită o amânare, tot pentru ziua de astăzi, a primelor trei proiecte de lege, întrucât delegatul competent să susţină proiectele este în drum spre Camera Deputaţilor şi vă propun să trecem la pct.13, unde se află o propunere legislativă ce poate fi prezentată de iniţiator şi, prin raport, de Comisia pentru agricultură.

Din partea Comisiei pentru agricultură raportorul este prezent? (Aşteptare)

Stimaţi colegi,

La proiectul de Lege privind protecţia albinelor şi stimularea practicării apiculturii, iniţiatorul este? (Aşteptare)

Raportul conţine o propunere de respingere.

Dacă din partea Guvernului poate susţine cineva această iniţiativă legislativă? (Aşteptare)

Doamnelor şi domnilor,

La proiectul de Lege privind protecţia albinelor şi stimularea practicării apiculturii avem reprezentantul comisiei de iniţiatori prezent la tribună şi îi dăm cuvântul.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Ionescu:

Stimaţi colegi,

Această lege a fost aprobată de Senat. Comisia pentru agricultură de la Camera Deputaţilor a întocmit un raport de respingere, având în vedere faptul că cei de la ACA, care răspund de această activitate, nu s-au prezentat să susţină totuşi cele menţionate în lege.

Eu cer ca această lege să fie retrimisă la comisie pentru analiză şi să-i chemăm pe cei de la ACA, ne punem de acord, Comisia pentru agricultură şi iniţiatorii, să vedem ce problemă mai ridică ei în plus faţă de ce este în lege. Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Neagu are cuvântul.

Domnul Victor Neagu:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

De peste un an de zile, legea aceasta a albinelor zboară de la Senat la Camera Deputaţilor şi a poposit la noi, la Comisia pentru agricultură, unde aş vrea să vă declar că am invitat toţi factorii implicaţi, unii au venit, alţii n-au venit, şi mai mult n-au venit, pentru că s-au certat între ei.

Noi considerăm că albinele au o importanţă, iar eu nu vreau să vă explic dumneavoastră, pentru agricultură, cât este de mare aportul lor la obţinerea polenizării şi n-aş vrea să intru în nici un fel de amănunt aici, nu numai deci prin valoarea lor intrinsecă şi pentru ceea ce produc ele în calitatea lor de a ne oferi produse alimentare. Deci legea poate fi îmbunătăţită, şi nu trebuie respinsă.

Propun, deci, domnule preşedinte, să supuneţi votului plenului Camerei Deputaţilor ca această lege să fie returnată la comisie, să aducem factorii implicaţi şi să obţinem o lege corespunzătoare, cu mici modificări, şi nicidecum cu argumente care nu corespund cerinţelor tehnice legislative. Nu pe o asemenea motivaţie se poate respinge o lege. Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Pentru împlinirea procedurii, supun votului dumneavoastră mai întâi retrimiterea la comisie...

Doreşte cineva să ia cuvântul? Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Didi Spiridon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Vreau să clarific situaţia. Această problemă a Legii albinelor, eu sunt membru al Comisiei pentru agricultură - deci într-adevăr s-a discutat de mai multe ori în comisia noastră. La ultima discuţie, s-a stabilit, cu reprezentantul Ministerului Agriculturii, să se refacă această lege şi pe parcursul a două săptămâni să revină cu un alt proiect de lege. Nu ştiu de ce ar trebui retrimis la comisie, când s-a luat o astfel de decizie. Consider că până acum nu s-au adus informaţiile complete în faţa plenului şi de aceea propun să rămână raportul comisiei aşa cum a fost votat el în unanimitate în comisie.

Domnul Vasile Lupu:

Faceţi parte din comisie? Cunoaşteţi pe cineva din biroul acestei comisii care trebuia să fie prezent aici sau un raportor desemnat?

Domnul Didi Spiridon:

Da, domnul Neagu este membru în birou şi era şi domnul Neacşu, dar văd că în clipa aceasta...

Domnul Vasile Lupu:

Este iniţiator domnul deputat Neagu, nu?

Domnul Didi Spiridon:

Da, este şi în biroul comisiei.

Domnul Vasile Lupu:

Păi, nu poate fi şi iniţiator şi raportor.

Domnul Didi Spiridon:

Dar, în rest, ceilalţi nu sunt aici.

S-a şi discutat acest lucru.

Domnul Vasile Lupu:

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Ionescu:

Domnule preşedinte,

Eu zic că nu trebuie s-o respingem, pentru că asta înseamnă că se duce în sesiunea următoare. Deci amânăm legea la sesiunea următoare. Nu e corectă treaba aceasta. Eu zic că şi Guvernul, dacă mai are ceva probleme de rezolvare, chemăm şi reprezentantul Guvernului, şi atunci când discutăm în Comisia pentru agricultură din nou această lege, prevede problemele pe care le are Guvernul. E păcat s-o plimbăm, ea e trecută prin Senat şi cred că nu sunt multe modificări de făcut la această lege, ca să treacă prin Guvern. Sunt destule legi pe care Guvernul trebuie să le rezolve în procedura pe care o urmează o lege. Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Dan Marţian.

Domnul Marţian Dan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Mie mi se pare că formula care se propune de către comisie n-ar trebui să fie îmbrăţişată, dacă noi ne raportăm cu responsbilitate la menirea pe care o avem. Dacă vă uitaţi bine în raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, motivaţia de respingere a acestui proiect de lege trimite doar la faptul că, din punct de vedere al elaborării, tehnicii legislative şi armonizării cu alte elemente din legislaţia română, se consideră că această iniţiativă prezintă carenţe. Mie mi se pare că rostul unei comisii este ca, atunci când examinează un proiect de lege, dacă sunt asemenea lucruri, să opereze modificările respective.

Sigur că am putea discuta în legătură cu unele articole din acest proiect de lege, care şi mie, fără să fiu specialist în materie, îmi ridică anumite semne de întrebare, dar sunt acolo probleme foarte importante, legate de felul în care trebuie susţinută această activitate, legate de nişte răspunderi pe care le are Ministerul Agriculturii, le are Ministerul Pădurilor, Apelor şi al Mediului, în legătură cu multe probleme care au incidenţă nu doar asupra crescătorilor de albine şi a rezultatelor benefice pe care le obţin din această activitate, dar pentru patologia din diferitele zone, pentru depistarea unor boli, afecţiuni ş.a.m.d. care se răsfrâng asupra albinelor şi cu consecinţe asupra stării şi şanselor de polenizare a unor culturi agricole care au absolută nevoie de intervenţia albinelor.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat,

Opriţi puţin.

Stimaţi colegi,

Vă rog, păstraţi liniştea în sală. De aici se aude un vacarm ca de pe litoral în plin sezon.

Domnul Marţian Dan:

Sunt o seamă de lucruri cu privire la felul în care se acţionează cu elicopterul, cu avioanele, cu anumite acţiuni de folosire a unor substanţe împotriva diferiţilor dăunători, cu consecinţele respective şi multe alte chestiuni.

Eu, vă spun sincer, sunt întristat de faptul că o Comisie pentru agricultură, când se discută un asemenea proiect, îl expediază cu atâta uşurinţă, propunând respingerea lui. Eu cred că comisia are toată autoritatea morală şi profesională, nu mai vorbesc de celelalte lucruri care decurg din dispoziţii constituţionale şi regulamentare, pentru a reuni în jurul mesei de dezbatere şi analiză a acestui proiect de lege toţi factorii implicaţi şi să găsească soluţii pozitive.

Cel mai uşor, în Parlament, este să respingi, să spui nu. Greu este, însă, de suflecat mâneca, greu este, însă, de pus mâna pe condei şi pe documente şi pe legi, şi de a gândi soluţii pozitive la problemele care se pun.

De aceea, eu vă rog, domnule preşedinte, să facem în aşa fel încât să retrimitem la comisie acest proiect de lege, pentru a fi lucrat, şi într-un timp util - nu ne fixează nimeni aici o perioadă foarte scurtă, foarte limitată - să putem adopta această reglementare care este benefică, spun, pentru crescătorii de albine. Este benefică pentru nişte activităţi cu incidenţe asupra nivelurilor şi calităţii producţiilor agricole, este benefică pentru măsurile de păstrare a condiţiilor de mediu, de intervenţie în combaterea diferiţilor dăunători şi a altor lucruri care pot avea consecinţe negative în diferitele zone ale ţării.

Asta este propunerea mea.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Avem propunerea ca acest proiect de lege să fie retrimis la Comisia pentru agricultură. Cred că este o soluţie bună şi, poate, pentru data viitoare, Comisia pentru agricultură se va învrednici să trimită raportorul în plenul Camerei Deputaţilor şi să-şi susţină raportul.

Supun votului dumneavoastră propunerea ca proiectul de Lege privind protecţia albinelor şi stimularea practicării apiculturii, care, de fapt, este o propunere legislativă şi nu proiect de lege - cum greşit s-a consemnat de la Biroul permanent -, deci, supun votului dumneavoastră ca această propunere legislativă să fie retrimisă la Comisia pentru agricultură.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu majoritate de voturi pentru, 1 vot împotrivă şi 2 abţineri, propunerea ca această iniţiativă legislativă să fie retrimisă la Comisia pentru agricultură a fost acceptată.

Doamnelor şi domnilor,

Avem informaţii că din partea Guvernului, delegatul pentru a susţine Ordonanţa nr. 17/1997 este prezent, doamna secretar de stat Basuc Mariana, şi, deci, putem urma ordinea de zi aprobată şi o invităm la tribună.

Doamna Mariana Basuc (Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale):

Bună ziua.

În completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 9, care se referă la protecţia socială a persoanelor disponibilizate ca urmare a procesului de restructurare, privind acordarea de plăţi compensatorii şi a măsurilor active de combatere a şomajului, a fost emisă Ordonanţa nr. 17/1997 pentru rezolvarea unor cazuri de disponibilizare a persoanelor, făcute înainte de avea programul de restructurare aprobat de FPS sau de ministrul de resort, în perioada cuprinsă de la data intrării în vigoare a Ordonanţei - 14 aprilie 1997 - şi până la data publicării acesteia în "Monitorul Oficial" prin Hotărârea 203 privind normele metodologice de aplicare a acestei ordonanţe.

A fost nevoie de această reparaţie pentru a reglementa situaţia, din punct de vedere juridic, privitoare la persoanele disponibilizate în această perioadă şi pentru a susţine motivaţia acestor manageri că nu au avut timpul necesar să facă programele de disponibilizare, conform prevederilor ordonanţei.

În linii mari, cam aceasta este situaţia. Comisia, am înţeles că are raportul deja făcut.

Mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Şi putem trece la dezbaterea proiectului.

Din partea comisiei sesizate în fond nu sunt obiecţiuni şi comisia susţine proiectul de lege. Corect?

Doamnelor şi domnilor,

Trecem la discutarea textului ordonanţei supuse spre dezbatere. Avem un articol....

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

La dezbateri generale, vedeţi....!

Domnul Vasile Lupu:

Da. Înainte de aceasta, dacă la dezbateri generale din partea grupurilor parlamentare, doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Vă mulţumesc.

Trecem la titlul acestei ordonanţe, care după vot va deveni lege, dacă va fi aprobată.

Deci, "Ordonanţa cu privire la unele măsuri de protecţie pentru unele persoane ale căror contracte individuale de muncă au fost desfăcute ca urmare a concedierilor colective prin aplicarea programelor de restructurare, privatizare, lichidare".

Obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Doamnelor şi domnilor,

Avem un articol unic al iniţiatorului, modificat în varianta comisiei prin completare. La textul final se adaugă sintagma "... care se modifică şi se completează după cum urmează".

Obiecţiuni la acest text? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră textul integral al proiectului de lege.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă mulţumesc.

Urmează, pe ordinea de zi, proiectul...

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rog să observaţi că în raportul comisiei se spune că această lege are caracter de lege organică. Asta înseamnă că dumneavoastră, ca să o supuneţi la vot, trebuie, în primul rând, să vă convingeţi că aveţi 172 de deputaţi în sală, cel puţin 172, şi toţi 172 să voteze în favoarea acestei legi.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat,

Deci, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări 201 deputaţi. Cvorumul nu a fost invocat înainte de vot. S-a votat în unanimitate.

Domnul Acsinte Gaspar:

Eu n-am votat....! Eu n-am votat....!

Domnule preşedinte,

Eu vă citesc art. 64 din Constituţie: "Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni în prezenţa majorităţii membrilor". Majoritatea membrilor Camerei înseamnă 172 de deputaţi. Şi-au exprimat votul 172 de deputaţi? Sunt în sală 172?

Rog să se numere voturile exprimate pentru, contra şi abţineri.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat,

Cvorumul era necesar a fi invocat înainte de vot. Acum, iată, unii colegi, după acest vot au mai părăsit sala şi nu putem reveni asupra votului.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Eu rog să se consemneze în stenogramă ceea ce am spus şi vă supun că o să atacăm la Curtea Constituţională această lege pentru că a fost votată cu încălcarea art. 64.

Dumneavoastră aveţi obligaţia, când supuneţi la vot o lege organică, să faceţi exact numărătoarea voturilor. (Agitaţie, vociferări).

Domnul Vasile Lupu:

Cvorumul a fost anunţat cu puţin timp înainte. A fost unanimitate.

Vă rog, în stenogramă, să se consemneze, într-adevăr, şi nu mă îndoiesc că s-a consemnat observaţia domnului deputat Gaspar.

După ce s-a votat nu putem reveni la ....(Vociferări, rumoare)

Stimaţi colegi,

A fost unanimitate. N-a votat nimeni împotrivă, nu s-a abţinut nimeni.

Secretarii de şedinţă, am întrebat, voturi împotrivă, abţineri. Nu s-a manifestat nimeni.

Iată, aveţi şi secretarul din partea opoziţiei şi din partea majorităţii. Nu putem reveni asupra votului.

Domnul deputat Dan Marţian.

Domnul Marţian Dan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Eu cred că noi trebuie să depăşim aceste discuţii, iar pentru a nu fi obiecte de controverse, de dispute, cred că trebuie să revenim la o practică pe care noi am folosit-o, la care am apelat, în acest Parlament, din momentul constiturii lui până în urmă cu câtva timp.

Când se exprimă votul asupra unei legi, cred că preşedintele care conduce trebuie să spună întotdeauna - pentru că este vot final şi pentru a nu fi nici un fel de dubii în legătură cu caracterul regulamentar şi, mai ales constituţional, al votului asupra unui proiect de lege - să se spună câte voturi sunt pentru, câte voturi sunt împotrivă şi câte abţineri.

Chestiunea cu invocarea cvorumului care este anunţat la deschiderea şedinţelor Camerei dimineaţa nu prea rezistă, pentru că ştim cu toţii, şi nu cred că trebuie să fim ipocriţi, că există colegi de-ai noştri care semnează, dar care nu au curiozitatea măcar să intre câteva minute în aulă.

După aceea, o seamă de colegi, din varii motive, părăsesc lucrările şi eu cred că nu ar trebui să facem din asta un element de dispută, de discuţie. Să fie numărate voturile pentru, contra, abţineri la fiecare proiect de lege, pentru că ar fi şi un respect al Camerei faţă de ea însăşi, ar fi un respect faţă de Constituţie, ar fi un respect faţă de stenogramele acestea care trebuie să ne spună şi nouă, dar să spună şi celor care vor studia sistemul parlamentar şi viaţa parlamentară din România post-decembristă, cum s-au desfăşurat lucrările.

Eu vă rog, deci, domnule vicepreşedinte, să luaţi notă de acest lucru şi cred că dumneavoastră, membrii Biroului permanent, aveţi o îndatorire de a discuta aceste chestiuni şi în Biroul permanent şi să revenim la coordonatele normale ale activităţii noastre.

Eu cred că se poate repune la vot această lege, nu este întrunit numărul de deputaţi pentru adoptarea ei. O să o adoptăm în una din şedinţele viitoare, pentru că pe fondul lucrurilor am impresia că există convergenţe în legătură cu această problemă.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat,

Tocmai din practica parlamentară m-am inspirat şi eu şi chiar din şedinţele conduse de dumneavoastră. Dacă era un singur vot împotrivă sau abţinere -şi secretarul din partea opoziţiei poate confirma această situaţie - atunci număram voturile şi cererea dumneavoastră era justificată.

Urmează o altă lege cu caracter organic. Ne conformăm întocmai solicitărilor dumneavoastră, dar nu consider că este regulamentar să revenim asupra acestui vot.

Domnul deputat Lepşa.

Domnul Sorin Victor Lepşa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aici mă adresez şi domnului chestor Gaspar, care cunoaşte foarte bine procedurile. Regulamentar, cvorumul şi numărul celor aflaţi în sală, trebuia cerut înaintea votului, nu după vot. Şi cunoaştem practica din '92-'96.

De asemenea, în momentul în care s-a anunţat prezenţa a peste 200 de deputaţi, cvorumul este îndeplinit. S-a trecut la vot, nimeni nu a cerut cvorumul înainte de vot, iar votul a fost în unanimitate. Nu a existat nici un vot contra sau o abţinere. Deci, legea a fost adoptată cu 201 prezenţi. Deci, conform procedurii, cunoaşteţi foarte bine procedura, domnule Gaspar, şi ştiţi că procedural nu aveţi acum dreptate.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Vă adresez respectuos rugămintea să încheiem aici. Există posibilitatea de contestare la Curtea Constituţională. Îmi asum răspunderea pentru modul în care am condus această şedinţă şi să trecem la proiectul următor.

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Cred că ar trebui să împrumutaţi din înţelepciunea domnului vicepreşedinte Chiliman, care, în săptămâna anterioară, după ce s-a votat o lege şi când s-a constatat că acea lege nu a fost votată în condiţiile art. 64 din Constituţie, a supus-o la vot în săptămâna următoare tocmai datorită caracterului organic al legii.

Nu înţeleg de ce vă cramponaţi de o chestiune de felul acesta. Dumneavoastră vedeţi că în sală nu sunt 172 de deputaţi. Noi o să votăm legea dar vrem să o votăm în condiţii regulamentare, în condiţiile Constituţiei, adică nu vă fie teamă că noi vom vota împotrivă.

Este o lege care interesează, este o lege de protecţie socială şi vom vota pentru ea, dar, vreau ca să o votăm cu respectarea Constituţiei.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Nu îmi amintesc să fi revenit vreodată asupra unui vot.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Eraţi la Strasbourg...!

Domnul Vasile Lupu:

Domnul vicepreşedinte Chiliman anunţase legea ordinară. Noi nu am făcut acest lucru şi, de aceea, s-a revenit asupra votului. Dar, practica de 5 ani nu îmi dă vreun exemplu în care să fi revenit asupra votului.

Domnul Marţian Dan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Spun, încă o dată, nu cred că trebuie să facem din această chestiune un prilej de dezbatere prelungit.

Eu vă rog, domnule preşedinte, pentru că vă referiţi la practica dintre 1992 şi 1996, să ne daţi nouă un exemplu, (stenogramele şi înregistrările pe bandă magnetică vă stau la dispoziţie), când un vot care a fost contestat asupra unei legi, nu s-a revenit asupra lui şi nu s-a dat curs acelei contestări. Şi eu unul sunt dispus să discutăm aceste chestiuni. Dar, dincolo de asta, haideţi să respectăm demnitatea Camerei şi să stabilim foarte concret care sunt condiţiile în care este adoptată fiecare lege: câte voturi au fost pentru, câte au fost împotrivă, câte abţineri.

Instituţia noastră este în proces de degradare. Ar trebui să discutăm care sunt factorii care antrenează această degradare şi o anumită deligitimare a ei în faţa opiniei publice. Printre alţi factori care contribuie la asta este şi încercarea de a trata în termeni extraordinar de aproximativi şi expeditivi problemele legate de procedură, inclusiv votul şi celelalte chestiuni.

Domnule vicepreşedinte,

Trebuie să avem bărbăţia să recunoaştem aceste lucruri, să le punem capăt, pentru ca instituţia să funcţioneze în conformitate cu anumite principii care sunt sănătoase, sunt morale şi se încadrează în practicile parlamentarismului, nu în practicile unui pseudo-parlamentarism.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat,

Pentru a opri această discuţie, sunt de acord să reluăm votul marţi sau miercuri.

Marţi avem comisie pentru săptămâna viitoare. Miercuri. De acord.

Trecem la următorul proiect de lege de pe ordinea de zi. Proiect pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/1997 privind stabilirea cuantumurilor plăţilor compensatorii pentru persoanele ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective.

Proiectul de lege supus spre dezbatere are caracterul unei legi organice.

Din partea iniţiatorului. Aveţi cuvântul, doamna secretar de stat.

Doamna Mariana Basuc:

Deci, este vorba de ordonanţa nr. 18/1997 privind stabilirea cuantumurilor plăţilor compensatorii pentru persoanele ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective, trimis comisiei pentru examinare în fond cu adresa nr. 208.

Iniţial, textul acesteia, ca să facem o diferenţiere între ceea ce supunem aprobării dumneavoastră azi şi ce a fost înainte, deci, iniţial a fost vorba despre referirea acestui calcul, raportată la salariul mediu net pe economie.

În urma discuţiilor cu partenerii sociali şi pentru o corecţie adusă acestei situaţii, având în vedere că erau anumite ramuri ale economiei cu salariu mediu mult mai mare, sau mult mai mic decât salariul mediu net pe economie, s-a refăcut textul după cum urmează: "Plăţile compensatorii, acordate în condiţiile Ordonanţei de urgenţă nr. 9, se stabilesc ca sumă neimpozabilă, al cărei cuantum lunar este egal cu câştigul salarial mediu net pe ramură, dar nu mai mic decât câştigul salarial mediu net pe economie, comunicat de Comisia Naţională de Statistică la data stabilirii dreptului" astfel încât, indiferent de situaţie sau de ramura unde se face acest calcul pe economie, să nu existe nici un fel de inechităţi sociale raportate la salariul mediu pe economie.

Mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulţumesc. Din partea comisiei? Deci, nu sunt obiecţiuni. Raportul este de admitere a legii.

Doamnelor şi domnilor,

Vă supun votului dumneavoastră titlul ordonanţei ce urmează a deveni lege.

Sunt obiecţiuni din sală? Nu sunt.

Cine este pentru?

Domnul Ioan Iuliu Furo (din sală):

O chestiune de procedură.

Domnul Vasile Lupu:

Mă iertaţi! Dezbateri generale. Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul Ioan Iuliu Furo:

Domnule preşedinte,

Ca să nu se repete ce s-a întâmplat cu precedenta lege, această ordonanţă fiind obiectul unei legi organice, am rugămintea, respectuos, să verificaţi cvorumul, pe bază de apel nominal.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

S-a făcut solicitarea de verificare a cvorumului prin apel nominal. Catalogul şi strigarea de cuviinţă.

Şi v-aş ruga, am avut o discuţie ieri în Biroul permanent, asupra disputei de marţi, dacă e necesară sau nu a doua strigare. Domnul chestor Gaspar, cu mare experienţă, şi dacă poate confirma lucrurile s-ar lămuri mai bine, a recunoscut că nu este nevoie de a doua strigare. Deci, stabilim de acum că a doua strigare nu se face, pentru că nu este corect ca unii să participe la dezbateri într-o prevedere imperativă a Regulamentului privind obligativitatea participării la şedinţe şi alţi colegi să omoare timpul pe culoarele clădirii Parlamentului.

Deci, catalogul. Se face o singură strigare.

Domnule secretar, procedaţi ca atare.

Domnule secretar, începeţi apelul?

Domnul Sorin Victor Lepşa:

Am o rugăminte, pentru că am primit tabel, să nu fie nici o supărare. Nu le-am mai primit pe judeţe. Sunt pe grupuri parlamentare.

PNŢCD-Civic-Ecologist

Grupul PDSR

Partidul Democrat

Domnul Sorin Victor Lepşa:

O să mai strig o dată lista.

Grupul PNL

Grupul UDMR

Grupul parlamentar România Mare

Grupul PUNR

Dar nu-l văd pe domnul Gavra aici.

Din lista PUNR lipseşte domnul Gavra.

Grupul Minorităţilor Naţionale

PSDR

Independenţi

Reiau lista

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Vă rog ocupaţi-vă locurile în bănci!

Au răspuns la apelul nominal un număr de 227 de deputaţi, 114 fiind absenţi.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Am rămas la dezbaterile generale.

Din partea grupurilor parlamentare, doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Trecem la textul ordonanţei.

Asupra titlului există vreo intervenţie? Nu. Îl supun votului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Cu majoritate de voturi pentru, 1 vot împotrivă şi 1 abţinere, titlul a fost adoptat.

Articolul unic, în varianta raportului comisiei. Obiecţiuni din sală? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Stimaţi colegi,

Votul final asupra acestei ordonanţe se va pronunţa la aceeaşi dată şi la aceeaşi oră cu votul asupra proiectului de lege precedent.

Discutând cu membrii Prezidiului, am optat pentru luni, la ora 17,00.

De acord, nu?

Din sală:

Da.

Domnul Vasile Lupu:

Vă anunţ, deci, că votul asupra acestor două proiecte se va realiza luni, la ora 17,00.

Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru valorificarea producţiei agricole de grâu şi orz din anul 1997.

Comisia propune respingerea.

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Această propunere legislativă a fost luată în dezbatere marţi şi, la solicitarea iniţiatorilor, s-a decis să fie remisă Comisiei pentru agricultură, ca să mai discute cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. Deci ea rămâne...

Domnul Vasile Lupu:

Printr-o eroare, ea a fost trecută pe ordinea de zi.

Domnul Acsinte Gaspar:

Nu, nu, ea rămâne. Ea rămâne pe ordinea de zi, nu poate fi scoasă, dar s-a dat la comisie, să se mai examineze.

Domnul Vasile Lupu:

Deci amânăm dezbaterea, pînă vine raportul de completare.

Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar - lege organică, raport de respingere; iniţiatori: senator Corneliu Turianu, deputat Liviu Petreu.

Domnul Liviu Petreu?

Iniţiatorii lipsă, comisia lipsă.

(Rumoare)

Domnul Petru Şteolea (din bancă):

Aceasta este a doua oară!

Domnul Vasile Lupu:

Amânăm dezbaterea.

Domnul Gheorghe Ana (din bancă):

De ce să n-o respingem?

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Dacă acceptaţi să supunem la vot propunerea raportului de respingere şi nu sunt obiecţiuni, pentru economia de hârtie şi cerneală la Camera Deputaţilor, supun votului dumneavoastră raportul de respingere a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar, iniţiată de senatorul Corneliu Turianu şi deputatul Liviu Petreu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abţineri?

Cu majoritate de voturi pentru, un vot împotrivă şi nici o abţinere, propunerea de respingere a fost votată.

Pentru a nu mai intra într-o încurcătură, am anunţat că a fost lege organică, doriţi să mai numărăm din sală? Nu.

Urmează pct.15 de pe ordinea de zi: Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.32/1995 privind timbrul judiciar, completată prin norme metodologice, aprobată şi modificată prin Legea nr.106/1995; raport de respingere.

Stimaţi colegi,

Materia a fost reglementată. Propun să votăm raportul comisiei.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere, a comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.16 - Propunerea legislativă privind reînfiinţarea comunelor Costineşti şi Horia din judeţul Constanţa; raport de respingere.

Domnul deputat Mircea Munteanu.

Din partea comisiei?

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Da.

Domnul Vasile Lupu:

Aveţi cuvântul. Şi domnul deputat Gheorghe Ana.

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a întocmit raport de respingere la această iniţiativă legislativă, datorită argumentelor următoare. Când este vorba de transformarea unor sate în comune, deci înfiinţarea unor noi comune, se pune problema modificării limitelor unor unităţi administrativ-teritoriale, respectiv a comunelor din care se desprind satele respective.

Potrivit prevederilor Legii nr.69/1991, republicată, privind administraţia publică locală, orice modificare a limitelor se poate efectua numai în temeiul legii şi cu consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective, prin referendum care se organizează potrivit legii.

Din nefericire, dumneavoastră ştiţi că noi nu avem încă acest act legislativ. Prin urmare, în temeiul legii, nu se poate înfiinţa o nouă unitate administrativ-teritorială, care presupune modificarea limitelor teritoriale. În al doilea rând, când este vorba de înfiinţarea unor comune, aceasta presupune, neapărat, constituirea instituţiilor de administraţie publică locală, organizarea alegerilor pentru noile autorităţi, ceea ce conduce, inevitabil, la nişte cheltuieli mai mari, mai mici, oricum la nişte cheltuieli şi neapărat trebuie cerut avizul Guvernului, respectiv al Ministerului de Finanţe.

În această situaţie, pentru cele două argumente majore pe care vi le-am expus, prin vot, comisia sesizată în fond a propus respingerea acestei iniţiative legislative.

Eu vă mărturisesc personal, de data aceasta, că îmi pare rău, fiind vorba de iniţiativa legislativă a unor colegi de ai noştri, motivată, dacă vreţi, din punct de vedere, să zicem, electoral, dar care, iată, întâmpină două argumente împotrivă, importante şi obiective.

De altfel, vă pot informa că nici Guvernul nu a fost de acord cu această iniţiativă, precum şi Consiliul Legislativ, care, la rândul lui, a propus respingerea ei.

V-am motivat poziţia Comisiei pentru administraţie publică şi, în consecinţă, noi vă propunem să respingeţi această iniţiativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

La dezbateri generale, doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Ana Gheorghe.

Domnul Gheorghe Ana:

Îmi permit să vă reamintesc că problema comunei Horia a mai făcut obiectul discuţiilor, în toamna anului trecut, atunci când cetăţenii din acea localitate dobrogeană au sesizat Parlamentul şi chiar au ameninţat că nu se vor prezenta la alegerile locale, în condiţiile în care dorinţa lor nu va fi satisfăcută.

Eu accept motivaţiile prezentate de distinsul şi apreciatul nostru coleg, domnul Munteanu, în numele Comisiei pentru administraţie publică locală, dar îmi permit să fac următoarele observaţii.

Cred că, din partea acestei comisii, ar fi bine să se deplaseze acolo, în comuna Horia, unul sau doi membri, care să constate situaţia de fapt.

Comuna Ghindăreşti, aşezată pe malul Dunării, între localităţile Topalu şi Hârşova, este cea care a preluat administrarea unor teritorii din interiorul, ca să spun aşa, arealului, cuprinzând, după părerea mea, fără nici un motiv, şi perimetrul comunei Horia care, istoriceşte, din câte ştiu eu, avea în subordine localitatea Tichileşti. Deci, ca localitate, ca unitate administrativă, Horia era legată de Tichileşti, iar comuna Ghindăreşti, preponderent locuită de lipoveni, cu care eu, la vremea când eram acolo, întreţineam nişte legături de amiciţie deosebite, era o unitate de sine stătătoare.

Nu văd impedimentul ca cetăţenii acestor aşezări să trimită Comisiei pentru administraţie a Parlamentului României, unele înscrisuri care să dovedească dorinţa şi voinţa lor ca localităţile să fie aşa cum iniţiatorii au stabilit şi au propus aici.

În ceea ce priveşte comuna Costineşti, desfiinţată şi ea, la vremea respectivă, cum ştiţi şi dumneavoastră, tot fără nişte motive temeinice, numai din raţiuni de a nu plăti un primar şi un secretar, comună pe care mulţi dintre dumneavoastră o cunoaşteţi, fiindcă aţi fost acolo, la Costineşti, trebuie să fie şi să existe, ea poate fi administrată, mai ales că pe teritoriul ei acum fiinţează şi staţiunea cu acelaşi nume, de la care îşi poate atrage, îşi poate mobiliza o seamă de resurse care îi dau dreptul şi posibilitatea să funcţioneze.

Deci, vă rog, stimaţi colegi, să nu ne pripim şi de aceea vă propun să nu votăm astăzi împotriva acestei propuneri legislative, ci să-i dăm un alt curs, o amânare, să se clarifice aceste situaţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule vicepreşedinte, domnul deputat Şerban a solicitat cuvântul şi, vorbind din partea comisiei, poate răspunde cu aceeaşi intervenţie la ambii colegi. (Se adresează domnului domnul Mircea Mihai Munteanu, care şi-a exprimat intenţia de a lua cuvântul)

Domnul George Şerban:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ca de altfel şi cu prilejul altor propuneri de aceeaşi natură, încep prin a susţine că Departamentul pentru administraţie locală ar trebui să grăbească acel proiect de reglementare, de clasificare a includerii localităţilor într-o categorie sau alta. În această situaţie concretă, însă, constat că nici unul dintre iniţiatori nu este în sală, cu atât mai mult cu cât ei sunt colegi de ai noştri, respectiv domnul deputat şi ministru, în acelaşi timp, Niculescu-Duvăz şi domnul deputat Ioan Sorin Marinescu.

Având în vedere că, totuşi, expunerea de motive, aşa cum arată, este destul de bine fundamentată, iar noi nu putem invoca o reglementare veche din anul 1990 pentru a aproba sau nu includerea acestor localităţi în rândul comunelor, am propunerea de a amâna această dezbatere, şi să dăm posibilitatea iniţiatorilor să-şi susţină cauza pe care au adus-o în faţa noastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul vicepreşedinte Mircea Munteanu are cuvântul.

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Sigur că nu trebuie să respingem sugestia pe care ne-a făcut-o distinsul nostru coleg, de a se deplasa comisia sau o parte a Comisia pentru administraţie publică locală în satul Horia. Dar vă rog să aveţi în vedere faptul că nu ne putem abate de la lege, care prevede, în mod expres, că nu se pot schimba limitele teritoriale ale unei unităţi administrativ-teritoriale decât prin referendum. Or, această lege, această reglementare nu există.

Sunt întru totul de acord că este un reproş pe care îl putem face Guvernului trecut sau, dacă vreţi, Guvernului actual, că nu ne-a înarmat cu un instrument absolut necesar, care este prevăzut în Legea- cadru a administraţiei publice locale.

Nu v-am spus-o şi vă spun acum, problema trecerii dintr-o categorie într-alta a unor unităţi administrativ-teritoriale este diferită de situaţia înfiinţării unor noi unităţi administrativ-teritoriale. În virtutea acestui fapt, după cum aţi băgat de seamă sau vă amintiţi, atunci când a fost vorba de trecerea unui oraş la rangul de municipiu, a unei comune la rangul de oraş, în general comisia nu a făcut opoziţie, pentru că aceasta nu implica, de fapt, decât, eventual, nişte mici cheltuieli suplimentare, pe care dumneavoastră ştiţi că le presupune plata diferită a autorităţilor locale, în funcţie de categoria unităţii respective. Aici, însă, vedeţi, este o prevedere legală care nu poate fi combătută, este prevedere legală. Este nevoie de referendum şi nu avem putinţa să facem referendum.

Ceea ce merita să vă spun, de asemenea, este că, pentru acest considerent, Guvernul are către finalizare, după afirmaţiile reprezentanţilor săi, o lege cuprinzătoare privind transformarea unor sate în comune, deci înfiinţarea unor noi unităţi administrativ-teritoriale. În cadrul acelei reglementări generale, se au în vedere multele iniţiative care au apărut, pornind, sigur, de la cererea cel puţin a unei părţi din populaţie sau a unor autorităţi - ştiu şi eu - din unităţile administrativ-teritoriale existente, care ar vrea, poate, să scape de nişte sate care le creează nişte încurcături. Sunt şi astfel de situaţii, dar acel proiect de lege urmează să fie definitivat şi ne va fi supus spre dezbatere şi, eventual, aprobare, din câte afirmă reprezentanţii Guvernului, către sfârşitul acestei sesiuni.

Faptul că noi, acum, pentru argumentele care nu pot fi combătute, cel de lipsă a instrumentului Legii referendumului, nu putem aproba propunerea, nu înlătură posibilitatea ca, în cadrul acelei legi generale, la care m-am referit, să apară comunele Costineşti şi Horia, ca unităţi administrativ-teritoriale noi, însă în cadrul acelui act normativ general.

Aceasta este motivarea pentru care cred că ar fi logic ca acum, pentru a nu atârna degeaba, în balastul Camerei Deputaţilor, această iniţiativă legislativă, s-o respingem, urmând ca ea, subiectul în sine, fondul să fie tratat în cadrul acelui proiect de lege cuprinzător, la care m-am referit.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Dan Marţian.

Domnul Marţian Dan:

Domnule preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Chestiunea pe care noi o dezbatem este, cred, una care merită să zăbovim asupra ei. Şi spun că, din capul locului, sunt sensibile argumentele pe care le-a prezentat domnul deputat Mircea Munteanu şi care trebuie luate în considerare, însă este, aici, o anumită problemă în privinţa căreia cred că ar trebui să încercăm să introducem elemente de decantare a lucrurilor.

Vedeţi, comuna Costineşti are o situaţie aparte. Acolo este, ca să spun aşa, un pol modern de dezvoltare. Mă refer la turismul care are acolo o bază materială şi care, vedeţi şi dumneavoastră, într-o seamă de privinţe, activităţile care se desfăşoară acolo transcend graniţele noastre. Au acolo loc cursurile Universităţii Mării Negre, au loc acolo alte manifestări la care vin nu numai oameni din România, ci şi din alte ţări.

Chestiunea care se pune este următoarea: mai perpetuăm situaţia nefirească de acum, când, în loc ca acest pol modern de dezvoltare şi activităţile turistice specifice din cadrul lui ar trebui să producă efecte de antrenare şi asupra ridicării acelei localităţi, sau nu? Or, eu cred că dacă am privi lucrurile din această perspectivă, ar merita să se dea o încuviinţare pentru crearea comunei Costineşti. În plus, vedeţi, ea este la 10 km de centrul actualei comune Tuzla. O distanţă atât de mare nu este deloc benefică, şi problema se pune: nu ar trebui noi, dată fiind inerţia administraţiei locale din România, să adoptăm, totuşi, o decizie pozitivă în această chestiune, pentru ca, cel puţin din vara viitoare, o seamă de activităţi legate şi de turism, şi de întreaga ambianţă în care el trebuie să se desfăşoare acolo, să fie mai bine soluţionate decât acum?

Este adevărat ceea ce spunea domnul deputat Mircea Munteanu, şi anume nu există dovezi, în acest material care ne-a fost nouă difuzat, în legătură cu consultarea populaţiei. Aceasta ar trebui făcut. Nu ar trebui să luăm un act de autoritate, aici, fără a avea o relaţie de dialog cu locuitorii de acolo, fără a avea o discuţie, să vedem care sunt şi argumentele instanţelor care conduc comuna Tuzla, astăzi.

Eu cred că, din acest punct de vedere, iniţiativele legislative precum cea pe care o discutăm, sunt şi un bun prilej pentru alt raport de comunicare între noi, ca aleşi ai poporului, şi locuitorii din diferitele localităţi. Şi această nevoie de a avea punctul de vedere al locuitorilor, punctul de vedere al celor care conduc, al diferitelor structuri şi instanţe din cuprinsul comunei Tuzla, cred că ar trebui realizat.

În ceea ce priveşte a doua exigenţă, care a fost justificată în virtutea unor prevederi de către domnul Munteanu, şi anume că nu există un referendum, asta este adevărat. Însă eu cred că aici noi am putea porni de la o realitate concretă, şi anume inexistenţa Legii referendumului, cred că am putea să găsim o soluţie derogatorie şi, totuşi, să luăm în discuţie de manieră pozitivă aceste lucruri.

Şi atunci, spre deosebire de domnul Munteanu, eu aş propune să nu ne pronunţăm pentru respingerea acestei iniţiative legislative, să cerem iniţiatorilor să declanşeze acţiune de consultare a locuitorilor din cele două comune, care fac obiectul propunerii legislative şi, după aceea să fie reexaminată. Şi eu cred că cel puţin în ceea ce priveşte aceste două comune, şi mai ales Costineştiul, n-ar trebui să adoptăm formula respingerii, a temporizării, pentru că nu este benefică din acest punct de vedere, mai ales dacă vrem să facem din turism o sursă de revigorare a unor activităţi şi de relansare a turismului românesc, inclusiv în diferitele lui puncte de pe litoral.

Dacă nu vom adopta această formulă, Costineştiul riscă să rămână o enclavă implantată acolo cu funcţionarea ei, dar nu vom ajunge la o dezvoltare organică şi într-o simbioză strânsă cu localitatea, cu satul Costineşti, care ar merita, după opinia mea, să fie ridicat la rangul de comună.

De aceea, eu aş propune aceste soluţii şi, sigur, probabil că vor fi şi alte luări de cuvânt şi vom vedea care este soluţia înţeleaptă şi responsabilă pe care noi, ca Parlament, trebuie s-o adoptăm.

Domnul Vasile Lupu:

Da, poftiţi, domnule deputat.

Domnul Puiu Haşotti:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Fiind deputat de Constanţa, am găsit să nu iau de la început cuvântul, pentru a nu fi cumva bănuit de anumite partipriuri.

Ceea ce este adevărat nu este cu supărare. Argumentele aduse aici de distinşii domni deputaţi Ana Gheorghe şi Dan Marţian sunt cât se poate de reale. Eu voi veni şi cu alte argumente, care pledează în fond la propunerea pe care a facut-o domnul deputat Şerban, de amânare a deciziei noastre, pentru simplul motiv că trebuie să-i avem şi pe iniţiatori aici să prezinte argumente şi, alături de argumentele lor, să venim şi noi cu argumentele noastre.

Este adevărat că ceea ce spunea domnul vicepreşedinte al comisiei, domnul Munteanu, sunt nişte argumente generale, dar aceste două comune au situaţie specifică şi foarte pe scurt am să mă opresc asupra lor.

Satul Ghindăreşti are peste 4 mii de locuitori şi comuna Horia are 600. Trebuie să vă anunţ că Primăria din comuna Horia, practic, nu mai există, este dezafectată. Şi consiliul comunal şi primăria sunt mutate în satul Ghindăreşti. Un argument mai solid decât acesta, care poate fi?

Acum există şi o situaţie foarte confuză, pentru că în satul Ghindăreşti, care ţine de comuna Horia şi Tichileşti, cei 11 consilieri sunt distribuiţi astfel: unul din Horia, unul din Tichileşti şi 9 din Ghindăreşti.

Dincolo, lăsând la o parte toate argumentele, cât se poate de pertinente privitoare la Costineşti - şi nu le mai reiterez aici - este o situaţie din nou paradoxală, pentru că cei din Tuzla au fost foarte fermi şi şi-au făcut un consiliu municipal, în care abia dacă au lăsat, dacă nu mă-nşel 3 din 13 consilieri din Costineşti, cu toate că importanţa economică, turistică a Costineştiului este indiscutabil mai mare decât a Tuzlei şi comuna Tuzla nu are nici un fel de relevanţă în peisajul judeţului Constanţa, pe când Costineştiul .... şi nu mai invoc aici celelalte argumente.

Sunt numai câteva din foarte multele dovezi, argumente, care pledează în fond pentru iniţiativa parlamentară a colegilor amintiţi, dar, pentru că aceştia nu sunt aici, trebuie să susţin propunerea domnului Şerban, de amânare a acestei discuţii, cu toate că, vă spun, de principiu, noi nu putem refuza această separaţie a celor două comune. Cât îi priveşte pe locuitori, ca parlamentar de Constanţa, vă spun că absolut toţi, sau, mă rog, marea lor majoritate, sunt pentru separarea Costineştiului şi Ghindăreştiului de cele două comune, care sunt, fie mai mici, fie totalmente lipsite de importanţă.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Gheorghe Ana.

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu fac parte, după cum vedeţi, dintre distinşii iniţiatori. Întâmplător cunosc situaţia localităţilor puse în discuţie.

Cred că sunteţi de acord cu propunerea pe care am făcut-o, să amânăm această discuţie, să nu scoatem de pe ordinea de zi acest proiect legislativ, pentru că, în situaţia când vom face aşa cum a propus comisia, vom reaprinde ceea ce cunoaşteţi că era aprins anul trecut.

Vom distruge speranţa oamenilor de acolo, din Ghindăreşti, din Horia, din Tichileşti, pusă în forul legislativ al ţării, aşa cum a fost formulată atunci, aşa cum s-a concretizat acum, în propunerea legislativă.

Pe de altă parte, evident că, dacă instituţia referendumului nu a făcut obiectul distinct al unei legi, fie din cauză că noi nu am avut iniţiativă în domeniul acesta şi unul din noi n-a avut încă timpul şi, mă rog, aplecarea suficientă pentru a construi acest proiect legislativ, după cum nici Guvernul n-a făcut acest lucru, nu cred că ne împiedică cineva să luăm, în ultimă instanţă, hotărârea de a face ceea ce este bine să facem.

Dar, solicit din nou, domnule preşedinte, să amânăm dezbaterea acestui proiect legislativ, pe de o parte, iar, pe de altă parte, reiterez propunerea ca, din comisia permanentă, specială a Camerei noastre, să facă deplasarea cineva acolo, pentru a constata la faţa locului ceea ce evidenţa o arată.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi, mai are cuvântul domnul deputat Şerban, pe procedură, şi sper că putem lua o decizie.

Domnul George Şerban:

În spiritul celor spuse de domnul deputat Gheorghe Ana şi a propunerii mele făcute anterior, eu vă propun chiar să sistăm dezbaterile pe această temă. Invoc, nu Regulamentul, nu cutumule, şi nu procedurile regulamentare, ci spiritul de colegialitate. Continuând dezbaterile în lipsa iniţiatorilor, îi frustrăm de posibilitatea de a-şi susţine cauza.

Deci, în măsura în care suntem de acord să amânăm această dezbatere, până în momentul în care va fi posibil ca ei să-şi susţină această cauză, eu vă propun chiar să sistăm aceste dezbateri şi să adoptăm o hotărâre în acest sens.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră propunerea de amânare a acestei dezbateri, susţinute de mai mulţi colegi din sală.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Două abţineri.

Cu majoritatea voturilor pentru, un vot împotrivă şi două abţineri, în cvorumul legal de lucru, propunerea de amânare a fost adoptată.

Trecem la constituirea unor comisii de mediere, profitând de cvorumul rezonabil din sală.

Comisia de mediere constituită pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privitor la impunerea veniturilor realizate din închirierea de bunuri imobile, Biroul permanent vă propune următoarea componenţă: Dumitraşcu Laurenţiu - PNTCD-civic-ecologist, Morariu Teodor Gheorghe - PNTCD-civic-ecologist, Teculescu Constantin - PDSR, Grigoraş Neculai - PDSR, Păcurariu Iuliu - USD-PD, Mátiş Eugen - UDMR, Baban Ştefan - PRM.

Dacă nu sut obiecţiuni, supun votului componenţa acestei comisii de mediere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru comisia de mediere la soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor publici şi de Ministerul Justiţiei, au fost propuşi următorii deputaţi: Petrău Liviu - PNTCD-civic-ecologist, Nanu Romeo - PNTCD-civic-ecologist, Popa Ioan Mihai - PDSR, Stancov George Iulian - USD-PD, Bujor Liviu - Grupul parlamentar PNL, Székely Ervin Zoltán - UDMR, Bălăeţ Mitică - PRM.

Obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru comisia de mediere constituită în vederea soluţionării textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.26/1994 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, au fost propuşi: Nică Mihail - PNTCD-civic-ecologist, Barde Tănase - PNTCD-civic-ecologist, Onaca Dorel Constantin - PDSR, Popa Virgil - PDSR, Văsioiu Horia - USD-PD, Rákoczi Ludovic - UDMR, Tudor Marcu - PRM.

Obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cele trei comisii de mediere au fost aprobate în componenţa propusă de Biroul permanent.

Stimaţi colegi, este timpul, consider, să discutăm programul şi ordinea de zi pentru perioada 6-10 octombrie.

Aveţi proiectul de program în faţă.

Dacă sunt obiecţiuni din sală?

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte, vă propun ca la ziua de luni să fie trecută ora 17,00 - votul final asupra celor două proiecte de legi, aşa cum s-a hotărât, de altfel.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alte obiecţiuni?

Domnul Dumitrean.

Domnul Bazil Dumitrean:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Consultând proiectul de program, constat că din nou s-a schimbat aici, adică ziua de marţi va fi activitate în comisie şi ziua de miercuri, activitate în plen.

Propun să se păstreze ordinea de până acum, adică marţea să fie în plen şi miercurea să fie activităţi în comisii.

Domnul Vasile Lupu:

A mai apărut o modificare în programul nostru obişnuit. În ziua de joi, nu lucrăm în plen, desfăşurându-se în clădirea Parlamentului a 43-a Sesiune a Adunării Atlanticului de Nord.

În aceste condiţii, propunerile, rapoartele care vor veni de la comisii vor putea fi programate pe ordinea de zi în şedinţa Biroului permanent de marţi, pentru săptămâna viitoare şi astfel mai câştigăm o zi la acel termen prevăzut de Regulamentul Camerei Deputaţilor.

De aceea, credem că judicios ar fi să acceptăm programul cu modificarea aprobată de dumneavoastră şi susţinută de domnul deputat Gaspar.

Alte comentarii? Nu mai sunt.

Doamnelor şi domnilor, supun votului dumneavoastră proiectul de program, aşa cum a fost modificat.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Voci din sală:

Supuneţi la vot propunerea domnului Dumitrean!

Domnul Vasile Lupu:

Da. Am înţeles, dintr-un gest al dumneavoastră, dar se vede că nu l-am înţeles bine, că acceptaţi argumentarea Biroului permanent.

Dar, iată, revin, într-adevăr, şi propun votului dumneavoastră intervenţia domnului Dumitrean, în sensul de a schimba programul de marţi pentru ziua de miercuri.

Cine este pentru? 14 voturi pentru. Insuficient.

Stimaţi colegi, acum supun programul aşa cum a fost propus de Birou, modificat prin votul dumneavoastră.

Cine este pentru?

Împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abţineri?

Programul a fost adoptat.

Ordinea de zi a Camerei Deputaţilor pentru zilele de 6 şi 7 octombrie.

Domnul deputat Mihail Nică.

Domnul Mihail Nică:

Domnule preşedinte, propun ca în programul de la Capitolul II, - care-i de fapt miercuri şi trebuie modificat aici, că era marţi, 7 -, proiectul de lege de la poziţia 5 să treacă pe poziţia nr.3, iar proiectul de lege care este pe poziţia 12, în ziua de luni, să treacă la poziţia 4. Şi, în felul acesta, putem să reuşim să votăm un pachet de legi care se leagă una de alta.

Domnul Vasile Lupu:

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Nică Mihail.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Propunerea a fost acceptată.

Alte propuneri de modificare? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi, aşa cum a fost modificată.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Stimaţi colegi, întrucât banca rezervată comisiilor este goală şi din partea iniţiatorilor, de asemenea, nu se îngrămădesc autorii proiectelor, propun suspendarea şedinţei şi reluarea lucrărilor în plen luni, la ora 16,00.

Şedinţa s-a încheiat la ora 11,40.