Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul Kovacs Csaba Tiberiu, secretar.

*

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi, marţi, 4 noiembrie 1997, a Camerei Deputaţilor.

Vom începe cu partea de şedinţă consacrată intervenţiilor deputaţilor şi vom începe cu domnul deputat Vasile Vetişanu. Se pregăteşte domnul deputat Naidin. Afrăsinei, Bejinariu, nu sunt; Daniela Buruiană? Nu e. Lazăr Lădariu? Bun. Domnul Ţurlea urmează, care e prezent, e unul din cei mai conştiincioşi colegi pe care îi avem în Parlament.

Domnul Petre Ţurlea (din sală):

Să se scrie în stenogramă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nici o grijă, se scrie.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Vasile Vetişanu:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Încerc astăzi să evoc, în intervenţia mea, figurile nobile ale celor doi Haşdei, Alexandru Haşdeu şi Bogdan Petriceicu Haşdeu.

Alexandru Haşdeu reprezintă figura nobilă, prin acţiunile lui, de la a cărui moarte se împlinesc, la 9 noiembrie în acest an, 125 de ani. A fost un întemeietor de gânduri în dorinţa sa de a reînvia "antica glorie a Moldovei", cum spune el, Moldova ce se întindea până la Nistru şi dincolo de Nistru, el născându-se la Cristineşti, lângă Hotin, localitate aflată în prezent în Ucraina. Toată truda lui a fost îndreptată spre cunoaşterea trecutului neamului său românesc, fiind ales în 1866 membru al Societăţii Literare Române, care va deveni în 1879 Academia Română. Sunt cunoscute înprejurările în care el a fost împiedicat de autorităţile ruseşti să vină la Bucureşti, pentru a se simţi tot mai izolat în viaţa sa. S-a aplecat spre fenomenul culturii populare, arătând că aceasta reprezintă aceeaşi asemănare şi în Moldova, la Iaşi şi la Cernăuţi în Bucovina şi la Chişinău în Basarabia şi la Blaj în Transilvania.

L-a urmărit geniul popular. Când se adresează către elevii din ţinutul Hotinului, le descoperă unitatea de suflet românească de pretutindeni, trăind prin acelaşi filon al vieţii populare în tot ceea ce a creat.

Fiul său, Bogdan Petriceicu Haşdeu, de la a cărui moarte se împlinesc în acest an 90 de ani, a fost un uriaş al culturii româneşti, a cărui activitate nu încape în comentariul obişnuit al istoricului, al criticului literar, al filologului sau al lingvistului. Haşdeu e mult mai mult în aria spiritualităţii noastre naţionale, pe care, s-ar putea spune, cu o mică exagerare, a întemeiat-o nu atât prin contribuţiile sale directe, cât mai ales prin dezvăluirea imaginii creatoare de viaţă a unui popor, descoperit prin spiritul cel viu, poporan, aparţinând celor mulţi şi necunoscuţi.

Variabila lui Haşdeu, introdusă în corpusul culturii româneşti, are acest merit, de a ne fi pus la egală distanţă de creaţia spirituală a popoarelor europene afirmate în cultură şi în istorie şi datorită tot lui a fost năruit acel complex psihologic de inferioritate în faţa altora, pe care numai răuvoitorii şi cei care nu ne-au cunoscut l-au inventat.

De la aceste dimensiuni va trebui spus încă ceva, mai mult decât s-a spus despre Bogdan Petriceicu Haşdeu, dincolo de caracterizările obişnuite comemorative. Lucările lui, de la "Magnum ethimologicum" până la "Istoria critică a românilor" sau "Cuvinte din bătrâni" sunt o mărturie.

Politic, atât Alexandru Haşdeu, cât şi fiul său, Bogdan Petriceicu Haşdeu, au văzut întotdeauna pericolul rusesc pentru ţara noastră şi l-au făcut evident. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Să vedem, domnii deputaţi Bejinariu, Afrăsinei sau Naidin sunt aici? Nu. Daniela Buruiană nu este. Domnul deputat Viorel Pop? Este. Deci urmează domnul deputat Viorel Pop. A, aţi venit? Sunteţi primul pe listă, e adevărat. Atunci, domnul deputat Lazăr Lădariu de la Grupul parlamentar PUNR şi urmează domnul deputat Viorel Pop. Vă rog.

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Într-un moment al inflamării atmosferei şi al exploziei necontrolate a nervilor declanşate de declaraţiile politice de joi dimineaţa, domnul deputat Puiu Haşotti s-a exprimat de la acest microfon la adresa Partidului Unităţii Naţionale Române: "Aveţi un trecut începând din 1944, când au venit tancurile ruseşti".

Vă asigurăm, stimaţi colegi, că această intervenţie se bazează pe un principiu dominant în relaţiile interumane, al respectului reciproc, obiectivităţii şi fair-play-ului, convins fiind că mai presus de toate trebuie să se situeze în Parlament benefica luptă de idei. Este convingerea care ar trebui să caracterizeze toate demersurile noastre. Este şi motivul pentru care nu vom comite gafa de a-l identifica pe domnul Puiu Haşotti cu partidul din care face parte, nu vom recurge la aprecieri hazardante, riscante, globalizatoare, de genul celei pomenite mai sus, prin care domnia sa asociază Partidul Unităţii Naţionale Române, care a luat naştere din durerea noastră ardelenească în martie 1990, cu un trecut începând din 1944 şi cu venirea tancurilor ruseşti, după cum se exprimă. Jignirii impardonabile îi vom opune câteva argumente greu de clătinat de neprietenii noştri.

Partidul Unităţii Naţionale Române s-a născut din durere şi nu întâmplător în Ardeal, rana noastră nevindecată, acolo unde focul stârnit de iredentismul maghiar înteţit de ură, răzbunare, intoleranţă şi orgolii era mai mare.

Partidul Unităţii Naţionale Române a fost acolo, pe baricada de foc de la Tg.Mureş, când, după planuri şi scenarii abil confecţionate prin cancelarii străine, se dădea lovitură de stat prin ocuparea cu asalt a prefecturii, cu mână internă şi externă.

Partidul Unităţii Naţionale Române a atras atenţia unei ţări întregi asupra pericolului separatismului în şcoli şi universităţi, asupra încercărilor de a introduce o a doua limbă oficială, maghiara, a inutilelor plăcuţe bilingve, asupra tendinţelor de a reînfiinţa o altă regiune autonomă maghiară.

Partidul Unităţii Naţionale Române a luat apărarea românilor, barbar loviţi în martie '90 în Piaţa Trandafirilor din Tg.Mureş.

Partidul Unităţii Naţionale Române a făcut publică incendierea caselor românilor din Sovata şi arderea Bisericii Ortodoxe Române din Valea Iovăceni.

Partidul Unităţii Naţionale Române a spus pentru prima oară că românii umiliţi din Harghita şi Covasna se simt străini în propria lor ţară şi a cerut să se facă lumină asupra rapoartelor Harghita, Covasna şi Mureş.

Partidul Unităţii Naţionale Române a contracarat acţiunile antiromâneşti din Transilvania ale organizaţiei extremiste UDMR.

Partidul Unităţii Naţionale Române a fost cel care nu a închis ochii la uciderea românilor Nicolae Ioan Bontaş, Ionel Stan, Şerban Neagu.

Partidul Unităţii Naţionale Române a fost cel care, la Cotroceni şi Palatul Victoria, a susţinut că modificările legilor învăţământului şi administraţiei publice locale vor constitui canistra cu benzină aruncată pe focul mocnit al răbdării românilor ardeleni. Şi toate s-au adeverit.

Câteva cuvinte care să scuze o afirmaţie necontrolată ar fi fost binevenite în cazul unei astfel de gafe impardonabile. Era de aşteptat şi firesc. Din păcate, n-a fost să fie aşa. O încăpăţânare a ambuscat logica, cumpănita judecată şi spiritul fair-play-ului.

N-am pretins niciodată să ne înţelegeţi. Aţi dovedit, domnule deputat, încă o dată că gândind astfel, adică reducţionist, nici n-aţi putea fi în stare. Păcat! Păcat de această inutilă dare cu stângul în dreptul. Mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Viorel Pop. Şi să vedem cine a mai venit. Domnii şi doamnele Naidin, Afrăsinei, Bejinariu, Daniela Buruiană, domnul deputat Becsek Garda Dezideriu Coloman este. Deci domnul deputat Viorel Pop, urmează domnul deputat Becsek Garda Dezideriu Coloman. Vă rog.

Domnul Viorel Pop:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Apreciez că anunţata remaniere guvernamentală nu va rezolva problemele de fond ale economiei şi ale reformei, dacă Guvernul nu va proceda la o fundamentală schimbare de mentalitate şi de concepţie în activitatea sa. Rolul şi răspunderile pe care trebuie să şi le asume fiecare şi echipa în ansamblul ei trebuie structural regândite pentru a stopa produsele penibile, de-a dreptul otrăvitoare, pe care Guvernul le aruncă cu atâta superficialitate pe piaţa deciziilor economice fundamentale. Un astfel de produs îl reprezintă Ordonanţa de urgenţă nr.59/97 privind destinaţia sumelor încasate de FPS în cadrul procesului de privatizare a societăţilor la care statul este acţionar.

Am mai abordat tema acestei ordonanţe pe vremea când era doar în fază de proiect, în speranţa că se va renunţa la această idee foarte periculoasă pentru economie. De la începutul lunii octombrie însă ordonanţa cu pricina este fapt împlinit. Ea produce efecte juridică, chiar dacă nu a fost dezbătută şi adoptată în Parlament şi promulgată de preşedinte.

Fiind vorba de o ordonanţă extrem de dăunătoare pentru economie, cu efecte explozive asupra derulării reformei, consider că ea trebuie să treacă în acelaşi regim de urgenţă în care a fost trimisă prin cele două Camere ale Parlamentului, singurele în care mai există speranţa că vor exista oameni avizaţi şi responsabili pentru a opri această absurdă iniţiativă legislativă a Guvernului.

În esenţă, ordonanţa incriminată prevede că veniturile obţinute de FPS în urma vînzării părţilor sociale şi acţiunilor deţinute de stat la societăţile comerciale au următoarele destinaţii: 70% se varsă la bugetul de stat, 15% se utilizează pentru constituirea fondului special de dezvoltare aflat la dispoziţia Guvernului, iar 15% rămâne la dispoziţia FPS.

Până la apariţia acestei aberante ordonanţe, între 40-60% din fondurile rezultate din privatizare erau returnate societăţii comerciale pentru stingerea datoriilor restante şi pentru retehnologizare, transformând actul privatizării într-un moment de reală relansare a societăţii în cauză prin injecţia de capital administrată. Ca să nu mai vorbim şi de faptul că din sumele rămase după alocarea cotei de 40-60%, pe lângă cheltuielile fireşti necesare pentru activităţile FPS, se puteau constitui resurse destinate fondului special de dezvoltare aflat la dispoziţia Guvernului, pentru a fi utilizate pentru retehnologizarea altor societăţi comerciale viabile în vederea pregătirii lor pentru privatizare.

Consider că, lansând această surprinzătoare ordonanţă, Guvernul a izbutut din plin următoarele: în societăţile comerciale privatizate , care păşesc sub noul statut al proprietăţii cu visteria goală, fără vlagă, fără nici cea mai mică putere de a se relansa tehnologic şi economic, în interesele investitorilor români, atât cât sunt ei, care se văd puşi în situaţia de a achita sumele mari rezultate din evaluare sau din negocieri, fără să beneficieze de nici cel mai mic avantaj, în interesul investitorilor străini, care au considerat returnarea cotei de 40-60% din preţul cumpărării unei societăţii comerciale, singurul avantaj consistent pe care România îl oferea partenerilor din străinătate interesaţi în privatizarea din România.; în interesle pe termen lung ale economiei, întrucât sumele vărsate la buget sunt deturnate din circuitul normal al reinvestirii în activităţi productive, intrând în sfera consumului a bugetului de stat.

Consider că fondurile rezultate din privatizare trebuie lăsate în circuitul lor normal, natural, modificând eventual doar structura destinaţiilor. Astfel, s-a conturat un punct de vedere susţinut şi de alte partide parlamentare, ca din aceste fonduri, o parte, până la 20% să rămână la dispoziţia FPS, pentru acoperirea cheltuielilor specifice, iar restul de 80% să fie direcţionat pe două direcţii: pentru constituirea unui fond special de sprijin a întreprinderilor mici şi mijlocii 40%, către fondul special de dezvoltare aflat la dispoziţia Guvernului 40%.

Solicit ca în cel mai scurt timp neinspirata ordonanţă 59 să fie dezbătută în Senat şi în Camera Deputaţilor pentru a o respinge şi a-i stopa efectele dezastruoase pentru economia românească. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Becsek Garda Dezideriu Coloman. Se pregăteşte... deci, ia să vedem, domnii deputaţi Naidin, Afrăsinei, Bejinariu nu sunt, Daniela Buruiană nu este, domnul deputat Petre Ţurlea urmează.

Domnul Becsek Garda Dezideriu Coloman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Din toamna acestui an a început o ofensivă prin intermediul mass-mediei scrise şi electronice împotriva populaţiei maghiare din judeţele Covasna şi Harghita. Noi suntem obişnuiţi cu instigarea populaţiei majoritare împotriva minorităţilor. Ne-am obişnuit şi cu faptul că actuala opoziţie, atât în trecut, cât şi în prezent, prin promovarea neadevărurilor, încearcă să câştige un capital politic. Cetăţeni de naţionalitate română, care locuiesc în judeţele Harghita şi Covasna, exprimă însă în mod deschis dezacordul faţă de campania antimaghiară desfăşurată de unele ziare. Astfel, în mod concret amintesc cazul domnului Petraru Gheorghe, care locuieşte în oraşul Gheorghieni şi care, la data de 1 octombrie 1997, a adresat o scrisoare pentru publicare ziarelor "Adevărul", "România Liberă" şi "Roman Magyar Szo" (!) în legătură cu articolul prezentat în cotidianul "Adevărul" din 26 septembrie 1997. Din păcate, nici unul din ziarele amintite nu a prezentat punctul de vedere al domnului Petraru Gheorghe în legătură cu cele zece puncte formulate în cotidianul "Adevărul", care ulterior a constituit obiectivele vizitei neoficiale organizate de către PDSR în cele două judeţe. Prin urmare, juristul din Gheorghieni m-a rugat să aduc la cunoştinţa Camerei Deputaţilor punctul lui de vedere privind cererile celor care se autointitulează "români din Harghita şi Covasna".

În continuare aş citi câteva idei din scrisoarea domnului Petraru:

"Românii care stau şi s-au aşezat pe aceste meleaguri, stau bine merci şi se înţeleg foarte bine cu conaţionalii lor maghiari, secui. Structura demografică a acestor judeţe este aşa cum este şi nu se pot face importuri obligatorii, ca pe timpul răposatului, mai cu seamă cei cu studii pentru stagiul obligatoriu, dar şi din aceştia cunosc foarte mulţi care au venit, s-au pus cu burta pe treabă, s-au instalat aici şi au făcut cămine familiale şi nu mai pleacă. Nu corespunde adevărului că românii au fost alungaţi. Acestea sunt poveşti de adormit copiii.

Respectivul articol este scris de reprezentanţii societăţii civile româneşti din judeţele Covasna, Harghita, dar care-s aceştia? De ce nu-şi dă măcar un nume cu prenume şi domiciliu, sediu?

Prerogative de monitorizare şi control al legislaţiei în domeniul drepturilor şi libertăţilor românilor din zonă? Aceste aspecte, în opinia mea, sunt realizate la nivel de ţară, la nivel naţional şi sunt organe abilitate şi în acest domeniu numai cu condiţia să se arate inteligent profesionalismul în fiecare domeniu.

Cum am observat eu, în aceste zone, referindu-mă cu predilecţie la judeţul Harghita, unde trăiesc şi locuiesc, legile şi normele adoptate se respectă şi se aplică în spiritul şi litera legii deopotrivă, atât de unii, cât şi de alţii, fără deosebire. Şi aici este o condiţie, să citeşti legea, actul normativ, să o înţelegi şi să dai o interpretare logică, nu după logica unora.

Domnilor, cei din ligă, fundaţie, asociaţie, iniţiatorii menţionatului articol, dacă se citesc atent pasajele subpunctul 2, doresc ca alţii să vină să le facă dreptate, curăţenie, ordine în ograda domniilor lor".

Am amintit doar câteva idei din scrisoarea domnului Petraru şi aş pune întrebarea în încheiere: interesele căror români vor să apere cei care lansează această campanie antimaghiară?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci domnul deputat Petre Ţurlea şi să vedem dacă au venit domnii deputaţi sau doamnele Naidin, Afrăsinei, Bejinariu? Nu sunt. Neculai Popa? Este? Nu este? Nicolae Groza este. Da. Deci urmează domnul deputat Nicolae Groza. Vă rog.

Domnul Petre Ţurlea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Sunt constrâns de intervenţia cu totul curioasă a colegului nostru de mai înainte să spun două vorbe pe marginea ei.

Spunea domnul coleg adineauri că există o ofensivă împotriva populaţiei maghiare. Este adevărat, pentru prima dată din 1990 încoace a fost un concert unanim. Toate ziarele săptămâna trecută au prezentat situaţia dezastruoasă a românilor din Covasna şi Harghita. Nu este adevărat că ar fi o ofensivă împotriva populaţiei maghiare, dar este adevărat că este o ofensivă împotriva populaţiei româneşti, dirijată de către UDMR.

Mi se pare că, de la o vreme constat că microfonul acestei Camere a Deputaţilor este folosit pentru a lansa cu din ce în ce mai mare fermitate şi impertinenţă, aş putea spune, minciunile UDMR-ului despre situaţia din Harghita şi Covasna. Trebuie o dată spus adevărul în faţa întregii ţări despre situaţia românilor de acolo şi despre cei care sunt vinovaţi pentru această situaţie. Am încheiat această mică paranteză.

Aflăm, doamnelor şi domnilor colegi, din presa ultimelor zile, că Papa Ioan Paul al II-lea a cerut Guvernului României, prin noul ambasador român la Vatican, retrocedarea a 1.300 localuri de şcoli din Transilvania către Biserica Romano-Catolică şi a 2.000 de biserici din aceeaşi regiune către Biserica Greco-Catolică.

La mijloc este o interpretare proprie, iezuită a istoriei spaţiului românesc şi la mijloc este şi o minciună.

1. Cele 1.300 localuri de şcoli revendicate pentru Biserica Romano-Catolică au aparţinut organizaţiei cunoscute sub numele Statusul Romano-Catolic. A fost înfiinţată în secolul al XVI-lea. În a doua parte a secolului al XVIII-lea, în timpul Mariei-Tereza, odată cu desfiinţarea Ordinului iezuit, bunurile Statusului au intrat în proprietatea statului habsburgic. De aici, în 1867, odată cu crearea dualismului austro-ungar, aceleaşi bunuri au intrat în proprietatea statului maghiar. Articolul 4 al Tratatului de la Trianon din 1920 a dat toate proprietăţile statului maghiar din Transilvania în mâna statului român. În 1931, pentru a răspunde pretenţiilor Bisericii Romano-Catolice de a fi moştenitoarea Statusului, s-a format o comisie interministerială condusă de Onisifor Ghibu. Pentru a răspunde la aceeaşi întrebare, în perioada 1946-1948, a funcţionat o altă comisie condusă tot de către Onisifor Ghibu. În ambele cazuri s-a răspuns că statul român este proprietarul de drept. Există şi trei cărţi publicate în acest domeniu. Deci în 1948, cele trei 1.300 de localuri de şcoli nu au fost luate de la Biserica Romano-Catolică, pentru că de drept nu aparţineau acesteia. Aşadar, nu avem ce-i retroceda.

2. În 1700, prin violenţa statului habsburgic, o parte a bisericilor românilor din Transilvania au fost trecute sub jurisdicţia Papei. În 1762, la îndemnul Papei, statul habsburgic a trimis pe generalul Bukov în Transilvania pentru a distruge bisericile româneşti care refuzau să treacă la catolicism. Cu tunurile, generalul Bukov a dărâmat 200 de astfel de biserici ortodoxe, care i-au fost indicate de către seminariştii greco-catolici de la Blaj. În 1948, au fost redate Bisericii Ortodoxe Române toate lăcaşele de cult româneşti din Transilvania.

Şi, iată, evident, întrebarea: ce greşeală istorică îndreptăm? Doar aceea din 1948? De ce nu şi pe aceea din 1700?

În ultimii ani, constat, doamnelor şi domnilor colegi, faptul că catolicismul a declanşat o puternică ofensivă împotriva ortodoxismului şi a statelor care susţin ortodoxia. Vă aduceţi aminte probabil că în 1992 Papa Ioan Paul al II-lea, în timpul uneia din vizitele în Ungaria, lansa îndemnul la război împotriva Serbiei, pentru a se crea Statul catolic al Croaţiei. În România, preoţii catolici sunt în marea lor majoritate maghiari şi înfocaţi propagatori ai iredentismului maghiar. Ţelul final al catolicismului în România a fost exprimat de către episcopul romano-catolic de Iaşi, domnul Gherghei, acum patru ani: "Trebuie să facem orice efort pentru a desfiinţa enclava ortodoxă din această ţară, România fiind singura ţară latină care a rămas necatolicizată". Desfiinţarea enclavei ortodoxe înseamnă desfiinţarea României, pentru că poporul român s-a născut ortodox, la fel şi statul român. Iată dar că papalitatea a devenit pe faţă duşman al statului şi poporului român.

În aceste condiţii, apelul la unitate în jurul Bisericii Ortodoxe Române este absolut necesar, iar unitatea în jurul acesteia este un act de patriotism. Mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Nicolae Groza şi să vedem dacă au apărut domnii deputaţi Naidin, Afrăsintei, Bejinariu, Buruiană? Ionescu Nicolae este aici, da? Romulus Raicu este, da? Bun, o să urmeze însă domnul deputat Dumitru Bălăeţ, după care domnul deputat Ionescu Nicolae, Vă rog.

Domnul Nicolae Groza:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am adresat câteva întrebări Ministerului Cercetării şi Tehnologiei, pentru a vedea ce s-a întreprins în domeniul managementului în cercetarea ştiinţifică românească. Răspunsurile Ministerului Cercetării şi Tehnologiei vin mereu ca un leit motiv referitoare la folosirea cu grijă a banului public, folosire raţională şi eficientă, pe care şi eu o împărătşesc în totalitate. Dar nu găsesc o explicaţie plauzibilă privind rectificarea bugetului din luna august a.c., care s-a făcut la capitolul Ministerului Cercetării şi Tehnologiei cu un minus de 55 miliarde lei, în condiţiile în care sunt unităţi de cercetare unde nu s-au primit salariile de două-trei luni de zile.

Nu înţeleg politica Ministerului Cercetării şi Tehnologiei, având în vedere că nu există o dotare corespunzătoare, cu instalaţii şi aparatură la nivelul ţărilor din Uniunea Europeană.

De asemenea, vreau să subliniez că manageri de la apa minerală, de la vodcă etc. participă la pregătiri de specialitate prin programele tip PHARE, SOROS, GAN, EUREKA şi altele, pe când cei din cercetarea ştiinţifică aşteaptă restructurarea cercetării din România.

Şi atunci, cum se pot pretinde rezultate care să intre în concurenţă reală cu cele din Uniunea Europeană când nu se vrea o cercetare românească performantă? De ce Ministerul Cercetării şi Tehnologiei nu optează şi nu susţine o participare mult mai numeroasă a cercetătorilor la pregătire prin programe internaţionale, pentru o îmbunătăţire a surselor şi pentru folosirea tehnologiei de vârf, la informarea şi documentarea personalului din cercetare?

Întrucât politica Ministerului Cercetării şi Tehnologiei nu a ieşit încă la suprafaţă şi nu este transparentă, cadre din cercetarea ştiinţifică cer domnului prim-ministru Victor Ciorbea să arunce o scurtă privire şi să vadă ce fac truditorii cercetării ştiinţifice româneşti. Cer să se rectifice cu semnul plus bugetul pentru cercetare prin alocarea a 2% din suma încasată din vânzarea întreprinderilor de către FPS. Aceasta pentru că cercetarea şi proiectarea contribuie direct la retehnologizarea economiei româneşti.

De asemenea, solicit ca în anul 1998 bugetul pentru cercetarea ştiinţifică să crească de la aproape 0,3% la 0,7% din produsul intern brut. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dumitru Bălăeţ, se pregăteşte domnul deputat Romulus Raicu.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

Am făcut parte şi eu din delegaţia de parlamentari care a vizitat judeţele Covasna şi Harghita între 24 şi 26 octombrie şi îmi pare rău că trebuie să răspund colegului nostru din UDMR că acolo lucrurile nu stau nicidecum aşa cum le-a prezentat dânsul. Acolo, din discuţii, din vizite în şcoli, în instituţii de cultură a reieşit că situaţia este exact pe dos, că sub masca acestei lupte pentru drepturi a etniei maghiare este prigonită etnia română, de la formele cele mai violente până la cele mai subtile forme, care fac ca populaţia română din judeţele Covasna şi Harghita să se simtă tot mai străină de aceste locuri şi tot mai lovită în drepturile ei marginalizată continuu.

Aş vrea să vă prezint situaţia dintr-un nenorocit de cămin pentru şcolari unde, şi acolo, izolaţionismul etnic pe care îl practică colegii noştri din UDMR a dat rezultate nefaste mărturisite chiar de educatorii maghiari de la căminul respectiv din Tg.Secuiesc.

Şcolarii sau orfanii români, copii fără părinţi, într-o situaţie foarte grea, au fost luat cu japca şi trimişi la Întorsura Buzăului, în lacrimile lor şi ale profesorilor maghiari care erau la această şcoală. Dar, situaţia este mai generală şi eu aş vrea să vă prezint, în faţă, câteva propuneri pentru a se reveni la o situaţie normală în judeţele respective.

Aş vrea să fac, în numele grupului parlamentar PRM, câteva observaţii, câteva propuneri pentru domeniul învăţământului, pentru domeniul culturii şi administrativ-politic.

În domeniul învăţământului se impune luarea de către Ministerul Invăţământului a tuturor măsurilor necesare ca limba română să-şi intre în drepturi ca limbă oficială de stat în şcolile din cele două judeţe. Asta înseamnă ca:

1. Prin manuale, cărţi, examene anuale făcute de profesori români, specialişti în materie, să se verifice în şcolile generale şi în liceele cu limbă de predare maghiară, gradul de însuşire curentă de către toţi elevii a limbii române. Nu am putut sta de vorbă, stimaţi colegi, cu nici un elev, nici măcar să ne poată spune, la nivelul clasei a VII-a şi a VIII-a, cum îi cheamă, în limba română.

2. Profesorii care predau limba română în şcolile maghiare, să fie atestaţi ca specialişti în domeniu, să nu se admită suplinitori maghiari, pentru că am constatat că în cataloage şi în cărţile de evidenţă figurează numai astfel de profesori şi nu profesori cu nume româneşti şi mai ales specializaţi în predarea limbii române.

3. Inspectoratele şcolare din cele două judeţe să aibă cel puţin un inspector de limba română care să verifice în şcoli predarea conform programei a acestui obiect.

4. În şcolile cu limba de predare maghiară să se aplice corect, conform Legii învăţământului, predarea istoriei şi geografiei naţionale în limba română, cu profesori calificaţi în acest sens şi cu o reprezentare specifică în inspectoratele de învăţământ.

5. Şcolile şi secţiile cu limba de predare română să fie înzestrate cu localuri, material didactic şi cadre calificate, ca şi şcolile şi secţiile de limbă maghiară. Reprezentarea lor în inspectoratele şcolare să fie egală şi nediscriminatorie - cum se întâmplă în momentul de faţă.

6. Să fie examinată situaţia profesorilor alungaţi din judeţele Covasna şi Harghita şi să fie repuşi în drepturile lor.

7. Să se acorde un supliment de salarizare profesorilor români din judeţele Covasna şi Harghita pentru condiţiile grele în care lucrează şi pentru încurajarea activităţii lor profesionale.

8. Însemnele statului român şi ale culturii şi ştiinţei române să fie prezente în şcoli: steagul, stema, marii noştri reprezentanţi de cultură care lipsesc - Mihai Eminescu, Nicolae Iorga şi mulţi alţii.

9. În toate casele de copii şcolari să funcţioneze şi o anumită pregătire în limba română.

În domeniul culturii, câteva propuneri. Ministerul Culturii să ia măsuri pentru a se realiza:

1. Cooptarea corectă, egală, în inspectoratele de cultură ale celor două judeţe, a unor reprezentanţi recunoscuţi ai etniei româneşti din zonele respective, oameni de cultură remarcabili, care există şi care sunt marginalizaţi acolo.

2. Muzeul "Carpaţilor Răsăriteni" din Sf. Gheorghe să capete un local şi un buget propriu, comparabil cu al celor 7 muzee secuieşti din Covasna şi Harghita, preluate ca muzee etnice maghiare din vechea structură de muzee zonale de dinainte de 1989 şi care consumă aproape 2 miliarde de lei de la bugetul statului român în dauna acestui Muzeu al "Carpaţilor Răsăriteni" căruia şi suma dată de noi prin buget i se confiscă, i se păstrează, i se amână continuu până când va fi scoasă din buget şi pe anul acesta.

3. Cerem acordarea de fonduri pentru cumpărarea Casei marelui cărturar Romulus Cioflec, din satul Araci, comuna Vâlcele, judeţul Covasna şi transformarea ei în casă memorială "Romulus Cioflec". E o sumă modică de aproximativ 15-20 de milioane de lei, pe care, însă, cei din plan local nu vor să o dea.

4. Intervenţie energică la primăria oraşului Sf.Gheorghe pentru mutarea celor 4 familii de ţigani unguri care ocupă, fără nici un fel de act legal, localul primei şcoli româneşti din Sf.Gheorghe, datând din secolul al XVIII-lea.

5. Asigurarea fondurilor necesare din bugetul Ministerului Culturii pentru susţinerea financiară a celor două ziare, "Cuvântul Nou" şi "Adevărul Harghitei", precum şi a altor iniţiative culturale locale ale etniei româneşti din zonele Covasna şi Harghita pentru ca această etnie să se poată manifesta în mod egal şi nediscriminatoriu cu etnia maghiară.

Şi, în sfârşit, în domeniul politic-administrativ, cerem ca reprezentarea etniei româneşti să se facă după criteriile internaţionale în acest domeniu, pentru că prin actuala formulă de vot, etnia maghiară îşi asigură acolo nu numai majoritatea, ci absolut unanimitatea, respingând de la structurile organizatorice, administrative şi politice, pe românii din judeţele respective, care n-au nici o reprezentare şi care se plâng în acest sens de marginalizare totală.

Iată domnilor deputaţi, doar câteva din propunerile grupului parlamentar PRM pentru ca în judeţele Covasna şi Harghita, românii să poată ajunge la un nivel egal de convieţuire cu cetăţenii de naţionalitate maghiară în domeniile pe care le-am citat la început: al învăţământului, culturii şi politico - administrativ.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Romulus Raicu. Se pregăteşte domnul deputat Neculai Popa.

Domnul Romulus Raicu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În calitate de deputat de Mehedinţi doresc să vă supun atenţiei dumneavoastră şi Guvernului aflat la putere, situaţia extrem de dificilă în care se află Combinatul Chimic "ROMAG" Drobeta, unitate unicat pentru industria românească, singura în măsură să asigure apa grea Centralei Nucleare de la Cernavodă.

Domnilor guvernanţi,

Combinatul "ROMAG" Drobeta dispune în prezent de o tehnologie performantă, ceea ce îi permite să obţină o apă grea de o foarte bună calitate, superioară chiar celei obţinute de Canada, una din ţările cu o îndelungată tradiţie în acest domeniu.

Este aproape de necrezut că o asemenea unitate este astăzi în pericol de a fi închisă. Din nefericire, fondurile băneşti alocate de Guvern în acest an prin bugetul de venituri şi cheltuieli acestei unităţi au fost cu mult sub nevoile sale. Pentru plata apei grele, prin bugetul de venituri şi cheltuieli pe 1997, a fost prevăzut în programul de investiţii al Centralei Nuclearo-Electrice de la Cernavodă suma de 65 miliarde lei cheltuieli de capital pentru plata apei grele, sumă total insuficientă.

Până la 1 octombrie 1997, "ROMAG" Drobeta a încasat din cele 65 miliarde de lei prevăzute numai 40 de miliarde, diferenţa de 25 miliarde fiind repartizată de Ministerul Industriilor şi Comerţului la alţi agenţi economici.

Din discuţiile purtate cu conducerea Combinatului "ROMAG" Drobeta a reieşit că pentru producerea apei grele, numai în acest an, este necesară alocarea unei sume de încă 75,4 miliarde lei.

Domnilor guvernanţi,

Dumneavoastră care aţi lichidat cu atâta uşurinţă întreprinderi importante ale economiei româneşti nu aveţi dreptul să comiteţi o astfel de eroare şi în cazul Combinatului "ROMAG" Drobeta. Ca partide care v-aţi asumat răspunderea guvernării, dumneavoastră trebuie să adoptaţi o măsură care ţine, în cele din urmă, de voinţa politică şi să asiguraţi funcţionarea pe mai departe a Combinatului.

Atragem atenţia Guvernului că îşi asumă un mare risc dacă va decide închiderea celei mai reprezentative unităţi mehedinţene şi nu numai mehedinţene.

Domnilor,

Nu putem înţelege uşurinţa cu care dumneavoastră abordaţi problemele esenţiale ale economiei naţionale.

Chiar nu doriţi să vă asumaţi în nici un fel răspunderea pentru soarta energeticii nucleare româneşti? Credeţi că e bine să ne mulţumim să importăm apă grea sub motiv că este, deocamdată, mai ieftină decât cea produsă la noi, în loc să găsim căile pentru reducerea preţului de cost al apei grele de la "ROMAG"?

Dacă dumneavoastră nu ştiţi, vă spunem noi că pe lângă consecinţele în plan economic, închiderea acestei mari unităţi înseamnă trimiterea în şomaj nu numai a muncitorilor de la Combinat, ci şi a celor de la termocentrală şi exploatarea minieră.

Chiar doreşte Guvernul Ciorbea să lichideze industria mehedinţeană pentru că dacă va fi închis Combinatul "ROMAG" cu cine vor mai fi unităţile industriale ce vor mai putea fiinţa în judeţul nostru, judeţ care şi aşa se situează pe ultimele locuri din ţară la acest capitol?

Domnilor reprezentanţi ai puterii,

Doresc să vă transmit îngrijorarea celor care muncesc în această mare unitate pentru lipsa de decizie a Guvernului în vederea remedierii situaţiei Combinatului "ROMAG" Drobeta, deşi actuala conducere a depus eforturi susţinute pentru salvarea unităţii.

Ţine Cabintul Ciorbea să rămână în istoria României drept Guvernul care a distrus cea mai mare parte a industriei naţionale, inclusiv unităţi care sunt unice în peisajul industrial al ţării?

Cerem Guvernului ca măcar în luna a 12-a de la victoria sa în alegeri să renunţe la politica distructivă, aşa cum aprecia însuşi primul ministru politica economică de până acum a Guvernului, şi să treacă la o politică constructivă. Combinatul "ROMAG" Drobeta trebuie să rămână pentru noi şi viitorime pentru că fără el moare nu numai un oraş, moare însăşi energetica nucleară românească.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Da. O să-i dau cuvântul domnului deputat Dan Barbaresso, care legat de chestiunea de la "ROMAG" are de făcut o completare şi pe urmă îi dau cuvântul domnului deputat Neculaie Popa.

Domnul Emanoil Dan Barbaresso:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Îmi pare rău de desincronizarea pe care a avut-o domnul deputat de Mehedinţi referitor la "ROMAG" . Dacă se interesa mai mult şi îl durea de judeţul Mehedinţi, ar fi văzut că Guvernul României a acordat banii necesari funcţionării Uzinei de apă grea.

Nu fac decât să citesc scrisoarea de mulţumire a directorului general adresată.

"Stimate domnule deputat Dan Barbaresso,

Conducerea "ROMAG" ca şi întreg colectivul al Uzinei de apă grea ţine să vă mulţumească dumneavoastră şi Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat pentru efortul pentru eforturile depuse pentru sprijinirea activităţii "ROMAG"-ului.

Vă mulţumim, de asemenea, pentru faptul de a ne fi mijlocit o întâlnire cu conducerea PNTCD-ului, cu domnul prim-ministru şi directorul general al SRI-ului.

Director ing. George Nicolaescu"

Este autentică.

Domnul Petru Şteolea (din sală):

Când este datată şi când au ajuns banii?

Domnul Emanoil Dan Barbaresso:

Banii care s-au dat până acum sunt 15 miliarde, urmând să se dea întreaga sumă. Uzina de apă grea nu se va închide.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Neculai Popa şi urmează domnul deputat....

Un moment, să văd! Spuneţi-mi, domnul deputat Nicolae Ionescu a venit? Nu. Domnul deputat Valeriu Tabără n-a venit. Domnul deputat Petru Şteolea, rămâneţi pe listă, da?

Deci, după domnul deputat Neculai Popa urmează domnul deputat Petru Şteolea.

Vă rog.

Domnul Neculai Popa:

Domnule preşedinte,

Nu prea este în spiritul Regulamentului să se dea drept la replică. Fiecare să se înscrie la declaraţii politice aşa cum este regulamentar. Deci, nu găsesc corecte aceste intervenţii.

Deci, declaraţie politică.

Iată că s-a împlinit un an de la măreaţa victorie a actualei coaliţii, un an de prosperitate, succese pe culmile înalte de proges şi calitate a vieţii, un an de răbdare şi de aşteptare.

De aceea, are dreptate românul când spune "să nu te duci cu sacul la coaliţia mult lăudată".

Coaliţia, timp de un an de zile, a avut o singură preocupare consecventă: menţinerea cu orice preţ la putere. Lipsa de strategie a unui program şi a măsurilor concrete, corelate cu indecizia, şovăiala, nepriceperea, incompetenţa, clientelismul politic, sunt tot atâtea caracteristici ale actualei coaliţii. Arta diversiunii, coroborată cu arta epurărilor politice, lipsa de vocaţie şi de valoare, suplinite de atacul la persoană, răzbunările, împroşcarea cu noroi şi căutarea acului în carul cu fân constituie instrumente de derută a opiniei publice.

Reforma nu merge pentru că ea este îngropată de Guvernul Ciorbea, lumina de la capătul tunelului refuză să se întrevadă. Revoluţia, după 8 ani de zile, este pe cale de a fi compromisă. Interesul personal a ajuns suveran. Legea nu mai e lege.

Un an de experimente, un an de aşteptări zădarnice, de fals şi înşelăciune, de iluzii deşarte în care singura formă de relief evidentă este doar prăpastia dintre guvernanţi şi popor.

Dacă primii nu-şi dau demisia există pericolul ca în prăpastie să ajungem cu toţii. Intrebarea nu e când Guvernul îşi va depune mandatul sau dacă va fi demis, ci cât şi ce se mai poate îndrepta? Cine va mai avea acest curaj extraordinar? Cu ce forţe şi cu ce sacrificii?

Mass-media şi opinia publică v-au sprijinit mai bine de un an şi v-au spus-o tranşant, e timpul schimbării, nu schimbarea părului, şi nu "schimbarea schimbării", ci schimbarea în bine cu ajutorul celei de-a treia forţe.

Presiunea socială, necazurile şi neajunsurile vă cer imperios să aveţi bunul simţ şi onoarea de a vă prezenta cel mai bun program de guvernare - demisia.

Presa, la unison, va adus la putere. Scrâşnelile, mârâielile şi lamentările de pe ecranele televiziunii nu vă rezolvă problemele economice şi sociale, nici durerile şi necazurile poporului. Vă lipsesc specialiştii, tehnocraţii, vă lipseşte valoarea şi dăruirea, sacrificiul şi spiritul de echipă, chiar dacă v-ar antrena generalul Iordănescu.

Suntem sătui de vorbe goale şi praf în ochi! Cerem în fiecare zi fapte. Dacă primează orgoliile de partid, interesele de grup şi interesele personale, înseamnă că este călcat în picioare interesul naţional.

Domnilor guvernanţi,

Nu ziarele şi nici posturile de radio şi televiziune trebuie să impună şi să explice necesitatea remanierii, a schimbării în bine, ci populaţia.

Sunt de notorietate acţiunile care au bulversat societatea, declaraţiile domnului Adrian Severin, apoi ale deputatului Corneliu Ruse, urmate de scandalul de la învăţământ când liceenii au ieşit în stradă, ca şi profesorii lor de altfel. Scandalul de la justiţie, bancruta frauduloasă scoasă din lege, intenţionat sau neintenţionat. Scandal şi la sănătate, nu mai sunt bani pentru medicamente compensate pentru spitale. Scandal la agricultură. Domnul Gavrilescu ară în Canada şi seamănă în Atlantic ! Scandal la Industrie. Listele negre de lichidare a societăţilor comerciale făcute după ureche şi, de asemenea, disponibilizările colective. Tichetele de masă - o nouă încercare de miruire cu sufertaşul a populaţiei. După lista celor 14-15.000 de specialişti şi a celor 60 de miliarde de dolari promişi în campania electorală mai adăugaţi şi 23 de milioane de nemulţumiţi de tot ce se întâmplă în jurul lor.

Când va înţelege Guvernul că Parlamentul nu este o anexă a Executivului? S-au emis 130 de ordonanţe din care 70 de urgenţă. Opriţi-vă, domnilor guvernanţi, şi daţi ultima ordonanţă, de schimbare a Guvernului. Triunghiul Bermudelor din coaliţia guvernamentală şi-a epuizat toate energiile făcând din tranziţie un regim mai dur decât securitatea şi comunismul din timpurile pe care le-am fi dorit de mult uitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Petru Şteolea, care închide lista de astăzi.

Domnul Petru Şteolea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Intervenţia mea are ca obiect o stare de lucruri creată în perioada actuală prin stadiul la care s-a ajuns în desfăşurarea acţiunilor de distribuire a cupoanelor pentru agricultori în România. Am fost printre cei care ne-am opus acestei forme de sprijin paleativ a agriculturii româneşti, agricultorilor din România, fiindcă faţă de ceea ce însemna Legea 83, abrogată, acest paleativ a ajuns să acopere undeva 5 sau până la 8% din ceea ce înseamnă cheltuielile pentru înfiinţarea unei culturi agricole în România.

Chiar dacă aşa stau lucrurile şi în ceea ce priveşte acest minim ajutor care se acordă agricultorului român, o dată că acţiunea se demara prea târziu, a doua fiindcă, ca orice acţiune de desfăşurare şi trebuia să aibă Guvernul României, să zic aşa, de studiat experienţa desfăşurării şi altor acţiuni de genul acesta, a unei guvernări anterioare, s-a ajuns ca pe linia unei birocraţii, la aceste cupoane de agricultori să ajungă săptămâna trecută un procent de circa 64% din agricultorii români.

Este prea puţin. Chiar dacă este minor acest ajutor, accesul în momentul de faţă este solicitat de mai mulţi agricultori. Sunt unii care au ajuns în faza de nepunere la punct a sistemului de utilizare să le vândă. Poate fi şi acesta, un mic ajutor, care în starea de sărăcie care îl au ajung să-şi completeze unele mici venituri. De la 126.000 de lei s-a ajuns să se vândă cu 40.000 de lei, cu 60.000 de lei, fiindcă n-a fost clar stabilit modul de utilizare, de către cine? De către agenţii privaţi, prestatori de servicii în agricultură, persoane juridice. Trei săptămâni a durat până s-a pus la punct şi această manieră de utilizare.

Faputl că, în final, se poate avea acces la motorină, se poate avea acces la ce înseamnă îngrăşăminte chimice sau altceva. Şi, fiindcă acesta este stadiul de desfăşurare a acestei acţiuni şi că prin ordonanţa care s-a dat, termenele de încheiere a distribuirii sunt destul de apropiate, cer Guvernului României analizarea acestei situaţii şi prelungirea termenului de distribuţie până în 1 decembrie 1997, iar ca termen de utilizare să se aprobe, să se accepte termenul de 1 ianuarie 1998. De ce? Fiindcă şi în această perioadă se poate găsi o utilizare a acestor cupoane, în ideea în care e nevoie de fertilizări parţiale în perioada de iarnă a culturilor de toamnă, e nevoie de alte lucrări în agricultura României.

Chiar acest minim care s-a acordat, este nevoie ca accesul la el să fie asigurat pentru toţi cetăţenii României, fiindcă sunt banii acestui popor, sunt banii bugetului statului român.

Deci, încă o dată, solicitarea mea merge spre adresa domnului prim-ministru, a Guvernului României de a prelungi termenul de distribuţie până la 1 decembrie 1997 şi a termenului de utilizare până la 1 ianuarie 1998.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Deci, domnul deputat Romulus Raicu doreşte o scurtă replică la chestiunea "ROMAG"-ului.

Vă rog.

Domnul Romulus Raicu:

Pentru corecta informare a dumneavoastră aş dori să fac următoarele precizări. Am fost de mai multe ori la Întreprinderea "ROMAG" , nu am făcut până în acest moment nici un fel de demersuri pentru că nu am dorit să transform această tribună într-o tribună electorală. Şi, în urma discuţiilor avute cu directorul de la "ROMAG" am lăsat ca să rezolve cei care sunt la putere această situaţie. Numai în ultimă instanţă când domnia sa mi-a dat nota cu datele pe care eu vi le-am prezentat în săptămâna trecută, numai atunci am intervenit la tribună. Nu am vrut nicicum să fac propagandă electorală de la acest microfon.

Faptul că s-a rezolvat parţial în acest moment, din câte am discutat şi cu domnul preşedinte de şedinţă, domnul Chiliman, parţial problema financiară a Combinatului, nu înseamnă că este chestiunea definitiv rezolvată.

Deci, ea trebuie să rămână în atenţia noastră şi Guvernul trebuie să urmărească să rezolve până la capăt această problemă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Cu aceasta, programul aprobat pentru cele 50 de minute de intervenţii diverse ale deputaţilor s-a încheiat şi va urma să continuăm şedinţa cu celelalte puncte aflate pe ordinea de zi.

O să rog liderii de grupuri să ia măsuri pentru asigurarea cvorumului de lucru şi reamintesc faptul că la ora 11,30-11,45 avem un număr de voturi finale asupra unor legi cu caracter ordinar sau organic.

O să vă rog să aveţi puţină răbdare să îi chemăm şi pe colegii care mai sunt pe afară, în sală.

Îl rog pe domnul secretar Mitrea să vină, ca să putem verifica cvorumul.

O să rog serviciile tehnice, dacă mă aud, să aprindă luminile aici, în sală, pentru că e o chioreală care e complet anormală şi, dacă e vreun incident tehnic, să ne anunţe măcar...

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă anunţ că din totalul celor 343 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări 257, sunt absenţi 86, din care 30 participă la alte acţiuni oficiale. Cvorumul prevăzut de art. 128 din Regulamentul nostru este întrunit. Vom intra în ordinea de zi şi urmează să luăm în dezbatere iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi.

Vă reamintesc şi-i rog pe liderii de grupuri, pe viceliderii de grupuri parlamentare să ia toate măsurile necesare pentru ca la ora 11,30, când vor avea loc voturi finale asupra mai multor proiecte de legi organice, ordinare mi se pare că sunt numai două, deocamdată, trebuie să asigurăm o prezenţă cât se poate de bună.

Deci, intrăm în proiectul de lege care are un titlu cam complicat: "Proiect de Lege privind procedura lichidării judiciare a băncilor".

Din partea iniţiatorului, de la Ministerul Finanţelor, dacă este cineva? Poftiţi să susţineţi scurt proiectul. Dacă nu doriţi să-l susţineţi... Deci, iniţiatorul nu doreşte să ia cuvântul.

Din partea comisiilor sesizate în fond, au fost două comisii care au elaborat un raport comun, domnul deputat Traian Decebal Remeş. Vă rog.

Domnul Traian Decebal Remeş:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci împreună cu Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au dezbătut şi au întocmit un raport comun pentru acest proiect de lege. Propunem să fie supus dezbaterii şi să fie aprobat, cu amendamentele pe care cele două comisii le-au înaintat.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, cele două comisii - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi-au exprimat punctul de vedere.

Dacă în cadrul dezbaterilor generale doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Ana.

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule preşedinte,

Distinse doamne,

Distinşi domni,

Suntem chemaţi să analizăm, astăzi, cea de-a treia lege specială din domeniul relaţiilor bancare. Această Lege privitoare la procedurile de lichidare judiciară a unei societăţi bancare apare în mod necesar ca o prelungire a Legii privind Banca Naţională a României, deci Banca Centrală, banca de emisiune şi "banca-mamă" cum i se mai spune, cea de-a doua lege pe care am finalizat-o cu multă bunăvoinţă din partea tuturor, joia trecută, chiar peste programul de lucru stabilit.

Legea la care ne vom referi astăzi şi pe care, cu atenţie, o vom dezbate, este o prelungire şi, în acelaşi timp, o precizare a cadrului deja instituit în România, privind lichidarea judiciară a societăţilor comerciale, cadru care s-a instituit prin Legea nr. 64/1995, un cadru expres avut în vedere pe fondul prevederilor Codului Comercial Român, cod comercial care, de altfel, a stat şi la baza iniţierii şi punerii în aplicabilitate a prevederilor Legii nr. 31, Legea generală privind societăţile comerciale.

Partidul Democraţiei Sociale din România, în cadrul comisiilor reunite, considerăm că şi-a adus contribuţia la îmbunătăţirea proiectului iniţial, prin amendamentele pe care domniile voastre le aveţi în faţă şi, în felul acesta, de la început, declară că va vota pentru acest proiect de lege, evident, cu amendamentele la care m-am referit şi, de asemenea, cu eventualele amendamente care, cu bunăvoinţa noastră, vor fi discutate şi acceptate acum.

Evident că această lege se impune, după cum s-a impus concretizarea tuturor relaţiilor nou apărute pe scena României în ultimii 7 ani în domeniul bancar, aşa cum s-a motivat amendarea Legii nr. 34, respectiv Legea nr. 33 privind societăţile bancare. În economia de piaţă, evident, apar societăţi comerciale, apar instituţii financiare, dar tot aşa cum apar, pot să ajungă în situaţia în care, datorită unor condiţii de conjunctură, sau unor condiţii de rău management, să intre în zona de lichidare.

Ceea ce este important şi ceea ce prin lege definim, aşa cum de fapt am definit şi prin Legea nr. 64, este zona prefalimentului, adică zona în care o societate comercială, în cazul nostru banca, trebuie să ia măsuri în vederea redresării. Numai în condiţiile în care ea nu se poate redresa, deci această zonă a prefalimentului nu este benefică, atunci se trece la lichidarea judiciară pe care legea aceasta o instituie în condiţii speciale, pe care, evident, trebuie să le avem în vedere în sfera relaţiilor bancare.

Iată, aceste argumente, inclusiv cele stabilite deja prin legea adoptată de noi cu privire la organizarea şi funcţionarea Băncii Naţionale, atribuie acesteia - Băncii Naţionale, un rol superior celui pe care l-a avut până în prezent, atât în ceea ce priveşte supravegherea activităţii bancare, dar mai ales în ceea ce priveşte urmărirea principiului fundamental, acela al prudenţialităţii şi, în consecinţă, avizarea intrării în zona de prefaliment şi de lichidare judiciară a băncilor înfiinţate pe teritoriul României.

Cu aceste puţine gânduri, ne alăturăm tuturor celor care sunt favorabili adoptării acestui nou cadru legislativ în România.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. În cadrul dezbaterilor generale, dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul? Nimeni.

Deci, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii, nr. crt. 1 din raport. Dacă sunt intervenţii?

Domnul deputat George M. Şerban şi domnul deputat Mitică Bălăeţ, după aceea. Vă rog.

Domnul George M. Şerban:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă propun ca în sensul modificării făcute de comisie, de a se da o definire clară conţinutului textului de lege, prin trecerea de la formula "lichidare judiciară" la formularea concretă a termenului de "faliment", titlul legii să fie: "Lege privind falimentul băncilor". Asocierea cuvintelor "procedură" şi "faliment", având în vedere că falimentul este deja o stare procedurală, duce oarecum spre pleonasm şi o formă de adresare directă este apropiată şi cu cea stabilită în Legea falimentului.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Bălăeţ.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Observaţia mea priveşte imprecizia termenului final din titlul legii şi anume "... falimentului băncilor". Acest plural este nepotrivit aici, pentru că ne duce cu gândul la ideea de faliment a băncilor în general, a tuturor băncilor, ceea ce este incorect din punct de vedere lingvistic şi confuz din punct de vedere logic.

Falimentul, noi ştim că este de mai multe feluri, şi printre altele există şi un "faliment bancar". Deci, există în uzul general al limbii, "faliment moral", "faliment agricol", despre care se pare că va discuta Senatul, "faliment industrial", despre care probabil va discuta Camera Deputaţilor şi am putea pune, ca să vedem insolvabilitatea, pentru a ne exprima în termenii acestei legi, termenului folosit, ar trebui să luăm seria ca atare..., "faliment industrial" - faliment al industriilor. Sigur, adevărul ar putea să fie de partea cealaltă, dar referinţa concretă din punct de vedere lingvistic este la adjectiv, la felul falimentului şi nu la obiectele la care se referă ca atare.

Deci, eu propun: "Lege privind procedura falimentului bancar" şi nu "... al băncilor" şi veţi vedea, atunci când vom discuta şi art. 1 al legii, că acolo, insolvabilitatea termenului propus aici este şi mai clară, şi mai evidentă şi o vom discuta la faţa locului.

Deocamdată, mă opresc la această observaţie şi propun, deci, acest mic amendament: "Lege privind procedura falimentului bancar".

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Domnul deputat Kovacs.

Domnul Kovacs Csaba Tiberiu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sigur, amendamentul propus mai înainte, de la acest microfon, este susceptibil de unele discuţii.

După părerea mea, amendamentul propus în raportul comun de către comisii, respectiv de a da titlul acestei legi de maniera aceasta: "Lege privind procedura falimentului băncilor" comportă, în primul rând, două aspecte. Deci, primul aspect vine cu o modificare, şi dacă doriţi, cu o clarificare faţă de textul iniţiatorului, care vorbeşte de o "Lege privind procedura lichidării judiciare a băncilor".

Este, după părerea mea, corectă poziţia adoptată de comisii în raportul comun, pentru că o anumită perioadă de timp a existat şi mai există reticenţă în România în a nu folosi acest termen al "falimentului". A înlocui termenul de "faliment" cu acela de "lichidare judiciară" nu este o soluţie fericită, după părerea mea, pentru că într-o economie de piaţă, falimentul este un lucru normal.

Prima dată când am văzut acest lucru în Statele Unite ale Americii, acolo există chiar instanţă pentru faliment, deci, acele bankruptey care înseamnă ceva normal, pe când la noi încă există acea reticenţă că dacă vorbeşti de faliment, totul este pierdut, ori nu este aşa. Este o procedură care este foarte bine pusă la punct, însă trebuie să distingem aici că nu este vorba de un sistem, deci, dacă titlul legii este "... priveşte procedura falimentului băncilor", aceasta nu înseamnă că, în mod automat, privesc o falimentare în perspectivă a băncilor. Folosirea pluralului este justificată, pentru că, de fapt, numesc procedura falimentului.

Deci, părerea mea este că o schimbare în sensul "falimentului bancar" nu redă acea noţiune. Sigur că putem face o discuţie: câte feluri de falimente ar putea exista, dar, în această lege se urmăreşte un singur gen de faliment.

Or, din această perspectivă, eu consider că textul comisiei este corect. Deci, numai din punct de vedere lingvistic am putea pune în discuţie aspectul. Din punct de vedere juridic, "Lege privind procedura falimentului băncilor", după părerea mea, exprimă conţinutul acestei legi în mod corect.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Comisia? Domnul deputat Remeş.

Domnul Decebal Traian Remeş:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Noi rămânem la punctul de vedere exprimat în amendamentul comisiilor.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îl întreb pe domnul deputat George Şerban dacă-şi păstrează punctul de vedere?

Vă rog, domnule deputat George Şerban.

Domnul George M. Şerban:

Deci, nu aş vrea să se înţeleagă că domnul deputat Kovacs a înţeles greşit.

Eu nu am susţinut eliminarea termenului de "faliment". Dimpotrivă. Sunt de acord că trebuie să existe referirea la "...falimentul băncilor" şi nu "... falimentul bancar", cum s-a propus aici. Este vorba numai de eliminarea cuvântului "procedură", aşa cum am explicat, "falimentul" fiind o stare procedurală. Deci, opinia mea era că titlul corect, şi pentru limba română, ar fi "Lege privind falimentul băncilor".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Bălăeţ, doriţi să interveniţi? Da, vă rog.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Părerea mea este că problemele lingvistice nu trebuie neglijate, ci trebuie corelate în vederea ansamblului legii.

Să ne gândim că joia trecută, noi am adoptat o Lege a activităţii bancare, nu? Şi acum, dacă titlul rămâne aşa, ce facem cu art. 1, care prezintă situaţia aceasta, de confuzie generalizată, la nivelul întregului articol? "Băncilor legal constituite în România", când ar fi trebuit să fie "unei bănci", "... aflate în stare de insolvabilitate... li se aplică...", când ar fi trebuit să fie "... aflată în stare de insolvabilitate i se aplică procedura falimentului, instituită prin această lege".

Punerea la plural implică toate băncile din România şi art. nr. 1, care pleacă de pe această pistă greşită, ori este vorba de o reflectare a unei realităţi, fără să vrei, pentru că, aici ori li se aplică, de către altcineva, aşa cum noi, sub ameninţarea Guvernului, şi Guvernul, la rândul lui, presat de către Banca Mondială şi F.M.I., am trecut la votarea de urgenţă a acestei legi, şi atunci este clar că li se aplică din afară, sau înţelegem că este vorba de un blestem al băncilor, pentru că ele, la rândul lor, au falimentat economia naţională. Şi, aş vrea să vă atrag atenţia să procedăm, cel puţin lingvistic, la o exprimare corectă, pentru a nu se ajunge la astfel de confuzii. Şi, vă cer insistent să supuneţi la vot, la un vot de observanţă generală a tuturor deputaţilor, care pot să vadă concret pe text, inadecvarea termenului "băncilor" pentru această chestiune şi necorelarea lui cu realitatea legii, cu desfăşurarea ei pe articole şi cu legea anterioară pe care am votat-o tot noi.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Dumneavoastră ce propuneţi? Ce propuneţi ca titlu? Deci, textul care-l propuneţi pentru titlu, vă rog...

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Textul care-l propun pentru titlu..., deci menţin ceea ce a făcut comisia: "Lege privind procedura falimentului bancar". Este clar şi mi se pare absolut obligatoriu din punctul de vedere al exprimării corecte.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ana.

Domnul Gheorghe Ana:

Stimaţi colegi,

Evident că, dacă analizăm amendamentul propus de domnul deputat Bălăeţ, şi spunem "falimentul bancar", ne gândim la un sistem, ori nu sistemul este falimentar, ci o verigă a sistemului, adică o bancă, aşa cum în Legea pentru reorganizarea şi lichidarea judiciară a societăţilor comerciale, nu a comerţului, în general, sau a industriei în general, ci a societăţilor comerciale, ne-am referit la o entitate. Ce se întâmplă cu acea entitate, cu acea societate, ce se întâmplă cu acea bancă, care ajunge să fie luată în această zonă a falimentului şi, cum spuneam, întâi, a prefalimentului?

Pe de altă parte, trebuie să ne gândim şi să analizăm că insolvabilitatea unei societăţi comerciale, în speţă a unei bănci, reprezintă pierderea capacităţii sale de a face faţă obligaţiilor exigibile a datoriilor la termen. Această insolvabilitate, această incapacitate poate fi temporară, atunci când vorbim de goluri temporare ale trezoreriei, şi poate fi cronică, iată, atunci când trebuie să discutăm despre prefaliment şi faliment.

În această situaţie, în cadrul comisiilor, sigur că am analizat, zic eu, cât am putut, pe toate feţele, aceste aspecte de natură profesională, economică şi juridică şi am dat acest contur. Mai departe, este vorba nu de falimentul pur şi simplu, ci de procedura falimentului. De ce? Fiindcă falimentul în sine are aceste două momente: prefalimentul şi falimentul. Şi atunci, este firesc să avem în vedere această expresie: procedura falimentului şi nu, de la început, brutal, falimentul.

Pentru aceste motive, sigur că noi, în comisie, am adoptat textul pe care domniile voastre îl au în faţă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia rămâne la punctul de vedere anterior exprimat.

Sunt două amendamente. Amendamentul domnului deputat George Şerban, eliminarea cuvântului "privind". Îl menţineţi sau renunţaţi la el?

Domnul George Şerban (din sală):

Da.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci vă rog foarte mult, rog colegii deputaţi să-şi ocupe locurile şi să fie atenţi.

Voi supune la vot acest prim amendament, deci eliminarea cuvântului "privind" din titlul legii, la nr.crt.1 din raport, amendamentul comisiei.

Voturi pentru? 3 voturi pentru. Amendamentul a căzut.

Amendamentului domnului Dumitru Bălăeţ îl supun după propunerea comisiei. Deci am rugămintea să fiţi atenţi şi să vă ocupaţi locurile în sală. Deci supun titlul legii, în formularea comisiei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat titlul legii, în formularea comisiei, nr.crt.1 din raport.

Art.1, nr.crt.2 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Domnul deputat Dumitru Bălăeţ. Vă rog.

Rog liderii de grupuri să asigure prezenţa în sală a colegilor care se află în clădire, în diverse alte locuri.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

Am în faţă şi textul proiectului de lege venit de la Guvern şi textul comisiei şi, comparabile amândouă, din amendamentele comisiei, nu se vede art.2, unde nu s-a făcut o observaţie, dar vreau să spun că, în mod necesar, la art.2, se revine la situaţia normală. Este vorba de o criză a unei bănci, şi nu a băncilor, în general şi este absolut necesar ca art.1 să fie corelat cu art.2 şi formularea să fie la singular, pentru că, deşi în titlu nu aţi acceptat amendamentul meu, mergem şi pe o formulare şchioapă, multe legi sunt şchioape în România şi în formulare, dar nu are importanţă. Deci amendamentul ar fi "Unei bănci," neapărat virgulă, pentru că aici avem o apoziţie "legal constituite în România", iar virgulă, "aflată în stare de insolvabilitate", tot virgulă, "i se aplică", deci la singular, "procedura falimentului, instituită prin prezenta lege". Propun, deci, să corelăm art.1 cu art.2, care prevede că banca nu a onorat integral, în formularea dată de domnul Bercea şi în formularea venită de la Guvern "o bancă". Deci trebuie să mergem, neapărat, pe singular, pentru a se înţelege că nu este vorba de totalitatea băncilor din România, ci o bancă, precum se întâmplă, cade într-o criză de insolvabilitate şi ajunge în stare de prefaliment, de faliment şi postfaliment.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Kovács.

Domnul Kovács Csaba Tiberiu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Deci, de principiu, eu nu sufăr de mania contrazicerii şi eu aş dori ca să evit o dispută de ordin lingvistic cu domnul deputat Bălăeţ.

Este cert că, din punct de vedere lingvistic, dumnealui are dreptate, însă, din punct de vedere juridic, nu o dată, se întâmplă, şi cei care sunt avocaţi pledanţi cunosc acest aspect, de multe ori trebuie să argumentezi şi să urmăreşti, inclusiv şi în mod principal, intenţia legiuitorului. Este un lucru frecvent, în toate sistemele judiciare şi, sub acest aspect, trebuie să facem o distincţie între ceea ce se reglementează în art.1 al legii şi ceea ce se reglementează în art.2 al legii.

În art.1 al legii, avem de-a face, de fapt, cu un enunţ de principiu, respectiv această procedură a falimentului se statuează în art.1, că se aplică tuturor băncilor. Deci nu există o categorie de bănci, avem mai multe categorii de bănci, nu există o categorie de bănci, care ar fi exceptată de la aplicarea acestei proceduri. În ceea ce priveşte art.2, de data aceasta, vin şi concretizez ce se întâmplă când aplic această procedură pentru un caz particular concret, pentru o bancă. Deci, pentru o bancă, în prticular, se aplică procedura atunci când sunt îndeplinite condiţiile de la a), b), c) şi d). Dar aceasta nu contravine principiului general pe care l-am înscris în art.1, că această procedură se aplică tuturor băncilor. Deci, din acest punct de vedere, folosirea pluralului este pertinentă şi are consecinţe juridice deosebit de importante, pentru că aceasta trebuie să fie intenţia legiuitorului de a aplica această procedură tuturor băncilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenţii?

Domnul deputat Dumitru Bălăeţ.

Din partea dreaptă:

Mai lasă! Daţi-i legea acasă!

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Eu nu am nevoie, eu vreau ca, de această dispută, să profite majoritatea, domnilor, nu eu. Nu-mi reproşaţi mie. Aici este vorba de un articol hotărât enclitic, care implică băncile la modul total, dacă vrem să ne gândim corect. Şi este clar că nu toate băncile legal constituite în România se află în stare de insolvabilitate, decât dacă li se aplică, din afară, un procedeu de faliment, probabil dorit în alte părţi. Dar realitatea este că nu putem, din punct de vedere lingvistic, să admitem o asemenea formulare.

Îmi pare foarte rău de domnul Kovács, însă jurisdicţia răspunde şi de calitatea limbii, iar formularea la singular este o formulare corectă şi din punct de vedere juridic, pentru că nu tuturor băncilor li se aplică, să spunem, în acelaşi timp, procedura de lichidare sau de faliment, ci acelora care intră într-o criză specifică de insolvabilitate.

Deci putem discuta şi pe teren juridic şi nu avem nevoie să introducem o formulare cu caracter absolut general, care priveşte, la modul acesta de formulare hotărâtă, cu articolul de tipul acesta, care este specific limbii române şi care formulează foarte nuanţat exprimarea, nu avem voie să procedăm în felul acesta. Dacă vreţi să procedaţi, nu aveţi decât.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte, trebuie să facem distincţie între art.1 şi art.2. Art.1 conţine norma generală cu privire instituirea procedurii falimentului, ca urmare a constatării stării de insolvabilitate a unei bănci. Ca atare, exprimarea pe care comisia a dat-o o consider corespunzătoare. Art.2 vine, de acum, să particularizeze şi să arate ce înseamnă starea de insolvabilitate şi când se declanşează procedura falimentului, ca urmare a constatării acestei stări de insolvabilitate. Ca atare, eu vă propun ca, totuşi, să mergeţi pe textul propus de comisie, prin raportul de fond.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Bălăeţ, vă menţineţi amendamentul sau renunţaţi la el? Vi-l menţineţi, da.

Deci vă supun spre aprobare amendamentul făcut de domnul deputat Dumitru Bălăeţ, şi anume ca, la art.1, tot textul să fie la singular: "unei bănci" ş.a.m.d. Evident, mergând pe text, însă, mai departe, cum a fost el amendat la comisie, la nr.crt.2.

Voturi pentru? Vă rog să număraţi. 11 voturi pentru, insuficient pentru a trece.

Vă supun spre aprobare textul comisiei, nr.crt.2 din raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

S-a adoptat art.1, în formularea comisiei.

Art.2, preambul. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit. a), nr.crt.3 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.b) - Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Deci primul alineat al art.2, în totalitate.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2, nr.crt.4 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.2, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.I, titlul.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.I, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul cap.II, nr.crt.5 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.3, preambul. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.a).

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.b), nr.crt.6 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.c), nr.crt.7. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru lit.d), e), f), g) şi h), intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.3, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.4, nr.crt.8. Intervenţii?

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Vă rog.

Deci suntem la nr.crt.8.

Domnul Acsinte Gaspar:

Aş vrea să ne explice comisia ce a înţeles atunci când a spus, dacă hotărârile tribunalului sunt definitive şi executorii, cum mai pot fi ele atacate cu recurs?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Remeş.

Domnul Decebal Traian Remeş:

La discuţia în cadrul comisiilor, s-a vorbit că poate să fie legiferată, ulterior, o cale de atac deasupra tribunalului. Pentru acest lucru, s-a introdus amendament, la art.4, completarea să nu mai trebuiască să venim cu modificarea legii acesteia, ci în condiţiile legii, funcţie de căi de atac permise deasupra tribunalului, să prevedem, pentru o lege viitoare, posibilitatea mergerii în recurs. Acesta a fost punctul de vedere al comisiilor şi de aceea apare această adăugire.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Eu vă propun să fie eliminată partea finală a acestui alineat, adică sintagma "în condiţiile legii ele pot fi atacate cu recurs". În situaţia în care, printr-o lege ulterioară, se va veni şi se va institui o nouă cale de atac, sigur că textul respectiv va fi modificat implicit, dacă nu chiar expres, prin legea respectivă, însă nu putem spune că, în momentul în care hotărârea este definitivă şi executorie, va mai putea fi atacată cu recurs. Deci să se reţină: o lege ulterioară poate să modifice, implicit sau expres, acest text.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O să las comisia să discute şi cu ...

Domnul deputat Remeş.

Vă rog.

Domnul Decebal Traian Remeş:

Avem aici un text din care ne-am inspirat, este vorba de Ordonanţa nr.58, ordonanţa de urgenţă. Vă citesc art.7, care sună în felul următor: "Hotărârile tribunalului sunt definitive şi executorii. În condiţiile legii, ele pot fi atacate cu recurs".

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Dacă s-a spus o prostie o dată, nu trebuie s-o repeţi!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Rog pe domnul deputat Kovács să-şi spună punctul de vedere, după care iniţiatorul şi comisia, din nou.

Vă rog.

Domnul Kovács Csaba Tiberiu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Există o regulă, în justiţie: în momentul în care o hotărâre a tribunalului se declară a fi definitivă, este un lucru, ea ar mai putea fi susceptibilă de anumite modificări, dar, în momentul în care îl declari executoriu, atunci înseamnă că am închis capitolul. Termenul de "executoriu" înseamnă că, de fapt, am încheiat toate posibilităţile de a mai umbla pe calea unor căi de atac, la o asemenea hotărâre judecătorească. Deci, dacă este executorie, aceasta are, ca o consecinţă principală, faptul că se poate solicita executarea şi, dacă executarea de bunăvoie este refuzată, se poate merge pe calea executării silite. Dacă am ajuns şi la executare silită, înseamnă că, în acest mod, după ce am desăvârşit şi executarea silită, acest capitol, din punct de vedere juridic, este încheiat. Ori, nu am înţeles această corelare, chiar dacă ea apare în ordonanţa de urgenţă. Deci, dacă iniţiatorul are, aici, o altă explicaţie, pentru că iniţiatorul, în proiectul depus, nu a folosit, deci nu a introdus acest text de completare. Deci art.4, în varianta iniţiatorului, sună doar aşa: "Hotărârile tribunalului sunt definitive şi executorii". Aici nu se poate invoca nici o obiecţie, însă, cu această completare, doar pentru faptul că apare într-o ordonanţă de urgenţă, eu, personal, nu i-am văzut raţiunea şi, sigur, dacă există alte explicaţii, ele pot fi date, dar, în această formă, este un mare semn de întrebare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ce propuneţi, aveţi un amendament? Sigur, este un semn de întrebare, dar ...

Domnul Kovács Csaba Tiberiu:

Practic, eu am lăsat deschisă această discuţie. În cazul în care există alte explicaţii, care sunt pertinente, le ascultăm şi, în funcţie de aceasta, o să vedem, dacă nu, textul iniţiatorului mi se pare corect.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea iniţiatorului şi pe urmă comisia.

Vă rog. O să vă rog să vă prezentaţi, nume, funcţie, minister.

Doamna Rodica Boeriu:

Mă numesc Rodica Boeriu, consilier juridic în Ministerul Justiţiei.

Textul propus considerăm că este corespunzător dispoziţiilor legale prevăzute în Codurile de procedură civilă şi în toate celelalte legi cu caracter civil. Orice hotărâre a unui tribunal poate fi declarată prin lege, definitivă şi executorie. Deci a parcurs o cale de atac. În momentul în care, prin aceeaşi lege, i se dă şi dreptul de recurs, adică poate fi atacată şi cu recurs, hotărârea devine şi irevocabilă. Deci nu s-a dorit ca să se respecte cele două grade, de fapt trei grade de jurisdicţie din Civil, nu s-a dorit să se menţină textul iniţial, potrivit căruia hotărârile tribunalului sunt definitive şi executorii. Ele, în situaţia în care legea prevede că pot fi atacate cu recurs, sunt atacate cu recurs şi soluţia devine irevocabilă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci ce propuneţi dumneavoastră?

Doamna Rodica Boeriu:

Propunem menţinerea textului comisiei.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci propuneţi menţinerea textului comisiei.

Comisia?

Domnul Decebal Traian Remeş:

Domnilor colegi, mărturisesc că îmi este destul de dificil să intru între părerile a doi sau mai mulţi jurişti şi îmi pare rău de lipsa prezenţei colegilor mei de la Comisia juridică, situaţie pentru care, având votul comisiei, ne păstrăm amendamentul, aşa cum a reieşit el la plenul celor două comisii.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci iniţiatorul este de acord cu formularea comisiei.

Vă menţineţi amendamentul, domnule deputat Gaspar? Da? Deci dumneavoastră propuneţi eliminarea. Da.

Atunci, vă voi supune spre aprobare prima frază, la acest articol, fraza care este şi în textul iniţiatorului şi, pe urmă, cea de a doua s-a propus eliminarea ei, deci o supun separat la vot.

Deci, pentru prima frază, voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

A doua frază, s-a propus eliminarea ei.

Voturi pentru eliminare? 15, insuficient pentru a trece.

Deci vă supun spre aprobare fraza a doua, în formularea comisiei şi agreată de iniţiator.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat şi fraza a doua.

Art.4, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Adoptat.

Art.5, nr.crt.9 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.6, nr.crt.10 din raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.7, nr.crt.11 din raport. Intervenţii?

Da, vă rog.

Din partea iniţiatorului.

Doamna Rodica Boeriu:

La art.7, la lit.a), pentru acurateţe juridică şi ortografie corectă...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sunteţi pe textul comisiei, însă?

Doamna Rodica Boeriu:

Da, sunt pe textul comisiei.

Deci la lit.a): "Examinarea activităţii băncii debitoare, în raport cu situaţia de fapt, întocmirea unui raport amănunţit asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la încetarea de plăţi, cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă", şi nu "care le-ar fi imputabilă", că le este imputabilă activitatea lor sau lipsa de activitate, deci cu menţionarea persoanelor "cărora le-ar fi imputabilă şi supunerea", mai departe textul comisiei.

Şi mai am o observaţie la lit.c): "de asemenea, introducerea la tribunal de acţiuni", deci pe textul comisiei, "de acţiuni pentru anularea actelor frauduloase", este o enumerare, de fapt, "încheiate de banca debitoare, în dauna drepturilor creditorilor, precum şi a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operaţiuni comerciale încheiate de banca debitoare". Deci "a unor operaţiuni", şi nu "a căror operaţiuni", "a unor operaţiuni încheiate de banca debitoare şi a constituirii unor garanţii acordate de aceasta".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Comisia este de acord.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu sunt.

Vă voi supune întregul art.7, cu amendamentele propuse. Deci unul este o corectură de limbă română, la lit.a) şi, de asemenea, la c), făcute de iniţiator.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.8, nr.crt.12. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.9.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.10, nr.crt.13. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.11, nr.crt.14. Deci, art.11 preambul. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.a), nr.crt.15.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.b). Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.c), nr.crt.16. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc. (Doamna Rodica Boeriu, din partea iniţiatorului, doreşte o intervenţie.)

Da, scuzaţi! Spuneţi! La microfon doamnă, ca să se audă şi să se consemneze în stenogramă.

Doamna Rodica Boeriu:

La lit.c) fraza se încheie cu "cel mai scăzut practicat pe piaţa bancară, nu "pe piaţă bancare".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

"Piaţa bancară".

Comisia? Este o eroare de dactilografie probabil. Alte intervenţii nu sunt.

Voturi pentru cu această corectură, nr.crt.16. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Literele d) şi e). Intervenţii nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Primul alineat în ansamblul său. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2, nr.crt.17, eliminare. Intervenţii nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3, nr.crt.18. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.11 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.II în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.III, titlul, nr.crt.19. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.12, nr.crt.20, primul alineat. Intervenţii nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.12 în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.13, nr.crt.21 din raport. Voturi pentru? Da, doamnă, vă rog, poftiţi. Iniţiatorul.

Doamna Rodica Boeriu:

În art.13, la pct.21 din raport propunem ca în loc de "Procedura de falimentare a unei bănci", pentru că această procedură nu este un scop în sine, să falimenteze băncile, propunem "Procedura falimentului unei bănci se porneşte".... ş.a.m.d.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, deci atât. Comisia? De acord. Mai sunt alte intervenţii? Nu sunt. Deci, cu această corectură, şi anume fraza să înceapă cu "Procedura falimentului unei..." ş.a.m.d. textul.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.14, nr.crt.22. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Deci, primul alineat aprobat.

Alin.2, intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.14, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.15, preambul. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.15 lit.a), nr.crt.23. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Literele b), c) şi d). Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.15, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.16. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.17. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Da, la art.17, vă rog, doamnă. Deci, este text nemodificat de comisie. Vă rog.

Doamna Rodica Boeriu:

Este text nemodificat de comisie, dar având în vedere că s-a modificat art.2...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, vorbiţi în microfon ca să se audă.

Doamna Rodica Boeriu:

Având în vedere că s-a modificat art.2 alin.1 lit.a), deci, în sensul că "banca nu a onorat integral plăţile creanţelor certe, lichide şi exigibile", se impune această modificare şi la art.17.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, spuneţi exact cum să fie textul.

Doamna Rodica Boeriu:

"Banca Naţională a României, în calitatea sa de autoritate de supraveghere bancară, va putea introduce cerere împotriva băncii faţă de care s-au aplicat măsuri de supraveghere şi administrare specială care nu au condus la redresarea băncii aflată în situaţia de a nu fi onorat integral plăţile", pentru că aici apare "în încetare de plăţi".

Deci, prin înlocuirea termenului de "încetare de plăţi" de la art.2 alin.1, lit.a) considerăm că se impune şi aici modificarea.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, textul să fie: "la redresarea băncii aflată în situaţia de..."

Doamna Rodica Boeriu:

"...de a nu-şi fi onorat integral plăţile", sau "de a nu fi onorat plăţile şi căreia i s-a retras autorizaţia de funcţionare."

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Comisia, vă rog să vă spuneţi punctul de vedere cum să fie textul, şi să vedem dacă mai sunt alte intervenţii şi după aceea supunem la vot.

Domnul Decebal Traian Remeş:

Ne însuşim punctul de vedere pentru a corela cu articolele precedente.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, "la redresarea băncii aflată în situaţia de neonorare a plăţilor" , "de neonorare integrală a plăţilor".

Aici să fie " băncii aflate în situaţia de neonorare integrală a plăţilor şi căreia...", curge textul mai departe.

Deci, alte intervenţii nu sunt.

Voturi pentru, cu acest amendament? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.18. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.19 primul alineat, nr.crt.24. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Nr.crt.25. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Nr.crt.26. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Nr.crt.27. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Da, vă rog. Din partea iniţiatorului.

Doamna Rodica Boeriu:

Exact. Deci, la art.19 alin.2, care devine alin.4, propunem înlocuirea sintagmei: "procedurii falimentare a băncii debitoare". În primul rând pentru că "procedura falimentară" are un sens peiorativ, are un sens negativist şi nu este într-un limbaj juridic. "Începerea procedurii falimentului băncii debitoare va fi comunicată de îndată fondului de garantare", nu "procedura falimentară".

Şi aceeaşi observaţie o am la art.20, deci, la pct.28, care urmează "privind începerea procedurii falimentare a băncii debitoare", deci, înlocuirea...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

"falimentare ..." cu "falimentului băncii..."

Doamna Rodica Boeriu:

... cu "falimentului băncii". Aşa este şi în titlul legii.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sigur, este o corectură necesară în text.

Supun votului nr.crt.27, ultimul alineat al art.19, cu acest amendament, agreat de comisie.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.19 în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.20, nr.crt.28 din raport, cu aceeaşi corectură, introducerea sintagmei "procedurii falimentului băncii".

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Da, vă rog. Doamna deputat Paula Ivănescu, chestiune de procedură. Vă rog.

Doamna Paula Ivănescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat vă propun o pauză de consultare înaintea votului de la 11,30.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă mulţumesc, mi-a spus şi domnul deputat Sassu că doreşte această pauză de consultare pentru grupul dumneavoastră, motiv pentru care, la ora 11,15-11,20 voi da această pauză pentru un sfert de oră.

Doamna Paula Ivănescu (din bancă):

Numai până ne ducem şi ne întoarcem consumăm timpul.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, totuşi am convenit să fie către 11,15, aşa, mai stăm câteva minute şi vă dau pauza respectivă.

Continuăm cu nr.crt.29 din raport. Intervenţii dacă sunt? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Nr.crt.30 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.III, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În acest moment dau pauza cerută de Grupul parlamentar al Partidului Democrat. Rog însă ca la ora 11,30, liderii de grupuri, viceliderii de grupuri să ia toate măsurile necesare pentru asigurarea prezenţei şi a bunei desfăşurări a voturilor care vor avea loc, voturi finale, după care, evident, vom continua cu dezbaterea acestui proiect de lege.

- după pauză -

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rog Grupul parlamentar al Partidului Democrat, care a cerut această întrerupere, să vină în sală, pentru că dânşii mai sunt de venit. Toate celelelalte grupuri au făcut o mobilizare cât se poate de bună.

Onoraţi colegi,

O să vă rog să vă ocupaţi locurile în sală pentru ca să putem trece la voturile finale programate pentru ziua de astăzi.

Deci, rog să vă ocupaţi locurile în sală! Rog să-i lăsaţi pe domnii miniştri să poată să fie şi dânşii atenţi la ce se votează.

Onoraţi colegi,

Trecem la votul final asupra unui număr de 5 proiecte de lege. Eu vă propun votul deschis şi trecem la primul vot, asupra proiectului de Lege privind Statutul Băncii Naţionale a României, lege cu caracter ordinar.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate fost adoptat acest proiect de lege. (Aplauze.)

Proiectul Legii activităţii bancare, tot o lege cu caracter ordinar.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Deci, au fost adoptate două legi cu o importanţă deosebită şi trecem la următoarea.

Este vorba de raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.40/1997 pentru modificarea şi completarea Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale, o lege care are un caracter organic.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 2 abţineri.

Cu 2 abţineri a fost adoptat şi acest raport al comisiei de mediere.

Trecem la raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii arendării, nr.16/1994. Este o lege cu caracter organic şi vă supun spre aprobare acest raport.

Voturi pentru? Vă rog să număraţi!

Deci, 169 pe partea dreaptă plus 10 pe partea stângă egal 179 de voturi pentru. (Aplauze.)

Vă rog. Voturi împotrivă? Şi vă rog să le număraţi.

93 pe partea stângă, plus două, deci, 95 de voturi împotrivă.

Abţineri? Vă rog să verificaţi dacă sunt.

Deci, 8 abţineri.

A fost adoptat acest raport al comisiei de mediere cu 179 de voturi pentru, 95 împotrivă şi 8 abţineri, referitor la o lege cu caracter oraganic.

Ultima lege: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.42/1997 cu privire la îmbunătăţirea protecţiei sociale pentru persoanele care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă şi pentru urmaşii celor care au decedat ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989, ori în legătură cu evenimentele revoluţionare din decembrie 1989. Este tot o lege cu caracter organic.

Vă supun spre aprobare acest proiect de lege.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Cu 2 voturi împotrivă şi 2 abţineri a fost adoptat şi acest proiect de lege.

Vreau să vă mulţumesc pentru prezenţa pe care aţi asigurat-o pentru acest vot final.

Continuăm cu proiectul de Lege privind procedura lichidării judiciare a băncilor.

Suntem la titlul cap.IV. Intervenţii la titlul cap.IV? Nu sunt.

Voturi pentru?

S-a adoptat nr.crt.31 din raport.

Nr.crt.32 din raport, referitor la primul alineat. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Vă rog doamnă, poftiţi. Iniţiatorul.

Da, doamnă dacă este vorba de aceeaşi corectură... Vă rog poftiţi la microfon şi spuneţi despre ce este vorba.

Îi rog pe colegii deputaţi să-şi ocupe locurile în sală şi să păstreze liniştea, pentru că mai avem până la pauză şi sper să putem trece şi această lege, da? Vă rog, doamnă. Iniţiatorul.

Doamna Rodica Boeriu:

La pct.32 din raportul comisiei, referitor la art.58 alin.1, care se propune să devină art.22, pentru evitarea, în primul rând, a expresiei duble de "bănci falimentare" în aceeaşi frază şi pentru evitarea sintagmei "ajunsă în încetare de plăţi" sau "ajunsă în stare de faliment", propunem următorul text: "Tribunalul poate dispune ca o parte din pasivul băncii ajunsă în încetare de plăţi să fie suportat de către membrii organelor de conducere - administratori, directori - şi de cenzori, după caz, care au contribuit la falimentul acesteia prin una din următoarele fapte". Am mutat, pe de o parte, cratima, pentru că cenzorii nu fac parte din organele de conducere ale băncii, administratorii şi directorii da, cenzorii nu.

Deci, cratima se mută după directori şi textul urmează: "şi de cenzori, după caz, care au contribuit la falimentul acesteia prin una din următoarele fapte."

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia?

(Doamna deputat Viorica Afrăsinei solicită să ia cuvântul.)

Da, de procedură. Imediat vă dau cuvântul.

Domnul deputat Emil Popescu. (Rumoare.) Aşteptaţi un pic!

Am o rugăminte, onoraţi colegi. Dacă aveţi de discutat cu colegii miniştri, vă rog frumos să o faceţi pe culoare, în aşa fel încât să nu deranjăm activitatea noastră aici, în plen.

Vă rog foarte mult să faceţi acest lucru, pentru că este foarte mult zgomot şi este o situaţie anormală. Nu putem să desfăşurăm o şedinţă de plen de Cameră în aceste condiţiuni.

Rog pe ceilalţi colegi să-şi ocupe locurile în sală, pentru a putea continua. Domnul deputat Emil Popescu, vă rog.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor,

Comisia juridică este de acord cu propunerea făcută de iniţiator, dar cu o mică schimbare care ni se pare importantă, şi anume, nu sintagma "care au contribuit la...", ci "dacă au contribuit la...", pentru că schimbă complet sensul. Este o condiţie care va trebui să fie demonstrată, angajarea acestei forme de răspundere a unei părţi din pasiv a celui ce nu mai poate să facă plăţi, această angajare de răspundere trebuie să fie făcută numai dacă acele persoane enumerate au contribuit cu adevărat la... Deci, trebuie schimbat, da? Sunteţi de acord. Mulţumim.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul este de acord cu aceasta? Da.

Comisia? Sunteţi şi dumneavoastră de acord.

Deci, nr.crt.32.

Doriţi să mai interveniţi? (Se adresează doamnei deputat Viorica Afrăsinei.) Supun la vot şi vă dau cuvântul imediat, da?

Deci, vă rog să fiţi atenţi. Vă supun la vot nr.crt.32 din raport cu amendamentele propuse de iniţiator şi de domnul deputat Emil Popescu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Am o rugăminte, dacă mai sunt persoane care doresc să discute cu domnii miniştri să o facă pe culoare.

Doamna deputat Viorica Afrăsinei. Vă rog frumos doamnă, aveţi cuvântul.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule preşedinte de şedinţă,

De fapt intervenţia mea era exact în sensul în care dumneavoastră aţi anticipat şi aţi rugat sala să facă linişte. Deci, în temeiul art.128 din Regulament, voiam să vă rog pe dumneavoastră, în calitatea pe care o aveţi, de conducător al acestei şedinţe, să rugaţi colegii a face ordine în sală din respect pentru domnii invitaţi, din respect pentru noi înşine.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc. Este ceea ce încerc să fac pentru că o şedinţă a Camerei Deputaţilor trebuie să se ţină în condiţii normale de lucru, şi nu în zgomot, gălăgie sau dezordine.

Lit.a). Intervenţii nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.b), nr.crt.33 din raport. Intervenţii? Da, iniţiatorul vă rog.

Doamna Rodica Boeriu:

La pct.33 din raport, la art.58 alin.1 lit.b), devenit art.22, se propune eliminarea cuvântului "debitoare", adjectivul de pe lângă substantivul "bancă", numai la lit.b). Dar strictă legătură cu această eliminare au şi lit.e) şi f).

Deci, propunerea noastră este ca pct.33 să se completeze cu eliminarea cuvântului "debitoare" şi de la lit.e) şi f).

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia este de acord? Da? Bun.

Deci, cu această observaţie - cuvântul "debitoare" să fie eliminat şi de la lit.e) şi f), ulterior -, vă supun spre aprobare numărul curent 33 din raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct. c), d), e), f) şi g), cu eliminarea cuvântului "debitoare" de la e) şi f), dacă mai sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Primul alineat în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Eu o să iau articolele cu numerele care sunt aici, renumerotarea este trecută în raport.

Deci, art.58, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.59, numărul curent 34 din raport. Este vorba de renumerotare numai.

Intervenţii? Nu sunt.

Iniţiatorul. Vă rog, doamnă.

Doamna Rodica Boeriu:

Intervenţia priveşte deopotrivă pct.34, 35 şi 36. Deci, la toate cele trei articole, a căror renumerotare se propune în raport, 23, 24 şi 25, trimiterea la art.58 alin.1 din proiectul de lege trebuie înlocuită cu trimitere la art.22 din legea care ....

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Evident, aceasta este o chestiune pe care o rezolvă Departamentul tehnico-legislativ, efectiv, e o corelare absolut necesară.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu sunt.

Numărul curent 34.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Numărul curent 35.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Numărul curent 36.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Numărul curent 37 din raport.

Intervenţii? Da. Iniţiatorul, vă rog.

Doamna Rodica Boeriu:

La pct.37 din raport, art.26 nou, se propune următorul text: "O procedură de faliment va fi închisă atunci când tribunalul a aprobat raportul final, toate fondurile sau bunurile din averea băncii falimentare au fost distribuite ...." şi aşa mai departe.

Solicităm ca începutul textului să fie următorul... Pentru acurateţe juridică şi pentru certitudine juridică nu vorbim de o procedură ipotetică. Aici, noi reglementăm procedura existentă. Şi atunci, am începe cu: "Procedura falimentului va fi închisă atunci când tribunalul a aprobat raportul final, toate fondurile sau bunurile din averea băncii debitoare au fost distribuite şi fondurile nereclamate au fost ...." şi aşa mai departe, până la sfârşitul articolului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, propuneţi înlocuirea lui "falimentare" cu "debitoare"? "Procedura", am înţeles, dar propuneţi şi înlocuirea "băncii falimentare" cu "băncii debitoare".

Comisiile? De acord.

Deci, începe cu "procedura" şi acolo unde apare "băncii falimentare" devine "băncii debitoare".

Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Capitolul IV, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul Capitolului V.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.62, numărul curent 38 din raport.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.63, numărul curent 39 din raport.

Intervenţii? Da. Iniţiatorul, vă rog.

Doamna Rodica Boeriu:

Propunem, în locul textului de la pct.39 din raport, următorul text: "Procedurile de reorganizare şi lichidare judiciară a băncilor, deschise până la data intrării în vigoare a prezentei legi, - deci nu până la data punerii în aplicare a prezentei legi; e vorba de procedurile prevăzute în legea veche, care sunt de reorganizare şi lichidare judiciară aşa s-au chemat până în momentul adoptării acestei legi - vor fi continuate şi închise, în condiţiile Legii nr.64/1995 privind procedura reorganizării şi lichidării judiciare, în forma publicată în Monitorul Oficial al României Partea I-a, nr.130 din 29 iunie 1995".

Este o dispoziţie tranzitorie, şi în textul propus de comisie se făcea un hibrid între titlul noii legi şi o procedură care s-a aplicat până în momentul în care această lege urmează să intre în vigoare. De fapt, o dispoziţie similară veţi găsi şi în art.IV din Ordonanţa Guvernului nr.58/1997.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisiile?

Am o rugăminte: să vă puneţi de acord textul, împreună cu iniţiatorul.

Domnul Traian Decebal Remeş:

Comisiile sunt de acord cu propunerea iniţiatorului, dar în final, datorită faptului că a apărut între timp şi o ordonanţă de urgenţă care a modificat şi completat legea, după tot ce a spus doamna să scriem: "cu modificările ulterioare" şi aşa să încheiem acest articol.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

De acord? Iniţiatorul?

Doamna Rodica Boeriu:

Da, de acord.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. O să vă rog atunci, doamnă, să citiţi dumneavoastră, pentru stenogramă, textul corect, ca să îl supun la vot. Textul convenit, da? Vă rog să poftiţi la microfon, să citiţi textul de la microfon pentru stenogramă, textul în forma convenită cu comisiile.

Doamna Rodica Boeriu:

Art.28 nou, fostul art.63: "Procedurile de reorganizare şi lichidare judiciară a băncilor, deschise până la data intrării în vigoare a prezentei legi, vor fi continuate şi închise, în condiţiile Legii nr.64/1995 privind procedura reorganizării şi lichidării judiciare, cu modificările şi completările ulterioare".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisiile? De acord.

Alte intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.64. numărul curent 40 din raport.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Şi ultimul articol - art.65, numărul curent 41 din raport.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Capitolul V, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Este o lege cu caracter ordinar şi în momentul de faţă noi nu avem cvorumul pentru a o supune votului final. Eu propun votul final pentru ziua de joi, la ora 10,00-10,30, în funcţie de cum o să putem să avem cvorumul pentru vot final.

În acest moment dau o pauză.

La ora 13,30 ne revedem pentru a continua cu proiectele de lege de pe ordinea de zi.

După pauză

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Rog Grupul parlamentar PUNR, care sper că nu este chiar în grevă parlamentară, să îşi trimeată reprezentanţii în sală, lucru valabil şi pentru alte grupuri, ca să putem să ridicăm şi mai mult actualul cvorum.

Continuăm şedinţa noastră de astăzi. Domnul deputat Trifu mi-a cerut cuvântul pentru o declaraţie. Vă rog.

Domnul Romeo Marius Trifu:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Am cerut cuvântul pentru a anunţa hotărârea mea de a demisiona din Comisia parlamentară pentru aplicarea Legii nr.42, cea privind situaţia revoluţionarilor .... etc.

Motivele acestei hotărâri, acestei demisii, sunt mai multe. În primul rând, primul motiv este că Birourile permanente ale Camerelor nu au tratat, potrivit regulamentelor, constituirea şi funcţionarea acestei comisii - comisie specială, care însă trebuia constituită la fel ca şi comisiile permanente ale Camerei. Pe cale de consecinţă, această comisie a fost lipsită complet de orice logistică şi posibilitate concretă de a-şi exercita activitatea. Deşi, împreună cu un grup de colegi, în special din Camera Deputaţilor, am făcut intervenţii pentru corectarea acestei stări de lucruri, ea a trenat în continuare şi trenează şi la ora actuală. Poate că demisia mea, precedată de demisia domnului senator Săndulescu, a domnului deputat Zoner, să constituie un semnal de alarmă pentru cele două conduceri, în vederea reconsiderării punctului de vedere asupra funcţionalităţii acestei comisii.

Un alt motiv al demisiei îl constituie faptul că, aşa cum a spus şi colegul Zoner, se fac tot felul de declaraţii, se lucrează, chipurile, în această comisie, fără ştirea plenului comisiei, a membrilor acestei comisii, chestiune pe care eu personal o consider ilegală, chiar periculoasă şi de natură să scoată eventual revoluţionarii din nou în stradă şi să provoace crize şi conflicte în rândul celor care ar urma să beneficieze de drepturile aplicării Legii nr.42.

De asemenea, vreau să spun că senzaţia mea este că, având în vedere şi numeroasele intenţii de modificare a acestei Legi nr.42, însoţite şi de nefuncţionalitatea comisiei care trebuia s-o aplice, este poate şi o chestiune deliberată, menită să şteargă poate din conştiinţa unora faptul că în România în 1989, în decembrie 1989, a avut loc o revoluţie, chestiune care mie mi se pare gravă în ceea ce priveşte conştiinţa şi morala generală pe care ne-o reclamăm.

Iată de ce, pe lângă demisie, am dorit să mai anunţ şi faptul că renunţ la certificatul de revoluţionar, pe care de altfel nici nu l-am folosit niciodată.

Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

După această intervenţie, o să-l rog pe domnul deputat să depună cererea, eventual şi în scris, la secretariatul general.

Vă cer sprijinul să continuăm activitatea noastră, conform ordinii de zi, cu proiectul de Lege privind cantinele de ajutor social.

Acestui proiect de lege, în data de 15 septembrie 1997 i-am aprobat dezbaterea în procedură de urgenţă. O să rog comisia să propună cei doi timpi - timpul total şi timpul de dezbatere pe articole.

Vă rog. Domnul deputat Iliescu, preşedintele Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Domnul Valentin Iliescu:

Stimaţi colegi, comisia vă propune ca timp global pentru acest proiect de lege 60 de minute. Timpul afectat pentru fiecare articol - 3 minute.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă supun spre aprobare aceşti doi timpi.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, au fost adoptaţi timpii.

Conform prevederilor noastre, trecem la dezbaterea proiectului de lege direct pe articole.

Începem cu titlul legii.

Dacă au fost amendamente respinse? N-au fost.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.1. Amendamente respinse? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.2 alin.1, numărul curent 1 din raport.

Dacă au fost amendamente respinse? N-au fost.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.2 alin.2.

Este o chestiune de amendament respins. Da, vă rog. Domnul deputat Sârbu.

Domnul Marian Sârbu:

Stimaţi colegi,

În articolul pe care l-am votat anterior, la lit.g) se vorbeşte despre faptul că "Poate beneficia de serviciile prestate de cantinele de ajutor social orice persoană care temporar nu realizează venituri din motive neimputabile acesteia". Deci, o condiţie esenţială pentru ca cineva să poată merge la cantina de ajutor social este şi aceea de a nu realiza venituri din motive neimputabile ei.

Iniţiatorul ne propune însă, în articolul despre care vorbim, ca aceste prestări de servicii pentru persoanele care pot beneficia în mod temporar de serviciile prestate de cantinele de ajutor social, să fie limitate doar la 90 de zile. Este ca şi cum am spune că oamenii aceştia pot fi lipsiţi de venituri timp de 90 de zile şi pot veni să mănânce la cantinele de ajutor social, iar după 90 de zile, ei devin, dintr-odată probabil, posibili deţinători de venituri dar, în orice caz, nu mai pot beneficia de acest serviciu.

După opinia mea, este o greşeală. În mod normal şi peste tot în lume cei care beneficiază de servicii de asistenţă socială, mai ales la candinele de ajutor social, beneficiază pentru perioade nelimitate în timp, pentru că serviciul se acordă celor care nu au posibilitate să-şi asigure hrana în mod normal, aşa cum este prevăzut şi în lege.

Deci, n-am înţeles de ce iniţiatorul a limitat numai la 90 de zile perioada în care un om poate veni să mănânce la cantina de ajutor social, în condiţiile în care, repet, el vine acolo pentru că nu are venituri, din motive neimputabile lui.

Consider că atât timp cât un om nu realizează venituri din motive care nu-i sunt imputabile, deci el este în situaţia respectivă din motive care nu i se pot imputa, el trebuie să beneficieze de serviciile unei cantine de ajutor social în toată perioada în care se află în această situaţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, dumneavoastră aţi propus eliminarea alin.2.

Sigur că, în conformitate cu Regulamentul nostru, eu sunt obligat ....

Domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte, sigur că există o soluţie, cea pe care a propus-o domnul deputat Marian Sârbu, de eliminare, dar eu zic că totuşi textul actual ar putea fi amenajat, în sensul că: "Persoanele prevăzute la alin.1 lit.g) beneficiază de serviciile cantinelor de ajutor social în condiţiile prevăzute de prezenta lege, până la data la care vor realiza veniturile necesare".

Adică să nu limităm în timp, dar nici să nu eliminăm textul. Să existe posibilitatea să beneficieze în continuare, până la data la care se va face dovadă că realizează venituri, astfel încât aceste servicii să nu îi mai fie acordate.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Sârbu, autorul amendamentului respins. Vă rog.

Domnul Marian Sârbu:

Ceea ce propune domnul deputat Gaspar este, după părerea mea, inutil, întrucât ceea ce spune dumnealui, se circumscrie tuturor condiţiilor în raport cu care cineva poate să beneficieze de cantinele de ajutor social.

Vă reamintesc faptul că la lit.e) se spune: "persoanele care au împlinit vârsta de pensionare, aflate în una din următoarele situaţii: sunt izolate social, nu au susţinători legali, sunt lipsite de venituri", după cum chiar condiţiile generale, care privesc accesibilitatea, eligibilitatea fiecărui individ, ca urmare a anchetei sociale, de a merge sau nu la cantina de ajutor social, sunt prevăzute în textele pe care le-am votat deja.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, în conformitate cu Regulamentul nostru ......

Dar, ştiţi, în timpul dezbaterilor .... Totuşi, vă dau cuvântul. I-am dat cuvântul domnului deputat Gaspar, vă dau şi dumneavoastră cuvântul. Din partea iniţiatorului.

Doamna Norica Niculai (secretar de stat la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale) :

Iniţiatorul solicită respingerea acestui amendament. Textul de la alin.2 se adresează unei categorii corect circumstanţiate, deci persoane care temporar nu realizează venituri. Dacă nu am limita în timp acordarea acestei prestaţii, ar însemna, per a contrario, să încurajăm un tip de viaţă care nu este apropiat de ceea ce normal ar trebui să fie, adică de încercarea de a-şi găsi un loc de muncă, şi am face din această prestaţie o prestaţie la care anumite categorii de persoane permanent apelează.

Pentru acest motiv, noi considerăm că textul propus de iniţiator este textul care circumstanţiază corect situaţia şi care răspunde spiritului legii.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Sârbu.

Domnul Marian Sârbu:

Îmi pare rău că nu pot fi acord cu doamna secretar de stat. Pentru integrarea în muncă, pentru facilităţi, să spunem aşa, de reintrare pe piaţa muncii, există măsuri diferite, măsuri separate. A spune că un om nu trebuie să beneficieze de o cantină de ajutor social decât 90 de zile, pentru că altfel îl încurajăm să vină foarte des, sau să folosească banii statului pentru această cantină, înseamnă refuzul de a-i asigura o masă, sau două mese, ceea ce înseamnă serviciile respective la cantina de ajutor social, chiar şi în situaţii în care, repet, nu e vina lui. Şi legea prevede expres acest lucru. Nu este vorba de folosirea cantinelor de ajutor social de către cei care nu vor să muncească.

Deci, inducerea în opinia publică a unei astfel de idei este falsă. Este o încercare de a denatura sensul legii şi până la urmă a serviciilor pe care le prestează cantinele de ajutor social.

Un om care nu din vina lui... - şi este modelul Uniunii Europene, a cărei Cartă în ceea ce priveşte drepturile omului şi drepturile sociale am şi semnat-o, spune foarte clar că un om aflat în nevoie, deci care este lipsit de venituri fără vina lui, trebuie să beneficieze de serviciile de asistenţă socială.

Deci, nu sunt de acord cu opinia doamnei secretar de stat şi vă propun, domnule preşedinte, să supuneţi la vot eliminarea alineatului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog. Domnul deputat Kerekes.

Domnul Károly Kerekes:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Apreciez intervenţia domnului Sârbu, ca reprezentant al opoziţiei, dar aş vrea să remarc faptul că aceste cantine de ajutor social existau şi în '92.

Prin Hotărârea Guvernului României nr.290 s-a reglementat această chestiune şi aş vrea să reamintesc celor care eventual nu sunt de acord cu mine că în această hotărâre a Guvernului s-a prevăzut şi atunci acordarea acestor drepturi pe o perioadă de 90 de zile.

Ceea ce apare în această lege, propus de către iniţiator, nu este o idee inedită. Deci, a fost preluată din timpul acela.

Nu numai prin aceasta aş vrea să argumentez limitarea în timp a acordării acestor drepturi, ci şi prin faptul că şi alte drepturi de asistenţă socială sunt limitate în timp şi vă rog să observaţi că şi la ajutorul de şomaj este, de asemenea, limitată acordarea acestui drept.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Sârbu, autorul amendamentului respins de comisie. Vă rog.

Domnul Marian Sârbu:

Tocmai, că în comisie ne-am combătut, ca să zic aşa, pe argumente şi de aceea venim în faţa dumneavoastră, ca să vă aducem în faţă toate argumentele posibile, pentru ca dumneavoastră să decideţi.

Deci, ceea ce spune domnul Kerekes este incorect.

Vă repet: în această lege sunt luate, să zic aşa, toate prevederile pentru ca să nu se abuzeze de serviciile prestate de cantinele de ajutor social, din moment ce într-un articol expres - ceea ce nu a existat în legislaţia anterioară - prevedem clar faptul că nu pot beneficia decât cei care nu realizează venituri, din motive neimputabile. Cred că trebuie să înţelegem odată pentru totdeauna filozofia acestei prestări de servicii.

Repet, în Uniunea Europeană orice om care nu realizează venituri, fără să fie vinovat pentru această situaţie, beneficiază de servicii de asistenţă socială. Mai mult decât atât, dumneavoastră cunoaşteţi foarte bine cât de grele sunt costurile sociale ale restructurării. Vorbim de restructurare foarte des. Am aprobat săptămâna trecută 50 de milioane de dolari împrumut de la Banca Mondială pentru suplimentarea, ca să zic aşa, a serviciilor de asistenţă socială sau şi pentru aceste servicii. Este anormal, ca în timp ce o parte din ce în ce mai mare de oameni suferă pentru efectele acestea grave ale restructurării şi aprobăm chiar împrumuturi în acest sens, să limităm în mod drastic acordarea serviciilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu cred că trebuie să trecem la vot. Există acest amendament, propus de domnul deputat Sârbu, care prevede eliminarea paragrafului alineatului 2 de la art.2. Amendament care a fost respins de comisie şi de iniţiator în discuţiile care au avut loc la comisie. Fiind vorba de o eliminare, eu vă supun la vot, urmând să trecem mai departe. Dacă dumneavoastră veţi decide cu votul.

Pentru eliminarea acestui articol, voturi pentru? Vă rog să număraţi câte voturi sunt pentru. 39 de voturi pentru. Este insuficient pentru a trece acest amendament.

Domnul deputat Mitrea doreşte o chestiune de procedură.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte,

Este evident, pentru cei care suntem sus, că nu avem cvorum în acest moment. Deci, nu putem să considerăm că a fost respins un amendament, pentru că a îndeplinit numai 37 de voturi, când în sală suntem vreo 70-80 de oameni. Trecem la numărarea cvorumului şi stabilim cvorumul şi după aceea votăm. De fapt altă soluţie nu există. Eu propun în numele grupului să verificăm cvorumul în sală.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, dumneavoastră ca vicelider de grup puteţi să cereţi lucrul acesta, ceea ce vom şi face acum. Vom verifica, cu ajutorul dumneavoastră, şi a domnului secretar Kovacs, cvorumul care trebuie să fie de 142 - cvorumul de lucru. Vă rog.

Rezultă că suntem sub cvorumul de lucru, deci voi cere liderilor de grupuri să rezolve această chestiune care ne împiedică să ne continuăm lucrările. Nu dau pauză, voi cere doar liderilor să trimită colegii aici.

Se pare că am găsit o soluţie, se pare că iniţiatorul împreună cu autorul amendamentului şi cu comisia au găsit o soluţie pentru acest text. O să-l rog pe domnul secretar Mitrea să poftească aici, ca să putem continua lucrările.

Domnul deputat Iliescu, din partea comisiei. Vă rog.

Domnul Valentin Iliescu:

De comun acord comisia cu iniţiatorul am convenit ...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Şi cu autorul amendaemtnului...

Domnul Valentin Iliescu:

Bineînţeles, cu acordul colegului nostru domnul Sârbu, am convenit să majorăm această perioadă de la 90 de zile la 180 de zile. Amendamentul a fost propus de domnul deputat Acsinte Gaspar împreună cu colegul Sârbu şi iniţiatorul a fost de acord.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În acest condiţii, vă supun spre aprobare nr.crt.2 din raport cu modificarea respectivă, "în loc de 90 - 180 de zile".

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

A fost adoptat.

Alin. 3, amendamente respinse nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.2, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.3 nr.crt.3 din raport. Intervenţii? Dacă au fost amendaemnte respinse. Nu au fost.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.4, amendamente respinse. Nu au fost.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.5, nr.crt.5 din raport. Amendamente respinse nu au fost.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.6 la primul alineat e vorba de înlocuirea unei sintagme. Amendamente respinse nu au fost.

Primul alineat cu propunerea comisiei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Al doilea alineat, amendamente respinse nu au fost.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Abţineri?

Unanimitate.

Art.6 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.7, nr.crt.7 din raport. Amendamente respinse nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.8, da, aveţi o intervenţie. Dacă e o greşeală de dactilografiere, vă rog s-o rectificaţi. Domnul deputat Sârbu.

Domnul Marian Sârbu:

Este o greşeală - "Baza materială necesară funcţionării cantinelor de ajutor social şi controlul activităţii acestora se asigură..." nu "... este asigurată de consiliile locale." Este un dezacord gramatical. Deci, corect este "se asigură".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Înţeleg că nu sunt probleme la iniţiator. Comisia îşi asumă această eroare de dactilografiere. Deci nr. 8 din raport cu acest amendament.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 9, nr.9 din raport. Nu sunt intervenţii. Amendamente respinse nu au fost.

Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.10, amendamente respinse. Nu au fost.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.11, nr.crt.10 din raport. Amendamente respinse nu au fost.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.12, nr.crt.11 din raport. Amendamente respinse? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.13, nr.crt.12 din raport. Amendamente respinse nu au fost.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.14, amendamente respinse. Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.15. Amendamente respinse. Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.16. Amendamente respinse nu au fost.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.17. Amendamente respinse nu au fost.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Acest proiect de lege fiind o lege organică, votul final, deci în momentul de faţă avem cvorumul de lucru, ca urmare a apelului făcut către liderii de grupuri, votul final îl vom da joi în cursul dimineţii în jurul orei 11. Da, ora 10 am dat la legea cealaltă. Deci 10- 10,30 în cele din urmă, împreună cu celelalte legi. În principiu, cred că n-o să fie probleme.

Vă fac o comunicare: Comisia parlamentară pentru controlul aplicării Legii nr.42/1990 pentru cinstirea eroilor martiri şi abordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 ţine şedinţă miercuri 5 nov.1997 la orele 14 la Senat în spatele Sălii Omnia şi sunt invitaţi deputaţii: Constantin Aferăriţei, George Dragu, Francisc Barany şi Daniela Buruiană.

Continuăm cu proiectul de Lege privind sistemul naţional de decoraţii al României.

Rog comisia specială care a fost instituită de noi pentru acest proiect de lege să ocupe locurile comisiei. Domnule deputat Rizescu, domnule deputat Zoner, nu ştiu ceilalţi membri care sunt, vă rog să vă ocupaţi locurile.

Acum că sunteţi aici, domnule deputat Rizescu, din partea comisiei, dacă doriţi să luaţi cuvântul?

Vă rog, poftiţi la tribună.

Rog persoanele care nu sunt deputaţi să nu stea în sala de şedinţă, există bănci pentru experţi aici în spate. În sala de şedinţe, rog să stea numai deputaţi. Dacă mai sunt alte persoane care nu sunt deputaţi vă rog, trebuie să părăsească sala. Lucrul acesta cu părăsitul sălii nu este valabil şi pentru colegii deputaţi.

Domnul Sergiu Rizescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În sfârşit, după 4 ani de zile, de încercări şi stăruinţe acest proiect de lege a ajuns în dezbaterea Camerei Deputaţilor.

După cum ştiţi, decoraţiile sunt expresia suveranităţii naţionale. Ele sunt acordate cetăţenilor români şi străini pentru servicii aduse statului în timp de pace şi de război. Totodată, ele se acordă şi unităţilor militare pentru fapte de arme deosebite săvârşite de oşteni în serviciul patriei. Un mic istoric cred că se impune a se face. Ele au apărut în antichitate la greci şi la romani şi au luat o formă oarecum definitivă în secolul al XIX pentru a se generaliza întreaga lume în secolul XX.

În Ţările Române primele încercări în acest domeniu s-au datorat lui Barbu Ştirbei, domnitorul Ţării Româneşti, Ioan Cuza, care a înfiinţat "Ordinul Unirii". Primele distincţii instituite oficial ca rezultat al negocierilor cu Guvernul Otoman, iniţiate de principele Carol I au fost Medalia "Virtutea Militară" în 1872, însemnul onorific pentru 18 şi respectiv 25 de ani de serviciu militar. După proclamarea independenţei României în 1877, prima lege votată de Parlament în ziua de 10 mai 1877 a fost Legea de instituire a ordinului naţional "Steaua României" care, împreună cu legile de instituire a distincţiilor create anterior, au conturat primul sistem naţional de decoraţii românşti, cuprinzând ordine, cruci, medalii şi semne onorifice. Ordinele erau organizate pe grade, mare cruce, mare ofiţer comandor, ofiţer, cavaler. Crucile şi medaliile pe clase, iar primele semne onorifice pe clase, cu o singură excepţie "Vulturul României" pentru parlamentar, organizat pe grade. El a fost îmbunătăţit şi modernizat permanent, au fost înfiinţate în decursul timpului ordinele "Coroana României", cu prilejul proclamării Regatului, în 1881 Ordinul "Carol I", în 1906 Ordinul "Mihai Viteazul", în 1916 Ordinul "Ferdinand I", Ordinul "Virtutea aeronautică", "Serviciul Credincios", "Meritul Agricol" în 1936.

Acest sistem de decoraţii, considerat în epocă pe plan internaţional, ca fiind suplu şi modern, apreciat pentru estetica insemnelor este recunoscut în unanimitate de specialişti, ca fiind sistemul de decoraţii tradiţional românesc.

Purtătorii distincţiilor naţionale nu beneficiau de avantaje materiale. Conform aceloraşi reglementări internaţionale, singurele excepţii le făceau anumite decoraţii de război. El a fost desfiinţat la 30 decembrie 1947, o dată cu instituirea republicii şi înlocuit cu un sistem de decoraţii de sorginte sovietică, fără nici o legătură cu tradiţia românească. Insemnele nou create care se acordau în număr nelimitat aveau forme şi purtau denumiri de inspiraţie sovietică. Titlul de "Erou al Muncii Socialiste", "Erou al Republicii Socialiste România", "Maestru Emerit al artei, sportului", "Artist al poporului" etc. oferind în marea lor majoritate drepturi materiale, încălcându-se astfel normele internaţionale de acordare a distincţiilor.

Schimarea regimului politic din România în decembrie 1989 nu a însemnat şi schimbarea legislaţiei în domeniu, aşa încât în prezent este o totală discordanţă între esenţa politică şi economică a societăţii româneşti şi sistemul de decoraţii în vigoare, cel al RSR care răsplăteşte categorii de merite şi servicii comuniste. Astfel, această contradicţie lipseşte statul român de aproape 8 ani de un important atribut al suveranităţii naţionale, acela de a acorda distincţii.

Întârzierea, în abrogarea sistemului de decoraţii comunist, a creat posibilitatea instituirii de către Parlamentul României a unor distincţii purtând denumiri inspirate din vechiul sistem, ajungându-se la o situaţie, cel puţin ciudată, când luptătorii anticomunişti din decembrie 1989 poartă distincţii cu titulatură comunistă sovietică.

Drept urmare, în actuala legislatură, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a doptat o hotărâre prin care s-a înfiinţat această comisie specială pentru a îmbunătăţi propunerea legislativă, privind sistemul naţional de decoraţii al României.

Noul proiect de lege, întocmit în conformitate cu reglementările în domeniu pe plan mondial, este în concordanţă cu prevederile Constituţiei României. El respectă tradiţia istorică românească cuprinzând ordine, cruci, medalii şi semne onorifice, organizate pe grade şi clase.

Sistemul este organizat pe ordine, cruci şi medalii naţionale pe timp de pace şi pe timp de război, ordine şi medalii civile pe domenii de activitate, ordine şi medalii militare pe timp de pace şi pe timp de război. Ordinele, crucile şi medaliile naţionale au insemne deosebite pentru civili şi pentru militari pe timp de pace şi pe timp de război.

Sistemul propus este unitar, complex, în ceea ce priveşte posibilitatea de a răsplăti practic toate categoriile de merite şi servicii civile şi militare, aduse statului român de către cetăţenii săi. Totodată el este un sistem deschis pentru cetăţenii străini, ce contribuie în mod deosebit la dezvoltarea relaţiilor ţărilor lor cu România.

Şi sunt enumerate ordinele naţionale pe domenii şi după aceea pe domenii de activitate, care vor intra în dezbatere.

Vreau să mai adaug că din sistemul naţional de decoraţii face parte şi "Crucea Comemorativă a Revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989", care înlocuieşte toate însemnele create anterior Legii nr.42/1990. Sistemul propus este închis, în sensul că pentru români decoraţiile se conferă în limita numărului de locuri stabilit prin legea fiecărei decoraţii. Aceste prevederi sunt conforme cu practicile internaţionale. Conferirea de distincţii pentru cetăţenii străini nu este limitată şi nu se referă la numărul prevăzut pentru cetăţenii români. Materialele din care sunt confecţionate decoraţiile, sunt precizate în regulamentul fiecărei distincţii în parte. Conform prezentei legi se bucură de avantaje materiale numai purtătorii Ordinului "Mihai Viteazul", ai ordinelor naţionale cu panglică "Virtutea Militară " şi cei ai Medaliei "Virtutea Militară".

Prezentul proiect de lege propune abrogarea legislaţiei în domeniu, apărută până la promulgarea acestei legi, cu excepţia cazurilor menţionate în legea de faţă. Elaborarea şi adoptarea acestui sistem de decoraţii se înscrie ca un eveniment cu implicaţii politice, culturale şi istorice, impune dezbaterea şi adoptarea urgentă a acestui proiect de lege-cadru, a proiectelor de lege şi a regulamentelor fiecărei decoraţii în parte, care asigură recompensarea serviciilor deosebite aduse statului român.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, o să-i dau cuvântul domnului deputat Rădulescu Zoner, din partea Grupului PNL, apoi în cadrul dezbaterilor generale, în care intrăm acum, dau cuvântul şi altor reprezentanţi ai unor formaţiuni politice.

Vă rog.

Domnul Constantin Şerban Rădulescu Zoner:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

După cum am arătat, de altfel, de mai multe ori când am insistat ca să ajungem să discutăm acest proiect de lege, această propunere legislativă, de fapt, spuneam că un sistem de decoraţii proprii, conferirea de ordine şi de medalii de către stat, cetăţenilor săi, pentru servicii deosebite aduse patriei în timp de pace sau de război, este un atribut al suveranităţii naţionale.

De aceea, în trecut, sistemul de decoraţii al României a luat naştere, de fapt, o dată cu proclmarea independenţei noastre naţionale. Primul înalt ordin, înfiinţat în acest context, fiind, de altfel, cum arăta şi domnul preşedinte al comisiei, ca atare, "Steaua României".

Pe măsura evoluţiei procesului de modernizare a României, după 1877, pe plan economic, social şi instituţional, statul român a ajuns să aibă treptat un sistem de decoraţii civile şi militare, ierarhizat şi complex. Nu vreau să repet, ceea ce a spus antevorbitorul şi preşedintele comisiei, dar consider şi de datoria mea să subliniez în această scurtă luare de cuvânt că sistemul românesc de decoraţii a fost abolit de către comunişti.

Odată cu distrugerea de către aceştia a instituţiilor statului de drept şi cu remodelarea, inclusiv mentală, în tipare sovietice a societăţii româneşti, sistemul nostru de decoraţii a fost înlocuit de către comunişti cu unul de sorginte sovietică care în elementele sale esenţiale a fost menţinut până la finele anului 1989, chiar dacă în timpul dictaturii ceauşiste el a fost cosmetizat, în sensul înfiinţării câtorva noi ordine şi medalii cu denumiri inspirate din istoria noastră naţională. De jure, acest sistem este valabil şi în prezent, până când propunerea legislativă care vă este prezentată spre dezbatere şi adoptare nu va ajunge să fie votată de Parlamentul României, încât noua lege să poată fi promulgată de preşedintele ţării.

Ca reprezentant al Grupului parlamentar al P.N.L., cât şi ca istoric, sunt dator să subliniez că motorul procesului de modernizare şi europenizare a societăţii româneşti, în contextul căruia a fost creat şi sistemul nostru tradiţional de decoraţii, a fost Partidul Naţional Liberal, iar în principalele momente istorice, care au condus la proclamarea independenţei noastre naţionale şi la întregirea Statului Naţional Român, răspunderea guvernării Regatului României din acea vreme, au avut-o liberalii.

Aceştia au fost, ca atare şi dovedit de trecutul nostru istoric şi creatorii sistemului tradiţional de decoraţii al României, la care iniţiatorii prezentei iniţiative legislative revin, adaptându-l, fireşte, actualei forme de guvernământ, înscrisă în Constituţie, cât şi standardelor europene, în respectivul domeniu.

În consecinţă, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal, va vota propunerea legislativă privind sistemul naţional de decoraţii.

Nu pot să închei de astă dată, dacă îmi permiteţi, doar două vorbe în calitate de membru al acestei comisii, să aduc mulţumiri şi cred că toţi colegii mei sunt de acord, specialiştilor în heraldică, care, în calitatea lor de experţi şi consilieri ne-au dat un sprijin, de fapt au contribuit efectiv la elaborarea acestui proiect, mă refer la doamna profesoară doctor Maria Dogaru, care este aici de faţă, la profesorul doctor Floricel Marinescu, la domnul Velter Tiberiu şi, deşi a fost foarte puţin, domnul preşedinte al Asociaţiei de Heraldică şi Genealogie, academicianul Dan Berindei.

De asemenea, vreau să aduc mulţumirile mele domnului Cornel Olaru, consilier, jurist şi, de asemenea, domnului Gheorghe Popescu, care în ultima fază ne-au ajutat sub aspectul tehnicii legislative.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vitcu, urmează domnul deputat Elek Barna.

Domnul Mihai Vitcu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am avut onoarea de a face parte din această comisie specială pentru îmbunătăţirea propunerilor privind sistemul naţional de decoraţii al României.

Aşa cum a precizat domnul preşedinte Sergiu Rizescu, această comisie, de fapt, a continuat o muncă de aproape patru ani de zile a unei alte comisii din legislatura trecută, bineînţeles, aducându-şi aportul substanţial la îmbunătăţirea acestei legi.

Sigur că această muncă a fost destul de anevoioasă, pentru că au trebuit eliminate multe din elementele ce vizau sistemul de decoraţii din trecut, dar cu aportul unor specialişti de clasă, pe care i-a menţionat înainte domnul Zoner, am reuşit să realizăm o lege care din punctul nostru de vedere va satisface cerinţele societăţii noastre, acum şi pentru viitor.

Aduc şi eu mulţumirile mele experţilor care au participat cu multă stăruinţă la elaborarea acestei legi, aduc mulţumiri, de asemenea, Consiliului legislativ, care a venit în sprijinul nostru, pentru a da o formă cât mai corectă acestei legi, iar grupul nostru parlamentar, Grupul parlamentar P.D.S.R. va vota această lege în varianta care v-a fost prezentată şi dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Elek Barna, din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., se pregăteşte domnul deputat Mihai Drecin.

Domnul Elek Barna:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cu toate că eu, personal, nu am făcut parte din această comisie, precum nici un alt reprezentant al grupului nostru parlamentar, nu ştiu prin ce metode, mă rog, nu am intrat în algoritm, dar am urmărit cu atenţie lucrările acestei comisii speciale, comisie care a preluat, de altfel, tradiţia comisiei vechi, din vechiul Parlament, care a început elaborarea acestui proiect de lege.

Desigur, despre decoraţii, despre sistemul naţional al unei ţări privind decoraţiile, este o literatură întreagă, s-au scris biblioteci întregi, pe bună dreptate, este o ramură deosebit de importantă a heraldicii, care cu nişte conotaţii politice, cu conotaţii istorice, practic nu face altceva decât rememorează istoria unui popor sau a unei naţiuni.

Tradiţia decoraţiilor se pierde pe undeva în ceaţa istoriei, primii care au "inventat" decoraţiile au fost grecii, această tradiţie a fost preluată de romani, ajungând, desigur, în lumea modernă, ca societatea să se folosească de o gamă largă de decoraţii şi distincţii.

În Ţările Române tradiţia începe cam pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea, începutul secolului al XIX-lea, când domnitorii Ţărilor Româneşti au început să decreteze legi privind decoraţiile. Făcând un salt în istorie trebuie să ne oprim la Cuza Vodă, care instituie câteva decoraţii deosebit de importante şi totodată frumoase: "Provirtutea Militară", "Devotament şi Curaj", "Virtutea Militară" şi aşa mai departe. Odată cu urcarea pe tron a principelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen şi mai ales după Războiul de Independenţă, sistemul de decoraţii se lărgeşte, nu este cazul să vă mai reţin atenţia cu amănunte care, desigur, sunt cunoscute pentru toată lumea.

Ceea ce ni se pare deosebit de important în acest proiect de lege, este faptul că acest proiect de lege vine şi pune capăt sistemului comunist de decoraţii şi aduce pe un suport absolut nou sistemul de decoraţii şi ordine şi medalii din România.

Eu apreciez în numele grupului parlamentar strădania colegilor care au activat în această comisie, îi felicit, totodată, pentru munca depusă şi ţin să vă anunţ, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, că grupul nostru parlamentar va susţine şi va vota pentru promovarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mihai Drecin, vă rog. Şi domnul deputat Acsinte Gaspar. Domnule deputat Acsinte Gaspar, doriţi să luaţi şi dumneavoastră cuvântul? Da, vă rog. După domnul deputat Drecin.

Domnul Mihai Dorin Drecin:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am avantajul, într-un fel, de a lua cuvântul după preşedintele comisiei noastre, după alţi colegi. Îmi pare bine că a luat cuvântul şi reprezentantul grupului U.D.M.R. şi constat că cunoaşte destul de bine istoria patriei noastre, măcar în domeniul acesta al heraldicii.

Ca ardelean, voi încerca să fiu scurt. Grupul nostru parlamentar al P.U.N.R.-ului consideră că Legea privind sistemul naţional de decoraţii al României, aşa cum a fost ea gândită şi muncită timp de patru ani de zile, corespunde cerinţelor prezentului şi sperăm şi a viitorului.

Aduc şi eu mulţumirile grupului nostru parlamentar, colegilor experţi în heraldică, juriştilor care ne-au ajutat să perfecţionăm această lege şi, în consecinţă, grupul nostru parlamentar votează prezenta lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Alături de simbolurile naţionale ale unei ţări, drapelul, ziua naţională, imnul naţional, stema şi sigiliul statului, sistemul de decoraţii dă expresie suveranităţii naţionale.

Ţin să remarc eforturile pe care comisia le-a depus în această perioadă, ducând mai departe o muncă care a început din legislatura anterioară, în legătură cu instituirea sistemului naţional de decoraţii. Vreau să vă spun că modul în care este redactat acest proiect de lege relevă preocuparea deosebită de documentare a membrilor comisiei şi dorinţa dânşilor de a prezenta un proiect de lege, care să dea conturul general sistemului naţional de decoraţii.

Personal, însă, încerc să îmi exprim unele rezerve, în legătură cu unele soluţii care sunt preconizate prin această propunere legislativă. În primul rând consider că este foarte mare numărul decoraţiilor care se propun a fi instituite, atât sub aspectul ordinelor, cât şi al medaliilor şi al crucilor.

Prin proiect se creează o discriminare între anumite categorii şi, în special, am în vedere ordinele pe domenii de activitate. O să vedeţi că prin proiectul propus de comisie se instituie ordine pe domenii de activitate pentru şase domenii, în schimb se elimină altele, pentru care deja avem reglementări. Şi am să vă dau, cu titlu de exemplu, de pildă, prin legea de modificare a Legii nr. 92, de organizare judecătorească, a fost instituit ordinul şi medalia "Meritul judiciar", care nu mai apare în acest proiect de lege. Or, în momentul în care vorbim de sistemul naţional de decoraţii, este foarte clar că aici ar trebui să-şi găsească locul absolut toate decoraţiile. Dacă s-ar lua legea din 1932, cu privire la reorganizarea sistemului naţional de decoraţii, o să vedeţi că avea o structură mult mai restrânsă din punctul acesta de vedere.

Din acest punct de vedere, noi propunem ca sistemul naţional de decoraţii să se restrângă la următoarele categorii: ordinele naţionale, care să fie cele trei ordine naţionale; ordinele militare pe timp de pace şi de război; să fie eliminate ordinele pe domenii de activitate şi medaliile pe domenii de activitate.

De asemenea, să fie eliminate, pentru că nu-şi găsesc corespondent în Constituţie, acele semne onorifice sau simboluri onorifice, cum se numesc, pentru că dacă o să luaţi textul Constituţiei o să vedeţi că potrivit articolului 94 litera b) "Preşedintele României conferă decoraţii şi titluri de onoare". Nu putem, prin această lege, să introducem o categorie de simboluri onorifice, care nu-şi găsesc locul în Constituţie.

Deci, cu aceste observaţii şi cu unele observaţii pe care le vom face pe text, atunci când se va trece la dezbaterea pe articole, noi vom vota această propunere legislativă.

Repet încă odată: nu ştiu dacă toată lumea a reuşit să citească acest material. Acest proiect de lege, este un material cât de cât structurat, însă, destul de greu de înţeles, pentru că numărul mare de decoraţii şi modul în care sunt structurate creează această dificultate.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Cristea şi domnul deputat Zoner, după aceea. Vă rog.

Domnul Gheorghe Cristea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să spun câteva cuvinte despre această lege, să spun aşa, oarecum în cunoştinţă de cauză, pentru că am făcut parte din această comisie, instituită în legislatura trecută, comisie care la vremea respectivă a depus un proiect de lege şi pe care Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, tot de la vremea respectivă, nu l-a agreat. Probabil că legea era ieşită demult.

Deci, este greu de spus dacă putem să discutăm de medalii sau de ordine multe sau de medalii sau de ordine puţine şi cred că nici nu este acesta lucrul cel mai important.

Ceea ce vreau eu să specific aici, sau să spun, este că principiul care stă la baza acestei legi şi care trebuie să stea la baza întregului sistem de ordine şi medalii este acela că se recompensează o activitate şi că aceste ordine şi medalii reprezintă, prin ele însele, o recompensă, deci că ele nu mai sunt legate şi nu trebuie legate - sunt aici nişte excepţii, dar în dezbatere o să discutăm despre ele - de, hai să le spunem, avantaje materiale, pentru a transforma acest lucru în altceva. Este puţin regretabil că în diverse legi, tocmai pentru că se ştia că se lucrează la această lege, pentru că se ştia că principiul care va guverna această lege va fi diferit, s-a forţat aşa, puţin mâna, ca să spunem, introducându-se un fel de decoraţii, dacă vreţi, specifice, care sunt legate de recompense materiale.

Aş vrea să mai spun un lucru: nu trebuie în nici un caz să avem impresia că în această lege sau că prin această lege se va introduce un număr foarte mare de decoraţii. Pentru că ele sunt organizate - eu nu vreau să intru în amănunte, sunt aici specialişti la care putem apela pentru tot felul de explicaţii şi cred că o să fie necesar să apelăm la ei - există o anumită structură şi un anumit mecanism intern, care reglementează tot acest proces şi care, trebuie să recunoaştem, eu am constatat direct, nu este în nici un caz la îndemâna tuturor. Este un domeniu special, dacă vreţi, specios aş putea spune, cu o mişcare interioară proprie, specifică şi care nici nu trebuie, de altfel, să facă ca obiect de dezbatere sau nici nu trebuie să solicite din parte noastră, să spunem, o pricepere foarte mare.

Sunt câteva motive pentru care eu, şi mă refer aici şi la Grupul parlamentar al P.N.Ţ.C.D.-ului, vom susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Rădulescu Zoner.

Domnul Constantin Şerban Rădulescu-Zoner:

Sunt nevoit să intervin foarte pe scurt, de această dată din partea comisiei.

Şi anume, într-un fel domnul deputat Gaspar a venit în sprijinul comisiei, pentru că au existat iniţiative şi mai ales cereri de a mări numărul decoraţiilor, nu a-l micşora. Aceasta pe de o parte. În al doilea rând, aceste ordine şi medalii fac parte, după cum am arătat, din sistemul naţional de decoraţii pe care l-a avut România, aceste câteva pe domenii.

Îmi pare tare rău, domnule deputat, nu vreau să intrăm, de fapt noi, comisia, într-o discuţie contradictorie cu dumneavoastră, dar pe plan european sistemul de decoraţii al nostru se aseamănă cu cel din alte ţări. Nu putem pune numai ordine naţionale şi cu asta basta! Nu se poate! Ordinul naţional este de un rang mare, se dă la câţiva într-un an de zile! Şi atunci ce facem cu celelalte categorii, care au merite deosebite şi merită a primi o distincţie?!

Încă două lucruri. Cea mai bună dovadă, nici eu nu sunt heraldist, domnule deputat, sunt, totuşi, istoric şi dumneavoastră aţi amestecat unele lucruri aşa cum ne atrageţi nouă atenţia când noi le amestecăm din punct de vedere juridic. Păi, una sunt decoraţiile militare şi altele sunt decoraţiile de război! Decoraţiile de război sunt decoraţii militare pe timp de război! Dumneavoastră aţi spus ordine naţionale şi decoraţii de război. Şi ultima este că acele semne onorifice sunt decoraţii! Sunt tot decoraţii! Au alt nume! Aceasta este!

Aşa încât, din partea comisiei, v-aş ruga, evident, suntem deschişi la toate sugestiile, dar v-aş ruga, totuşi, să mai reluaţi puţin legea, pentru că dacă ne împiedicăm în aceste lucruri şi veniţi cu nişte propuneri care răstoarnă întregul proiect care - repet - este un sistem adaptat. Deci, cel vechi, tradiţional, adaptat la standardele internaţionale de acum.

Nu putem să venim chiar cu inovaţii şi dacă o luăm aşa, iarăşi nu vom mai avea un sistem de decoraţii încă vreo doi, trei ani.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Mai doreşte cineva să ia cuvântul?

Doamna deputat Viorica Afrăsinei. Vă rog.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Intervenţia domnului coleg, deputat Elek Barna, ca şi celelalte intervenţii, de altfel, ale colegilor antevorbitori, m-au trezit din uitare şi vreau să le mulţumesc pentru aceasta. Pentru că aşa cum spunea unul dintre colegi, acest proiect de lege, Legea privind sistemul naţional de decoraţii al României, a fost un proiect muncit şi gândit timp de patru ani de zile şi am convingerea că domnul Sergiu Rizescu, ca şi ceilalţi colegi din actuala comisie, nu vor fi supăraţi dacă astăzi, aici, cu îngăduinţa domniilor lor şi cu îngăduinţa dumneavoastră, îmi veţi permite să reamintesc că timp de trei ani acest proiect de lege a fost muncit şi gândit de o comisie care a fost condusă de deputatul de Botoşani Mihai Teodorescu, pe care o boală ucigătoare l-a trecut în nefiinţă prea de timpuriu, în urmă cu 10 luni. Şi pentru că atunci îşi încheia un mandat de şase ani în Parlamentul României, dar nu am avut posibilitatea să putem spune lucrul acesta aici, în Parlamentul în care a lucrat cu onoare, cu cinste şi cu foarte multă colegialitate acest om, vă rog astăzi să-mi îngăduiţi să o fac eu, să păstrăm un moment de reculegere pentru acest om, care a dovedit o mare prestanţă, profesor de istorie, a fost şi preşedinte al Comisiei de anchetă privind evenimentele din Covasna şi Harghita. Fiind un om de un deosebit bun simţ şi colegialitate, un mare român, vreau să păstrăm un moment de reculegere.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Să păstrăm acest moment de reculegere. (Toţi deputaţii s-au ridicat în picioare pentru a păstra un moment de reculegere)

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Dacă nu sunt, atunci vom trece la dezbaterea proiectului de lege.

Vom începe cu titlul legii.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul capitolului I.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 1.

Domnule deputat Acsinte Gaspar, vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Propun ca articolul 1 să fie reformulat, în sensul ca să cuprindă două alineate, pentru că nu putem să vorbim că sistemul naţional de decoraţii cuprinde, atâta timp cât noi nu am instituit acest sistem naţional de decoraţii. Şi, ca atare, v-aş propune ca alineatul 1 al articolului 1 să sune în felul următor: "Se instituie sistemul naţional de decoraţii al României, potrivit prevederilor prezentei legi".

Alineatul 2: "Sistemul naţional de decoraţii cuprinde:..." şi se merge pe text.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este vorba de introducerea unui nou alineat, înaintea textului care este aici şi care ar urma să devină alineatul 2.

Domnul deputat Rizescu, comisia? Vă rog.

Domnul Sergiu George Rizescu:

Comisia este de acord.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O să vă rog să-mi daţi formularea exactă, ca să ....

Domnul deputat Elek Barna.

Domnul Elek Barna:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este corectă intervenţia domnului deputat Gaspar, dar în acest caz trebuie să revenim şi asupra titlului. Pentru că în acest caz se modifică şi titlul legii. Şi atunci, să corelăm titlul legii cu propunerea din articolul 1 al domnului deputat Gaspar.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Kovacs, vă rog.

Domnul Kovacs Csaba Tiberiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Amendamentul făcut de domnul Gaspar, după părerea mea nu are efecte asupra titlului. Deci, titlul cum sună în prezent: "Lege privind sistemul naţional de decoraţii al României" este acoperitor, deci chiar dacă într-un prim alineat precizăm că se instituie acest sistem. Nu este cazul să adăugăm acest lucru şi în titlu. Titlul cuprinde inclusiv instituirea. Deci, nu este cazul.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă menţineţi amendamentul? Îl menţineţi.

Atunci o să cer întâi punctul de vedere al comisiei. Domnul deputat Rizescu.

Domnul Sergiu George Rizescu:

Comisia rămâne la formularea din proiectul de lege. Nu este de acord cu propunerea colegului Barna.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O să vă rog să-mi daţi amendamentul respectiv.

Introducerea unui alineat 1 la primul articol, înaintea alineatului existent aici, şi anume, cu următorul cuprins: "Se instituie sistemul naţional de decoraţii al României, potrivit prevederilor prezentei legi".

Vă supun spre aprobare acest amendament agreat de comisie.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Al doilea alineat, care este textul actual de la articolul 1.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 1 în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Sunteţi tot la articolul 1?

Domnul Acsinte Gaspar:

Credeam că luaţi pe litere...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu, am trecut. Dacă doriţi pe litere, atunci o să revenim asupra votului, dar să vedem care... Eu am supus tot alineatul 2.

Deci domnul deputat Gaspar s-a ocupat cu scrisul alineatului 1 şi n-a avut timp să intervină la timp. Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Am aici şi legea din 1932 în legătură cu organizarea ordinelor naţionale ale României, am şi textul Constituţiei. Nu regăsesc nicăieri această denumire de "semne onorifice". Constituţia spune aşa: "Preşedintele României conferă decoraţii şi titluri de onoare", iar în legea din 1932 pentru reorganizarea ordinelor naţionale române nu se găseşte această denumire "semne onorifice".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, domnule deputat Rizescu, să explicaţi acest termen.

Domnul Sergiu George Rizescu:

Sistemul naţional de decoraţii are mai multe componente. L-aş ruga pe domnul Gaspar să ne arate articolul din Constituţie care nu ne permite să instituim acest sistem de decoraţii pe ordine, cruci şi medalii.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Era vorba de pct.C) "Semne onorifice".

Domnul Sergiu George Rizescu (din loja comisiei):

Toate sunt semne onorifice.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu, vă rog poftiţi la microfon şi explicaţi exact care-i detalierea, ca să putem să înţelegem.

Domnul Sergiu George Rizescu:

Deci decoraţiile sunt semne onorifice şi invers, dacă vreţi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Cristea şi urmează domnul deputat Zoner.

Domnul Gheorghe Cristea:

Da, mulţumesc.

În nici un caz nu textul din Constituţie ne lămureşte. Textul din Constituţie spune simplu "decoraţii". Dacă ne uităm la textul acesta şi domnul Gaspar s-a uitat sigur la el, ce înseamnă decoraţii în acest text: ordine, cruci şi medalii. Constituţia nu spune că preşedintele oferă ordinul cutare sau oferă ordine, că oferă cruci sau că oferă medalia. Spune simplu "decoraţii", pentru că decorarea în sine este de fapt mecanismul prin care sistemul acesta este pus în funcţiune, domnule Gaspar, şi asta înseamnă că aceste "decoraţii" înseamnă ordine, cruci, medalii şi semne onorifice. Ele sunt părţi componente ale sistemului şi aşa trebuie să le interpretăm pentru că aşa este corect. Am fi putut să mai adăugăm ceva aici eventual, dacă legea definea sistemul în ansamblul lui ca având aceste componente. Nu ne împiedica în nici un fel Constituţia. Deci absolut deloc.

Este corect ceea ce este structurat aici ca fiind elemente componente ale sistemului naţional de decoraţii. Este absolut corect.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Zoner.

Domnul Constantin Şerban Rădulescu Zoner:

Vă mulţumesc.

Problema este următoarea: nu mai repet ceea ce au spus antevorbitorii, dar dacă noi am avut anumite dificultăţi şi vi s-a dat acest proiect de lege în mai multe variante şi fiecare îmbunătăţită, s-a datorat tocmai acelora care îşi cereau dreptul pentru un asemenea semn: militarii, funcţionarii publici, care avea înainte asemenea însemne, dar care aveau, ca consecinţă, o scutire de impozite, toate facilităţile. Păi, dacă le desfiinţăm pe acestea! Eu n-aş vrea să fiţi în locul nostru, domnule coleg, ca să vină iarăşi toţi să înceapă din nou discuţia. Noi am găsit această formulă. Dacă doriţi ca parlamentarii cu o anumită vechime să nu primească o medalie, să nu primească un semn onorific, e vorba de Vulturul României pentru parlamentari, n-aveţi decât să-l scoateţi. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci vă menţineţi amendamentul, domnule deputat Gaspar?

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Da.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci dumneavoastră spuneţi eliminarea lui C) da?

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Să se înlocuiască "Semne onorifice" cu "Titluri de onoare".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu, n-am auzit. Să se înlocuiască cu? Deci "Semne onorifice" cu "Titluri de onoare".

Da, vă rog, domnule deputat Zoner... Deci nu doriţi să luaţi cuvântul.

Domnul deputat Acsinte Gaspar, la al doilea alineat al art.1, a propus înlocuirea cuvintelor "Semne onorifice" la C) cu "Titluri de onoare". Voturi pentru? Nu sunt.

Domnule deputat Gaspar, am suspus la vot propunerea dumneavoastră. Poftim?

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Se modifică substanţial. Să spună comisia.

M-a deturnat domnul Zoner.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, deci v-a deturnat domnul Zoner. Bun. Haideţi să revenim totuşi. Doriţi s-o supun la vot sau nu?

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Am înţeles că a fost respinsă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Resupun la vot cererea domnului deputat Acsinte Gaspar. În loc de "Semne onorifice" să spună la C) "Titluri de onoare". Voturi pentru? 3. Insuficient.

Revin la textul alineatului 2 aşa cum este. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? 1 abţinere. Cu 1 abţinere, adoptat.

Art.1 în ansamblul său, revenim asupra votului. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Domnule deputat Elek Barna, ţineţi la revenirea asupra titlului?

Domnul Elek Barna Matei (din sală):

Nu.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu, bun.

Art.2, dacă sunt intervenţii? Domnul deputat Acsinte Gaspar, domnul deputat Cristea, după aceea. Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

La art.2 alin.2 vă propun, după sintagma "fapte deosebite săvârşite în timp de pace" şi "pentru acte de eroism în timp de război", pentru că altfel ar reieşi că ne referim la fapte deosebite săvârşite în timp de pace şi eroism în timp de război şi este vorba de acte de eroism săvârşite în timp de război.

Iar ca să nu mai revin, la alin.3 aş propune că decoraţiile pot fi conferite şi cetăţenilor străini sau apatrizilor, având în vedere că avem cetăţeni străini şi apatrizi şi cu domiciliul pe teritoriul nostru şi avem cetăţeni străini şi apatrizi în afara teritoriului care pot să primească decoraţii. De altfel, este în concordanţă cu textul Constituţiei, atunci când face referire la persoanele străine, adică sunt împărţiţi în cele două categorii: cetăţeni străini şi apatrizi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Cristea.

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule preşedinte,

Iniţial, intervenţia mea se referea la o reaşezare în concordanţă cu structura art.1, nu este modificare de text: "decoraţiile se conferă cetăţenilor români" şi spuneam întâi "pentru servicii excepţionale aduse statului şi poporului român, pentru fapte de eroism săvârşite în serviciul militar şi pentru merite deosebite în activitate", asta urmărind structura, în sensul că sunt decoraţiile naţionale care se acordă, după aceea decoraţiile pe domenii de activitate şi al treilea este semnul onorific. Deci o reaşezare.

Pe de altă parte, pot să-i spun domnului Gaspar că apatrizii sunt apatrizi. Poftim?

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Ştiţi ce înseamnă apatrizi?

Domnul Gheorghe Cristea:

Încerc să înţeleg şi eu, dacă nu ştiu foarte bine până acum.

De asta v-am spus, dar acesta este sistemul de ordine şi medalii al României şi se conferă cetăţenilor români şi cetăţenilor străini care aduc într-un fel sau altul servicii deosebite statului român etc.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Apatrizii, dacă sunt pe teritoriul ţării?

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule Gaspar, mă rog, mi-am spus un punct de vedere, dumneavoastră urmează să susţineţi de ce şi unui apatrid. Este punctul dumneavoastră de vedere.

Deci, domnule preşedinte, vreau să întreb dacă comisia este de acord cu această reformulare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În primul rând acesta este rolul meu aici. Deci vă rog foarte mult să nu-mi luaţi complet atribuţiile.

La primul alineat, dacă mai sunt alte intervenţii? Nu sunt. Întreb comisia dacă la primul alineat este de acord cu reaşezarea în text?

Domnul Sergiu George Rizescu (din loja comisiei):

Nu. Fraza este corectă aici. Şi în loc de "fapte", "acte".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci la primul alineat.

Domnul Sergiu George Rizescu (din loja comisiei):

La alin.2.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu, eu vorbesc de primul alineat, unde domnul deputat Cristea a propus reordonarea.

Domnul Sergiu George Rizescu (din loja comisiei):

Nu suntem de acord.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci nu sunteţi de acord.

Vă supun spre aprobare amendamentul propus, având în vedere rolul special al acestei comisii care este şi, în fine, iniţiatoarea textului, sunt obligat să supun anumite amendamente la vot înaintea propunerilor comisiei. Este, dacă vreţi, o procedură care nu-i prevăzută de regulamentul nostru, dar trebuie să găsim procedurile care sunt cele mai apropiate de normal.

Deci vă supun primul amendament la alin.1 propus de domnul deputat Cristea, care propune ca sintagma "pentru merite deosebite în activitate" să fie ultima în această frază şi, de asemenea, în loc de "fapte de eroism" să fie înlocuit cuvântul "fapte" cu "acte de eroism".

Deci prima cerere a domnului deputat Cristea este ca sintagma "pentru merite deosebite în activitate" să fie ultima în înşiruirile din această frază.

Voturi pentru? 4 voturi pentru. A căzut. Deci rămâne alineatul 1 aşa cum este, dar comisia a propus înlocuirea cuvântului "fapte" cu "acte de eroism".

Cu acest amendament, vă supun spre aprobare primul alineat. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Al doilea alineat. La al doilea alineat, domnul deputat Acsinte Gaspar a propus ca fraza să fie: "decoraţiile pot fi oferite şi unităţilor militare, pentru fapte deosebite săvârşite în timp de pace şi pentru acte de eroism în timp de război". Comisia, sunteţi de acord? Comisia este de acord. Vă supun spre aprobare alin.2 cu amendamentul propus de domnul deputat Acsinte Gaspar, în formularea citită de mine. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

La ultimul alineat, domnul deputat Acsinte Gaspar a propus introducerea... deci "pot fi conferite şi cetăţenilor străini sau apatrizilor", introducerea "sau apatrizilor".

Domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Această solicitare îşi găseşte suportul în art.18 din Constituţie care spune următorul lucru: "Cetăţenii străini şi apatrizii care locuiesc în România se bucură de protecţia generală a persoanelor garantată de Constituţie şi de alte legi".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Kovacs, urmează domnul deputat Zoner.

Domnul Kovacs Csaba Tiberiu:

Sigur, nu dorim să negăm existenţa acestei categorii, care într-adevăr înseamnă o categorie destul de restrânsă, dar art.18 din Constituţia României are un alt scop, respectiv, recunoaşte şi în cazul cetăţenilor străini şi apatrizilor, care locuiesc în România, dreptul de a se bucura de protecţia generală a persoanelor şi a averilor. Or, aici suntem într-un alt domeniu, unde nu susţin eu că ar trebui să introducem o discriminare, dar de cele mai multe ori, haideţi să ne gândim la acest aspect, situaţia de a fi apatrid înseamnă şi un act de voinţă al persoanei în cauză de a nu aparţine unui stat, pentru că a aparţine unui stat înseamnă nu numai drepturi, dar înseamnă şi obligaţii.

Deci în cazul acesta, haideţi să ne gândim şi la aceste efecte. Adică vin să fac servicii unui stat, dar pe de altă parte eu nu mă angajez din punct de vedere al obligaţiilor cetăţeneşti faţă de nici un stat. E totuşi un semn de întrebare în ceea ce priveşte însăşi ideea acestei noţiuni de decoraţii. Deci aici este susceptibil de a ne gândi foarte bine dacă este cazul să introducem sau nu.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Renunţ, pentru că nu se înţelege.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar renunţă la acest amendament. O să vă rog să vă ocupaţi locurile.

Alin.3, formularea comisiei. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Art.2 în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Art.3, dacă sunt intervenţii? Domnul deputat Acsinte Gaspar. La care dintre alineate?

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

La 4.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci dacă sunt intervenţii la primele trei alineate? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Deci au fost adoptate primele trei alineate.

Domnul deputat Acsinte Gaspar are un amendament.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Propun la alin.4 o intervertire între două sintagme, adică sintagma "de regulă" să treacă după "decorările se fac". Deci textul ar fi în felul următor: "Pentru cetăţenii români, decorările se fac, de regulă, o dată pe an, cu ocazia Zilei Naţionale a României".

Domnul Sergiu George Rizescu (din loja comisiei):

De acord.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia este de acord cu amendamentul făcut de dumneavoastră. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Art.3 în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Art.4, dacă sunt intervenţăii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Cap.I în ansamblul său. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Titlul Cap.II. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Art.5. Intervenţii? Domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Vă rog să observaţi că aşa cum este redactat textul, creează o confuzie: "decoraţii naţionale, ordine, cruci şi medalii sunt următoarele". Ori se taie "ordine, cruci şi medalii" şi să spunem "decoraţiile naţionale sunt următoarele", sau dacă vrea să le ţină neapărat, să fie explicitat, să se pună între liniuţe, nicidecum cu virgule între... Dar părerea mea este că ar trebui eliminate, pentru că sunt enumerate imediat în textul care urmează şi deci ar fi "decoraţiile naţionale sunt următoarele".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia e de acord ca preambulul acestui articol să fie "decoraţiile naţionale sunt următoarele", amendament propus de domnul deputat Acsinte Gaspar şi să se elimine enumerarea "ordine, cruci, medalii" din text.

Deci la celelalte puncte A) B) şi C) sunt intervenţii? Nu sunt. Vă supun spre aprobare art.5 în ansamblul său, cu acest amendament. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Art.6. Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Aceeaşi chestiune. Să fie eliminată enumerarea.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Acelaşi lucru. "Decoraţiile civile pe domenii de activitate sunt următoarele". Comisia? De acord.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Acesta este valabil la toate textele.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci domnul deputat Acsinte Gaspar, amendament: eliminarea cuvântului "ordine şi medalii" din preambul. Comisia este de acord.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

La pct.A) la Ordine, care sunt ordinele pe domenii de activitate, propun să fie introdus ordinul "Meritul Judiciar", iar la B) medalia "Meritul Judiciar". Sunt decoraţii care au fost instituite printr-o lege pe care am votat-o acum trei luni.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Înainte de a ajunge acolo, vă supun spre aprobare preambulul art.6 "Decoraţiile civile pe domenii de activitate sunt următoarele" ca text, deci textul este acesta. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Şi acum ne întoarcem la al doilea amendament propus de domnul deputat Acsinte Gaspar şi anume ca la ordine şi la medalii să se introducă "Meritul Judiciar". Rog comisia să-şi spună punctul de vedere. Domnul deputat Rădulescu Zoner.

Domnul Constantin Şerban Rădulescu Zoner:

Justiţia este una din cele trei puteri în stat şi magistraţii, indiferent că sunt judecători, că sunt procurori, indiferent de instanţă, pentru merite deosebite primesc ordine naţionale. Nu se specifică, dar este normal să fie aşa.

În al doilea rând, dumneavoastră aţi făcut referire la lege. Aveţi dreptate. Dar principiul pe care se bazează sistemul acesta de decoraţii şi sistemul din România antebelică era că decoraţia se acordă pentru onoare. Noi am căzut de acord cu alte segmente ale societăţii să-şi găsească alte formule, cuprinse evident în texte de lege, dacă vor să-şi păstreze sau să aibă anumite beneficii materiale.

Aşa cum este trecut în lege, înseamnă că singura categorie care ar primi, conform proiectului acesta, ar fi magistraţii. Repet, magistraţii merită şi trebuie să primească ordine naţionale, care sunt cele mai înalte ordine.

Dacă se doreşte, dacă se doreşte ca să se lege una de alta şi să se acorde în plus unele facilităţi în afară de salariile substanţiale pe care magistraţii le au în prezent, se poate modifica legea, să se treacă între altele că magistraţii decoraţi cu ordine naţionale vor fi înaintaţi în grad şi, în felul acesta, lucrurile s-au limpezit. Nici dumnealor nu mai revendică scutiri de impozite etc., pentru că, avansaţi datorită acestor ordine care sunt naţionale, care sunt de o deosebită importanţă... chiar şi merită, de exemplu, un magistrat de la Curtea de apel să fie avansat, la propunerea, evident, a Consiliului Superior al Magistraturii. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar, urmează domnul deputat Gheorghe Ana. Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Eu am propus pentru moment ca în sistemul decoraţiilor pe domenii de activitate să fie introdus şi ordinul "Meritul Judiciar".

Cât priveşte problema facilităţilor de care ar urma să beneficieze cei decoraţi, vom ajunge la capitolul respectiv şi vom vedea dacă se mai menţin sau nu se mai menţin prevederile din Legea nr.92 referitoare la organizarea judecătoarească.

Eu vreau să vă reamintesc, domnule preşedinte, că la Biroul permanent a fost depusă o scrisoare de către Curtea Supremă de Justiţie, pe care noi am hotărât, asta s-a întâmplat pe 27 octombrie, pe care noi am hotărât să o remitem comisiei speciale instituite pentru elaborarea acestei propuneri şi în care preşedintele Curţii Supreme de Justiţie arată că secţiile unite al Curţii Supreme stăruie pentru menţinerea şi aplicarea dispoziţiilor din Legea organică nr.92 şi includerea acesteia în sistemul naţional de decoraţii. În final, se face referire şi la alte categorii de personal, respectiv la Legea nr.80 privind statutul cadrelor militare. Şi dacă acceptăm ca să dăm ordinul "Meritul Sanitar", "Meritul Cultural", "Meritul Sportiv", nu văd de ce n-ar fi inclus în sistemul naţional de decoraţii şi "Meritul Judiciar".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Rizescu.

Domnul Sergiu George Rizescu:

Ceea ce este cuprins în Legea nr.92, legea de organizare judecătorească şi ceea ce propuneţi dumneavoastră este legat de avantaje materiale. Or, toată construcţia acestui proiect de lege elimină aceste avantaje materiale, legat de vechime ş.a.m.d.

Comisia nu este de acord cu introducerea ordinului "Meritul Judiciar".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gheorghe Ana. Vă rog.

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Evident că suntem în faţa unei situaţii care trebuie analizată cu atenţie.

Art.83 al legii pe care o judecăm arată că pe data intrării în vigoare vor fi abrogate reglementări stabilite prin alte legi. Or, reglementarea privind instituirea ordinului judiciar nu a făcut obiectul abrogării prin art.83 din această lege.

Atunci, dacă onorata comisie nu a avut în vedere abrogarea acelei prevederi speciale din acea lege specială, mă face să cred că are în vedere menţinerea în paralel a acelui ordin instituit prin acea lege şi atunci nu mai discutăm de un sistem naţional unitar.

De aceea, eu cred că îşi găseşte locul foarte bine lângă celelalte ordine şi medalii, pe domenii, ordinul deja instituit prin acea lege pecială şi, atunci, corecţia se impune la art.83, când vom ajunge acolo. Mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Rădulescu Zoner. Vă rog.

Domnul Constantin Şerban Rădulescu Zoner:

Îmi pare rău că eu credeam că lucrurile merg foarte uşor. Adevărul este că legea trebuia parcursă de la un cap la altul şi principiile. Păi, fiecare ordin este... deci se acordă şi se raportează la un număr de cetăţeni, la un segment. Magistraţii sunt, pe de o parte, mult prea puţini pentru a institui un asemenea ordin.

Este contrar, domnule coleg, de altfel, sistemului european. Nu există nicăieri acest ordin propus, pe de o parte. Pe de altă parte, încă o dată, se acordă, sunt puţini, deci nu se poate constitui un ordin, pentru că şi în cadrul fiecărui ordin se propune un număr foarte mic, dar, asta este. Este contrar principiului constituirii ordinelor, datorită numărului.

Pe de altă parte, am arătat şi insist, magistraţii merită şi vor fi, cel puţin în concepţia noastră, decoraţi cu ordine naţionale, nu să asimilezi pe preşedintele sau un consilier al Curţii Supreme de Justiţie, cu un inginer agronom, care a făcut cine ştie ce invenţie, sau eu ştiu ce a făcut, şi i se conferă "Ordinul Agricol". Nu vă supăraţi. E acelaşi lucru cum a-i spune că facem un ordin special pentru demnitari.

E vorba de ordine naţionale. Magistraţii merită şi fac parte, sunt una din cele trei puteri în stat.

Nu poţi să compari. Nici pe un medic - îmi pare tare rău¸ să nu se supere domnul doctor, dar sunt mulţi şi au activitatea lor specifică - cu un magistrat. Asta nu înseamnă că în fiecare categorie nu primesc şi ordine naţionale. Aşa este sistemul. Deci, un mare medic poate primi un ordin naţional. În acelaşi timp, el poate primi un ordin din domeniu, "Meritul Sanitar", dar pentru fapte cu totul ieşite din comun primeşte un "Ordin Naţional". Ei, magistraţii, primesc numai "Ordine Naţionale" - că sunt a treia putere în stat.

Încă o dată, nu există în Europa şi în sistemul ăsta european de decoraţii acest ordin şi de aceea, noi nu l-am trecut.

În al doilea rând, citiţi până la capăt legea şi nu e cum spuneţi dumneavoastră. Îmi pare tare rău. Nu vreau să mai insist. Vom ajunge şi la capitolul respectiv.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Deci, dacă mai sunt alte intervenţii?

Domnul deputat Cristea.

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule preşedinte,

Am să fiu foarte scurt. De ce nu poate să existe, nu pentru că nu ar vrea cineva, ca atare. Deci ne închipuim că o să dăm acest ordin sau această medalie pentru un judecător care îşi face meseria şi care aplică legea aşa cum trebuie.

Sigur că vor fi magistraţi care se afirmă în construcţia de drept, să-i spunem. Profesori am avut şi sper să avem, în continuare, profesori eminenţi în domeniu. Au la dispoziţie, sub aspectul accesului, pe de o parte, "Meritul pentru învăţământ", pentru "învăţământul juridic din România" - se poate aşa ceva - şi au la dispoziţie calea cealaltă pentru "Ordine naţionale", unde, într-adevăr, pentru un astfel de lucru se poate da.

Ne închipuim că vom da aceste ordine şi medalii pentru că merge la slujbă fiecare şi pentru că îşi face meseria sau activitatea pe care şi-o face acolo? Sau pentru că a făcut 20 de ani vechime sau 30 de ani vechime trebuie să-i dăm un ordin şi o medalie că s-a dus să-şi câştige pâinea, în ultimă instanţă. Deci, şi vreau să spun acest lucru ca să nu încercăm să intervenim de fiecare dată pe lucruri care nu sunt absolut relevante, trebuie să dăm ca o chestiune de onoare, o recunoaştere. O recunoaştere nu a mersului la slujbă, ci o recunoaştere a unei activităţi deosebite, excepţionale, dacă vreţi, sau o recunoaştere a unei fapte excepţionale, pe care nu o întâlnim toată ziua.

Am construit legea de această manieră, pentru ca oamenii care, într-adevăr, fac ceva, trebuie, pe de o parte, recompensaţi moral, prin recunoaşterea lor, nu pentru activităţile de fiecare zi, pentru că, repet, mergem la slujbă şi atunci când am ieşit la pensie nu primim o medalie că ne-am dus la serviciu 30 de ani, sau 28 sau 32.

Domnul Florian Bercea (din sală):

Pentru că n-am întârziat niciodată la serviciu...

Domnul Gheorghe Cristea:

Poftim! Sigur că da, sau exact o medalie pentru cine nu întârzie la serviciu.

Da, domnule profesor!

Deci, pentru aceasta trebuie să menţinem textul în forma actuală.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Eu l-aş fi felicitat pe domnul deputat Cristea dacă ceea ce a spus acum, spunea atunci când s-a modificat Legea 92 şi când au fost instituite aceste decoraţii. De ce n-aţi pledat de maniera aceasta atunci, domnule deputat? De ce n-aţi pledat? Chiar dumneavoastră aţi spus că decoraţiile acestea naţionale sunt foarte puţine şi se dau în condiţii cu totul speciale, şi atunci înseamnă că magistraţii nu vor ajunge să ia, că ştiţi cum se întâmplă.

Dar, vă contraziceţi pentru că în momentul în care reglementarea există aici, problema se pune dacă, pentru a asigura sistemul naţional de decoraţii, preluăm din Legea 92 şi transpunem în acest proiect de lege o decoraţie care, în momentul de faţă, vrând-nevrând ea există, că a fost instituită.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Cristea. Urmează domnul deputat Gavra.

Domnul Gheorghe Cristea:

Da, sigur că da, trebuie să-i spun domnului Gaspar că regret că n-am fost la momentul respectiv în sală, dar aş vrea să vă amintesc, domnule Gaspar, că atunci când s-a discutat statutul cadrelor militare, nu în această sesiune, ci în sesiunea trecută şi când s-a propus şi s-a şi votat aşa ceva, am fost împotrivă nu pentru că aş avea ceva, Doamne fereşte cu..., ci pentru că, sub aspectul principiului, este vorba de neconstituţionalitate. E vorba de tratamentul egal, care trebuie să existe şi că plecându-se de la acest precedent a venit şi justiţia şi Ministerul Invăţământului şi fiecare minister în parte îşi revendică acum tocmai plecând de la un astfel de caz.

Asta este realitatea. Plecând de la aşa ceva, eu cred că există şi în România activităţi, inclusiv în agricultură, absolut de excepţie, care ar trebui recompensate, moral, repet.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Gavra.

Domnul Ioan Gavra:

Domnule preşedinte,

În primul rând, v-aş ruga să sistăm discuţiile pentru că oricum timpul fizic se apropie de cel din program. Doi, cvorumul este în aproape plinătatea absenţei sale.

Dar, e bună discuţia, e bună discuţia pentru următorul motiv. Sigur, domnul Cristea ar merita "Ordinul Agricol" pentru filozofie şi "Cultural" pentru agricultură. Sigur, că se pot da pentru merite deosebite.

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Şi dumneavoastră puteţi să luaţi....

Domnul Ioan Gavra:

Eu nu mă pricep la agricultură. Deşi sunt fiu de ţăran, n-am muncit... nu, nu, dialogul nu este pe asemenea natură.

Deci, domnilor colegi, domnilor din Comisia specială pentru redactarea acestui proiect de lege, cazul particular şi cazul general... Noi, până acum, dacă dumneavoastră n-aţi ştiut, din varii motive n-aţi participat la lucrările Camerei Deputaţilor în sesiunile precedente, am avut două legi speciale prin care am aprobat asemenea distincţii, ordine şi medalii.

Legea învăţământului, Statutul personalului didactic, prin care am aprobat pentru această categorie, care e numeroasă, domnule Zoner, din care şi dumneavoastră cu onoare faceţi parte, am aprobat nişte ordine şi medalii, pe care dumneavoastră sunteţi obligaţi ca în sistemul general, pe care îl aveţi aici, principial, în lege să-l includeţi vrând-nevrând că altfel luaţi nişte drepturi dintr-o lege specială.

În legea respectivă, la care se referă, din domeniul justiţiei, la fel, am aprobat nişte ordine şi medalii la solicitarea de care amintiţi dumneavoastră, al ministrului dumneavoastră, domnul Valeriu Stoica, ministrul justiţiei, pentru chestiuni foarte clare şi particulare din domeniul justiţiei. Acel ordin trebuie văzut şi aici enumerat, nu altceva, că nu-i dăm altă coloratură decât prins aici pentru că el va fi, bineînţeles, acolo la nivel de justiţie, compensat sau recompensat.

Mai departe, Legea cadrelor militare, Poliţie şi aşa mai departe, în fiecare lege noi am particularizat, chiar am spus că vom extrage din legea asta generală a dumneavoastră, cu care aţi venit aici, lucrurile acelea particulare pe care urmează să le reincludem, că este firesc, un sistem naţional de declaraţii nu poate să excludă faptul că avem în cinci legi pentru anumite categorii socio-profesionale alte tipuri de decoraţii.

Legea... nu, nu, nu, domnule Rizescu, haideţi, agricultura este una, cultura este alta, filozofia este cu totul altceva...

Deci, uleiul se vinde la piaţă, decoraţiile se dau la Cotroceni, eventual!

Rugămintea este următoare: haideţi să nu confundăm lucrurile! Discuţia este sterilă. Dumneavoastră nu vreţi să includeţi ceva ce există. Practic n-are nici un fel de importanţă în acest proiect. E un proiect de lege generală....

Domnul Constantin Şerban Rădulescu Zoner (din sală):

Ba are!

Domnul Ioan Gavra:

Care e importanţa? Daţi bani? Nu daţi bani. Prin legea respectivă din justiţie şi învăţământ dăm bani. A, acolo dăm bani! Că ştiţi dumneavoastră! Aţi fost în sală, nu?! Bun.

Deci, obligatoriu, noi trebuie să includem toate sistemele de decoraţii de până acum şi ordine adoptate prin legi speciale, în sistemnul naţional de decoraţii. Scurt. Şi vă rog să întrerupem, domnule preşedinte, discuţiile. Ne mai liniştim, se calmează domnul Zoner, şi joi dimineaţa reluăm discuţiile.

Domnul Constantin Şerban Rădulescu Zoner (din sală):

Vreau drept la replică.

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulţumesc.

Dar nu v-am pomenit. Eu nu v-am pomenit numele, decât pe domnul Rizescu.

Domnul Constantin Şerban Rădulescu Zoner (din sală):

Ba nu! L-aţi pomenit....

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnule deputat Gavra, vă rog mult....

Domnul Ioan Gavra:

Dar, când îl pomenesc o fac cu cea mai mare plăcere şi onoare.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Daţi-i voie domnului deputat Zoner....

Domnul Constantin Şerban Rădulescu Zoner:

Dacă aveam calitatea respectivă şi trăiam în regimul trecut v-aş fi propus pentru "Ordinul Lenin", domnule Gavra, (ilaritate, aplauze) pentru că dumneavoastră susţineţi revenirea la sistemul de sorginte sovietică.

Dacă v-aţi uitat la statut, că nu e vorba de lege, este iarăşi vorba de decoraţii, care au nume, nu mai spun că tot sistemul, toată ierarhia este total aiurea şi contrară, total contrară unui sistem de decoraţii, şi, în al treilea rând, avem acordul Ministerului Invăţământului la textul respectiv.

Dânşii primesc nişte diplome, treaba lor ce fac cu diplome, dacă primesc sau nu primesc bani, dar nu meritul, nu o decoraţie. Sistemul întreg este bazat pe acest principiu: decoraţia pentru onoare, nu pentru vechime şi aşa mai departe.

Ne-am înţeles şi cu armata, citiţi legea cum trebuie - vă fac şi eu la fel cum îmi spuneţi mie să citesc Regulamentul!

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

O să vă rog să-mi permiteţi să-i dau un drept la replică domnului deputat Gavra.

Domnul Ioan Gavra:

Domnule profesor Rădulescu, mie mi-ar fi plăcut dacă dumneavoastră personal, cu chipul care se aseamănă cu al lui Lenin, cel puţin fizic şi biologic, mi-aţi fi înmânat un asemenea ordin. Vă păstram memoria veşnică amintire.

Vă mulţumesc, nu l-am primit, dar nici nu îl doresc în continuare că s-au schimbat şi dumneavoastră şi Lenin. Aţi trecut la altceva.

Deci, vă mulţumesc frumos.

A doua chestiune.

Domnule profesor, vă rog frumos, dacă discutăm de regulamente, venim la normalitate. Statutul personalului didactic este lege. Să nu mai spuneţi că nu este lege. Este lege, da? Organică, da? Vă rog frumos. O lege organică nu o modificaţi dumneavoastră prin nici o comisie specială.

Vă mulţumesc. Întrerupem discuţiile.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Continuăm, deci, discuţiile joi.

Vă mulţumesc tuturor pentru răbdare şi vă rog să vă ganditi exact cum să votăm joi asupra acestor puncte.

Închei şedinţa de astăzi.

*

Şedinţa s-a încheiat la ora 16,32.