Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 17 noiembrie 1997
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 17 noiembrie 1997 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 17 noiembrie 1997
|
Şedinţa a început la ora 16.17. Lucrările au fost conduse de domnul Vasile Lupu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Tiberiu Csaba Kovacs şi Miron Tudor Mitrea, secretari. |
|
||
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declar deschisă şedinţa de astăzi, 17 noiembrie 1997, a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din totalul celor 342 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 266, sunt absenţi 76, din care 23 participă la alte acţiuni parlamentare. Cvorumul prevăzut de art.128 din Regulament este întrunit. Ordinea de zi şi programul de lucru pentru această săptămână au fost aprobate în şedinţa din ziua de joi, 13 noiembrie. Biroul permanent, în şedinţa de astăzi a făcut unele modificări asupra proiectului ordinii de zi, introducând rapoartele comisiilor de mediere de la poziţiile 2 şi 3 pentru şedinţa de astăzi. Totodată, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor vă propune ca proiectul de lege de la pct.4 din ziua de luni să treacă la pct.2 din ziua de marţi, iar pct.7 din ziua de luni să treacă la pct.4 din aceeaşi zi. Dacă la aceste propuneri ale Biroului permanent există vreo intervenţie din sală? Nu există. Atunci, supun votului dumneavoastră propunerea ca proiectul de lege de la pct.4 din ziua de luni să treacă la pct.2 din ziua de marţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. De asemenea, supun votului dumneavoastră ca propunerea de la pct.7 din ziua de luni să treacă la pct.4 din aceeaşi zi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Stimaţi colegi, Vă rugăm să păstraţi liniştea în sală! Şi dacă la ordinea de zi mai sunt alte propuneri? Aveţi cuvântul domnule deputat. |
||||
|
Vă mulţumesc domnule preşedinte. Vă propun pentru ziua de marţi în programul nostru rocada punctului 3 cu pct.5, respectiv proiectul de Lege privind mărcile şi indicaţiile geografice să treacă în locul punctului 5, proiectul Legii datoriei publice a României. Motivez acest lucru prin faptul că OSIM-ul, Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, a cărui prezenţă este neapărat necesară la discuţia proiectului de la pct.3, fiind o lege tehnică, dar în acelaşi timp OSIM-ul organizează, împreună cu Departamentul comerţului din SUA şi Oficiul proprietăţii industriale din Republica Moldova o conferinţă a cărei deschidere oficială este marţi, la care participă şi conducerea OSIM-ului împreună cu miniştrii din guvern. Consider că este oportună modificarea aceasta locală. Revin, pct.3 cu pct.5. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Într-adevăr, stimaţi colegi, trebuie să manifestăm înţelegere faţă de această situaţie şi să aprobăm această propunere de modificare a ordinii de zi. Supun votului dumneavoastră propunerea ca pct.5 din ziua de marţi să treacă în locul punctului 3, iar pct.3 în locul de la pct.5. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Mai sunt alte propuneri la ordinea de zi? Poftiţi. Domnul deputat Ianculescu. |
||||
|
Domnule preşedinte, Cu respect, vă rog pe dumneavoastră şi Camera Deputaţilor să acceptaţi ca pct.11 referitor la măsurile legate de aplicarea Legii fondului funciar nr.18/91 să fie trecut pe poziţia 5, în aşa fel să fie dezbătut astăzi, întrucât de vreo lună de zile noi tot ne învârtim în jurul acestui proiect de ordonanţă de urgenţă şi cred că este nevoie ca să-l adoptăm astăzi. Vă mulţumesc. |
||||
|
Da, vă mulţumesc. Deci, domnule deputat, pct.12 de luni sau de marţi? |
||||
|
Domnul Marian Ianculescu (din bancă): Pct.11 de luni, de astăzi, pe poz.5 de astăzi. |
||||
|
Nr.11, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.57/97 să treacă pe pct.5. |
||||
|
Domnul Marian Ianculescu (din bancă): Pe locul 4 nu are loc, deja l-am votat. |
||||
|
Da. Dacă sunteţi de acord cu această propunere, vă rog să vă manifestaţi prin vot. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu majoritate de voturi pentru, 8 voturi împotrivă şi o abţinere, această propunere a fost acceptată. Supun votului dumneavoastră acum ordinea de zi cu modificările votate de dumneavoastră. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Doamnelor şi domnilor, Intrăm în ordinea de zi şi vă prezint informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente. |
||||
|
|
Doamna deputat Afrăsinei, poftiţi! |
|
||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Fiecare dintre dumneavoastră, desigur, aţi luat la cunoştinţă de trecerea în nefiinţă a marelui academician român Alexandru Bârlădeanu, vicepreşedinte al Academei Române, remarcabil economist, participant activ la procesul de reînnoire a României, membru al Biroului executiv CPUN şi preşedinte al Comisiei pentru reconstrucţie şi dezvoltare a CPUN în perioada 1990-92, primul preşedinte al Senatului României după Revoluţia din decembrie 1989. Desigur, cuvintele ar fi de prisos după atâtea alte cuvinte remarcabile şi rememorabile scrise şi rostite. De aceea, Grupul parlamentar PDSR vă roagă, domnilor colegi, să păstrăm un moment de reculegere. Vă mulţumesc. (Se păstrează un moment de reculegere.) Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Stimaţi colegi, La Biroul permanent al Camerei Deputaţilor au fost înregistrate următoarele iniţiative legislative: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.49/1997 privind înfiinţarea Societăţii Naţionale a Petrolului, PETROM S.A. Bucureşti, adoptat de Senat în şedinţa din 11 noiembrie 1997. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare. Pentru avize: Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. În conformitate cu prevederile art.102, alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă; propunerea legislativă privind responsabilitatea ministerială, iniţiată de un număr de 7 parlamentari PDSR înlocuieşte forma difuzată anterior. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, pentru avize: Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.88/1993 privind acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor, iniţiată de domnul deputat Florian Udrea. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru învăţămînt, ştiinţă, tineret şi sport, pentru avize: Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. |
|
||
|
|
Doamnelor şi domnilor, Vă prezint în continuare cererea domnului deputat Vasile Berci, care a fost validat recent de Comisia pentru validare în calitatea de deputat, completând locul de pe lista Convenţiei Democrate, lăsat liber ca urmare a numirii domnului Tudor Dunca ambasador la Bonn, pentru a face parte din Comisia pentru învăţămînt, ştiinţă, tineret şi sport. Biroul permanent al Camerei a verificat echilibrul în componenţa comisiilor, rămâne ca dumneavoastră să vă pronunţaţi prin vot asupra acestei solicitări. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
||
|
|
Domnul secretar Mitrea. |
|
||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, O intervenţie care nu ştiu cum să-i spun, de procedură sau cum altfel? are legătură cu mai multe lucruri referitor la proiectele de legi care ne vin nouă în discuţii. Mă refer la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.55/97 pentru modificarea unei prevederi din Ordonanţa de urgenţă nr.47/97. Am mai avut asemenea cazuri în mod repetat. Am şi luat cuvântul în Biroul permanent, atrăgând atenţia că suntem într-o situaţie absolut rizibilă, ca noi să primim de la Guvern proiecte de ordonanţă de urgenţă care modifică ordonanţă de urgenţă, câteodată chiar cu numere foarte apropiate, ca în acest caz. Deci, la interval de 3-4 zile, Guvernul descoperă că o ordonanţă de urgenţă, deci o lege pe care au dat-o, este neconformă cu realitatea. Şi vreau, domnule preşedinte, să facem o întâmpinare Guvernului României pentru mai multă seriozitate, pentru îndepărtarea acestor bâlbe, care ne creează probleme deosebite în activitatea legislativă. Vă mulţumesc. |
||||
|
Aceasta se poate rezolva la nivel de Birou permanent şi o vom rezolva în şedinţa de miercuri. Stimaţi colegi, Urmează raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind rezervele de stat. Aveţi materialul în faţă. La pct.1, Comisia de mediere a accceptat, cu unanimitate de voturi, modificarea titlului legii în sensul de menţinere a textului din Camera Deputaţilor. Supun votului dumneavoastră propunerea Comisiei de mediere. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.2, Comisia de mediere s-a pronunţat cu unanimitate de voturi, de asemenea pentru varianta Camerei Deputaţilor. O supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Supun votului Camerei Deputaţilor, raportul integral al Comisiei de mediere cu privire la proiectul de Lege privind rezervele de stat. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
||||
|
|
Trecem la raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe. La pct.1 se propune textul adoptat de Camera Deputaţilor, cu unanimitate de voturi din partea Comisiei de mediere. Comentarii nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.2, aceeaşi situaţie. Comisia de mediere propune textul Camerei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.3, comisia propune un text comun, un text nou. Dacă sunt intervenţii din sală? Nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.4 din raport se propune textul Camerei Deputaţilor. Obiecţiuni nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.5 de asemenea, cu unanimitate de voturi, se propune textul Camerei Deputaţilor. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.6, comisia propune textul Camerei. Obiecţiuni? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.7, comisia propune, cu unanimitate de voturi, textul Camerei. Comentarii nu sunt. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.8, comisia, cu unanimitate, propune textul Camerei. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.9 aceeaşi situaţie. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.10, idem. Comentarii din sală nu sunt. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.11, comisia, cu unanimitate de voturi, propune un text comun. Obiecţiuni din sală nu sunt. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Aici fac sublinierea, textul comun a fost propus pentru alin.1 din art.14, pct.11, dar tot la pct.11 avem alin.2 al art.14, pentru care Comisia de mediere propune, cu unanimitate de voturi, textul Camerei. Sunt comentarii? Nu sunt. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.3, aceeaşi situaţie. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.4, alin.4 din acest articol se propune tot textul Camerei Deputaţilor. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Supun acum votului dumneavoastră în întregime pct.11 care se referă la art.14, aşa cum aţi votat până acum. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.12 pentru art.18, alin.1, Comisia de mediere propune, cu unanimitate de voturi, textul Camerei. Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.13, text comun propus cu unanimitate de voturi. Comentarii? Nu sunt. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.14, comisia propune textul Camerei Deputaţilor cu unanimitate de voturi. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.15 se propune de asemenea, textul Camerei. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.16 comisia propune de asemenea, cu unanimitate de voturi, textul Camerei Deputaţilor. Comentarii nu sunt. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Doamnelor şi domnilor, Supun votului dumneavoastră raportul integral al Comisiei de mediere cu privire la proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Vă mulţumesc. |
|
||
|
|
Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.52 din 1997 privind contractarea de către Ministerul de Finanţe a unui credit extern pentru achiziţionarea de hardware, software, elemente de comunicaţie şi asistenţă tehnică pentru dezvoltarea sistemului de gestionare a finanţelor publice. Potrivit art.102 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. Conform prevederilor art.105, a art.106 din Regulament, urmează să aprobăm timpul afectat luărilor de cuvânt la articole, cât şi durata de timp afectată dezbaterii acestui proiect de lege. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, sesizată în fond, dacă este prezentă, şi este prin domnul deputat Partal, este invitată să facă propunerea pentru timpii afectaţi dezbaterii. Aveţi cuvântul domnule deputat. |
|
||
|
Mulţumesc domnule preşedinte. Comisia, după ce a dezbătut problema respectivă, propune 3 minute de articol şi 30 de minute pe total. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Deci, 3 minute pe articol, 30 de minute pe total. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Potrivit prevederilor art.105 din Regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole. Este vorba de o lege ordinară. Deci, la dezbaterile generale nu se mai pot face intervenţii şi, ca atare, supun discuţiei dumneavoastră titlul ordonanţei mai întâi, care va deveni lege. Dacă sunt comentarii? Nu sunt. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.1. Comentarii din sală? Nu sunt. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.2. Comentarii din sală? Nu sunt. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.3. Sunt obiecţiuni? Nu sunt. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.4. Comentarii nu sunt. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Supun votului dumneavoastră proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.52/1997 în integralitatea sa. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu majoritate de voturi pentru, nici un vot împotrivă şi o abţinere, proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor. |
||||
|
|
Urmează proiectul de Lege privind acordarea tichetelor de masă. Rog comisia sesizată în fond să ocupe locul de onoare şi vă reamintesc că în şedinţa din ziua de 6 noiembrie 1997, la solicitatea iniţiatorului, plenul Camerei Deputaţilor a aprobat dezbaterea acestui proiect de lege în procedură de urgenţă. Conform prevederilor art.105 şi 106 din Regulament urmează să aprobăm timpul afectat luărilor de cuvânt la articole, cât şi durata de timp afectată dezbaterii acestui proiect de lege. Invit biroul Comisia pentru muncă şi protecţie socială, sesizată în fond să facă propunerile. Domnul preşedinte Iliescu are cuvântul. |
|
||
|
Stimaţi colegi, Comisia pentru muncă şi protecţie socială vă propune pentru dezbaterea acestui proiect de lege 3 minute pentru fiecare articol, 45 de minute pentru dezbaterea globală a acestui proiect de lege. |
||||
|
Da, vă mulţumesc. Doamnelor şi domnilor, Aveţi raportul comisiei în faţă, aveţi textul iniţial înaintat de Guvern şi începem cu titlul legii: Lege privind acordarea tichetelor de masă. Obiecţiuni? Nu sunt. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art.1 din lege, comisia propune reformularea textului alin.2 al articolului după cum o aveţi dumneavoastră în raport. Dacă la alin.1 sunt comentarii? Da, poftiţi domnule deputat, aveţi cuvântul. |
||||
|
Stimaţi colegi, La acest alineat am făcut un amendament care mie mi se pare de esenţă a acestei legi, şi anume; am considerat că în locul stabilirii unei simple posibilităţi, unei simple facultăţi în ceea ce priveşte acordarea acestor tichete de masă, până la urmă, însăşi raţiunea unei legi este aceea de a produce efecte. Consider că dacă noi ne vom limita să stabilim încă în art.1 al acestei legi faptul că salariaţii din cadrul societăţilor comerciale, regiilor autonome şi din sectorul bugetar pot primi, deci stabilind o simplă posibilitate, efectul legii nu va fi cel scontat şi nici măcar, să zic aşa, ceea ce a urmărit iniţiatorul nu va fi realizat. Deci, în opinia mea, acest articol trebuie să instituie o obligaţie, un drept al salariaţilor şi am propus înlocuirea acestei posibilităţi, deci: "...pot primi o alocaţie" şi textul să curgă, prin: "...primesc o alocaţie individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă suportate integral pe costuri de angajator", adică aşa cum este textul în ansamblu. Repet: este vorba ca o lege să-şi producă efecte, raţiunea legii fiind aceea de a produce efecte şi nu aceea de a stabili simple posibilităţi. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul deputat Gaspar. |
||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Sintagma care a fost introdusă în alin.1 al art.1 "pot primi", creează, în fapt, numai o posibilitate pentru beneficiarii acestei legi, şi nu institutuie un drept sau o obligaţie certă. Ca atare, ar trebui ca acest alineat - aşa cum a susţinut şi domnul deputat Sârbu - să fie reformulat, iar în felul acesta el să fie corelat şi cu alineatul 2 şi celelalte alineate care au fost însuşite ca amendamente de către Comisie şi, unde, peste tot, sintagma "pot primi" s-a înlocuit cu "primesc". Vreau să vă spun că, în legătură cu acest alineat care este introdus acum în această lege, există un punct de vedere diferit şi pe care nu îl înţeleg: actualul ministru al muncii şi protecţiei sociale, profesorul Alexandru Athanasiu, care a promovat acest proiect de lege şi care a fost însuşit de către Guvern, în legislatura anterioară era preşedintele Comisiei pentru muncă şi protecţie socială; cu acel prilej a fost analizată o propunere legislativă făcută de mai mulţi deputaţi - văd că este semnată de domnul preşedinte Ion Diaconescu, Florian Ioan Angelo, Mircea Mihai Munteanu, Aurelian Paul Alecu, Vasile Lupu, Ioan Mureşan - şi, cu acel prilej, avizul Comisiei al cărui preşedinte este actualul ministru al muncii şi protecţiei sociale suna în felul următor: "Propunerea legislativă conţine un viciu fundamental prin însăşi formularea art.1, care reglementează doar o posibilitate - şi dă în paranteză sintagma "pot aloca" - şi nu un drept sau o obligaţie certă. În consecinţă, prevederea cuprinsă în art.1 nu este de domeniul legii, ci eventual poate fi inclusă în Contractul colectiv de muncă, întrucât nici o dispoziţie legală nu interzice acest lucru". Deci, vedeţi o stare de inconsecvenţă. Şi pe mine mă surprinde că ministrul muncii, care este un distins jurist, un distins profesor, a abdicat de la un punct de vedere care a fost exprimat în legislatura anterioară, iar acum vine şi creează această facultate, lăsând la latitudine: dacă se instituie sau nu se nu instituie aceste tichete pentru masă. Ca atare, v-aş propune ca amendamentul care a fost făcut de domnul deputat Sârbu să fie însuşit şi corelat cu celelalte amendamente pe care Comisia le propune. |
||||
|
Doamna deputat Smaranda Dobrescu. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Nu cred că este vorba de o inconsecvenţă, ci exact invers: în sensul că, dacă a fost considerată în trecut o problemă de rezolvat între sindicate şi manageri, prin caracterul de opţionalitate pe care îl are acest proiect de lege, acest lucru se păstrează; în plus, vine cu cadrul legal de reglementare a unor acţiuni, deci, cu greutatea şi puterea legii. De aceea, vreau să vă spun că amendamentul pe care l-a introdus domnul deputat Sârbu acum, şi anume, şi la alin.1 al art.1, nu numai la alin.2 al art.1, aşa cum este trecut în raport, schimbă cu totul caracterul legii, din "opţional" în "obligatoriu". Or, acest lucru nu este permis să-l facem într-o economie de piaţă, în care un manager ştie că îşi poate permite acest lucru: o cheltuială suplimentară de 10 mii de lei sau de 15 mii de lei - iată, cum a propus PDSR-ul în Comisie - pentru a fi acordate sub forma unui tichet de masă fiecărui salariat sau nu poate să îşi permită, pentru că nu vrea să-şi mărească preţurile, pentru că vrea să rămână în zona competitivităţii. Deci iată că noi introducem în cadrul economiei de piaţă o obligaţie care s-ar putea să-i arunce pe mulţi în afara concurenţei sau, mai rău, să-i oblige să disponibilizeze personal, pentru că - aşa cum spune legea - "în limita bugetului" se face acest lucru, deci trebuie să avem în vedere şi viitorii şomeri pe care trebuie să-i luăm în considerare dacă noi prevedem obligaţia. În acest sens, vă rog să păstrăm conţinutul iniţial al legii. Vă mulţumesc. |
||||
|
Da, vă mulţumesc, doamna deputat. Stimaţi colegi, Vă reamintesc faptul că aţi votat trei minute pentru fiecare articol şi treizeci de minute pentru întregul proiect. Dacă la fiecare articol ne vom lungi pe asemenea discuţii, nu terminăm în toată seara. |
||||
|
Se poate prelungi, nu-i nici o problemă... |
||||
|
Doamna Paula Ivănescu, pentru o intervenţie foarte scurtă. |
||||
|
Susţinând formularea prezentată în iniţiativa guvernamentală, vreau să fac o precizare necesară, în calitate de membru al Comisie pentru muncă şi protecţie socială din vechea legislatură: domnul Alexandru Athanasiu, actualul ministru, a semnat acel raport de respingere a iniţiativei legislative privind tichetele de masă gratuite, în calitate de preşedinte. El, acolo, a exprimat poziţia comisiei, care era majoritară PDSR, PRM, PUNR, conform algoritmului trecut. Deci, aceea este poziţia majorităţii de până în noiembrie 1996. Stimaţi colegi, vă rog să votaţi iniţiativa Guvernului, deoarece este cea mai potrivită şi cea mai bine formulată din punct de vedere al tehnicii legislative şi al voinţei actualei majorităţi. |
||||
|
Adică estetică... |
||||
|
Da, vă mulţumesc. Domnul preşedinte, din parte Guvernului avem solicitată o intervenţie, domnul secretar de stat Bara, şi dumneavoastră, din partea comisiei, veţi răspunde la urmă. Vă rog, domnule secretar de stat. Preşedintele Comisiei fomulează ultima concluzie şi trecem la vot. |
||||
|
Domnul Iuliu Bara: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Observ din raportul comisiei că acest amendament a fost respins în comisie - pe de o parte; pe de altă parte, noi am agreat intervenţii în toate celelalte articole, transformând frazele opţionale în obligatorii, tocmai datorită faptului că în art.1 alin.1 vorbim de posibilitatea acelor întreprinderi care, fără să greveze pe costurile de producţie, pot asigura acest sistem de asigurare a hranei calde şi a hranei pentru angajaţii lor. În mod evident, impunerea pe toată economia a obligaţiei de a opera în această manieră, este o manieră inacceptabilă pentru o parte din agenţii economici. Mai degrabă ne gândim ca în momentul în care un angajator se înscrie în sistem, adică încheie un contract cu un emitent de tichete, în acest moment să se analizeze capacitatea întreprinderii de a acoperi aceste cheltuieli. Deci, vă sugerăm, vă propunem menţinerea art.1 alin.1, aşa cum este inclusiv în textul pe care Comisia îl aduce în faţa dumneavoastră. |
||||
|
Da, vă mulţumim. Domnul preşedinte Iliescu. |
||||
|
Domnul Valentin Adrian Iliescu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Aş vrea să vă spun că am convingerea fermă că aproape toţi membrii Comsiei şi-ar fi însuşit punctul de vedere formulat aici de colegul nostru domnul Sârbu sau de domnul Gaspar, dar nu cred că este posibil: pe de o parte, pentru că această lege şi-a propus să creeze cadrul legislativ prin care să asigure un sistem de protecţie pentru angajaţi prin introducerea acestei alocaţii individuale de hrană, prin tichetele de masă - lucru care nu este nou, nu este făcut acum de noi, nu este o idee originală - ea funcţionează de mai bine de 50 de ani în Anglia, de vreo 30 de ani în Franţa, în Germania din 1990, chiar în multe ţări foste socialiste. Şi aş vrea să spun că dincolo de dorinţa noastră de a stabili obligaţia tuturor agenţilor economici de a da aceste tichete de masă, nicăieri, în nici o legislaţie, un asemenea lucru nu este posibil. Acest lucru a cântărit foarte mult, dar evident, dacă o asemenea propunere formulată de colegul Sârbu va întruni votul majorităţii, sigur, o putem noi institui. Revenind la ce spunea aici doamna deputat Ivănescu, vreau să vă spun că şi înainte şi acum, grupul PUNR, şi în legislatura trecută şi în aceasta, va susţine această lege. |
||||
|
Da, vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnul Gaspar, foarte pe scurt, vă rog frumos. |
||||
|
Domnule preşedinte, Eu aş vrea să întreg Guvernul: măsura de protecţie care se instituie prin această lege este pentru salariaţi sau pentru agenţii economici? Pentru că, dacă măsura se referă la agenţii economici, atunci textul este greşit redactat şi ar trebui redactat în felul următor: "Societăţile comerciale, regiile autonome şi din sectorul bugetar, precum şi din cadrul celorlalte persoane nejuridice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, pot acorda o alocaţie individuală salariaţilor". Dar în momentul în care subiectul este "salariaţii", trebuie ca în această situaţie să se creeze un drept cert pentru salariaţi. Dacă vreţi să protejaţi agenţii economici, reformulaţi textul, şi atunci, sigur că ei vor putea acorda aceste tichete de masă. |
||||
|
Da, 30 de secunde solicită autorul amendamentului. |
||||
|
Stimaţi colegi, O simplă precizare în legătură cu cele spuse de domnul preşedinte Iliescu: este adevărat că în majoritatea ţărilor în care există acest sistem nu există obligativitate, însă în nici una din aceste ţări nu există lege. De fapt, aceasta este problema: în momentul în care încerci să promovezi un anumit sistem printr-o lege, legea este făcută pentru a produce efecte, nu pentru a crea posibilităţi. Facultatea, disponibilitatea agenţilor economici - şi în alte ţări - de a oferi aceste tichete de masă se face, aşa cum spunea şi alt coleg, pe bază de "gentleman agreement", pe baza acordurilor din contractele colective de muncă, nefiind nevoie de apariţia unei legi. O lege, aşa cum este promovată - şi noi am susţinut legea pe fond - are raţiunea de a produce efecte, şi nu de a crea simple posibilităţi. Mulţumesc, domnule preşedinte. |
||||
|
Da, vă mulţumesc. Doamnelor şi domnilor, Cu această argumentare, deşi aţi reţinut amendamentul făcut la alin.2 din art.1, alin.1 rămâne ca în textul iniţiatorului. Ca să facem distincţia între cele două alineate, le supun la vot separat. Deci Comisia a propus reformularea textului alin.1 al art.1 cu textul din raport. Avem amendamentul domnului deputat Sârbu pentru alin.1. De acord, da? Şi îl supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Este vorba despre amendamentul domnului Sârbu. Număraţi voturile. 52 de voturi pentru. Insuficient. Supun votului dumneavoastră, acum, textul iniţiatorului, pentru alin.1. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Deci, voturi împotrivă? (Animozitate în partea stângă a sălii) Dacă se invocă cvorumul de un lider de grup, numărăm şi voturile pentru. Dar majoritatea a fost clară. 43 de voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Deci cu majoritate de voturi pentru, 43 împotrivă şi o abţinere, textul a fost adoptat. |
||||
|
Domnule preşedinte, Nu este nevoie de o intervenţie a unui lider de grup ca să se numere voturile pentru, contra şi abţinerile, conform regulamentului nostru. Deci, nu este nevoie de o intervenţie pentru cvorum; câte voturi au fost pentru raportul prezentat de comisie - câte au fost? 100? 30? 60? |
||||
|
Mi s-a părut evidentă majoritatea, dar numărăm dacă mai doriţi... mai numărăm încă o dată. Cine este pentru textul iniţiatorului? Deci, în partea stângă a sălii, vă rog să manifestaţi voturile pentru clar. 107 voturi pentru. Împotrivă? 46 de voturi. Abţineri? Deci, o abţinere, la domnul Boda. Recapitulăm votul: 107 voturi pentru, 46 împotrivă şi o abţinere. Suntem în cvorumul de lucru. Vă mulţumesc. Trecem la alin.2 al art.1 modificat în raportul comisiei în urma amendamentului prezentat de domnul deputat Marian Sârbu. Sunt comentarii din sală? Domnul Gheorghe Ana. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Alineatul acesta, în fapt, defineşte suportabilitatea cheltuielilor privind aceste tichete gratuite de masă. Vă rog să observaţi că în sistemul informaţional al România, prin hotărârea Guvernului, se instituie obligativitatea elaborării şi supunerii spre aprobare a bugetelor de venituri şi de cheltuieli numai pentru societăţilor comerciale şi regiile autonome cu capital public; pentru societăţile comerciale fără capital public, deci cu capital privat, nu există această obligativitate. În aceste condiţii, vă rog să observaţi că acest alineat nu are prevederi concrete pentru ceilalţi angajatori, adică societăţile cu capital privat. Se doreşte să se acorde tichete de masă numai pentru salariaţii din sectorul bugetar şi din sectorul întreprinderilor cu capital public sau şi salariaţilor din societăţile cu capital privat? În această situaţie, înseamnă că trebuie modificat textul acestui alineat. |
||||
|
Da, vă mulţumesc. Dacă mai există alte comentarii din sală. Nu mai există. Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Bara. |
||||
|
Domnul Iuliu Bara: Domnule preşedinte, Onorată adunare, Adineauri tocmai spuneam că indiferent de forma de proprietate a întreprinderii, agentului economic, raţionalitatea proprietarului va impune angajarea acestui tip de beneficiu pentru angajaţii săi, dacă va găsi că această formă este benefică pentru angajaţi; dacă nu, indiferent dacă este o întreprindere privată sau publică, va opera alte beneficii în pachetul de beneficii oferit salariatului. De aceea, "se acordă în limita prevederilor" devine obligaţie pentru acea întreprindere care, în conformitate cu alin.1, s-a înscris în sistem. Deci dumneavoastră precis aţi reţinut că avem aici patru roluri: 1) rolul emitentului - organizator al sistemului, 2) rolul angajatorului, care oferă angajaţilor săi acest beneficiu, dacă costurile sale îi permit, 3) salariaţii, cei care pot beneficia dacă angajatorul s-a înscris în sistem şi, evident, 4) este vorba de operatorul reţelei de alimentaţie publică, cel care operează propriu-zis. Deci art.1 alin.2 poate să rămână aşa cum Comisia a conchis, şi anume: "...Tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, bugetelor locale..." |
||||
|
Da, este clar. Vă mulţumesc, domnule ministru. Stimaţi colegi, Domnul deputat Ana Gheorghe a pus o problemă şi a cerut indirect lămuriri de la secretarul de stat; nu a făcut un amendament, pentru că suntem în procedură de urgenţă, pentru a fi în cunoştinţă la vot; dar nu putem extinde aceste discuţii încălcând, trecând peste timpul afectat prin votul dumneavoastră. Domnul deputat Şerban are o intervenţie de procedură. |
||||
|
Vă rog, domnule preşedinte, să reintrăm în procedura de urgenţă prevăzută de regulament, prin care nu se pot pune în dezbatere decât amendamentle respinse sau cele din raportul Comisiei, numai prin câte un reprezentant al fiecărui grup. Vă rog, totodată, să nu contabilizaţi în dezbaterea acestui punct intervenţia domnului deputat Ana, pentru că ea nu face parte din sistemul procedurii de urgenţă. Vă mulţumesc. |
||||
|
Face parte, pentru că, potrivit regulamentului, dacă depăşim cele 30 de minute aprobate pentru dezbaterea proiectului, atunci vom trece fără să mai ţinem cont de timpii afectaţi. Stimaţi colegi, vă rog ocupaţi locurile în sală şi nu părăsiţi sala spre a ne determina la un apel nominal. Domnule deputat Ana, vă rog să înţelegeţi că este timpul votului. |
||||
|
Îmi îngăduiţi, domnule preşedinte, să reiterez faptul că în regulamentul Camerei Deputaţilor există şi procedura acestor intervenţii, atunci când legea în discuţie necesită intervenţii de genul acesta. Eu, dacă doriţi, n-am nimic împotrivă să se voteze textul pe care îl aveţi în faţă, dar rog distinşii colegi să-l recitească, inclusiv pe dumneavoastră, domnule preşedinte, şi să meditaţi la ceea ce înainte am spus. Textul arată clar: pot să dau tichete şi să suport - de unde: în limita prevederilor făcute în bugetul de stat, în bugetele locale, respectiv în bugetele de venituri şi cheltuieli ale cui? Cine este obligat să întocmească aceste instrumente de lucru? Numai societăţile comerciale şi regiile. Vreţi să-l puneţi la vot în acest fel, puneţi-l! |
||||
|
Da, procedural, trebuie să-l supun votului. Şi vă rog luaţi loc în bănci. Deci supun votului dumneavoastră textul alin.2 din art.1, propus de Comisie, la iniţiativa domnului deputat Marian Sârbu. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Domnilor colegi, sunt 7 voturi împotrivă. Abţineri? Şi o abţinere. Cu majoritate de voturi pentru, 7 voturi împotrivă şi o abţinere, alin.2 a trecut. Supun la vot textul integral din art.1. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? O abţinere. Cu majoritate de voturi pentru, nici un vot împotrivă şi o abţinere, art.1 a fost votat. Trecem la art.2, pct.2 din raport. Art.2 alin.1. Comisia propune reformularea alineatelor 1 şi 2. Deci, la alin.1: "Tichetele de masă se emit de unităţi specializate, denumite în continuare unităţi emitente". Obiecţiuni? Nu sunt. Cine este este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La alin.2, textul Comisiei. Comentarii? Nu sunt. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Textul art.2 integral. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Doamnelor şi domnilor, Art.3, poziţia 3 din raport. La alin.1, Comisia propune reformularea textului, după cum urmează, evident, în materialul pe care îl aveţi în faţă. Autor de amendament domnul Dumitru Buzatu. Comentarii din sală? Nu mai sunt. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alineatul 2, textul iniţiatorului. Comisia nu are obiecţiuni. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 3 integral. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 4. Comisia nu are nici o obiecţiune. Dacă sunt amendamente? Nu sunt formulate la comisie. Îl supun votului dumneavoastră. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 5, punctul 4 din raport. La alineatul 1 comisia nu are obiecţiuni. Supun votului dumneavoastră alineatul 1. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La alineatul 2 comisia propune o reformulare iniţiată de domnul deputat Marian Sârbu. Alte comentarii nu sunt. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 5 integral. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 6. Comisia nu are nici o obiecţiune. Din sală nu sunt obiecţiuni. Cele 30 de minute, cum anunţă domnul secretar de şedinţă Csaba au expirat şi vom trece la .... |
||||
|
Domnul Valentin Adrian Iliescu: 45. |
||||
|
45, îmi cer iertare. Şi mergem până la 45. Deci, la articolul 6 obiecţiuni nu sunt. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La articolul 7 comentarii nu sunt. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 8. Comentarii nu sunt. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 9. Nu sunt obiecţiuni. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 10. Comentarii nu sunt. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 11. Nu sunt comentarii. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 12. Nu sunt observaţii. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 13. Comentarii nu sunt. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La articolul 14 comisia vine cu o reformulare. Obiecţiuni nu sunt. Supun votului dumneavoastră textul comisiei. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La punctul 6 din raport comisia propune introducerea unui articol nou, numerotat 15. Dacă sunt obiecţiuni? Doamna Paula Ivănescu. |
||||
|
Domnule preşedinte şi stimaţi colegi, Acest articol nou, introdus în comisie, eu cred că ne îndepărtează de intenţiile iniţiatorului, care a solicitat procedură de urgenţă pentru această lege, deci înseamnă că este pregătit să pună în aplicare o astfel de lege, nu mai trebuie să amânăm intrarea în vigoare 6 luni după publicarea în Monitorul Oficial. Şi, apoi, unei legi nu i se pot emite norme de aplicare decât după ce ea este în vigoare. Deci, aici este un nonsens şi aş ruga şi iniţiatorul să-şi spună părerea, dacă Comisia pentru muncă şi protecţie socială a gândit bine când a propus acest nou. |
||||
|
Doamna deputat, aţi făcut amendamentul la comisie în termenul prevăzut? |
||||
|
Eu susţin textul iniţiatorului, care nu conţine acest articol nou, 15. |
||||
|
Domnul deputat Buzatu. |
||||
|
Domnule preşedinte şi stimaţi colegi, Eu aş dori să susţin amendamentul domnului deputat Kerekes, pentru că, deşi nu sunt trecut acolo, am fost unul din coautorii acestui amendament. Acordarea acestor tichete de masă este o operaţiune extrem de complexă, trebuie constituit un sistem. Atunci când a apărut pentru prima dată în Parlamentul României am făcut o vizită în Franţa, la corporaţia care gestionează aceste chestiuni, la Corporaţia "Alcor" şi m-am informat detaliat asupra sistemului de acordare a tichetelor de masă şi am prezentat şi comisiei amănunte în legătură cu această informare. Nu se poate pune în funcţiune un sistem, imediat ce o lege este adoptată. Este strict necesară o oarecare perioadă până când se elaborează normele de punere în aplicare, pentru a se stabili foarte bine elementele acestui sistem. De altminteri, şi iniţiatorul, în faţa noastră, a adus mai multe planşe care să arate viabilitatea şi funcţionalitatea acestui sistem. După părerea mea, comisia a avut o judecată sănătoasă şi bună atunci când a introdus acest articol nou şi aş ruga pe stimaţii colegi să susţină prezenţa în corpul legii a acestui amendament. Vă mulţumesc. |
||||
|
Altă intervenţie din sală? Domnul Kerekes, autorul amendamentului. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Împreună cu domnul Dumitru Buzatu am fost autorii acestui amendament şi de ce îl susţinem? Pentru că punerea în aplicare a legii nu poate fi făcută înainte de elaborarea normelor de aplicare. Or, Guvernul a propus un termen de 60 de zile pentru elaborarea normelor de către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. Deci, înainte de acest termen de 60 de zile, oricum, nu se poate aplica legea. Pe de altă parte, am propus termenul de 6 luni pentru aplicarea legii, înainte de 6 luni să nu fie aplicată legea, pentru că trebuie creat sistemul, infrastructura necesară. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Stimaţi colegi, Rog liderii grupurilor parlamentare să invite deputaţii în sală. De asemenea, chestorii sunt invitaţi să-şi facă datoria, să invite deputaţii la vot! Ca atare, aţi ascultat argumentele pro şi contra. Ar fi interesantă poziţia Guvernului. Domnule ministru, aveţi cuvântul. |
||||
|
Domnul Iuliu Bara: Acceptăm în întregime propunerea comisiei, iar referitor la urgenţa punerii în aplicare, pot să spun că patru luni de la adoptarea normelor metodologice cred că este o perioadă suficientă pentru a întreprinde toate măsurile organizatorice, pentru o implementare bună şi aplicare bună a legii. În mod evident avem în vedere inclusiv protejarea pieţii de unii operatori care ar putea să aplice legea incorect şi cu aceasta să deterioreze intenţiile iniţiatorului. Deci, susţinem propunerea comisiei. |
||||
|
Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Guvernul susţine propunerea comisiei. Supun votului dumneavoastră textul articolului 15. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 1 vot împotrivă. Abţineri? Nici o abţinere. Cu majoritate de voturi pentru - şi, iată, sunt corectat de domnul secretat - 3 voturi împotrivă şi nici o abţinere, a fost votat şi textul articolului 15. Stimaţi colegi, Vă rog să vă ocupaţi locurile în bănci şi fiind vorba de o lege organică, propun să o votăm o dată cu celelalte proiecte mâine, la ora 10,00. Sunteţi de acord, da? Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Urmează proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 64/1997 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea şi Implementarea Programelor de Reconstrucţie a Zonelor Miniere. Vă rog, domnule deputat. |
|
||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Aşa cum am anunţat în repetate rânduri, Grupul parlamentar al Partidului Democraţiei Sociale din România nu este deloc de acord cu procedura absolut nedemocratică a Guvernului, de a emite un număr extraordinar de mare de ordonanţe de urgenţă. Credem că această metodă care vrea să imprime o anumită linie spre o dictatură civilă, nu poate fi sprijinită de grupul nostru parlamentar şi am hotărât - cum v-am anunţat - că nu vom mai participa la dezbaterea ordonanţelor de urgenţă emise de Guvern după data de 1 octombrie 1997. Această ordonanţă a fost emisă în 23 octombrie 1997, motiv pentru care noi ne vom retrage de la aceste dezbateri. Vă mulţumesc. |
||||
|
Stimaţi colegi, O clipă! Ordinea de zi a fost modificată. Să verificăm exact situaţia! Mapa a fost aranjată necorespunzător! (Râsete în sală) |
||||
|
Domnule preşedinte, Am aprobat modificarea ordonanţei. Punctul 11 a devenit punctul 5, referitoare la finanţarea aplicării Legii nr. 18. Deci, suntem la Ordonanţa nr. 57 acum. |
||||
|
Pe punctul 5 a trecut Ordonanţa nr. 57. Da. Vă mulţumesc pentru intervenţia la timp. Vă rog luaţi loc în bănci, să continuăm discuţiile. Discutăm proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/1997 privind măsuri pentru asigurarea finanţării acţiunilor legate de aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. În şedinţa din ziua de 14 octombrie 1997, la solicitarea iniţiatorului, plenul Camerei Deputaţilor a aprobat dezbaterea acestui proiect de lege în procedură de urgenţă. Conform prevederilor articolelor 105 şi 106 din Regulament, urmează să aprobăm timpul afectat luărilor de cuvânt la articole, cât şi durata de timp afectată dezbaterii acestui proiect de lege. Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, împreună cu Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au întocmit raportul în fond. Sunt prezente aceste comisii, reprezentanţii acestor comisii? De la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci nimeni din birou? Domnule Partal, poftiţi la tribună. Din biroul Comisiei pentru agricultură...? |
||||
|
Domnul Ioan Gavra (din sală): Ministrul agriculturii este în vacanţă! |
||||
|
Domnul preşedinte Cristea era pe aici! |
||||
|
Este la coadă la ulei! |
||||
|
Nu cred că mai prezintă aşa mare interes de piaţă uleiul! Stimaţi colegi, Cum raportul a fost întocmit de cele două comisii şi mai important este aspectul financiar al chestiunii, din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci...iată, a venit şi domnul vicepreşedinte Elek Barna de la Comisia pentru agricultură, nerăbdător să răspundă la intervenţiile dumneavoastră. Putem trece la dezbatere. Domnule Gaspar, aveţi cuvântul, procedural. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vă rog să observaţi că atât în adresa de înaintare a raportului către Biroul permanent, cât şi în raportul propriu-zis se vorbeşte de proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului. Vă rog să observaţi că această ordonanţă a fost emisă în baza Legii de abilitare nr. 134 şi, ca atare, nu ne găsim în faţa unei ordonanţe de urgenţă. |
||||
|
Potrivit raportului, "în urma examinării proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/1997...", a fost ordonanţă de urgenţă, după raport. Să vedem conţinutul textului. Din partea Comisiei pentru agricultură, domnule Barna, poftiţi la tribună, poftiţi în banca... (Discuţii în sală) Stimaţi colegi, Iată, aici, este o neclaritate. În ordinea de zi nu apare "ordonanţă de urgenţă". În raport, într-adevăr, se vorbeşte de ordonanţă de urgenţă. Conţinutul ordonanţei, de asemenea, este o ordonanţă simplă, nu de urgenţă. |
||||
|
Domnul Ioan Gavra (din sală): În raportul comisiei scrie "de urgenţă". |
||||
|
Stimaţi colegi, Lucrurile s-au lămurit... (Discuţii în sală) Din partea comisiilor avem informaţia că a fost o greşeală de dactilografie... (Râsete şi aplauze în sală) ...şi funcţionarul în culpă va fi sanţionat. (Nemulţumire în sală) Stimaţi colegi, Haideţi să lămurim lucrurile! A fost solicitată din partea comisiei.... Mergeţi la microfon şi lămuriţi! (Se adresează domnului deputat Elek Barna) Deci, a fost o lege... Domnul vicepreşedinte Elek Barna vine cu ultimile noutăţi. Aveţi cuvântul. |
||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Alarma este doar falsă, că nu este nici o tragedie cu această ordonanţă. Ordonanţa, într-adevăr, a fost depusă la Camera Deputaţilor ca o ordonanţă în regim normal, în schimb, s-a cerut pentru discutarea acestei ordonanţe regim de urgenţă. Deci, procedura de urgenţă. Procedura este de urgenţă, ordonanţa este în regim normal! Or, din această controversă putem să ieşim foarte uşor: dacă ne apucăm să lucrăm! Altminteri, putem să discutăm mult şi bine. Dacă este de urgenţă sau mai puţin de urgenţă, problema este că trebuie să adoptăm această ordonanţă. |
||||
|
În concluzie,... domnule Gavra, numai puţin! |
||||
|
În concluzie noi propunem 15 minute pentru discutarea acestei ordonanţe de urgenţă. Vă mulţumesc. |
||||
|
Procedură! |
||||
|
Stimaţi colegi, A fost o ordonanţă obişnuită, în baza unei legi de abilitare, ajunsă la Camera Deputaţilor. Comisiile ce au întocmit raportul în fond au cerut procedură de urgenţă, am înţeles că plenul Camerei Deputaţilor a aprobat această procedură de urgenţă, ordonanţa urmează să fie dezbătută în procedură de urgenţă, greşeala a fost comisă la dactilografierea raportului comisiei, care a calificat-o "ordonanţă de urgenţă". Deci, cu aceste precizări, putem trece la dezbaterea acestei ordonanţe în procedură de urgenţă. Din partea comisiilor avem propunerea de 15 minute pentru întregul text şi de 3 minute pentru fiecare articol. Cine este pentru propunerea comisiei privind timpul? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Asupra titlului ordonanţei: "Ordonanţa Guvernului nr. 57/1997 privind măsuri pentru asigurarea finanţării acţiunilor legate de aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991". Domnul Gavra. |
||||
|
Domnule preşedinte, Vă mulţumesc că mi-aţi acordat până la urmă cuvântul, pe chestiuni de procedură. Sigur că dilema în care am fost puşi nu este soluţionată. Probabil că domnul Cristea nu a consumat ulei la momentul respectiv, ci altceva, când a făcut acest raport. Domnul Barna, bineînţeles că a venit să dea o explicaţie şi cu o nouă inovare sau inovaţie în Regulament. Deci, domnule preşedinte, dacă dumneavoastră răsfoiţi Regulamentul - şi vă rog să-l răsfoiţi - asemenea chestiuni de urgenţă le cere doar un grup parlamentar şi nu comisia de specialitate. Prima chestiune. Indiferent la ce dată, când şi cum anume. Doi. Vă pun, totuşi, întrebarea, pentru că stenogramele Camerei Deputaţilor există şi ele trebuiesc consultate, să ni se spună exact ziua, ora la care s-a cerut de către comisie o asemenea procedură, pentru că nu are voie să ceară comisia, ci numai grupul parlamentar, cum scrie în Regulament. Dumneavoastră ştiţi chestiunea aceasta. Iar inovaţia domnului Elek, probabil că este de la domnul Barna. Probabil! Vă rog frumos, să nu inovăm regulamente ale Camerei Deputaţilor. Deci, vine o ordonanţă a Guvernului simplă, prin Legea de abilitare, că numai simple pot să vină, aşa am abilitat, iar comisia cere urgenţă pentru ce? Probabil că ei au ceva urgenţe la ulei, la zahăr, la vodcă, este altă problemă. Să vină cu ele în Parlamentul României, că avem şi noi nevoie de ele, probabil. Vă mulţumesc. |
||||
|
Stimaţi colegi, Eu trebuie să precizez că nu am fost prezent în Camera Deputaţilor, motivat, când a fost aprobată această procedură de urgenţă, dar citesc articolul 102, alineatul 2 din Regulament: "Cererea Guvernului şi propunerile Biroului permanent, ale grupurilor parlamentare sau ale comisiilor permanente pentru procedură de urgenţă se supun aprobării Camerei Deputaţilor...". |
||||
|
Domnul Ioan Gavra (din sală): Nu a fost chestiunea aceasta! |
||||
|
Domnul Gheorghe Ana (din sală): Citiţi tot! |
||||
|
...în ziua în care au fost înregistrate sau dacă deputaţii nu se află în plen, în prima şedinţă ce urmează zilei de înregistrare a acestora". (Gălăgie în sală) Domnul Partal are cuvântul. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În ordinea de zi pe care dumneavoastră aţi primit-o şi aprobat-o, se menţionează deja dedesubt procedura de urgenţă în paranteză. Ea nu a fost cerută astăzi. La momentul respectiv, când în plen s-a depus lucrarea respectivă, a fost menţionată procedura de urgenţă. Nu este vorba de ziua de astăzi, însă, vă rog frumos, în raport este această greşeală în care se menţionează că Ordonanţa nr. 57 este de urgenţă, ceea ce nu este adevărat - cum a sesizat domnul Gaspar. Deci, nu este ordonanţă de urgenţă. Dar procedura la momentul respectiv, în mod normal, legal, a fost solicitată. De acord, domnule Gaspar? De acord. E-n regulă! Vă mulţumesc. S-a clarificat. |
||||
|
Stimaţi colegi, Eu vă întreb: contestaţi votul Camerei Deputaţilor asupra procedurii de urgenţă? (Gălăgie în sală) În această situaţie, putem verifica stenograma! Membrii comisiei pot da o informaţie asupra datei când s-a dat votul pe procedură de urgenţă? |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Rog de la acest microfon al Parlamentului României pe domnul preşedinte Lupu să asigure condiţiile optime pentru desfăşurarea şedinţei, pentru că asemenea intervenţii din partea unor colegi din partea asta a sălii, (Arată spre partea stângă a sălii) nu-mi vine să pronunţ nici un nume... Nu-mi vine să pronunţ nici un nume, nu de alta, dar ca să nu mai pierdem timpul cu asemenea intervenţii absolut ilogice, necorecte şi neavenite, pentru că dumneavoastră, adică un coleg care, nu ştiu, este Gavra sau Ion sau sunt doi colegi de la P.U.N.R., unul Gavra şi altul Ion, poftim, ca să zic şi nume, contestă hotărârea plenului Camerei Deputaţilor. Dacă dumnealui contestă hotărârea Camerei Deputaţilor - nu am unde să vă dau data şi nici nu mă interesează data - dar, s-a votat în acest plen că se va proceda, se va lucra după această procedură. Dacă domnul Gavra nu este de acord cu această procedură, nu are decât, dumnealui nu trebuie să participe la aceste lucrări, dar nouă să ne dea voie, şi acestei Camere să-i dea voie, să lucrăm, pentru că se cere aprobarea ordonanţei privind aplicarea Legii fondului funciar. Dacă domnul Gavra şi onoraţii colegi din partea aceasta a sălii nu sunt de acord cu prelungirea termenului privind lucrările Legii fondului funciar, nu au decât! Este treaba domniilor lor, eu nu intervin. Stimaţi colegi, Stimate domnule preşedinte, Eu vă rog foarte mult să continuăm lucrările Camerei Deputaţilor cu sau fără domnul deputat Gavra Ioan. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Gavra. |
||||
|
În replică, domnule vicepreşedinte. Domnul Barna s-a străduit, dar din lingvistica domniei sale nu a putut lipsi numele şi prenumele meu... s-a străduit că unul, altul, ăsta, asta.... Domnule deputat Elek Barna, folosiţi corect limba oficială a statului, să sunteţi în Parlamentul României, care se cheamă Camera Deputaţilor. Deci, nu există formulă de "ăsta", "asta", "ăla" sau "aia"! La dumneavoastră o fi "aia", "ăla", la noi nu există decât "acesta", "aceasta", "acestea", depinde... |
||||
|
Domnule Gavra, această situaţie.... |
||||
|
A doua chestiune. Domnule preşedinte, A doua chestiune: vă rugăm să asiguraţi desfăşurarea firească, aşa cum cerea domnul deputat Elek Barna lucrărilor şi normală, în limba oficială şi efectiv românească a statului. Că aici nu avem nevoie de paranteze, sincope, figuri de stil, epitete şi alte chestiuni. Să meargă în altă parte cu ele! Există sectorul zootehnic la Comisia de agricultură şi aşa mai departe. Acolo se pot folosi orice chestiuni. 3) Obiectul este acesta: Comisia de agricultură, care este şi zootehnie până la urmă. Domnule preşedinte, Indiferent ce o să îmi spuneţi dumneavoastră sau ce o să ne spuneţi dumneavoastră nouă, opoziţiei... Acum a venit şi domnul Cristea, îi mulţumim, după 25 de minute nici nu este târziu că a apărut şi domnia sa în sală, mai sunt 10 minute şi încheiem lucrările, trecem la interpelări, tot pentru Guvernul României..., dorim clarificarea exactă a situaţiei procedurale: când s-a adoptat, la solicitarea comisiei sau a altcuiva, această procedură de urgenţă în Camera Deputaţilor, pentru dezbaterea acestui raport. Pentru că informarea Camerei Deputaţilor este obligatorie, noi nu putem să lucrăm în ceaţă! |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule Gavra, era vorba de dreptul la replică! |
||||
|
Iar domnul Elek, dacă îl cheamă şi Barna, eu îl felicit! Poate îl cheamă şi altfel... Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc şi eu. Stimaţi colegi, Iată, s-au lămurit lucrurile, am primit informaţii de la Secretariatul general al Camerei: trecem la dezbaterea ordonanţei în procedură normală. (Aplauze şi râsete în Grupul parlamentar PUNR.) |
||||
|
Domnul Ioan Gavra (din sală): Păcat de timpul irosit! |
||||
|
Programul nostru este până la ora 18,30, aşa că avem timpul necesar. |
||||
|
Domnul Ioan Gavra (din sală): Până la ora 20,00! |
||||
|
Până la 18,30, dezbatere pe proiecte de legi, după care urmează interpelări, răspunsuri la întrebări ş.a.m.d. |
||||
|
Domnul Ioan Gavra (din sală): Dar vă cereţi scuze pentru ceea ce aţi spus mai înainte? |
||||
|
Domnule Gavra, vă cer dumneavoastră să luaţi loc în bancă şi să păstraţi liniştea în sală! Doamnelor şi domnilor, Întreb dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul? Nu. La dezbaterile generale, dacă sunt înscrieri la cuvânt? Cu cine avem onoarea? Aveţi cuvântul! |
||||
|
Domnul Daniel Grigore: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Sunt Daniel Grigore, director general în Ministerul Agriculturii. Legea fondului funciar nr. 18, ale cărei prevederi privind finanţarea acţiunilor legate de aplicarea acesteia sunt în vigoare până la data de 31 decembrie 1997, conform Ordonanţei de urgenţă nr. 5/1997... |
||||
|
Numai puţin, vă rog! Stimaţi colegi, nu părăsiţi sala, că trecem imediat la vot! Aveţi cuvântul! |
||||
|
Domnul Daniel Grigore: ...prevede ca din totalul de 9,3 milioane de ha, ai căror proprietari sunt 4,75 milioane, să se intre în proprietate pentru un număr de 45 de milioane de parcele. Până la această dată, practic, până pe 4 noiembrie, dintr-un număr total, cum am spus, de peste 4,200 milioane de titluri de proprietate, s-au eliberat numai 3.200.819 de titluri de proprietate, deci, într-un procent de 70,5%. Cunoaşteţi greutăţile în aplicarea acestei legi şi faptul că, la ora actuală, prin Legea nr. 169, s-a votat punerea în aplicare a modificării acestei Legi nr. 18. Prin prelungirea motivaţiei de aplicare a Legii nr. 18/1991, se creează posibilitatea ca pentru un număr de peste 2.000 de specialişti care fac servicii pentru agricultură, în sensul de măsurători şi de punere în posesie, să se creeze un fond în bugetul Ministerului Agriculturii de circa 38 de milioane de lei, care trebuie prevăzut în bugetul pe anul 1998. Pentru continuarea aplicării legii, este necesar acordul dumneavoastră în ceea ce priveşte continuarea acestei activităţi. De asemenea, la data de 4 noiembrie, din totalul de 9.332.000 ha care urmau să fie puse în posesie, s-au pus în posesie circa 7.346.961 ha, adică 78,7%. Este necesară continuarea acestei activităţi, având în vedere toate cele expuse mai înainte şi, ca atare, vă rugăm să supuneţi atenţiei dumneavoastră discuţia acestei ordonanţe. |
||||
|
Stimaţi colegi, Dacă, din partea grupurilor parlamentare, se înscrie cineva la cuvânt, după ce comisia îşi va spune părerea? Domnul preşedinte Cristea. |
||||
|
Domnule preşedinte, Trebuie să fac o precizare. Solicitarea venită la comisie pentru această dezbatere este solicitare pe procedură de urgenţă. |
||||
|
Domnul Ioan Gavra (din sală): Din partea cui? |
||||
|
Din partea Secretariatului general al Camerei Deputaţilor! |
||||
|
Domnul Ioan Gavra (din sală): Cum să ceară secretariatul aşa ceva?! |
||||
|
Domnule Cristea, las-o moartă, treci la subiect! (Aplauze îndelungate şi râsete.) Am pierdut jumătate de oră cu chestiunea aceasta! |
||||
|
Sigur că da, şi o să mai pierdem trei sferturi de oră, aceasta, pentru disponibilitatea dumneavoastră, domnule preşedinte de şedinţă, de a da gir unor afirmaţii care nu au nici un fel de acoperire! Dacă vreţi, sigur că pierdem! Dar aici există un document oficial: adresa remisă Comisiei pentru agricultură, pe care domnul Gavra nu a avut de unde să o vadă, că nici nu interesează, şi în care se solicită această procedură de urgenţă pentru comisia noastră, împreună cu Comisia pentru buget-finanţe? Aceasta, ca să lămurim lucrurile, pentru că nu este corect să discutăm altfel! Cei care ne-au sesizat au făcut, într-adevăr, o greşeală, pentru că în aceeaşi adresă se spune: "ordonanţa de urgenţă", în loc să se spună: "ordonanţă simplă". Iar în raportul comisiei s-a reluat această sesizare, la întocmirea raportului. Nu este vorba de nimic altceva! |
||||
|
Domnule preşedinte, dumneavoastră aţi dezbătut această ordonanţă şi cel puţin acest aspect trebuia sesizat atunci! Deci, vă rog să treceţi la prezentarea acestui proiect de lege şi să nu mai pierdem timpul! |
||||
|
Comisia a hotărât să supună spre dezbatere plenului ordonanţa, în forma în care a fost emisă de Guvern şi cu care a fost sesizată. De fapt, mă refer aici la ambele comisii, dacă, cumva, Comisia pentru buget finanţe nu a avut obiecţiuni la ea. Mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc şi eu. Din partea grupurilor parlamentare, doreşte cineva să intervină? Domnul deputat Lăpuşan, de la Grupul parlamentar PDSR. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Iată că, după ce începusem să-l laud pe ministrul agriculturii, dânsul iarăşi nu şi-a făcut un pic de timp să vină la discutarea acestui act normativ, care considerăm, şi de această dată, că este cel puţin foarte important pentru a ne clarifica poziţia. Sigur că în momentul acesta - şi observaţia aceasta este foarte importantă - ordonanţa, fie că este de urgenţă, fie că nu este de foarte mare urgenţă, este în vigoare, îşi produce efectele, banii au plecat sau pot pleca, deci, cei din teritoriu nu se pune problema că aşteaptă deznodământul discuţiilor noastre, care se pot prelungi mai mult sau mai puţin. Ceea ce este de comentat, cred eu, şi este nevoie de prezenţa ministrului agriculturii pentru acest lucru - şi, domnule preşedinte, vă rog să luaţi notă că solicit expres ca ministrul agriculturii să fie prezent la discutarea acestui act normativ... |
||||
|
Domnul Ioan Gavra (din sală): Sau viitorul ministru, care este aici! |
||||
|
... pentru că este nevoie de câteva clarificări, şi anume: După cum se ştie, procentul de punere în posesie, din momentul preluării problemelor administrative şi până acum, este de sub 10%. De asemenea, după cum se ştie, Legea nr. 18 a suferit modificări mari de fond, ceea ce a făcut ca activitatea acestor comisii, în momentul de faţă, să fie cel puţin îngheţată sau blocată, cum vreţi dumneavoastră să alegem termenul. Şi atunci, se pune problema: de ce este nevoie în continuare de banii aceştia? Este posibil să ni se aducă argumente suficiente, logice şi sunt convins că vom fi de acord cu validarea acestei ordonanţe. De aceea este nevoie să ni se spună care sunt noile atribuţii ale comisiilor, pentru că sunt aproximativ 2.000 de specialişti din afara Ministerului Agriculturii, agreaţi şi angrenaţi în acţiunea de aplicare a Legii fondului funciar, şi acest număr se afirmă că este insuficient. Deci, iată că avem oameni, dar se pare că în momentul acesta nu există obiectul muncii, pentru că aplicarea Legii nr. 18, aşa cum a fost ea iniţial şi pentru care trebuiau create aceste comisii, în momentul de faţă, s-a blocat. Ce fac aceste comisii? Părerea mea este - şi vă solicit şi dumneavoastră, domnule preşedinte, să supuneţi plenului - să votăm amânarea validării acestei ordonanţe până în momentul în care, poate mâine, poate în altă zi, ministrul agriculturii (acesta sau altul) va binevoi să ne spună tot ce este nevoie şi sunt convins că noi vom înţelege şi vom fi de acord cu validarea acestei ordonanţe. Mulţumesc. |
||||
|
Domnul preşedinte Cristea. |
||||
|
Am crezut că domnul Lăpuşan, după practica de 7 ani din Ministerul Agriculturii şi de 7 ani de la aplicarea legii, a învăţat cu ce se ocupă aceste comisii! Dar, se pare că nu a învăţat! Domnul Lăpuşan a învăţat să vină la acest microfon şi să bruieze, pentru că altfel nu pot să spun, şi lucruri care nu au nici o legătură, nici cu politica, nici cu altceva! Aceste comisii au obligaţia, domnule deputat, să măsoare în continuare terenul, pentru că procedura de punere în posesie stabilită pe Legea nr. 18, cu onoare şi cu complicaţii enorme, aţi făcut-o dumneavoastră! Nu am făcut-o noi! Nu am inventat noi mizeria din Legea nr. 18, care este în funcţiune! Nu am inventat noi aşa ceva! Dumneavoastră aţi inventat-o, dumneavoastră nu aţi înţeles să o modificaţi la vreme! Aceasta este toată problema!(Rumoare, vociferări, proteste.) Din sală: Lasă tonul mai mic! Ruşine! |
||||
|
Comisiile, conform procedurilor din Legea nr. 18 şi din normele de aplicare, trebuie să facă aceste măsurători în continuare, pentru fişe de punere în posesie şi pentru toate celelalte, pe care le ştiţi foarte bine, de altfel. Şi nu trebuie, pentru aceasta, să vină aici doi sau cinci miniştri, ca să vă explice! Ştiţi foarte bine despre ce este vorba, nu aveţi nevoie de explicaţii suplimentare! Şi, pentru aşa ceva, legea trebuie votată! |
||||
|
Stimaţi colegi, Am informaţii de la Ministerul Agriculturii că domnul ministru, din motive de sănătate, nu poate fi prezent în această sală aici. Mai ales că ordinea de zi s-a modificat astăzi. Din sală: Să se plimbe a putut! A răcit prin America! |
||||
|
Domnul deputat Lăpuşan. Pe procedură? |
||||
|
Domnule preşedinte, pentru un drept la replică. Eu nu vreau să am, în continuare, discuţii nu foarte funcţionale cu preşedintele Comisiei pentru agricultură, eu îl susţin, vreau chiar să vă spun o particularitate, un mic secret de al meu: eu m-am înţeles în agricultură cu toţi instructorii de partid, care erau băieţi buni şi de treabă la noi, în Ardeal, acolo... (Râsete.) Domnule preşedinte, însă, nu pot să trec cu vederea faptul că de câte ori se trece în zona mai fluidă şi lunecoasă a uleiului să se pronunţe numele meu, să se arunce în zona noastră de activitate acţiuni care, efectiv, nu sunt deloc reale, nu sunt adevărate şi nu au nici un dram de adevăr în ele! Vreau să vă spun, domnule preşedinte, că punctul meu de vedere este perfect fundamentat: în momentul de faţă Legea nr. 18 este blocată, nu se mai fac nici un fel de măsurători, pentru că oamenii îşi fac cereri, sunt tensiuni în teritoriu dacă le va rămâne şi terenul care le-a fost atribuit, cu titlu sau fără titlu, şi în momentul acesta comisiile în discuţie nu au nici un fel de obiect al muncii! Şi, de aceea, credem că ministrul agriculturii trebuie să vină şi să ne explice cum şi în ce mod le integrează, ce atribuţii de serviciu au aceşti oameni, iar noi vom fi de acord ca ei să fie plătiţi, pentru o muncă utilă pe care o depun, în baza legii noi, vechi..., viitoare, trecute ş.a.m.d. Vă mulţumesc. |
||||
|
Din informaţiile pe care le am, se lucrează la modificarea regulamentului de aplicare a Legii nr. 18 şi în săptămâna ce urmează e posibil ca Guvernul să se pronunţe. Domnul Gaspar. |
||||
|
Domnule preşedinte, Vă rog ca în baza art. 199 din regulament să îl invitaţi pe domnul deputat Cristea să retracteze ceea ce a afirmat aici, despre mizeriile de legi adoptate de Parlament! Vreau să îi citesc art. 58 din Constituţie, care spune clar: "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării"! (Aplauze ale opoziţiei.) |
||||
|
Domnule deputat, de la tribună se formulează opinii politice. Acum, opiniile acestea se formează şi citind ziarele, şi stând de vorbă cu oamenii, iar, dacă vreţi, v-o spun şi de la tribună: calificative de genul acesta pentru Legea fondului funciar au fost cu milioanele în ţară, nu izolat. |
||||
|
Domnul Petre Ţurlea (din sală): Despre ulei ce s-a spus în ţară? |
||||
|
Domnul deputat Şteolea. |
||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Ultima dumneavoastră aserţiune eu cred că era cazul să o expuneţi de la acest microfon! Revenind la oile noastre şi la Legea nr. 18, vreau să vă exprim o nedumerire: eu am înţeles că prioritatea numărul unu, inclusiv în ce înseamnă Contractul cu România şi programul Guvernului o reprezintă Legea nr. 18, dar văd că din punct de vedere al Ministerului Agriculturii nu este aşa. Eu mă aşteptam, ca şi alte dăţi, şi dacă ar fi să fac un scor, acesta ar fi destul de diferenţiat, în sensul negativ, adică al prezenţelor domnului ministru aici. La fel, nici astăzi nu este prezent. Dacă este cauză de boală, este altceva, dar putea un domn secretar de stat pe domeniu să vină. Am tot respectul faţă de domnii directori generali şi directori de la Ministerul Agriculturii care sunt aici, dar acum este vorba şi de un alt punct de vedere, acela pe care îl reprezintă politica în acest domeniu al aplicării Legii nr. 18, pe care Guvernul trebuie să transpună, spun eu, în conformitate cu angajamentele luate în programul de guvernare. Şi voiam să pun o întrebare, apropo de utilizarea unor fonduri: ştiu că s-au dat publicităţii nişte rezultate, din noiembrie până la sfârşitul lunii iulie, procentul de titluri de proprietate eliberate era pe undeva subunitar, adică sub 1%! Deci, s-au cheltuit nişte bani şi încotro s-au dus ei? Este un semn de întrebare! Al doilea este acela cu referire la faptul că, dacă se încep acţiunile de aplicare a acestei legi, a situaţiei şi balanţei terenurilor în agricultură, care, de fapt, constituie obiectul legii de completare a Legii nr. 18, ce acţiuni se vor desfăşura? Clar: cât se utilizează pentru aplicarea în continuare a Legii nr. 18/1991 şi cât pentru legea nouă? Sunt nişte aspecte! Un alt lucru: într-adevăr, aceşti specialişti, normal, trebuie menţinuţi în activitate, trebuie să lucreze, dar ce vor lucra? În al doilea rând, cine se face vinovat de faptul că ei nu pot lucra, adică, nu pot ieşi în câmp şi, efectiv, măsura şi întocmi procese verbale de punere în posesie, elibera titluri de proprietate? Nu este vina lor, este vina acelor comisii de la prefecturi, care nu lucrează, a acelor primari! De ce nu ni se spune aici cine se face vinovat de acest mic procent de realizare? Sunt banii statului aici! Sunt aspecte care trebuiau clarificate de un demnitar de la Ministerul Agriculturii. |
||||
|
Vă mulţumesc. Dacă din partea altor grupuri parlamentare se doresc intervenţii? |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Văd că discuţiile au alunecat într-o cu totul altă direcţie, nu vorbim de Legea fondului funciar, nici de bunele sau relele ei lucruri, este vorba de Ordonanţa nr. 57, al cărei titlu priveşte: "măsuri de asigurare a finanţării"! Această ordonanţă a fost înaintată de către Guvern pentru că era necesar ca în proiectul de buget care se întocmeşte acum (sperăm că se întocmeşte acum...) pentru 1998 să existe baza legală pentru a fi introduse sumele de bani necesare continuării aplicării Legii fondului funciar. Nimic spectaculos în sine, este o lege tipică pentru Comisia de buget finanţe, deşi a fost înmânată şi Comisiei pentru agricultură. Mă rog, nu este treaba noastră... Dar credem că lucrurile, deja, au alunecat în altă parte, e nevoie de această lege pentru a exista bază legală la fundamentarea bugetului. Vă mulţumesc. |
||||
|
Iată ultima informaţie: cei trei secretari de stat sunt convocaţi la Comisia pentru agricultură a Senatului. Din sală: Toţi trei? Unul putea să vină şi la noi! |
||||
|
Domnul deputat Lăpuşan. |
||||
|
Domnule preşedinte, O intervenţie de fond. Eu cred că nu întâmplător a fost solicitată şi Comisia pentru agricultură, pentru că banii aceştia trebuie să se ducă pentru ceva. Cu tot respectul pentru Comisia buget-finanţe, care avea nevoie de un act normativ ca bază legislativă pentru buget, iată, ordonanţa respectivă reprezintă baza legislativă pentru a fi trecută în bugetul respectiv. Nu scrie nicăieri că o ordonanţă trebuie să fie aprobată, validată de Parlament pentru a fi trecută în Legea bugetului! Ce se va întâmpla după aceea rămâne de văzut! Vreau să vă spun că destinaţia acestor bani nu reprezintă altceva decât aplicarea Legii nr. 18. Or, această lege, domnule deputat, în momentul acesta este blocată! Deci, nu cred că mai putem discuta fără explicaţii suficiente şi necesare în acest domeniu! Mulţumesc. |
||||
|
Nu este blocată, s-a deblocat, domnule deputat... Domnul deputat Marton. |
||||
|
Domnule vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Îmi place consecvenţa cu care luptă pentru anumite idei anumiţi deputaţi, de exemplu, ca să avem în vedere cele scrise în Regulamentul Camerei Deputaţilor. Când se dovedeşte că ceva nu este în regulă cu ceea ce au spus dânşii, mai uită de ce este scris în Regulamentul Camerei Deputaţilor... De pildă, aşa cum un coleg din sală a specificat, din partea fiecărui grup parlamentar intervine o singură persoană şi o singură dată la dezbaterile generale, chiar dacă este o procedură normală. Dar să revenim la această consecvenţă cu care... Domnule ex-ministru, vă rog să fiţi atent! |
||||
|
Domnul Alexandru Lăpuşan (din sală): Şi dacă nu vreau? |
||||
|
Dumneavoastră aţi venit anual cu această solicitare de a prelungi intervalul de acordare a sumelor necesare, pe care noi, consecvenţi şi atunci, l-am votat, pentru că eram siguri că este nevoie să se dea aceşti bani. Este adevărat că, dacă, până în noiembrie 1996, aţi fi terminat dumneavoastră toată această treabă, când aveaţi dumneavoastră prefecturile în mână, atunci, astăzi, nu mai discutam despre această problemă. Iar referitor la legea de modificare a Legii nr. 18, vă rog să o citiţi şi să spuneţi unde este specificată această blocare de aplicare a Legii nr. 18? Este doar o lege de modificare a Legii nr. 18! Dacă doriţi să primească în continuare ţăranul român ceea ce i se cuvine şi să fie plătiţi cei care dau în proprietate, măsoară aceste terenuri, atunci, votaţi în consecinţă! Dacă nu doriţi, votaţi împotrivă, nu e nici o problemă! Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Alexandru Lăpuşan (din sală): Solicit drept la replică! |
||||
|
Nu este cazul dreptului la replică, nu aţi fost jignit, aţi venit deja la tribună! Vi s-a pronunţat numele, dar nu într-o chestiune care să vă jignească şi să vă dea motiv să interveniţi de cinci ori de la tribună! Poftiţi, aveţi cuvântul! |
||||
|
Dreptul la replică nu este numai atunci când cineva este jignit, pentru că eu cred că nu o să îşi permită prea mulţi să mă jignească pe mine, dar aceasta este altceva. Domnule preşedinte, Eu sunt de acord ca nu numai ţăranul român să îşi primească drepturile în conformitate cu Legea nr. 18 sau Legea nr. 18 modificată, eu sunt de acord ca şi ţăranul ungur să îşi primească drepturile acestea! Despre prefecturi şi alte chestiuni o să discutăm probabil mâine, la moţiunea aceea cu Harghita şi Covasna. Însă, trebuie să recunoaştem că lucrurile, de fapt, stau aşa: Legea nr. 18 este blocată, Legii nr. 18 modificate nu i-au apărut încă normele metodologice de aplicare. Domnule preşedinte, În aceste condiţii, noi nu cerem decât o amânare, poate, peste o jumătate de oră sau mâine, poate domnul ministru ia un eferalgan, că am văzut la televizor că face minuni eferalganul ăsta, sau eu ştiu ce alt medicament, şi vine şi ne spune despre ce este vorba, iar noi votăm. Cu atât mai mult cu cât această ordonanţă este în vigoare, ea se aplică, banii au ajuns acolo. Deci, nu blocăm nimic, nu încurcăm pe nimeni! Nu avem dreptul la o mică explicaţie? Mulţumesc. |
||||
|
Domnule deputat, într-adevăr, la solicitarea dumneavoastră, domnul ministru Gavrilescu ar trebui să fie prezent aici, v-am expus motivele pentru care nu poate fi prezent. Aplicarea legii nu este blocată şi, cu atât mai mult, comisiile de aplicare a Legii fondului funciar au acum mai mult de lucru pentru a recupera cei 7 ani bolmojiţi până acum. Din sală: Şase! |
||||
|
Şase. Vă rog, dacă este posibil, să trecem la dezbaterea legii. Dacă nu, n-avem decât a suspenda şedinţa. Poftiţi, domnule Mitrea. |
||||
|
Domnule preşedinte, O intervenţie de procedură. Nu este prima oară când dumneavoastră faceţi afirmaţii pe fond de la acel microfon. Vă rog să respectaţi regulamentul şi celelalte afirmaţii, altele decât cele care se referă la bunul mers al şedinţei, cum a fost cea cu cei şase-şapte ani, să le faceţi de la acest microfon, cum le facem cu toţii. Vă mulţumesc. |
||||
|
Doamnelor şi domnilor, Domnul Mitrea m-a invitat la microfon şi îmi face plăcere chiar să cobor. (Coboară la microfon) Doamnelor şi domnilor, Nu este un secret pentru nimeni în ţara aceasta că în ultimii 150 de ani de legislaţie a statului modern şi contemporan român, o lege care să provoace atâtea încurcături ca Legea nr.18/1991 n-a existat. Acum, este adevărat, am intrat într-o încurcătură prin neatenţia Comisiei pentru agricultură şi nu o poate trece nimeni cu vederea. Am văzut Adresa Senatului. Senatul a cerut dezbaterea Ordonanţei nr.57 privind aplicarea acestei legi. Deci n-a cerut dezbaterea unei ordonanţe de urgenţă şi nici în Cameră nu s-a votat procedură de urgenţă pentru acest text. Dar, mă rog, de la aceste chestiuni procedurale, pe care eu le-am recunoscut, nu trebuia să le recunosc, le-am constatat de la prezidiu, am ajuns la discuţii cu totul deplasate de la fondul dezbaterii noastre. Ca atare, dacă doriţi să aprobăm această ordonanţă, continuăm dezbaterile, dacă nu, trecem la un alt proiect de pe ordinea de zi. Dar cum banii în cea mai mare parte s-au cheltuit, confirmarea sau infirmarea de către Parlament - şi în cazul infirmării consecinţele vor fi altele - este constituţională, procedural impusă, eu cred că în timpul care ne-a mai rămas până la programul de interpelări şi întrebări, putem dezbate aceste proiect de lege. Vă mulţumesc. (Se întoarce la prezidiu) Ca atare, avem un text format doar din trei articole şi am putea epuiza dezbaterea în timpul care ne-a mai rămas. Procedural? Poftiţi, vă rog. Doamna deputat Afrăsinei. Aveţi microfonul. |
||||
|
Domnule preşedinte, În temeiul articolului 128 alin.2, vă rugăm să verificaţi cvorumul. |
||||
|
Da, solicit secretarilor de şedinţă să numere deputaţii prezenţi în sală. (Secretarii numără deputaţii din sală) 140 de deputaţi sunt prezenţi în sală. Cvorumul de lucru este de 149. Rog liderii grupurilor parlamentare să invite deputaţii în sală şi chestorii să încerce să-i identifice pe culoarele Parlamentului. Deci cvorumul nu creşte, scade, că mai pleacă din colegi. Stimaţi colegi, Mai sunt cinci minute până când schimbăm programul. Luăm o pauză de cinci minute şi revenim pentru a discuta interpelări şi întrebări. Vă mulţumesc. Se reia şedinţa cu dezbaterea proiectelor de lege mâine, după programul de intervenţii. - pauză - |
||||
|
Stimaţi colegi, Reluăm lucrările cu expunerea orală a întrebărilor adresate membrilor Guvernului. Există deputaţi în sală care doresc să adreseze întrebări Guvernului? |
||||
|
Domnul Petre Ţurlea (din sală): Este o ordine. Nu este o ordine aici? |
||||
|
Da. Păi, iată, după programul de lucru, urmează expunerea orală a întrebărilor adresate membrilor Guvernului. |
||||
|
|
Al doilea punct: prezentarea de răspunsuri la întrebările orale adresate membrilor Guvernului. Dar cum secretarul de şedinţă a dispărut şi nu a lăsat o listă, vă întreb pe dumneavoastră dacă există deputaţi care doresc să formuleze întrebări la adresa membrilor Guvernului. |
|
||
|
Domnul Petre Ţurlea (din sală): Domnule preşedinte, Îmi daţi voie? |
||||
|
Da, vă rog. |
||||
|
Domnule preşedinte, Conform regulamentului nostru, cursul este aşa: se formulează întrebarea, se pune la acest microfon, răspunde reprezentantul ministerului respectiv, apoi trei minute cel care a pus întrebarea are voie să dea o replică. Acesta este cursul regulamentului nostru. |
||||
|
De la Ministerul de Externe este prezent domnul Florian Murg, director la Direcţia consulară. Întrebarea formulată de domnul deputat Petre Ţurlea: de ce nu s-a implicat Ministerul Afacerilor Externe în problema alcătuirii actelor ce trebuiau întocmite de cetăţenii români pentru a beneficia de prevederile legii ungare privitoare la despăgubirile acordate celor care au avut de suferit de pe urma ocupaţiei hortiste a Transilvaniei? Obiectul întrebării a fost notificat în scris, a fost depus la secretarul de şedinţă şi invit pe domnul director Florian Murg să răspundă. |
||||
|
Domnul Florian Murg: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, La întrebarea domnului deputat Petre Ţurlea am fost abilitat să prezint verbal următorul răspuns: Legea ungară nr.29 din 1997, intitulată, "privind acordarea unor despăgubiri persoanelor care din motive politice şi-au pierdut viaţa şi libertatea în mod nedrept", este o lege internă, care nu a făcut obiectul unor consultări sau negocieri cu partea română. În cursul lunii septembrie 1997, Ministerul Afacerilor Externe, prin Ambasada României la Budapesta, a solicitat autorităţilor ungare: prelungirea perioadei de întocmire şi depunere a dosarelor de către cetăţenii români cu cel puţin o jumătate de an, instituirea unor facilităţi procedurale în ce priveşte procurarea actelor din arhivele ungare, asigurarea traducerii sau tipăririi formularelor în limba română sau într-o limbă de circulaţie internaţională, precum şi alte facilităţi. La demersurile Ministerului Afacerilor Externe, partea ungară a răspuns că nu este posibilă prelungirea termenului dincolo de 7 octombrie 1997, deoarece o asemenea măsură ar implica modificarea legii, procedură complexă şi de lungă durată. Partea ungară a acceptat ca, în cazul imposibilităţii procurării documentelor doveditoare până la data respectivă, să primească totuşi cererile, cu condiţia ca solicitanţii să menţioneze în chestionar că procurarea actelor doveditoare se va face ulterior. Răspunsul primit din partea autorităţilor ungare a făcut obiectul comunicatului de presă al M.A.E. din 29 septembrie 1997 difuzat prin mass-media. Cu prilejul convorbirilor oficiale pe care le-a avut în zilele de 8 şi 9 octombrie 1997 cu ministrul afacerilor externe al Ungariei, Laszlo Kovacs, domnul Adrian Severin, ministru de stat, ministrul afacerilor externe, a solicitat ca guvernul Ungariei să analizeze posibilitatea prelungirii termenului de depunere a cererilor de către persoanele îndrituite să obţină despăgubiri, arătându-i că termenul fixat de partea ungară a fost foarte scurt, ceea ce a îngreunat completarea formularelor şi obţinerea actelor doveditoare necesare. Ministrul Laszlo Kovacs a reiterat că stabilirea unui nou termen ar fi deosebit de dificilă, fiind nevoie de adoptarea unei noi legi, dar a promis că va ridica această problemă în cadrul unei şedinţe a guvernului ungar. Ministerului Afacerilor Externe i-au fost adresate direct numai câteva cereri pentru eliberarea de documente care să ateste că persoanele în cauză au avut de suferit în timpul regimului hortist. În fiecare caz în parte s-a comunicat răspuns la cererile primite. La solicitarea filialei Cluj Napoca a Arhivelor Naţionale în vederea obţinerii de acte doveditoare în legătură cu aplicarea Legii ungare nr.29 din 1997, Ministerul Afacerilor Externe a comunicat că, nedispunând în arhivă de asemenea date, nu poate furniza un răspuns documentat şi că astfel de documente pot fi găsite în Arhivele Naţionale, Arhivele Marelui Stat Major al Armatei, arhivele fostei poliţii şi ale siguranţei statului. Menţionăm că sursele cele mai documentate în această problemă se află, desigur, în arhivele ungare. Acesta a fost răspunsul la întrebarea pusă. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Petre Ţurlea (din sală): Domnule preşedinte, Am trei minute. |
||||
|
Poftiţi, domnule deputat. |
||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Aţi auzit cu toţii răspunsul reprezentantului Ministerului de Externe. Problema o ştiţi cu toţii. Legea aceasta ungară din vara anului acesta este evident o recunoaştere a crimelor făcute în Transilvania de Nord. Problema este următoarea: aplicarea legii în România a fost făcută de către ambasada unui alt stat, de către Ambasada Ungariei, cu ajutorul unui partid de la noi, adică al UDMR. 1. S-a încălcat suveranitatea României, deoarece pe teritoriul unui stat independent doar organismele acelui stat aplică legile. 2. Datorită neimplicării statului român, dar şi a tergiversării acţiunii de către Ambasada Ungariei, nu au putut înainta cereri decât aproximativ 30 de mii de oameni, din care au fost recunoscute ca juste de către partea ungară numai 10 mii. Dar, în realitate, ar avea dreptul la asemenea despăgubiri un număr - deci 10 mii au fost acceptate - ar avea dreptul un număr de 368.833 de oameni din Transilvania de Nord. Din aceştia, este vorba de cei 991 de români asasinaţi, deci urmaşii lor, cei 217.942 de români alungaţi din Transilvania de Nord, cei 150 de mii de evrei deportaţi în lagăre, din care 132 de mii au fost asasinaţi. Toţi aceştia au dreptul la despăgubiri. 3. Statul român are obligaţia să ceară despăgubiri şi pentru zecile de mii de români arestaţi şi trimişi în batalioanele de muncă forţată, pentru zecile de biserici distruse sau avariate, biserici româneşti, şi pentru toate averile românilor confiscate sub autoritatea maghiară. 4. Unii români din Transilvania au făcut cereri de ajutor pentru a se încadra în această lege unor organisme locale. Iată, unul dintre aceşti petenţi mi-a trimis chiar astăzi o scrisoare. Se numeşte Popa V. Gheorghe din Luduş, care a cerut sprijinul pentru aplicarea acestei legi, a cerut sprijinul preşedintelui Consiliului Judeţean Harghita, iar acesta, domnul Kolumban Gabor, reprezentantul UDMR, prin Adresa nr.4552 din 1997 îi răspunde: "Nu există lege specială pentru stabilirea măsurilor reparatorii". Iată o minciună sfruntată din partea şefului unui organism local din România. 5. Răspunsul Ministerului Afacerilor Externe, pe care l-aţi audiat domniile voastre adineauri, de care nu învinovăţesc deloc pe reprezentantul ministerului, care l-a citit aici, spune aşa, aţi auzit şi dumneavoastră: "Arhiva Ministerului Afacerilor Externe nu are în posesie documente prin care să se dovedească justeţea cererilor românilor". Este o minciună! Iată, domnule reprezentant al acestui minister, cartea aceasta, intitulată: "Ip şi Tresnea, atrocităţi maghiare şi o acţiune diplomatică românească", pe care am publicat-o chiar anul trecut la Editura Enciclopedică, care cuprinde în proporţie de 99%, sunt vreo 600 de pagini, documente extrase din arhiva dumneavoastră. Vă indic şi fondul: Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, Fondul Transilvania 1920-1945. Sunt sute de dosare cu documente care puteau fi probe pentru despăgubirile maghiare. Evident că în faţa acestor lucruri, în faţa incapacităţii ministrului român de externe de a apăra interesele românilor şi în faţa relei voinţe, este imposibil să cred că dacă o singură întrebare la arhiva ministerului s-ar fi făcut, nu s-ar fi răspuns clar că există aceste documente, toate acestea duc la o singură concluzie: acela care ocupă portofoliul de ministru de externe în guvernul actual al României nu merită acest lucru şi trebuie imediat demis. Nu să i se ceară demisia, ci să fie demis. |
||||
|
Vă mulţumesc. Trecem la următoarea întrebare. Domnule deputat Ţurlea, consideraţi că la cele două întrebări s-a abordat suficient subiectul sau formulăm şi a doua întrebare? |
||||
|
Domnul Petre Ţurlea (din sală): S-a răspuns numai la o singură întrebare. Urmează celelalte. |
||||
|
Urmează cealaltă întrebare. Deci cum caracterizează Ministerul Afacerilor Externe amestecul ministrului maghiar Laszlo Kovacs şi a prim-ministrului maghiar Gyula Horn în treburile interne ale României? Răspunde domnul Alexandru Cornea? Vă rog. |
||||
|
Domnul Alexandru Cornea (director în Ministerul Afacerilor Externe): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Sunt abilitat să aduc la cunoştinţa domniilor voastre, din partea conducerii Ministerului de Externe, următorul răspuns la întrebarea formulată de domnul deputat Petre Ţurlea, înregistrată la Camera Deputaţilor în data de 5 noiembrie 1997. Ministerul Afacerilor Externe nu este în posesia unor date din care să rezulte amestecul în treburile interne ale României din partea primului-ministru şi a ministrului afacerilor externe ai Republicii Ungare şi nici cu privire la etichetarea unor forţe politice româneşti. În perioada 8-9 octombrie 1997, ministrul afacerilor externe al Ungariei, Laszlo Kovacs, a efectuat o vizită oficială în România, iar în zilele de 20 şi 21 octombrie a.c., premierul ungar Gyula Horn a fost oaspetele primului-ministru Victor Ciorbea. Convorbirile româno-ungare la nivelul primilor-miniştri, respectiv al miniştrilor de externe, s-au concentrat asupra unor aspecte de interes privind consolidarea încrederii, intensificarea colaborării şi parteneriatului între ţările noastre. Cu prilejul convorbirilor, înalţii interlocutori unguri s-au referit şi la ceea ce au numit unele manifestări naţionaliste antimaghiare în presa română şi în retorica unor politicieni, condamnând în egală măsură manifestări similare care s-au petrecut în Ungaria. La rândul său, partea română a solicitat ca partidul de guvernământ din Ungaria să vegheze ca în perioada care urmează problema Transilvaniei să nu constituie un subiect electoral sau un teren electoral de manifestare a partidelor politice ungare. Constatându-se că, din păcate, se înregistrează unele manifestări antiromâneşti în Ungaria şi antimaghiare în România, care pot influenţa negativ noul climat de înţelegere, încredere şi colaborare, s-a convenit ca factorii guvernamentali din cele două ţări să ia atitudine pentru dezavuarea unor asemenea tendinţe, fiecare în plan naţional. Acesta a constituit răspunsul. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul deputat Ţurlea. Două minute aveţi. |
||||
|
Conform regulamentului, trei. Dar eu nu o să folosesc decât un singur minut. |
||||
|
Domnule, iată, să vă citesc regulamentul: " Întrebarea orală este pusă sumar într-un interval de timp de cel mult un minut". |
||||
|
Folosesc doar un minut. |
||||
|
..."Ministrul competent răspunde la întrebarea ce i-a fost adresată în cel mult trei minute. Autorul întrebării, după audierea răspunsului, poate interveni cu precizări şi cu comentarii, fără a depăşi două minute". |
||||
|
Până acuma terminam, domnule preşedinte. |
||||
|
Aveţi cuvântul. |
||||
|
Aţi auzit, doamnelor şi domnilor şi domnule preşedinte, răspunsul distinsului reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe. Din păcate, nu este domnul Severin. Realitatea este evident îndulcită, este normal, în expunerea dânsului. Domnul Laszlo Kovacs, aşa cum rezultă din relatările tuturor ziarelor din momentul respectiv, a declarat că a atras atenţia în mod solemn omologului său român asupra manifestărilor naţionaliste din România şi a atras atenţia să fie acestea stopate. Altfel spus a poruncit, a dat ordin domnului Severin să stopeze..., a bătut din picior în faţa acestuia să stopeze aşa-zisele activităţi naţionaliste. Domnul Severin nu este însă o persoană particulară. Este ministrul unui stat independent. Domnul Adrian Severin nu vrea, deci, să apere demnitatea statului român, pentru că nu a răspuns aşa cum trebuie reprezentantului guvernului maghiar la Bucureşti. Deci domnul Adrian Severin nu se comportă ca un ministru al unui stat independent. De aceea, evident, cer încă o dată demiterea acestui ministru care ne face de râs peste tot. Nu ştie să apere demnitatea statului român. Mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Dacă din partea Ministerului de Externe se doreşte o replică, tot pentru două minute, poate avea cuvântul. Doriţi o replică la această intervenţie? Vă rog. |
||||
|
Domnul Alexandru Cornea: Aş vrea să fac următoarele precizări: Protecţia cetăţenilor români este o obligaţie constituţională şi Ministerul Afacerilor Externe, împreună cu misiunile diplomatice exercită această atribuţie şi această obligaţie constituţională. În legătură cu datele menţionate care ar exista la Ministerul de Externe sau făcându-se referire şi la acea carte. Într-adevăr, la Ministerul de Externe există arhive, fonduri arhivistice pe perioada ocupaţiei hortiste, date comunicate de misiuni, de prefecturi, de organe locale... |
||||
|
Domnul Petre Ţurlea (din sală): Deci aveam dreptate. |
||||
|
Domnul Alexandru Cornea: ...dar care sunt date statistice, date generale, nu date primare, care să se refere la persoane. Sunt date de politică externă care sunt menţionate şi în acele cărţi, dar datele primare care să stea la baza constituirii unui dosar de despăgubiri nu mi s-au comunicat de către direcţie. Există o direcţie de documente diplomatice, a documentelor diplomatice. Nu există şi nu putea Ministerul de Externe să elibereze dovezi constatatoare privind aceste probleme. Celelalte aprecieri ale domnului deputat Ţurlea sunt, desigur, aprecieri personale, pe care nu le comentez. |
||||
|
Vă mulţumesc. Trecem la următoarea întrebare, adresastă tot de domnul deputat Petre Ţurlea ministrului educaţiei naţionale. Întrebare astfel formulată: de ce a permis ministrul educaţiei naţionale ca în judeţele Covasna şi Harghita să se studieze după manuale şcolare editate în Ungaria? Este prezent domnul secretar de stat Petru Mihai Gorcea. Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat. |
||||
|
Domnul Petru Mihai Gorcea: Domnule preşedinte, Domnilor deputaţi, Răspunsul la interpelarea stimatului domn deputat Petre Ţurlea este foarte simplu. Ministerul Educaţiei Naţionale nu permite folosirea altor manuale şcolare decât cele aprobate conform legii şi nu numai că nu permite, ci o interzice cu severitate. În cazul în care s-ar încălca aşa ceva, urmează sancţiunea, conform Statutului personalului didactic, care este lege de stat. Deci nu există nici o aprobare în acest sens. |
||||
|
Vă mulţumesc. Două minute pentru domnul Ţurlea. |
||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Ar fi bine dacă ar fi aşa cum spune domnul secretar de stat. Dânsul, deci Ministerul Educaţiei Naţionale are obligaţia să vegheze asupra a ceea ce se întâmplă în învăţământul românesc şi, din ceea ce spune dumnealui, se pare că ministerul nu ştie de aceste întâmplări. În Harghita şi Covasna circulă două feluri de manuale de istorie în acest moment: unu, manual de istorie a poporului maghiar, editat la Cluj Napoca şi la Sf.Gheorghe, două broşuri apar treptat, şi doi, manual de istorie a Ungariei, iată o fotocopie a acestui manual, editat chiar în Ungaria. Ziarele, chiar ziarele centrale, dacă le citea domnul ministru, putea să vadă că chiar ziarele centrale au menţionat existenţa a tone de manuale şcolare venite din Ungaria. Şi iată ce spune ziarul Haromszek din Sf.Gheorghe, care menţionează în fiecare săptămână procesul de editare a acestor manuale publicate chiar de către inspectorul de istorie din Covasna, sub egida Inspectoratului Şcolar din Covasna: "Ministerul Educaţiei Naţionale a anuţat, pe 30.10.1997, că profesorii care predau istoria după manuale ungureşti vor fi sancţionaţi". Nu e bine! Nu profesorii trebuie sancţionaţi, pentru că ei au executat doar un ordin. Este vorba de Inspectoratul Şcolar din Covasna şi Harghita. De aceea, trebuie imediat, cred eu, ca o măsură de apărare a învăţământului românesc, trebuie destituită atât inspectoarea generală Keresztely Irma din Sf.Gheorghe, cât şi inspectorul de istorie de acolo. La fel să se facă şi în Harghita. Aceste manuale circulă şi sunt tone de manuale, dar cu aprobarea inspectoratelor şcolare din acele localităţi. Mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Exercitaţi dreptul la replică de două minute? Vă rog, domnule ministru. |
||||
|
Domnul Petru Mihai Gorcea: În cazul în care domnul deputat Ţurlea sau alţi domni deputaţi deţin documente care probează încălcarea dispoziţiilor Ministerului Educaţiei Naţionale în ceea ce priveşte interdicţia oricărui alt manual, îi rugăm să ni le furnizeze şi nouă, Ministerului Educaţiei Naţionale. Ţin, însă, să atrag atenţia că circulaţia unui număr de manuale, fie editate la Cluj-Napoca, în edituri particulare, fie editate în Ungaria, nu este de competenţa Ministerului Educaţiei Naţionale, atâta vreme cât ele nu sunt folosite drept obiecte de studiu la clasă. Persoanele particulare, ca atare, pot deţine astfel de cărţi; mă rog, în mod obişnuit ele trebuie, adică prezenţa lor în ţară ţine de altceva decât de unităţile şcolare. Problema este dacă în clasă sunt utilizate astfel de cărţi, dacă răspunsurile elevilor sunt cotate după astfel de cărţi. Dacă sunt, dacă este aşa şi avem documente în această privinţă, eu vă pot asigura pentru că ţine de mine - eu răspund de învăţământul preuniversitar - că vom lua măsurile cele mai drastice de sancţionare a profesorilor respectivi. Deci, vă rugăm, în măsura în care aveţi documente să ni le furnizaţi. |
||||
|
Vă mulţumim. Tot o întrebare a domnului deputat Ţurlea adresată Guvernului: "De ce a modificat ministrul Gyorgy Tokay rezultatul recensământului din 1992 ?" Domnul ministru Gyorgy Tokay este prezent şi are cuvântul. |
||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Intrebarea domnului deputat Petre Ţurlea sună, după cum am primit eu, cam aşa: "Cu ce drept mistifică domnul ministru Tokay rezultatele recensământului din 1992, umflând proporţia populaţiei de origine maghiară din diverse localităţi ale ţării?". |
||||
|
Domnul Petre Ţurlea (din sală): Da. Aşa este. |
||||
|
Mulţumesc. Această întrebare, de fapt, cuprinde şi o altă întrebare, printre altele s-ar putea formula dacă există un drept, un temei legal pentru mistificare, să nu folosesc pentru minciună, pentru fals. Răspunsul categoric este că nu există nici un fel de drept ca cineva să mistifice cifrele recensământului sau oricărui alt act. Aş fi dorit ca întrebarea să precizeze când şi în ce condiţii am mistificat rezultatele recensământului. Pornind de la o frază a moţiunii înaintate de opoziţie, doar bănuiesc că domnul deputat Petre Ţurlea s-a gândit la anexele scrisorii mele de informare adresată prefecţiilor şi preşedinţilor consiliilor judeţene, pe tema Ordonanţei de urgenţă nr. 22. Zic, presupun. Nu pot să ştiu. Aduc la cunoştinţa domnului deputat că în aceste anexe au fost folosite datele oficiale ale recensământului populaţiei din anul 1992 cu privire la limba maternă declarată. Aceste date, care, de altfel, sunt publice ne-au fost puse la dispoziţie de Comisia Naţională de Statistică şi nu am nici un motiv să pun la îndoială profesionalitatea şi onestitatea acestei instituţii. Întrucât domnul deputat Petre Ţurlea nu aduce nici un argument concret, nici un exemplu în susţinerea acestei întrebări vagi, consider că discuţia noastră aici se termină. Nu-mi rămâne altceva decât să resping cu tărie orice insinuare de acest fel. De altfel, la dorinţa domnului deputat, aş putea pune la dispoziţia domniei sale copiile acelor anexe care au fost trimise în diferite localităţi, respectiv în diferite judeţe. Mulţumesc pentru atenţie. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule ministru. Pentru două minute are cuvântul domnul Ţurlea. |
||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Exact ce a spus domnul Tokay, este vorba de anexa aceea la ordinul domniei sale către prefecturi, de inscripţionare bilingvă. Prefecturile şi consiliile judeţene s-au conformat. Iată cum s-a conformat - conform acelei anexe - e semnată de domnul ministru, prefectura sau Consiliul judeţean al judeţului Harghita, care, printr-o adresă către Primăria Topliţa, îi indică să pună inscripţii bilingve pentru că - preluând din ceea ce a scris domnul ministru Tokay - în Topliţa ar fi 35,09% maghiari. În realitate, conform acelui recensământ menţionat adineauri, în Topliţa sunt 29,56% maghiari. Scris negru pe alb. Doi: în judeţul Bacău s-a ordonat de către domnul ministru inscripţionarea şi a satelor, conform legii. Or, ultima, cea mai mică unitate administrativ-teritorială este comuna. Deci, nu trebuie inscripţionat şi satul. Trei: în judeţul Covasna - aici s-a atins culmea - există un oraş numit Întorsura Buzăului. Aici sunt 8.626 locuitori, din care 86 maghiari, deci, 1%. Şi, iată, vă prezint aici adresa, în urma ordinului domnului ministru, adresa domnului preşedinte al Consiliului judeţean, Orban Árpád, către primăria din localitatea Întorsura Buzăului, în care se spune foarte clar să se conformeze ordinului ministrului şi să se pună inscripţiile. La care, cu demnitate, spre deosebire de mulţi din Guvernul românesc care nu au această demnitate, cu demnitate primarul de acolo, reprezentant al Partidului Democrat, de altfel, a pus următoarea rezoluţie: "Nu este cazul. Aici sunt doar 99% români; abia restul, 1% sunt maghiari". Iată documentele pe care vi le-am spus. Sunt mult altele. S-a dovedit faptul că aveam dreptate. Ministerul respectiv, condus de un reprezentant al UDMR, mistifică realitatea din România. De aceea, evident, se demonstrează faptul că aducerea în Guvernul românesc a unor reprezentanţi ai UDMR nu face decât rău acestei ţări. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul ministru doreşte o replică? Aveţi cuvântul. |
||||
|
Deşi, după cum am spus, în obligaţiile legale ale Executivului nu intră şi citirea gândurilor acelora care pun întrebări, eu am presupus, dar nu am putut citi intregral gândurile domnului deputat Petre Ţurlea, motive pentru care nu am adus numai acele documente care se referă la Întorsura Buzăului. Îi pun la dispoziţie domnului deputat copia exactă, trasă la xerox, a listei localităţilor din judeţul Covasna, în care, domnule deputat, trebuie să vă spun că Întorsura Buzăului nu figurează pentru simplul motiv pentru că nu intră sub incidenţa legii. Or, în ceea ce priveşte adresa chestiunea este foarte clară, respectiv întrebarea este foarte clară şi mi se adresează mie personal. Eu am mistificat în susţinerea dumneavoastră aceste date. Or, eu vă dovedesc şi vă cer ca să binevoiţi a vedea aceste acte, să vă convingeţi că afirmaţia dumneavoastră nu are suport faptic - ca să mă exprim elegant - cum trebuie să ne exprimăm cu toţii sub această cupolă. |
||||
|
Domnul Petre Ţurlea (din sală): Şi aceasta este tot o fotocopie, domnule! |
||||
|
Dar, nu este semnată de mine. Aş fi recunoscător dacă ar fi semnată de mine. Am onorea să vă informez, domnule Ţurlea, că ministrul delegat pentru problemele minorităţilor naţionale nu are în subordine, fiind administrativ, autorităţile locale. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule ministru. Mai departe. De la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale este prezent domnul secretar de stat Iuliu Bara şi va răspunde la întrebarea domnului Iulian Ţocu, care se referă la înfiinţarea Centrului regional de formare profesională pentru adulţi. Aveţi cuvântul. |
||||
|
Domnul Iuliu Bara: Domnule preşedinte, Onorată Cameră, La intrebarea formulată de domnul deputat Iulian-Costel Ţocu, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 222/A din 5 noiembrie, răspunsul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale privind înfiinţarea unui centru regional de formare profesională pentru adulţi în judeţul Neamţ este următorul: este recunoscut faptul că judeţul Neamţ se confruntă cu probleme privind integrarea profesională a şomerilor. Rata şomajului este de 13,9%, faţă de 7,2% media pe ţară. Din aceste considerente şi pentru protecţia socială a şomerilor prin recalificare, judeţul Neamţ a fost sprijinit prin înfiinţarea unui centru de calificare, recalificare şi perfecţionare pentru şomeri în municipiul Piatra Neamţ, care are o filială şi în municipiul Roman. Acest centru a beneficiat de sprijin în cadrul unui proiect finanţat de Uniunea Europeană prin Programul PHARE, fiind dotat cu echipamente şi alte materiale de instruire, precum şi cu finanţare de stagii de pregătire în ţară .... |
||||
|
Domnul Traian Dobre (din sală): Domnul Ţocu nu este în sală...! |
||||
|
Domnul Iuliu Bara: ... şi străinătate pentru personalul de specialitate. |
||||
|
Vă rog, linişte!... Termină imediat. |
||||
|
Domnul Iuliu Bara: În prezent, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale derulează un proiect intitulat "Forţa de muncă şi protecţia socială" finanţat de Banca Mondială, care prevede în cadrul subcomponentei de ocupare a forţei de muncă două obiective: crearea Consiliului Naţional de Formare Profesională şi înfiinţarea centrelor regionale de formare profesională a adulţilor. Până la înfiinţarea Consiliului Naţional de Formare Profesională, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a demarat acţiunea de identificare a viitoarelor centre de formare profesională, - şase centre regionale, în loc de trei - cât era prevăzut iniţial. Printre propunerile primite de la 13 judeţe, susţinute şi de partenerii sociali, se numără şi propunerile judeţului Neamţ. Conform calendarului stabilit de misiunea Băncii Mondiale, de comun acord cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, în prima parte a anului 1998, după înfiinţarea Consiliului Naţional de Formare Profesională, se vor face demersurile necesare pentru selectarea centrelor respective. Analizând nota de fundamentare a propunerii judeţului Neamţ de înfiinţare a unui centru regional de formare profesională pentru adulţi în comuna Horia şi cele prezentate de domnul deputat Iulian-Costel Ţocu, apreciem că aceasta corespunde în mare parte criteriilor stabilite, decizia finală urmând a fi luată după această dată. Vă mulţumesc pentru atenţie. Copia răspunsului puteţi să o primiţi imediat. Mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Mai departe. Domnul deputat Tudor Moroianu Geamăn a solicitat o întrebare ministrului justiţiei. Domnul ministru solicită amânarea răspunsului, deoarece nu este finalizată verificarea dosarului. |
||||
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Dacă nu este în sală, nu se răspunde... |
||||
|
Domnul Eugen Nicolicea e în sală? Nu e în sală. Domnul Petre Naidin. O clipă. Deci, domnul Dimitriu, preşedintele FPS, solicită amânare răspunsului deoarece face parte din delegaţia care îl însoţeşte pe preşedintele Emil Constantinescu în India. De aceea, domnule deputat, răspunsul îl veţi primi data viitoare. |
||||
|
Domnule vicepreşedinte, Vreau să fac un comentariu la pct. 8 şi la pct. 10. La pct. 10 observaţi că domnul ministru Buruiană trebuia să-mi trimită un răspuns scris. Având alte întâlniri, nu l-am primit astăzi. Deci, în primul rând, la pct. 8 trăsnaia asta cu fostele CAP-uri trebuie eliminată, pentru că i-am cerut schimbările de directori la fostele IAS-uri, şi nu la CAP-uri, pentru că FPS nu are competenţa asupra CAP-urilor şi nu vreau să mă trezesc, împreună cu domnul Dimitriu, prin "Adevărul" sau prin "Caţavencu" şi, problema de fond, de comentariu este că eu acum contabilizez - eu şi cu domnii miniştri - contabilizez vreo cinci, să spunem, dialoguri neonorate din partea altora. E vorba de două interpelări, două întrebări şi o întrebare scrisă. |
||||
|
Domnule Naidin, domnul ministru Clinciu, pentru relaţiile cu Parlamentu, este prezent în sală. A luat act. Vom comunica şi noi ca miniştrii să se conformeze Regulamentului. Vă mulţumesc. |
||||
|
V-aş cere şi dumneavoastră, domnule vicepreşedinte, să interveniţi. Am cerut-o şi domnului Chiliman. Este o rubrică a noastră. Am spus acum o săptămână că măncâm o pâine, efectiv, şi noi, şi miniştrii susţinând această rubrică şi, deci, să o tratăm cu seriozitate. Eu nu ştiu când Dumnezeu mai putem dialoga asupra celor cinci interpelări sau întrebări pentru că vine decembrie şi va veni vacanţa parlamentară. Nu ştiu dacă acum eu trebuie să exprim punctul de vedere politic, dar... |
||||
|
Domnul ministru Clinciu a luat act. Vă mulţumesc. Domnul Sergiu Rizescu aştepta răspuns de la domnul ministru Ion Oltean, de la Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, care îi comunică domnului Sergiu Rizescu că îi va răspunde în scris la termen, până la data 25.XI.1997. Domnul Petre Ţurlea aştepta răspuns de la domnul Caramitru. De asemenea, domnul Caramitru a solicitat amânarea şi a trimis în scris. Ministrul Culturii a răspuns în scris. N-a mai aşteptat domnul Ţurlea. |
||||
|
|
Cu acestea, doamnelor şi domnilor, trecem la a doua parte a programului nostru pentru a da cuvântul următorilor deputaţi spre a citi interpelările adresate. Scurt, foarte pe scurt. Deci, domnul deputat Viorel Burlacu, PRM, a depus o interpelare în scris domnului ministru Valeriu Stoica. De asemenea, domnul deputat Munteanu a depus o interpelare Guvernului, în scris. Dacă domnul Marian Sârbu este prezent în sală? Vă rog, pe scurt. |
|
||
|
Domnule preşedinte, În interpelarea pe care am s-o prezint pe scurt, am solicitat ministrului muncii şi protecţiei sociale explicaţii în legătură cu o problemă importantă, o problemă de politică socială, amintindu-i domnului ministru faptul că prin prevederile legale intrate în vigoare încă din 1994, din fondul de şomaj aflat la dispoziţia Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale se pot acorda credite cu dobândă substanţial redusă intreprinderilor mici şi mijlocii care încadrează personal din rândul şomerilor. În anii 1995-1996, această măsură a avut efecte pozitive pe piaţa muncii, creându-se circa 50-60.000 de noi locuri de muncă. În acest sens, vreau să solicit explicaţii în legătură cu sumele aprobate în acest an, sumele utilizate sau neutilizate pentru această măsură activă, precum şi precizări legate de numărul locurilor de muncă create prin această măsură atât în întreaga ţară, cât şi în judeţul Călăraşi. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul Sergiu Rizescu nu este prezent. |
||||
|
Domnul Acsinte Gaspar (din sală): Am şi eu o interpelare acolo... |
||||
|
Da. Urmează imediat domnul Gaspar, dar până atunci domnul Popa Virgil. Este prezent? Nu-i. Domnul Mircea Munteanu a depus-o în scris. Domnul Acsinte Gaspar. |
||||
|
Domnule preşedinte, Interpelarea este adresată domnului Remus Opriş, ministru delegat pe lângă primul-ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului şi a Departamentului pentru Administraţia Publică Locală. Obiectul interpelării pe scurt: stadiul aducerii la îndeplinire a prevederilor articolelor 22 şi 23 din Legea nr.75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice. Urmează ca dezvoltarea interpelării să o fac în condiţiile prevăzute de Regulament, într-o şedinţă viitoare a Camerei Deputaţilor. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul Petru Bejinariu. Se pregăteşte domnul Vitcu Mihai. |
||||
|
Domnule preşedinte, Interpelarea se adresează domnului ministru Nicolae Noica. Guvernul României a oprit aplicarea Hotărârii Guvernului nr.906 din '96 şi urma să apară o metodologie în timp de 60 de zile. Dar această metodologie nu a apărut. Ea se referă la spaţii cu altă destinaţie decât locuinţele. Foarte pe scurt. O propoziţie. În centrul municipiului Rădăuţi există foarte multe spaţii cu alte destinaţii, adică fronturi compacte de clădări, aproape 100 la număr, cu parter şi etaj, clădiri datând din perioada stăpânirii habsburgice în Bucovina, care fac parte din patrimoniul arhitectural şi care sunt de mare interes pentru specificul localităţii şi pentru nevoile actuale economico-sociale. Propoziţia este următoarea: Stau să cadă. Interpelarea: Domnule ministru Nicolae Noica, vă rugăm să precizaţi dacă Guvernul are în vedere elaborarea metodologiei într-un termen acceptabil, când anume şi dacă pentru municipiul Rădăuţi se poate prevedea o investiţie adecvată refacerii şi conservării spaţiilor care nu vor fi cumpărate de actualii titulari de contracte de închiriere? Mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Urmează domnul deputat Vitcu Mihai şi se pregăteşte domnul deputat Vasile Vetişanu. |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea se adresează domnului ministru Virgil Petrescu, ministrul educaţiei naţionale, şi anume se referă la o Adresă din 12 septembrie 1997, trimisă în liceele de specialitate, adresă în baza căreia conducerile de şcoli, la indicaţiile inspectoratelor şcolare, care se pare că aveau precizări chiar de la Ministerul Educaţiei Naţionale, au întocmit statele de funcţiuni şi orarul şcolii fără a se respecta documentele şcolare cu caracter de lege, şi anume planul de învăţământ şi programa şcolară. Voi dezvolta acest subiect în condiţiile în care va fi şi domnul ministru. Interpelarea o prezint acum. Vă rugăm, domnule ministru, să precizaţi dacă această adresă a avut în vedere o cale de reducere a personalului din învăţământ, cu care dumneavoastră v-aţi angajat la îndeplinirea politicii şcolare, sugerată de actuala coaliţie guvernamentală, ce viza cele 59.000 de posturi ce trebuiau să dispară din sistemul naţional de învăţământ? Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Are cuvântul domnul Vetişanu. Vă rog să depuneţi în scris interpelările aici, la prezidiu. |
||||
|
Interpelarea mea se adresează domnului procuror general Sorin Moisescu, pornind de la afirmaţia domniei sale potrivit căreia elemente organizate ale mafiei internaţionale... |
||||
|
Domnule deputat Vetişanu, fac precizarea că procurorul general nu va veni niciodată în Parlament să răspundă la o interpelare, că nu este membru al Guvernului. E potrivit să o adresaţi ministrului justiţiei. |
||||
|
Bine. Dar, afirmaţiile pe care le fac aici, de fapt, pornesc de la cele ale domnului procuror general Sorin Moisescu. |
||||
|
Intrebaţi-l pe ministrul justiţiei de afirmaţiile, cum le apreciaţi dumneavoastră, procurorului general. Procurorul general nu vine în Cameră să răspundă. |
||||
|
Atunci, îmi permit să fac în scris aceasta şi să o prezint.... |
||||
|
Da, da. Vă rog. Vă mulţumesc. Deci, domnul Traian Dobre. Se pregăteşte domnul Anghel Stanciu. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Voi adresa o interpelare Ministerului Finanţelor, domnului ministru Mircea Ciumara. În luna decembrie '96, în judeţele din nord-estul ţării - Botoşani, Iaşi, Neamţ şi jumătatea de nord a judeţului Vaslui - s-a instalat o masă de aer polar cu temperaturi care au ajuns până la minus 33 de grade, fenomen înregistrat în această zonă în luna decembrie o dată la 48 de ani, având caracter de accident climatic. Ca urmare, a fost afectată atât producţia de struguri a anului 1997, cât şi plantaţiile viticole cu soiuri nobile, în suprafaţă de peste 11.300 de hectare, care necesită lucrări de refacere a potenţialului de producţie. Pagubele au fost evaluate la peste 44 de miliarde de lei. Lipsa de resurse financiare a proprietarilor de plantaţii, printre care se află şi circa 20.000 de gospodării individuale, pune în pericol existenţa unor podgorii de renume, cum ar fi cele din Cotnari, Iaşi şi Huşi, cu grave implicaţii economice, ecologice şi sociale. Subliniem faptul că în această zonă cu relief foarte frământat, cultura viţei de vie reprezintă nu numai o sursă de existenţă pentru zeci de mii de familii, ci şi o măsură de protecţie a terenurilor în pantă supuse alunecărilor şi care au un slab potenţial de producţie pentru alte culturi. Situaţia a fost semnalată de către proprietarii plantaţiilor viticole încă din primăvara anului '97, depunându-se memorii la organele competente. Au avut loc întâlniri cu parlamentari din aceste judeţe. Direcţiile generale ale agriculturii au înaintat memorii la organe centrale, unele prefecturi au întocmit proiecte de hotărâre de Guvern. La faţa locului s-a deplasat şi conducerea Ministerului Agriculturii care a analizat situaţia şi, cu toate acestea, până în prezent nu s-a acordat nici un fel de sprijin proprietarilor de plantaţii. În urma interpelării adresate domnului ministru al agriculturii, mi s-a răspuns că "în vederea acoperirii pagubelor din Fondul de intervenţie aflat la dispoziţia Guvernului a fost elaborată de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei o ordonanţă de urgenţă care s-a înaintat Ministerului de Finanţe la 20 octombrie a.c." Adresez rugămintea domnului Ciumara, ministru de finanţe, să avizeze favorabil această ordonanţă de urgenţă pentru a veni în sprijinul locuitorilor din această parte a ţării şi a păstra patrimoniul viticol - una din puţinele resurse de care populaţia dispune în zonă. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul deputat Anghel Stanciu. Se pregăteşte domnul deputat Dreciu Mihai. |
||||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Constat, ca şi dumneavoastră, nu numai absenţa colegilor, dar văd şi absenţa domnilor secretari, ceea ce, în orice caz, nu este un motiv de a contesta desfăşurarea şedinţei noastre, dar, totuşi, credem că este un motiv să interveniţi la nivelul Biroului, spre a fi prezenţi pentru a putea prelua materialele pe care noi le lăsăm şi a nu vă pune pe dumneavoastră în situaţia delicată ca vicepreşedinte de Cameră să faceţi pe secretarul. Acestea fiind spuse, interpelarea noastră se adresează domnului profesor universitar doctor Alexandru Athanasiu, ministru de stat, ministrul muncii şi protecţiei sociale şi are ca obiect salarizarea sub orice limită a funcţionarilor din administraţia publică locală, a viceprimarilor şi primarilor, care au ajuns într-o situaţie foarte delicată, în sensul că mulţi dintre aceştia preferă să-şi abandoneze activitatea pentru care s-au pregătit o bună perioadă de timp spre a ajunge la performanţă, dar din cauza unor salarii - aş putea spune - mizere, cele mai mici la ora actuală, dânşii caută alte sectoare. De asemenea, sunt în imposibilitate primăriile, cele din oraşe şi municipii, de a mai angaja funcţionari cu pregătire juridică, deorece aceştia preferă să se ducă în sfere mult mai bine retribuite. Ca urmare, întrebăm pe domnul ministru Athanasiu ce a întreprins şi ce urmează a întreprinde Guvernul privitor la aspectele menţionate în interpelare, având în vedere aceste aspecte, şi la ce nivel de salarizare crede că trebuie plasaţi funcţionarii şi organele alese din sistemul administraţiei publice locale pentru ca, într-adevăr, autoritatea statului, credibilitatea sa în faţa cetăţeanului şi comportamentul acestora faţă de cetăţean să fie în mod corespunzător. Urmează să dezvoltăm interpelarea în şedinţa viitoare. Vă mulţumim. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Interpelarea se depune la preşedintele de şedinţă, după Regulament, dar sigur că era necesară şi prezenţa secretarilor. Vă mulţumesc. Deci, are cuvântul domnul Dreciu Mihai şi se pregăteşte domnul Petre Naidin. |
||||
|
Deci, mă numesc Drecin Mihai, deputat P.U.N.R. de Bihor. |
||||
|
Da. Are cuvântul domnul deputat Drecin Mihai. Îmi cer scuze pentru transcrierea nu tocmai lizibilă a numelui domniei sale de către secretariat. Aveţi cuvântul. |
||||
|
Interpelarea mea se adresează domnului Nicolae Noica - ministrul lucreărilor publice şi amenajării teritoriului. Pe scurt, obiectul interpelării: solicit domnului ministru verificarea legalităţii construirii celor 9 garaje de pe Str. Mihail Sadoveanu nr. 8 - 10, în zona Asociaţiei de Locatari nr.142 din Oradea, care lezează liniştea şi sănătatea a peste 600 de cetăţeni şi a 250 de copii care frecventează Grădiniţa nr. 35 din apropiere. Garajele au fost ridicate prin încălcarea legilor de protecţie a mediului. Proprietarii garajelor fac parte din categoria persoanelor sus-puse din Oradea, ceea ce le-a permis să încalce legile şi să sfideze aproape o mie de cetăţeni contribuabili ai Primăriei municipiului. Dezvoltarea interpelării urmează s-o fac, în condiţiile legii, într-o şedinţă viitoare, sper, în prezenţa domnului ministru. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Urmează domnul Petre Naidin. Se pregăteşte domnul Neculai Popa. |
||||
|
În speranţa că mă veţi lăsaţi să termin, în speranţa că Guvernul României nu are gânduri mai rele despre această rubrică a noastră, s-o desfiinţeze sau să abroge articole din Constituţie privind oportunitatea interpelărilor, pentru domnul prim-ministru Victor Ciorbea adresez o interpelare privind privatizarea Societăţii de creştere a porcilor COMSUIN-Ulmeni din judeţul meu, Judeţul Călăraşi, bazat pe nişte semnale din presă, dar mai ales, pe documenteaţia pe care o am, care mi s-a pus la dispoziţie de către Federaţia AGROSTAR. O s-o dezvolt la momentul oportun. Vă mulţumesc. |
||||
|
Da. Vă mulţumesc. Domnul Neculai Popa are cuvântul. Se pregăteşte domnul Viorel Burlacu. Fac precizarea că dumnealui deja a depus în scris. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Interpelarea este adresată... |
||||
|
Deci, domnule Naidin, aţi depus întrebarea în scris? Da. Vă mulţumesc. |
||||
|
... domnului ministru Călin Popescu Tăriceanu, ministrul industriilor şi comerţului. Obiectul interpelării este legat de situaţia gravă a minelor din Munţii Apuseni, cele specializate în extracţia minereurilor neferoase - cupru şi aur - care în momentul de faţă sunt pe punctul de a fi închise. De asemenea, întrebările se referă la strategia pe care Ministerul Industriilor o are în acest sector. O altă întrebare este legată de faptul dacă mai există vreo strategie legată de extracţia zăcămintelor de cupru şi aur, sau dacă ea va fi abandonată, iar ţara va apela la importuri. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Are cuvântul domnul deputat Ioan Roşca..., am citit corect? Se pregăteşte domnul Ianculescu. Domnul Roşca a renunţat. Da. Poftiţi domnule deputat Ianculescu. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Interpelarea mea se adresează domnului ministru al învăţământului, Virgil Petrescu. Există în judeţul Prahova, localitatea Cheia, care ţine de comuna Măneciu. În anii trecuţi, a funcţionat aici o grădiniţă cu program normal. Începând cu anul 1997, această grădiniţă a fost desfiinţată. Nu ştim care sunt cauzele pentru care a fost desfiinţată grădiniţa pentru cei 8 copii ai acestei localităţi. Având în vedere că localitatea Cheia este angrenată în regimul turismului şi că trebuie să pregătim cadrele locale pentru un turism civilizat, cred că se impune şi venim cu rugămintea la domnul ministru Petrescu, să reînfiinţeze grădiniţa cu orar normal în satul Cheia din comuna Măneciu. Dezvoltarea interpelării am s-o fac în timpul şedinţei viitoare. |
||||
|
Da. Vă mulţumesc. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Suspendăm şedinţa şi reluăm lucrările mâine la ora 8,30. Vom începe cu programul de intervenţii, apoi va urma dezbaterea proiectelor de pe ordinea de zi şi moţiunea simplă introdusă şi vom continua, de asemenea, cu proiectele de pe ordinea de zi. Vă mulţumesc. O seară plăcută. Şedinţa s-a încheiat la ora 19,35. |
||||
 |
