Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 1 iunie 1998
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 1 iunie 1998 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 1 iunie 1998
|
Şedinţa a început la ora 16,37. Lucrările au fost conduse de doamna Paula Maria Ivănescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnii Miron Tudor Mitrea şi Ková cs Csaba Tiberiu, secretari. * |
|
||
|
Domnul secretar Lepşa este rugat să poftească la masa de lucru! Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vă doresc o zi bună şi o săptămână şi mai bună! Astăzi, într-una dintre cele mai frumoase zile ale anului, "Ziua de 1 Iunie", când ne aplecăm cu mare dragoste asupra surâsului copilăriei, vă doresc dumneavoastră, indiferent de vârstă, să vă trăiască copiii, să aveţi parte numai de bucurii! Şi, ca legislativ, să ne îndreptăm toată atenţia către acest minunat lucru care perpetuează viaţa - copilăria. (Aplauze.) Doamnelor şi domnilor colegi, Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din totalul celor 343 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 249 deputaţi, participă la alte acţiuni parlamentare un număr de 35 deputaţi, iar 94 sunt absenţi. Cvorumul prevăzut de art. 128 din regulament este întrunit. Cvorumul de lucru este de 137 de deputaţi. Pentru început, urmează să dezbatem împreună proiectul ordinii de zi şi al programului de lucru al Camerei Deputaţilor pentru această săptămână, care v-au fost difuzate anterior. Consult Camera Deputaţilor, dacă la ordinea de zi sunt observaţii sau comentarii? Da. Domnul deputat Lăpuşan, apoi domnul deputat Pereş şi domnul deputat Radu Alexandru. Aveţi cuvântul, domnule deputat Lăpuşan. |
||||
|
Doamnă preşedintă, Stimaţi colegi, Aproape că sunt emoţionat, după introducerea pe care ne-aţi făcut-o. Va trebui să ne obişnuim, încet, şi cu introduceri din acestea, plăcute. Dar, ca să intru în problemă, am o propunere. Şi anume, după pct. 4, după ce se termină rapoartele, vreau să vă propun să introducem pct. 10 şi 11, cu următoarea argumentaţie: cele două proiecte, amândouă au fost înaintate Parlamentului în procedură de urgenţă; amândouă au un raport favorabil, de susţinere din partea comisiilor şi bănuiesc că, având în vedere structura votului, şi din partea grupurilor parlamentare, şi de o parte şi de alta a sălii, şi dacă se mai întârzie, cel puţin unul, dacă nu amândouă, din aceste proiecte de lege, devenite legi, ulterior, nu mai sunt utile la nimic, deoarece acestea vizează o anumită perioadă, care se apropie de sfârşit. O perioadă în care ar mai putea să ajute producătorii agricoli. Deci, doamna preşedintă, vă propun ca după pct. 4, să introducem pct. 10 şi pct. 11, amândouă în ordinea în care sunt trecute aici. Vă mulţumesc. |
||||
|
Şi eu vă mulţumesc. Domnul Pereş, aveţi cuvântul. |
||||
|
Mulţumesc. Doamna preşedinte, Domnule ministru, Stimaţi colegi, Propunerea mea vine tocmai, şi referitor la cea ce a susţinut colegul Lăpuşan, pentru retrimiterea la comisiile pentru agricultură a proiectului de lege de la pct. 10, având în vedere că şi raportul suplimentar apare într-o zi de marţi, în 19.05.'98, şi vă declar de aici că reprezentanţii Partidului Democrat nu au participat la elaborarea acestui raport suplimentar. Deci, pentru acest lucru, vă rog să supuneţi Camerei Deputaţilor retrimiterea acestui proiect spre analiză Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice. De asemenea, ca să nu mai vin la microfon a doua oară, la ordinea de zi, pentru ziua de marţi, la pct. 8 apare propunerea legislativă privind acordarea de sprijin financiar producătorilor agricoli mici şi mijlocii, care are un raport de adoptare din data de 18 martie '98. Vreau să vă spun că punctul de vedere al Guvernului a venit după elaborarea raportului şi este diferit de cel al comisiei. Pentru acest lucru, v-aş ruga să cereţi plenului Camerei Deputaţilor retrimiterea şi a acestui proiect Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a Camerei Deputaţilor. Mulţumesc. |
||||
|
Da, mulţumesc. Domnul deputat Radu Alexandru, aveţi cuvântul. |
||||
|
Domnul Alexandru - Dumitru Radu: Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Există un punct pe ordinea de zi asupra căruia, pe măsură ce trece timpul, sunt încălcate toate normele democratice şi de procedură parlamentară, şi pe care toată lumea îl evită, şi ştim noi de ce. Fac referire la Legea privind remunerarea persoanelor alese sau numite. Este adevărat că a existat şi există tentaţia ieftină ca această problemă să fie speculată pentru imagine, şi pentru imagine politică, îndeosebi. Dar răul pe care l-am făcut societăţii şi ambiguitatea care domneşte în acest sector, trebuie să ne facă să abordăm sincer şi pragmatic acest subiect. De asemenea, trebuia să răspundem sesizării preşedintelui de patru luni de zile. De altfel, părerea mea sinceră este că domnia sa, în acel moment, a alergat după o imagine ieftină. Ministrul Athanasiu se chinuie de două luni de zile să ne înainteze o lege de salarizare a întregului aparat bugetar, deşi se angajase solemn în 10 zile. Presa ne-a sancţionat, ce-i drept, datorită lipsei noastre de transparenţă, în primul rând, şi mai puţin pentru fondul problemei, care este interpretabil şi discutabil, dar care, ce e foarte grav, pune multe întrebări: ce se doreşte de la instituţia parlamentară şi de la celelalte instituţii care trebuie să conducă colectivităţi? Ţara poate să-i confere condiţiile, oricărui cetăţean, să fie reprezentantul unei colectivităţi şi să-i reprezinte cu adevărat interesele? Poate nu toţi avem fundaţii care să ne aducă de-afară suportul financiar necesar, şi nu toţi ne pricepem la afaceri cu ţigări. Din acest motiv, propun ca pct. 28, de pe ordinea de zi a zilei de marţi, să fie trecut la nr. 1. Vă mulţumesc. |
||||
|
Da, domnul Lăpuşan. |
||||
|
Domnul Ioan Gavra (din sală): A mai vorbit o dată. |
||||
|
Nu, are ceva contra. Din sală (din partea stângă): Guvernului? |
||||
|
Da, poftiţi, domnule deputat. Vă rog să nu mai fiţi atent la ce se vorbeşte din sală. |
||||
|
Vă mulţumesc. Trebuie să-i notez, pentru că este bine să se contorizeze toate intervenţiile. Doamna preşedintă, Stimaţi colegi, Nu interveneam dacă, la propunerile mele, nu se venea cu argumente care să ducă la nediscutarea în Camera Deputaţilor a două acte normative. Eu cred că neparticiparea unui reprezentant, doi sau chiar a întregului grup al unui partid, dintr-o comisie, nu înseamnă neapărat că această comisie nu poate să-şi desfăşoare activitatea. Putea să participe şi să fie împotrivă, pentru că, ştim foarte bine, acum două săptămâni, în plenul Camerei Deputaţilor s-a decis amânarea discutării acestui proiect de lege, tocmai pentru ca să poată să se întrunească comisia în vederea discutării şi a elaborării unui raport suplimentar, ceea ce s-a şi întâmplat. Unii nu au vrut să vină. Nu cred că această dorinţă a domniilor lor justifică şi cererea de a nu discuta în momentul acesta proiectul suplimentar sau, în ansamblu, proiectul de lege înaintat Parlamentului de către Guvern. De asemenea, vreau să vă spun că punctul de vedere al Guvernului nu implică deci divergenţa între punctul de vedere al Guvernului şi punctul de vedere al unei comisii parlamentare nu implică nediscutarea unui proiect de lege în Camera Deputaţilor. Sigur, în argumentele care se vor prezenta, atât de o parte, cât şi de alta, Guvernul şi comisia parlamentară o să se încerce să convingă plenul, astfel încât votul să meargă într-o direcţie sau în alta, inclusiv în aceea de respingere a proiectului sau retrimitere la comisie ş.a.m.d. Părerea mea este, doamna preşedintă, că putem să supunem, şi dumneavoastră puteţi să supuneţi la vot propunerile făcute, astfel încât să putem intra, deja, în discutarea pe fond a ordinii de zi. Mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnule deputat, acum v-aţi făcut propunerea, cu argumentaţia de rigoare. |
||||
|
Mulţumesc. Doamna preşedintă, Eu vreau să precizez că la propunerea domnului deputat Lăpuşan, la punctele 10 şi 11 din acest proiect al ordinii de zi, m-am referit doar la pct. 10, unde am cerut eliminarea, sau, mai bine zis, retrimiterea spre analiză Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, şi m-am referit doar la lipsa noastră. Dar, din ceea ce ştiu eu, au mai lipsit şi alţi deputaţi, membrii ai acestei comisii, la această şedinţă de marţi. Deci, nu a fost o zi de şedinţă de miercuri, zi normală de comisii, ci a fost într-o după-amiază în care Camera Deputaţilor lucra în plen. Pe de altă parte, eu ştiu că întotdeauna, şi la toate proiectele de lege care vin în comisiile noastre, Guvernul vine cu un punct de vedere pe care, categoric, şi-l argumentează. Ei, la dezbaterea pct. 8, a proiectului de lege de la pct. 8, aflat în ziua de marţi pe ordinea de zi, deci de mâine, acest punct de vedere a apărut după întocmirea raportului, şi este totalmente, să spunem, diferit de punctul de vedere al comisiei, aşa cum a ieşit din comisie. Plus că sunt şi unele amendamente care vrând, nevrând, să spunem, se apropie de punctul de vedere al Guvernului. Acestea au fost motivaţiile pentru care eu am cerut retrimiterea la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a celor două proiecte de lege. |
||||
|
Mulţumesc, domnule deputat. Lipsa unora sau altora dintre parlamentari nu este un motiv suficient pentru retrimiterea la comisie, dacă cvorumul a fost cel legal. Într-adevăr, punctul de vedere al Guvernului, sosit după întocmirea raportului, este un motiv. Domnul deputat Cristea. |
||||
|
Mulţumesc. Doamna preşedintă, Vreau să fac două remarci foarte scurte. Deci la primul punct, argumentele sunt foarte clare. Noi am solicitat acest lucru. Sigur, se lucra la buget, însă comisia a întocmit un raport suplimentar. Şi, vreau să-l informez şi pe domnul deputat, că el a fost făcut în acord cu Ministerul Agriculturii, deci în acord şi cu Guvernul. Cât priveşte pct. 8 de pe ordinea de zi de marţi, aş vrea să-i amintesc domnului deputat că acest proiect de lege s-a discutat în comisie, dacă nu mă înşel, timp de patru şedinţe, şi că - cel puţin după ştiinţa mea - este proiectul de lege care are cele mai multe avize, dacă vreţi, de la absolut toate ministerele implicate, inclusiv avizul Guvernului care, trebuie să-i reamintesc domnului deputat, nu sosise la comisie în formă oficială, să-i spunem, în sensul că nu era ştampilat, dar el exista în redactare. Iar faptul că există deosebiri, eu ştiu, mai importante sau mai puţin importante între punctul de vedere al comisiei şi punctul de vedere al Guvernului, mi se pare că este un lucru normal, ca să nu spun mai mult. Deci, opinia mea este că această modificare nici nu poate fi pusă în discuţie, a pct. 8, de marţi, de pe ordinea de zi. Celelalte două, sunt de acord să le aducem mai în faţă, din motive corecte, dacă vreţi. Este vorba de o procedură de urgenţă, cu cele 940 de miliarde de lei, iar pe de altă parte, este vorba tot de o ordonanţă care a instituit acea primă pentru export şi care trebuie să iasă din Parlament. Restul sunt motivaţii subţiri, ca să nu le spun altfel. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Dacă mai sunt puncte de vedere de exprimat asupra ordinii de zi ? Nu mai sunt. Aş dori să transmit, pentru a treia oară, mesaj, domnului secretar Sorin Lepşa, să poftească la masa de lucru, deoarece avem nevoie de serviciile dumnealui! Dacă nu mai sunt puncte de vedere asupra ordinii de zi, am să vă propun pe rând ceea ce colegii noştri vă solicită să acceptaţi sau nu prin votul dumneavoastră. Domnul deputat Lăpuşan vă solicită ca pe ordinea de zi de luni, deci de astăzi, proiectele de lege care figurează la pct. 10 şi 11, să ocupe locurile 5 şi 6. Vă consult dacă sunteţi de acord. Cine este pentru? |
||||
|
Marea majoritate. |
||||
|
Vă mulţumesc. Cine este contra? Că-i mai uşor de numărat. 8 voturi contra. Cine se abţine? 11 abţineri. Deci, cu majoritate de voturi, pct. 10 şi 11, de pe ordinea de zi de astăzi, devin pct. 5 şi 6. În aceste condiţii, cererea domnului deputat Pereş, de a retrimite la comisie legea care figura la pct. 10 din ordinea de zi de astăzi, nu mai are obiect. Am să vă supun, în continuare, propunerea domnului Pereş, ca pe ordinea de zi, de la pct. II, de marţi, pct. 8 să fie retrimis (este o lege) la comisie pentru completarea raportului. Consult Camera Deputaţilor. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Cine este împotrivă? 25 de voturi contra. Cine se abţine? 7 abţineri. Deci, cu majoritate de voturi, legea care figurează la pct. 8 în ordinea de zi de marţi, de la pct. II, va fi retrimisă la comisie, pentru completarea raportului. Acum avem propunerea domnului deputat Radu Alexandru, ca pct. 28 al ordinii de zi de marţi să treacă pe locul întâi, tot marţi. Vă reamintesc că este o procedură parlamentară începută acum aproape două luni; din cele trei puncte puse la vot, s-a consumat votul secret numai pentru punctul întâi. Mai avem două puncte din respingerea obiecţiei preşedintelui României cu privire la Legea privind salarizarea demnitarilor şi este o procedură pe care trebuie să o terminăm. Supun votului dumneavoastră această propunere de modificare a ordinii de zi. Deci, pct. 28 să devină pct. 1. Cine este pentru? Mulţumesc. Cine este contra? Sunt 25 de voturi contra. Cine se abţine? 5 abţineri. Cu majoritate de voturi, şi această modificare a ordinii de zi a fost efectuată. Domnul deputat Munteanu, pe procedură, aveţi cuvântul. |
||||
|
Doamna vicepreşedintă, Doamnelor şi domnilor, În numele Grupul parlamentar al P.N.Ţ.C.D.-Civic-Ecologist, pentru că am avut senzaţia că, atunci când s-a vorbit despre "voturi pentru", nu prea s-a hotărât numărul de voturi, şi am senzaţia că suntem sub cvorumul pe care dumneavoastră l-aţi precizat la început, haideţi, să-l verificăm! |
||||
|
Domnule deputat, Trebuia să solicitaţi această verificare de cvorum înaintea votului. Votul a fost consumat, deci este valabil. (Aplauze.) Dacă doriţi să verificăm cvorumul, am să vă rog să-l anunţaţi pe domnul secretar Lepşa, să sosească la postul pe care îl deţine şi să numere, alături de domnul secretar Mitrea, care nu este de serviciu astăzi, dar s-a oferit să mă ajute. |
||||
|
Doamna vicepreşedinte, Câte voturi au fost "pentru" atunci, conform stenogramei? Aceasta se poate verifica. Hai, nu fiţi supărăcioşi, vă rog! Domnilor colegi, Vă rog, haideţi, zău! |
||||
|
Votul a fost consumat şi s-a desfăşurat conform cvorumului anunţat la începutul şedinţei. Deci, dacă doriţi să ştiţi, domnul secretar Mitrea îmi comunică că în acest moment, în sală sunt 159 de deputaţi. Cvorumul de lucru anunţat a fost de 135 de deputaţi. Pe procedură, domnul deputat Cristea. |
||||
|
Doamna preşedintă, Uzând de prerogativele dumneavoastră, vă rog să consultaţi stenograma şi să ne spuneţi câte voturi "pentru" au fost la votul anterior. Nimic în plus. Deci, vă rog frumos, este dreptul nostru de a solicita numărul de voturi şi obligaţia dumneavoastră de a ni-l comunica. Deci, câte voturi "pentru" au fost la votul anterior? |
||||
|
Domnule deputat, Au fost anunţate voturile împotrivă şi abţinerile, care se scad din cvorumul anunţat şi constatat prin numărarea făcută de domnul secretar. Pentru ca să nu fie nici un fel de îndoială pentru nimeni, dar este pentru ultima oară când încălcăm procedura normală, deci, supun, încă o dată, la vot propunerea domnului deputat Radu Alexandru, ca pct. 28 al ordinii de zi de marţi să devină pct. 1. Cine este pentru? S-au exprimat 103 voturi pentru. Cine este împotrivă? 43 de voturi contra. 44 contra, scuzaţi. Cine se abţine? 7 abţineri. Deci, cu majoritate de voturi, această propunere a fost acceptată. Acum vă consult asupra proiectului de ordine de zi, în ansamblu. Cine este pentru? Mulţumesc. Este cineva împotrivă? 8 voturi împotrivă. Se abţine cineva? 10 abţineri. Cu majoritate de voturi, ordinea de zi a Camerei Deputaţilor a fost adoptată. Vă consult asupra programului de lucru, amintindu-vă că vom lucra în plen, în Camera Deputaţilor, astăzi şi mâine: astăzi, până la ora 18,30 - pe proiecte legislative, urmând procedura întrebărilor şi interpelărilor; mâine, între orele 8,30 şi 16,30; pentru miercuri este propusă o şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, urmând ca joi să ne desfăşurăm activitatea în comisiile permanente. Pentru şedinţa comună de miercuri, programul este 8,30 - 17,30, cu o oră pauză, la prânz. Aveţi comentarii de făcut? Dacă nu aveţi, supun votului dumneavoastră programul de lucru al Camerei Deputaţilor în această săptămână. Cine este pentru? Mulţumesc. Este cineva împotrivă? |
||||
|
Domnul Florian Bercea (din sală): Aici scrie: "Şedinţă comună de la ora 9,00" |
||||
|
Da. Noi hotărâsem, în Birourile permanente, ora 8,30. Probabil că ... Dacă am votat 9,00, ceea ce aţi primit dumneavoastră, rămâne ora 9,00. Rămăsesem la voturile împotrivă. Nu este nimeni. Se abţine cineva? Nimeni. Deci, programul de lucru al Camerei Deputaţilor pe această săptămână a fost adoptat. Doamnelor şi domnilor colegi, Din partea Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic avem o solicitare: să le permitem să meargă să lucreze pe acel proiect de lege privind dezvoltarea regională a României, care are mare urgenţă. Vă consult dacă sunteţi de acord. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Este cineva împotrivă? Nu. Se abţine cineva? O abţinere. Deci, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic este rugată să meargă, să lucreze la acest proiect deosebit de important. Aş dori să mi se comunice care este numărul deputaţilor din această comisie, pentru a-i scădea din cvorum. Deci, 25 de deputaţi merg la comisie. |
||||
|
|
Mai avem o solicitare, din partea Comisiei de anchetă cu privire la situaţia fondului forestier. Această comisie, dat fiind că are un program vast de lucru, ne solicită să îi prelungim termenul până la 30 octombrie. Sunteţi de acord? Cine este pentru? Mulţumesc. Este cineva împotrivă? O împotrivire. Se abţine cineva? O abţinere. Deci, plenul Camerei Deputaţilor a fost de acord cu această solicitare de prelungire a termenului final. |
|
||
|
|
În continuare, am să vă rog să vă spuneţi părerea cu privire la constituirea unor comisii de mediere. Pentru Comisia de mediere privind soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului, la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/1997 pentru reglementarea plăţii anuale a celui de-al treisprezecelea salariu sau a altor sume de această natură suportate din fondul de salarii, sunt propuşi următorii deputaţi: Petrescu Silviu, P.N.Ţ.C.D.-Civic-Ecologist, Roşca Ioan, P.N.Ţ.C.D.-Civic-Ecologist, Sârbu Marian, P.D.S.R., Stan Vasile, P.D.S.R., Barbăroşie Victor, P.N.L., Bö ndi Gyö ngyike, U.D.M.R. şi Pambuccian Varujan, Grupul Minorităţilor Naţionale. Vă consult dacă sunteţi de acord. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Cine este împotrivă? Nimeni. Se abţine cineva? Nimeni. Deci această comisie a fost adoptată în unanimitate. O să vă rog să vă spuneţi cuvântul asupra deputaţilor propuşi în Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.45/1997 privind înfiinţarea Societăţii comerciale Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române TAROM S.A., şi anume: Drumen Constantin - PNŢCD Civic-Ecologist, Irimescu Haralambie - PNŢCD Civic-Ecologist, Bivolaru Ioan - PDSR, Moucha Ion Romulus - PDSR, Radu Alexandru Dumitru - PD, Ştefănoiu Luca - PRM şi Sandu Dumitru - PSDR. Sunteţi de acord? Cine este pentru? Vă mulţumesc. Este cineva împotrivă? Nu. Se abţine cineva? Nu. Deci şi această comisie de mediere a fost votată de dumneavoastră. |
|
||
|
|
Intrând în ordinea de zi, vă prezint Informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente. La Biroul permanent al Camerei Deputaţilor au fost înregistrate următoarele iniţiative legislative: 1) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.4/1998 privind participarea României la cooperarea europeană în domeniul cercetării ştiinţifice şi tehnice, adoptat de Senat în şedinţa din 25 mai 1998. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport; pentru avize - Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. 2) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.5/1998 privind participarea României la iniţiativa europeană EUREKA, în condiţiile Declaraţiei de la Hanovra şi ale Memorandumului de înţelegere dintre membrii EUREKA din 6 noiembrie 1985, adoptat de Senat în şedinţa din 25 mai 1998. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport; pentru avize - Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. 3) Propunerea legislativă privind reglementarea adausului comercial pentru produsele alimentare de bază, iniţiată de domnul deputat Valeriu Tabără. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. 4) Propunerea legislativă privind Legea fondului de mediu, iniţiată de un număr de 3 deputaţi. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. 5) Propunerea legislativă privind siguranţa naţională a României, iniţiată de un număr de 7 deputaţi. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru informare - Comisia comună permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii. 6) Propunerea legislativă privind organizarea "Monitorului Oficial al României", iniţiată de 2 deputaţi. Cu această propunere legislativă au fost sesizată, în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Ne continuăm şedinţa în plen şi urmează a fi luate în dezbatere rapoartele comisiilor de mediere şi iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, prevăzute a fi dezbătute în ziua de astăzi, luni, 1 iunie a.c. Vă reamintesc, că de la 18,30 avem, timp de o oră şi jumătate, şedinţa consacrată întrebărilor şi interpelărilor pe adresa Guvernului. |
|
||
|
|
Intrăm în dezbaterea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.1/1998 pentru modificarea art.9 din Legea fondului funciar nr.18/1991, republicată.Vă reamintesc că este o lege organică. Aş dori, dintre domnii deputaţi care au participat la mediere, să treacă la locul rezervat comisiilor. În sală este prezent şi domnul ministru Gavrilescu, pentru a ne da anumite informaţii, dacă va fi cazul. Din partea comisiei, doriţi? Nu este prevăzută în ... Da, poftiţi. (Se adresează domnului deputat Elek Barna) |
|
||
|
Domnul Acsinte Gaspar (din sală): Fiind în comisia de mediere, nu poate lua cuvântul! |
||||
|
Este vorba despre o comisie de mediere, domnul deputat a solicitat, pentru un minut, o intervenţie. |
||||
|
Mulţumesc mult, doamnă preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Daţi-mi voie ca, în câteva cuvinte, să mă refer la această, de fapt, mediere care implică prelungirea termenului fixat pentru depunerea actelor privind Legea nr.169. Cu tot regretul că această lege este tot împinsă şi amânată, iar noi, Parlamentul României, venim şi tot prelungim termenul, termen după termen, riscăm să ajungem etichetaţi ca fiind Parlamentul prelungirilor. Am prelungit termenele la Legea nr.18, am prelungit termenele la Legea fondului funciar, la Legea arendei şi amânăm, acum, şi prelungim termenul şi la această Lege nr.169, la depuneri, dar cu un motiv foarte bine întemeiat, sunt foarte mulţi cetăţeni care nu au reuşit să introducă toate actele necesare dovedirii dreptului de proprietate. Cu tot regretul că iar trebuie să pledăm pentru o prelungire, pentru că, în paranteză fie spus, eu am ferma convingere că dacă am prelungi până în 2020, în 2021 încă vor veni unii şi o să spună că nu au avut timp suficient să strângă datele necesare, actele pentru această lege, eu propun, procedural, stimaţi colegi, pentru că avem de ales între 2 variante, variantă Cameră şi variantă Senat, eu vă propun, în numele Comisiei pentru agricultură, să alegem varianta Camerei Deputaţilor, în primul rând ca o loialitate faţă de ce am votat o dată, deci varianta Camerei Deputaţilor, care mi se pare mult mai realistă decât varianta Senatului. Vă mulţumesc şi vă solicit, încă o dată, colegial, să votăm şi să susţineţi varianta Camerei Deputaţilor. Şi vă mulţumesc, doamnă preşedinte, şi v-aş ruga să invitaţi şi pe onor domnul ministru al agriculturii să precizeze atitudinea ministerului faţă de această problemă. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule deputat, pentru acest remember şi cred că putem începe să dezbatem raportul Comisiei de mediere, pe punctele înscrise în rapoartele pe care le aveţi. La pct.1 referitor la titlul legii, Comisia de mediere ne propune textul Camerei Deputaţilor, în unanimitate. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Este cineva împotrivă? 1 vot împotrivă. Se abţine cineva? 3 abţineri. Deci, cu 1 vot împotrivă şi 3 abţineri, a fost adoptat textul Comisiei de mediere. La pct.2 al raportului Comisiei de mediere, comisia ne propune, în unanimitate, textul Senatului. Sunt obiecţiuni? Domnul deputat Vasile Lupu. |
||||
|
Domnul Vasile Lupu (din sală): Nu la acest text. |
||||
|
Nu la acest text. Domnul deputat George Şerban. |
||||
|
Doamnă preşedinte, Având în vedere că este, totuşi, o lege organică, am rugămintea, din partea Grupului PD, să verificăm cvorumul necesar pentru o astfel de dezbatere. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnule deputat, în acest moment, în sală, sunt 138 de deputaţi, am verificat înainte cvorumul. Pe articole, se poate lucra cu cvorumul de şedinţă. Pe ansamblu, va trebui să programăm această lege când vom avea cvorum pentru lege organică. Deci pe articole se poate vota cu cvorumul de lucru anunţat. Încă o dată, pentru toată lumea, cvorumul anunţat, cvorumul de lucru a fost de 137 de persoane, din care, cu acceptul dumneavoastră, vom scădea pe cei 28 de membri ai Comisiei de administraţie. Deci, în acest moment, cvorumul legal de lucru este de 109 deputaţi. În sală sunt prezenţi 138 de deputaţi, deci suntem în condiţii regulamentare. Pentru pct.2 din raportul Comisiei de mediere, cine este pentru? Vă mulţumesc. Este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă. Se abţine cineva? O abţinere. Cu o abţinere, deci cu majoritate de voturi, pct.2 al raportului de mediere a fost adoptat. La pct.3 din raportul Comisiei de mediere, comisia ne propune textul Senatului şi vă întreb dacă aveţi comentarii. Domnul deputat Lupu. |
||||
|
Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Ni se propune aici, prin votul Senatului şi votul majoritar al Comisiei de mediere, prelungirea termenului de depunere a cererilor şi a documentelor însoţitoare, în baza Legii nr.169/1997, până la 3 iulie a.c., deci ordonanţa a prevăzut termenul de 3 aprilie şi acest termen în prelungire. Într-adevăr, este posibil să existe persoane care nu au reuşit să depună cererea în acest termen, dar, sub aspect constituţional, sub aspect juridic, Senatul a comis o gravă eroare. Acest termen, dacă trebuia prelungit, prelungirea trebuia să se realizeze înaintea datei de 3 aprilie. Înaintea acestei date de 3 aprilie, textul ordonanţei a trecut prin Camera Deputaţilor, Camera Deputaţilor a reţinut termenul propus prin ordonanţă, ulterior Senatul a prelungit termenul la 3 iulie. Ce se poate întâmpla? Dacă mergem pe varianta Senatului şi pe textul propus de Comisia de mediere, aşa cum se desfăşoară procesul legislativ, există posibilitatea ca legea să fie promulgată după 3 iulie, deci termenul propus. Şi atunci venim cu o reglementare deja fără obiect, cu o reglementare depăşită şi, evident, avem a suporta criticile meritate. Să presupunem că legea va fi promulgată cu câteva zile înainte de 3 iulie: 20, 25 iunie. Acest text sigur va avea un caracter retroactiv, pentru că, de pe 3 aprilie până la intrarea în vigoare a legii, nu a mai existat dreptul de a depune cereri şi a depune documentaţia necesară şi noi venim, la 20, 25 iunie, când va fi promulgată legea, şi restabilim un termen cu caracter retroactiv. Şi, dacă "Ion Amariei din satul Cucuieţii din Vale", ca să-l citez pe preşedintele Comisiei juridice, care, din păcate, nu este prezent, va da în judecată primăria, pentru că nu i-a primit cererea în acest termen şi va invoca, la Curtea Constituţională, neconstituţionalitatea acestui text, evident, Curtea va reţine neconstituţionalitatea noului termen. Dacă ne gândim la dreptul celor mulţi, prin partea a doua a Legii de retrocedare, în completarea Legii nr.169, mai putem institui un termen, termen în care cei interesaţi să depună cererile, dar, acum, a vota textul Senatului şi textul rezultat de la Comisia de mediere înseamnă a institui un termen retroactiv, un text neconstituţional şi a crea o sumedenie de încurcături în administraţia locală, peste cele pe care le-a creat această Lege nr.18/1991. De aceea vă rog să votaţi varianta Camerei Deputaţilor, singura soluţie pentru a ieşi din încurcătură. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Gaspar. |
||||
|
Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Eu vreau să vă pun în discuţie următoarea problemă. Dacă vă uitaţi pe pag.1 a raportului, o să vedeţi că, din partea Camerei Deputaţilor, au lipsit la Comisia de mediere 3 deputaţi: Corniţă Ion, Gheorghe Valeriu şi Osman Fedbi. Potrivit art.74 din regulament, hotărârile comisiei se iau cu acordul majorităţii membrilor acesteia. Deci era necesar ca, pentru soluţii, cel puţin 8 voturi să se exprime. Or, dacă vă uitaţi la pct.3 din raport şi la toate celelalte care urmează, hotărârile au fost luate sub cvorumul cerut de regulament: 7 voturi pentru, 4 împotrivă. Ca atare, după mine, raportul Comisiei de mediere nu este regulamentar întocmit. |
||||
|
Alte puncte de vedere? Soluţia este să retrimitem în discuţia Comisiei de mediere aceste divergenţe, pentru că, într-adevăr, trebuie luată hotărârea cu majoritate. Deci, doamnelor şi domnilor colegi, dat fiind constatată această lipsă de legalitate, totuşi, vă consult dacă sunteţi de acord să retrimitem raportul în discuţia Comisiei de mediere şi o să rugăm, totuşi, grupurile parlamentare să-şi anunţe membrii să participe, pentru că nu o să amânăm, la nesfârşit, aceste discuţii. Deci sunteţi de acord? Cine este pentru? Vă mulţumesc. Marea majoritate este pentru. Nu o să mai intrăm în împotriviri. Deci această Comisie de mediere, în cursul acestei săptămâni, va trebui să se întrunească şi să întocmească un raport regulamentar. |
||||
|
|
În continuare, luăm în discuţie textele adoptate în redactări diferite de Camera Deputaţilor şi Senat la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.47/1997 privind modificarea şi completarea unor acte normative în vederea eliminării legăturilor dintre nivelul unor drepturi salariale de asigurări sau de asistenţă socială şi nivelul salariului de bază minim brut pe ţară. Membrii Comisiei de mediere, vă rugăm să luaţi loc la masa comisiei, în caz că avem nevoie de lămuriri, să ne fiţi aproape. Aceasta este, de asemenea, o lege organică. O să votăm numai pe punctele cuprinse în raportul Comisiei de mediere, urmând ca să o programăm pentru o zi de marţi obişnuită şi consacrată voturilor. Deci vă supun discuţiei pct.1 din raportul Comisiei de mediere. Sunt comentarii? Dacă nu sunt comentarii, vă supun votului pct.1 din raportul Comisiei de mediere. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă. Se abţine cineva? Cu o abţinere şi cu majoritate de voturi pentru, pct.1 din raportul Comisiei de mediere a fost votat. La pct.2, în unanimitate, Comisia de mediere ne propune textul Senatului. Sunt comentarii? Dacă nu sunt comentarii, vă supun votului pct.2 din raportul Comisiei de mediere. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Este cineva împotrivă? Nimeni. Se abţine cineva? Cu o abţinere şi cu majoritate de voturi pentru, şi pct.2 al raportului Comisiei de mediere a fost adoptat. La pct.3, avem, din nou, o propunere, în unanimitate, a Comisiei de mediere şi vă consult dacă aveţi obiecţiuni. Dacă nu sunt obiecţiuni, vă supun la vot. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Este cineva împotrivă? Nimeni. Se abţine cineva? Nimeni. Deci, în unanimitate, şi pct.3 al raportului de mediere a fost adoptat. Acest raport, în totalitate, va fi programat pentru un vot final, deoarece este o lege organică şi are nevoie de un cvorum de 172 de deputaţi. |
|
||
|
|
Din nou, un raport la o lege organică, un raport al Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.69/1997 privind acordarea unui ajutor pentru plata cheltuielilor suplimentare determinate de creşterea consumului de energie termică în lunile sezonului rece şi de majorare a preţului acesteia, pentru unele categorii ale populaţiei, precum şi modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.3/1997. La pct.1 al raportului de mediere, comisia ne propune, în unanimitate, textul Camerei Deputaţilor. Sunt comentarii? Nu sunt.Vă supun votului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Este cineva împotrivă? Nimeni. Se abţine cineva? Nimeni. Deci pct.1 al raportului Comisiei de mediere a fost votat în unanimitate. La pct.2 al raportului Comisiei de mediere, avem iar o propunere, în unanimitate, pe textul Camerei Deputaţilor. Sunt comentarii? Nu sunt. Vă supun votului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Este cineva împotrivă? Nimeni. Se abţine cineva? Nimeni. Deci, în unanimitate, şi pct.2 al raportului Comisiei de mediere a fost adoptat. Şi acest proiect de mediere, adoptat pe articole, va fi programat pentru un vot final, dat fiind că este necesar un cvorum pentru legile organice. |
|
||
|
|
Deci, conform celor votate de dumneavoastră, urmează, acum, la ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.86/1997 privind aprobarea primei de export pentru cantitatea de 1 milion tone porumb boabe din recolta anului 1997. Vă reamintesc că este procedură de urgenţă. Rog comisia avizată în fond să ia loc. Deci comisia este rugată să ia loc. Domnule preşedinte al comisiei, vă rugăm să ne propuneţi un timp. |
|
||
|
Întrucât ordonanţa are 4 articole, cred că 3 minute pentru fiecare articol şi 15 minute, în ansamblu, este suficient. Vă mulţumesc. |
||||
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi, preşedintele Comisiei pentru agricultură ne-a propus un timp total de dezbatere a acestui proiect de lege, de 15 minute, cu 3 minute pe fiecare articol. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Este cineva împotrivă? 1 vot împotrivă. Se abţine cineva? 1 abţinere. Cu 1 vot împotrivă şi o abţinere, s-a votat timpul de 15 minute pe fiecare articol. Vă anunţ că este o lege ordinară şi se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Raportul suplimentar, domnule preşedinte al comisiei, înlocuieşte raportul anterior? Deci ultimul raport este cel de bază, da? |
||||
|
Domnul Gheorghe Cristea (din loja comisiei): Da, este corect! |
||||
|
Vă supun discuţiei titlul legii. Da, domnule deputat. |
||||
|
Doamna preşedinte, mi se pare corect ca să ne exprimăm un punct de vedere, înainte de intrarea... |
||||
|
Nu. Este procedură de urgenţă. Domnule deputat, am crezut că este ceva de procedură. Este procedură de urgenţă; nu au loc dezbateri pe fond. Deci vă voi ruga dacă aveţi amendamente admise sau respinse să vi le susţineţi; dezbateri în fond nu au loc la procedurile de urgenţă. |
||||
|
Doar că susţinem modificarea titlului, prezentată de comisie. |
||||
|
Aveţi amendament propus respins sau adoptat? |
||||
|
Adoptat de comisie. |
||||
|
Deci este adoptat de comisie. Deci susţineţi propunerea comisiei de modificare a titlului legii. Domnul deputat Chiriac. |
||||
|
Am o rugăminte, dacă se poate: domnul ministru este în sală, să ne explice dacă este de acord cu această modificare. Vedeţi dumneavoastră, prima dată în raport s-a discutat de porumb; de exportul a un milion de tone de porumb. Raportul suplimentar spune şi de 150 de mii de tone de grâu la consum intern. Cine beneficiază de aceste 150 de mii de tone de grâu ori 200 de lei, este vorba de 30 de miliarde de lei, - acum, câţi vor lua sau numai o parte? Cum se selectează acea parte? Dacă Guvernul şi-a dat acordul pentru ca să fie modificată în esenţă ordonanţa. Referitor la prezenţa noastră în sală, vreau să aduc la cunoştinţă că am fost în ziua respectivă de dimineaţă până la ultimul minut al lucrărilor. Şi am fost mai mulţi membri ai comisiilor de agricultură care nu au fost convocaţi la comisie. Nu că am lipsit noi. Nu am fost pur şi simplu convocaţi. |
||||
|
Sunteţi de acord să dăm în cadrul celor 15 minute cuvântul domnului ministru, numai pentru ca să ne confirme dacă Guvernul este de acord. Pe procedură, da? |
||||
|
Vreau să informez pe domnii deputaţi şi plenul Camerei Deputaţilor că anterior acestei modificări am avut o discuţie cu Ministerul Agriculturii. Am estimat de altfel toate datele. Probabil că trebuia să fac de la început acest lucru. Şi din tot ceea ce există şi se estimează a se realiza din această primă care este cuprinsă în bugetul Ministerului Agriculturii de 150 de miliarde, deci maximul posibil de realizat se cifrează în jurul a 800 de mii de tone. În aceste situaţii, am spus, dat fiind că aceşti bani sunt tocmai pentru a stimula această activitate, ca restul de bani, deci fără să afectăm în nici un fel fondul alocat, să fie folosit numai pentru consumul intern şi numai pentru societăţi de panificaţie, pentru o bonificaţie, dacă vreţi, de 200 de lei/kilogram la o cantitate de 150 de mii de tone de grâu. Deci este făcut cu acordul Ministerului Agriculturii. Domnul ministru Gavrilescu poate să confirme şi eventual poate să dea şi explicaţii suplimentare dacă se solicită. Mulţumesc. |
||||
|
În mod normal titlul ordonanţei nu prea se schimbă. Domnul deputat George Şerban, procedură. |
||||
|
Doamnă preşedintă, Colegul nostru, domnul deputat Mihai Chiriac, nu a vorbit în nume personal; a vorbit în numele grupului. Şi solicită punctul de vedere al ministrului agriculturii. |
||||
|
Domnule ministru, Vă rugăm să vă spuneţi punctul de vedere cu privire la modificarea titlului ordonanţei. |
||||
|
Domnul Marţian Dan (din bancă): Nu sunt dezbateri generale! |
||||
|
Este o chestiune de procedură. Să ne lămurească în cadrul celor trei minute. Domnule deputat, vă rog să vorbiţi de microfon, şi nu din sală. În cadrul celor trei minute destinate dezbaterii titlului legii domnul ministru are cuvântul pentru un minut. |
||||
|
Domnul Dinu Gavrilescu: Vă mulţumesc, doamnă preşedintă. Domnilor deputaţi, Am venit la acest microfon la invitaţia preşedintelui, pentru ca să-mi exprim acordul cu introducerea articolului 21, adică cu cele 30 de miliarde de lei, 200 de lei/kilogram pentru 150 de mii de tone de grâu. În cadrul acestui minut vă voi şi spune importanţa acestui semnal. În bugetul pe anul acesta Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei nu are nici un leu la fondul grâului. Şi această sumă ar putea reprezenta un semnal pozitiv, un semnal care ar incita pe producătorii de pâine să cumpere nişte prime cantităţi la nişte preţuri ceva mai mici. Sigur, ar fi fost ideal dacă ar fi fost trecut şi aici un preţ de referinţă şi eventual alte criterii, dar aceasta nu apreciez eu în legătură cu cât este de exactă formularea aici din punct de vedere legal. Mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Am intrat în fond şi nu era cazul să discutăm în fond. Deci avem în raportul comisiei la poziţia 1 din raportul suplimentar o propunere de modificare a titlului legii. Sunt comentarii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Cine este împotrivă? 2 voturi. Cine se abţine? 5 abţineri. Deci, cu majoritate de voturi propunerea comisiei de modificare a titlului legii a fost adoptată. Înainte de articolul unic va trebui să dezbatem articolele din ordonanţă, aşa cum au fost modificate la Senat. Deci la art.1 aveţi în raportul suplimentar la pag.3, pct.3. Vă consult dacă sunt comentarii pe amendamente respinse. Nu sunt cuprinse în raport. Deci, cine este pentru? Mulţumesc. Este cineva împotrivă? Nu este nimeni. Se abţine cineva? 3 abţineri. Cu majoritate de voturi pentru şi 3 abţineri a fost adoptat art.1 în varianta modificată prin raportul comisiei. Supun votului dumneavoastră art.2 din Ordonanţă, care nu a fost modificat prin raportul comisiei. Cine este pentru? Mulţumesc. Este cineva împotrivă? Nu este nimeni. Se abţine cineva? 6 abţineri. Cu majoritate de voturi a fost adoptat şi art.2. Art.3. În raportul comisiei la nr.crt.7 se propune o modificare a art. 3. Cine este pentru? Mulţumesc. Este cineva împotrivă? Nu. Se abţine cineva? 9 abţineri. Cu majoritate de voturi a fost adoptată modificarea propusă de comisie la art.3. Acum, în raportul comisiei la pct.8 ni se propune o modificare la art.4 al ordonanţei. Dat fiindcă nu sunt amendamente respinse vă supun votului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Este cineva împotrivă? Nimeni. Se abţine cineva? 7 abţineri. Cu majoritate de voturi pentru şi 7 abţineri şi art.4, în varianta prezentată de comisie, a fost adoptat. În raportul comisiei în poz.4 se află o propunere de eliminare. Propunerea este făcută de comisia de specialitate, şi anume că noul alineat introdus la art.2, deci este introdus de Senat, trebuie să fie eliminat. Vă consult. Cine este pentru această eliminare propusă de comisie? Vă mulţumesc. Cine este împotrivă? Nimeni. Se abţine cineva? 7 abţineri. Cu majoritate de voturi pentru şi 7 abţineri a fost votată şi această propunere a comisiei de specialitate care se situează pe pct.4 al raportului comisiei. La pct.5 din raportul comisiei se propune din nou o eliminare. Noul articol, numerotat cu 21 propus de Senat, comisia ne roagă să-l eliminăm. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Este cineva împotrivă? Nimeni. Se abţine cineva? 7 abţineri. Cu majoritate de voturi pentru şi 7 abţineri şi pct.5 de la raportul comisiei de specialitate a fost adoptat. La pct.6 comisia de specialitate ne propune introducerea unui articol nou 21, care are un cuprins propus de comisia de specialitate, asupra căruia domnul ministru al agriculturii ne-a declarat că este de acord. Cine este pentru? Mulţumesc. Este cineva împotrivă? Nu. Se abţine cineva? 8 abţineri. Cu aceasta, avem de dezbătut articolul unic al ordonanţei şi în raportul comisiei de specialitate în poz.2 avem propunerea de modificare prezentată de Comisia pentru agricultură. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Este cineva contra? Nimeni. Se abţine cineva? 7 abţineri. Cu majoritate de voturi articolul unic al legii a fost adoptat. Vă supun votului proiectul de lege pe ansamblu. Specific faptul că este o lege ordinară. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Cine este contra? Un vot contra. Cine se abţine? 9 abţineri. Cu un vot contra şi 9 abţineri acest proiect de lege a fost adoptat. Am menţionat la începutul discutării acestui proiect de lege că erau 138 de deputaţi prezenţi în sală. |
||||
|
Domnul Marţian Dan (din bancă): Nu se respectă Constituţia, doamnă. |
||||
|
|
Urmează, conform hotărârii dumneavoastră, dezbaterea proiectului de Lege privind constituirea la dispoziţia Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei a fondului pentru finanţarea cheltuielilor aferente lucrărilor agricole din sectorul vegetal şi a celor pentru creşterea animalelor în perioada 1998 - 2000. Şi acest proiect de lege este prevăzut cu procedură de urgenţă şi, în aceste condiţii, comisia de specialitate este rugată să ne propună un timp de dezbatere. |
|
||
|
Doamnă preşedintă, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Pentru discutarea acestei legi propunem un timp de 30 de minute şi 3 minute pe articole. Vă mulţumesc. |
||||
|
Doamnelor şi domnilor colegi, Vă supun aprobării timpul propus de comisia de specialitate: de 30 de minute pentru dezbaterile în întregime şi 3 minute pentru fiecare articol. Cine este pentru? Mulţumesc. Este cineva împotrivă? Nimeni. Se abţine cineva? Nimeni. Vă supun aprobării dumneavoastră titlul legii. Cine este pentru? Mulţumesc. Este cineva împotrivă? Nimeni. Se abţine cineva? Nimeni. Deci, în unanimitate titlul legii a fost adoptat. La art.1 avem în raportul comisiei de specialitate la pag.1, pct.1 propunerea de modificare votată în comisie. Cine este pentru? Mulţumesc. Este cineva împotrivă? Nimeni. Se abţine cineva? Nimeni. Deci, cu unanimitate de voturi a fost adoptat alin.1 al art.1. Alin.2 al art.1 în raport la pag.2, pct.2 avem propunerea comisiei de specialitate de reformulare a acestui alineat. Cine este pentru? Mulţumesc. Este cineva împotrivă? Nimeni. Se abţine cineva? Nimeni. Deci, cu unanimitate de voturi şi alin.2 a fost votat. Vă supun votului în întregime art.1. Cine este pentru? Mulţumesc. Cine este contra? Nimeni. Se abţine cineva? Nimeni. În unanimitate art.1 a fost votat.. Alin.1 de la art.2 în raportul comisiei la pct.3 de la pag.2 este cel propus în textul de lege şi vi-l supun votului. Cine este pentru? Mulţumesc. Contra? Nimeni. Se abţine cineva? Nimeni. Deci alin.1 a fost votat în unanimitate. În raportul comisiei de specialitate la pag.2, pct.3 este propus un alineat 2 nou în cadrul art.2. Cine este pentru? Mulţumesc. Este cineva împotrivă? Nimeni. Se abţine cineva? Nimeni. Deci, alineatul 2 nou, propus de comisie, a fost votat în unanimitate. În raportul comisiei de specialitate la pag.2, pct.4 ni se propune pentru vechiul alineat 2 o reformulare, inclusiv cu renumerotare. Cine este pentru? Mulţumesc. Este cineva contra? Nimeni. Se abţine cineva? Nimeni. Deci, vă supun votului pe ansamblu art.2. Cine este pentru? Mulţumesc. Este cineva împotrivă? Nimeni. Se abţine cineva? Nimeni. În unanimitate art.2 a fost votat. Art.3. Dat fiind că nu sunt modificări pe alineate vă supun votului per ansamblu art.3. Cine este pentru? Mulţumesc. Este cineva împotrivă? Nimeni. Se abţine cineva? Nimeni. Deci, în unanimitate art.3 a fost votat. Art.4 alin.1. Cine este pentru? Mulţumesc. Contra? Nimeni. Se abţine cineva? Nimeni. La alin.2 avem în raport la pag.2, pct.5 propunerea comisiei de specialitate pentru modificarea alin.2. Domnul deputat. |
||||
|
Doamnă preşedintă, Doamnelor şi domnilor, Noi am propus în comisie şi v-aş ruga să vă aplecaţi cu multă atenţie asupra acestor 6 puncte procentuale peste rata scontului. Sigur că cu toţii şi împreună cu noi şi Ministerul Agriculturii ar vrea, evident, ca creditul să fie acordat cu o dobândă cât se poate de mică. Din practica pe care o avem cu toţii, din experienţa pe care o avem din anii anteriori ştim foarte bine faptul că băncile lucrează cum lucrează, şi nu aş vrea să fac aprecieri aici deosebite, dar, dincolo de cuvintele pe care pot eu să vi le rostesc dumneavoastră, pentru rapiditatea ajungerii acestor bani la producătorii agricoli în mod real, vă spun dumneavoastră ca această dobândă este foarte mică. Nu sunt un susţinător al băncilor, ferească Dumnezeu, să nu credeţi aşa ceva despre mine, dar, dacă vom menţine acest punctaj scăzut, banii nu vor ajunge cu rapiditate. Poate unele bănci se vor eschiva de la oferirea acestor credite. Şi din discuţiile pe care noi le-am avut şi cu ministerul de resort şi cu foarte multe bănci care au derulat asemenea credite, procentajul care le era extrem de favorabil era în jur de 12. Eu zic nici 6, nici 12, dar în jurul lui 10 este cifra cea mai realistă. V-aş ruga, doamnă preşedintă, să supuneţi votului ca în loc de cele 6 puncte procentuale Camera să aprobe 10 puncte procentuale peste rata scontului. Aceasta este modificarea pe care o propun. Vă mulţumesc. |
||||
|
În mod normal văd că nu figurează aici amendamente respinse. Trebuia să vă adresaţi comisiei în timp util, dat fiind că este procedură de urgenţă. Totuşi, eu îmi fac datoria să întreb pe preşedintele comisiei. |
||||
|
Doamnă preşedintă, Domnilor colegi, V-aş ruga să revedeţi art.4 alin.1 cu ce dobândă se pun la dispoziţiei banii pentru băncile comerciale, deci la rata scontului. Aceste bănci când dau producătorilor mai au dreptul la 6 puncte procentuale şi la comisioanele din sistemul bancar. Să nu se uite faptul că, spre deosebire de alte surse pe care le au băncile şi le pun la dispoziţia clientelei, fondul acesta este creat de statul român - l-am aprobat noi în buget. Nu sunt surse după care băncile să alerge, aşa cum aleargă după sursele din depozit, mult mai greu de cumulat. Sunt 940 de miliarde de lei care, prin grija statului român, se duc bloc către băncile care se angajează în această afacere. Şi să nu plângem de grija sistemului bancar într-o asemenea situaţie. Este preferabil şi foarte eficient pentru băncile care vor lucra cu acest cont, pentru că sunt bani care vin fără a depune ele efort. Aş cere să se rămână la cele 6 puncte procentuale. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Eu nu am de îndeplinit decât să supun votului Camerei Deputaţilor pe rând propunerea comisiei pentru alin.2 al art.4. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Este cineva împotrivă? 2 voturi. Cine se abţine? O abţinere. Deci, cu majoritate de voturi propunerea comisiei a fost adoptată. Şi îmi pare rău, domnule deputat, că v-aţi gândit atât de târziu în favoarea agricultorilor. Supun Camerei Deputaţilor art.4 în întregime. Cine este pentru? Mulţumesc. Este cineva împotrivă? Nimeni. Se abţine cineva? Nimeni. Deci, art.4 a fost votat în unanimitate. Art.5 nu are nici un fel de modificări propuse de comisie pe alineate, deci vi-l supun în întregime aprobării. Cine este pentru art.5? Mulţumesc. Este cineva împotrivă? Nimeni. Se abţine cineva? Nimeni. Deci, în unanimitate şi art.5 a fost votat. Art.6 nu a fost modificat în cadrul comisiei. Domnul deputat Chiriac. |
||||
|
La art.6 am avut un amendament care a fost respins de comisie şi aş vrea să-l susţin totuşi. Ce se întâmplă: proiectul de lege este foarte bun; vrea să ajute ţărănimea, cum se spune. Dar termenul de redare a banilor împrumutaţi este de 360 de zile. Să luăm oricare cultură pe care o avem în România şi vom vedea dacă rezistă 2 - 3 la această subvenţie, dacă ne referim la grâu, porumb, sfeclă... poate tot ce se ară şi se însămânţează toamna sau primăvara; dar producătorul practic nu are când să dea banii aceştia înapoi. Nedându-i 360 de zile înapoi treaba este deja moartă şi n-a mai beneficiat de absolut nimic. Spun 360 de zile dacă merge totul perfect, şi nu ajunge, dar până când recoltează, până când vinde producţia, pentru că nu stă nici unul chiar la gura combinei, practic ieşim din termenele normale pentru ca să putem susţine această producţie agricolă cu nişte bani primiţi de la Guvern, bani care nu sunt puţini, şi mai ales că aceşti bani se adună an de an. Nu este vorba numai de anul 1998, ci este vorba şi de anul 1999 şi de anul 2000. Ni s-a explicat de către Comisia buget - finanţe, mă rog, au vorbit două limbi - eu nu sunt aşa de mare finanţist, este anual dat, dar nu se dă cu 1 ianuarie până pe 31 decembrie; împrumutul se dă când îl cere ţăranul - în august, septembrie, octombrie sau iulie. Lucrările şi cele mai mari cheltuieli care se fac la culturile agricole se fac la arătură de vară, la arătură de toamnă, când vin cu fertilizarea - acesta este cel mai mare cost, în afară de semânţa de la cartof care este mai mare primăvara. În felul acesta nu vom putea subvenţiona corect toţi producătorii agricoli cu banii, dacă nu mergem la 450 de zile. Unii pot spune că este exagerat termenul de 450, dar poate să fie şi 420. La nevoie, dacă se acceptă 450 de zile la vegetal, renunţ la cuvintele celelalte, iar pentru taurine maximum 720 de zile, cu toate că normal ar trebui menţinute şi acolo. Dacă menţinem aşa cum este proiectul de lege, practic, producătorii agricoli trebuie ca să ia împrumuturile numai pentru lucrările de primăvară. Pentru lucrările de toamnă nu au când să returneze banii şi nu am făcut mare lucru. De aceea, eu vă rog să aprobaţi să fie 450 de zile, aşa cum este propus, pentru că, repet, nu este pe an bugetar, ci să dau în 1998 banii, în 1999, în 2000 şi trebuie retraşi înapoi după aceea. Mulţumesc. |
||||
|
Mulţumesc, domnule deputat. Într-adevăr, domnul deputat Chiriac are un amendament respins care figurează în raportul comisiei la pag.3. Domnul deputat Lăpuşan. |
||||
|
Doamnă preşedintă, Stimaţi colegi, Această modalitate prin care Guvernul a venit în faţa producătorilor agricoli cu un fond special este o curiozitate, este o curiozitate anormală. Dacă cei care lucrează în domeniul financiar-bancar ar fi întrebaţi, cei de la Banca Mondială ar fi întrebaţi şi li s-ar cere un răspuns corect, sau să dea răspunsul corect, nu răspunsul pentru România, ei n-ar fi de acord cu crearea acestui fond special, care este fond bugetar. Mai degrabă acest fond ar putea să subvenţioneze o cotă-parte din dobândă, pentru că, în acest mod, acest fond, aşa cum am mai spus-o şi într-o intervenţie anterioară la buget, acest fond se constituie într-o masă monetară, care este pusă la dispoziţia pieţei într-o concurenţă neloială cu masa monetară, cu fondurile proprii sau atrase ale băncilor comerciale. Sigur că, venind în sprijinul producătorilor agricoli, noi susţinem şi aşa ceva. Este anormal, dar dă bine. Şi vine bine în sprijinul producătorilor. Şi vom vota această lege. Însă, acest fond creează probleme deosebite pentru iniţiator, pentru Guvern. Şi o speţă a acestei probleme a fost speculată de colegul meu care a vorbit înaintea mea şi eu nu pot decât să constat că are dreptate domnia sa. Sigur că Guvernul va trebui să îndrepte lucrurile. Şi cum va face Guvernul? Va prelua fondurile la sfârşitul anului bugetar, pentru că bugetul trebuie să se închidă la 31 decembrie şi imediat după preluare, o să reconstituie fondul respectiv şi o să crediteze din bugetul anului '99 în continuare, inclusiv lucrările din toamnă. Sigur că e de lucru. Dar, dacă aşa a dorit să facă Executivul, noi îl susţinem să facă şi aşa ceva. Este împotriva regulilor pieţii financiare, a finanţării şi e mai greu, e mai complicat. Dar, dacă aşa doresc domniile lor să facă, să procedeze, consideră că e mai bine, noi îi susţinem să facă şi aşa ceva. Deci, considerăm că o finanţare pentru lucrările din toamnă va fi continuată din bugetul '99 care revine Ministerului Agriculturii - şi iată că deja Ministerul Agriculturii, actualul Guvern, angajează fonduri pentru lucrările din '98 care vor avea finalitate în '99, fie mai multă treabă, dacă domniile lor, repet, doresc aşa. Noi susţinem, numai ca legea să treacă cât mai repede şi să ajungă banii la producătorii agricoli. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumim, domnule deputat. Ca să treacă legea cât mai repede, să ne încadrăm în timpul propus de comisie. Supun votului dumneavoastră art.6, aşa cum a fost propus în proiectul de lege şi acceptat de comisie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Este cineva împotrivă? 6 voturi împotrivă. Se abţine cineva? Nimeni. Cu majoritate de voturi, art.6 a fost adoptat. Art.7, cu cele două alineate. Nu are modificări propuse în comisie şi vi-l supun votului integral. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nimeni. Abţineri? Nimeni. În unanimitate, şi art.7 a fost adoptat. Art.8 are modificare la un alineat. Deci, îl vota pe alineate. Alin.1. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nimeni. Abţineri? Nimeni. În unanimitate, alin.1 a fost votat. Alin.2. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nimeni. Abţineri? Nimeni. În unanimitate, şi alin.2 a fost votat. La alin.3, în raport, la pct.crt.6, comisia ne propune modificări. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nimeni. Abţineri? Nimeni. Deci, cu modificările propuse de comisie, şi alin.3 a fost votat în unanimitate. Alin.4. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nimeni. Abţineri? Nimeni. În unanimitate, şi alin.4 a fost votat. Alin.5. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nimeni. Abţineri? Nimeni. În unanimitate, şi alin.5 a fost votat. Alin.6. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nimeni. Abţineri? Nimeni. În unanimitate, şi alin.6 a fost votat. Vă supun votului art.8, în totalitate. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Este cineva împotrivă? Nimeni. Se abţine cineva? Nimeni. În unanimitate, art.8 a fost votat. Art.9. Nu are modificări propuse de comisie. Deci, vi-l supun integral votului dumneavoastră. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Este cineva împotrivă? Nimeni. Se abţine cineva? Nimeni. Vă mulţumesc. Art.9 a fost votat în unanimitate. Art.10. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Este cineva împotrivă? Nimeni. Se abţine cineva? Nimeni. Deci, art.10 a fost votat în unanimitate. Art.11. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Este cineva împotrivă? Nimeni. Se abţine cineva? Nimeni. Deci, în unanimitate, şi art.11 a fost votat. Art.12. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Este cineva împotrivă? Nimeni. Se abţine cineva? Nimeni. Cvorumul este cel anunţat iniţial, dar eu zic să lăsăm pentru mâine, la ora 11, când vot fi votate şi celelalte rapoarte de mediere, votul final. Ţin să vă anunţ că în Senat a fost votat în cursul zilei de astăzi Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.1/1998 pentru modificarea art.9 din Legea fondului funciar nr.18/1991, aşa cum a fost republicată. În consecinţă, dat fiind că noi am luat hotărârea s-o retrimiem la comisia de mediere, soluţia, în acest moment, este dezbaterea în plenul Camerelor reunite a textelor rămase în divergenţă. Cu aceasta, vă mulţumesc pentru participare. |
||||
|
|
Vă doresc o seară plăcută şi urmează, la ora 18,30, partea a doua a şedinţei de astăzi - întrebările şi interpelările. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Pentru că am fost atât de expeditivi şi am terminat mai devreme programul legislativ, vă propun, până la ora 18,30, când se vor prezenta reprezentanţii Guvernului să răspundă la întrebări, să facem procedura de prezentare a interpelărilor. Deci, îi solicit pe doamnele şi domnii deputaţi, care s-au înscris pentru a interpela Guvernul, să rămână în sală, pentru a-şi prezenta, de la microfoanele Camerei Deputaţilor, interpelările pe care doresc să le adreseze. Doamna deputat Ileana Filipescu este invitată să-şi prezinte pe scurt obiectul interpelării. |
|
||
|
Doamnă preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Interpelarea este adresată Guvernul României şi are ca obiect necorelările dintre diverse acte normative care reglementează activităţile de furnizare a energiei electrice, gazului metan, energiei termice şi altor servicii comunale, prin Regulamentul pentru utilizarea şi furnizarea energiei electrice aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.236/1993, Regulamentul pentru furnizarea şi utilizarea gazelor naturale aprobat prin Hotărâre de Guvern nr.942/1995 şi Regulamentul pentru furnizarea şi utilizarea energiei termice aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.425/1994, precum şi Legea gospodăriei comunale nr.4/1981, modificată prin Legea nr.198/1997. Toate aceste necorelări creează dificultăţi financiare regiilor autonome de gospodărie comunală şi alimentează blocajul financiar. Marile diferenţe între penalităţile şi perioadele de scadenţă a plăţii între furnizorii şi beneficiarii serviciilor acestor regii autonome nu se justifică şi considerăm normal uniformizarea termenelor de plată la 30 de zile lucrătoare de la înregistrarea facturii. Faţă de marile probleme economice ale momentului, problema aceasta poate să pară minoră. Dar, din amănunte se face întregul. Când are Guvernul intenţia să procedeze la corelarea actelor normative mai sus menţionate, în vederea rezolvării unuia dintre mecanismele care conduc la blocajul financiar şi ce soluţii intenţionează să adopte? Ce soluţii practice în privinţa penalităţilor are în vedere Guvernul? Solicit răspuns în scris, în termen de două săptămâni. Vă mulţumesc. |
||||
|
Mulţumim doamnei deputat Filipescu. Are cuvântul doamna deputat Viorica Afrăsinei, din partea Grupului parlamentar PDSR. |
||||
|
Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Interpelarea mea se adresează domnului prim-ministru. Domnule prim-ministru, Ţinând seama de faptul că Parlamentul României a aprobat, încă din anul 1997, Programul de bază de macrostabilizare şi dezvoltare a României până în anul 2000, Guvernul României şi Comisia europeană au lansat Programul PHARE pentru dezvoltare regională. Obiectivul major al programului a fost să stimuleze interesul larg al opiniei publice, al instituţiilor administrative publice şi locale, al tuturor organizaţiilor interesate, să provoace ample dezbateri privind politica de dezvoltare regională, ceea ce, de fapt, s-a şi realizat. Din respect pentru legile României şi procedurile legale corespunzătoare, sunt obligată să vă întreb: domnule prim-ministru, în baza cărui cadru legislativ au avut loc aceste acţiuni, dacă nici până la această dată nu a trecut prin plenul Parlamentului Legea privind dezvoltarea regională în România, având informaţia, de ultimă oră, că abia în aceste zile a fost sesizată comisia de specialitate din Camera Deputaţilor? Interpelarea mea este motivată de faptul că această întârziere conducere la pierderea unor sume importante ce se derulează prin Programul PHARE, estimate la 32 de milioane de ECU, respectiv 37 milioane de dolari, care urmau să fie aprobate în sesiunea din mai a Comisiei europene, dacă am fi avut la timp această lege. Ca bun creştin, domnule prim-ministru, consideraţi că întârzierea se datorează voinţei Domnului, sau că este vorba de o atitudine iresponsabilă a unor miniştri faţă de interesul ţării? În cea de a doua situaţie, vă rog, domnule prim-ministru, să ne spuneţi ce măsuri se iau în acest caz şi aveţi în vedere să nu pierdem şi sesiunea din toamnă a Comisiei europene. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc, doamnă deputat. Are cuvântul domnul Horia Văsioiu, pentru a prezenta una din cele două interpelări. |
||||
|
Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Doresc ca pe această cale să-l interpelez pe domnul Daniel Dăianu, ministrul finanţelor, în legătură cu termenul de reorganizare a regiilor autonome în societăţi comerciale, în speţă regiile care, prin obiectul de activitate, pot fi încadrate în prevederile art.8 alin.2, al Legii nr.207/1997, ca având specific deosebit. Am în vedere situaţia acelor regii care, în această formă de organizare juridică, având şi garanţie guvernamentală, au contactat şi derulează credite cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi că, datorită prevederilor contractuale, riscă să piardă credibilitatea în faţa finanţatorului, în cazul transformării în altă formă de organizare, ca societăţi comerciale nemaiîncadrându-se în termenii contractului. Exemplific aici cazul Regiei Autonome APERCOL Brăila. Deşi în art.8 alin.2 al Legii nr.207/1997 este stipulat clar că şi regiile autonome cu specific deosebit trebuie reorganizate într-un termen limită ce poate fi prelungit prin hotărâre de Guvern cu cel mult 6 luni, Consiliul local municipal Brăila nu a putut promova reorganizarea acestei regii în societate comercială, datorită lipsei acestei hotărâri de Guvern. Când va clarifica Ministerul Finanţelor această chestiune care, prin natura sa, are vocaţia de a conduce fie la nerespectarea prevederilor Ordonanţei nr.37/1997, respectiv Legii nr.207/1997, în cazul menţinerii statutului de regie autonomă, fie va genera disfuncţionalităţi şi tensiuni inoportune în relaţiile cu BERD, în cazul reorganizării în societăţi comerciale? Răspunsul în scris - în termen de două săptămâni. |
||||
|
Vă mulţumesc. Reamintesc că în această şedinţă vă prezentaţi obiectul pe scurt. Nu este nevoie să citiţi toată interpelarea. O s-o faceţi atunci când veţi primi răspunsul. Are cuvântul domnul Puiu Haşotti. |
||||
|
Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Interpelarea se adresează Guvernului şi în primul rând domnului ministru al turismului şi este cu privire la intenţia domniei sale de a centraliza administrarea plajelor maritime. Consiliul judeţean Constanţa a iniţiat un proiect de hotărâre de Guvern pentru trecerea administrării plajelor maritime de la consiliile locale la consiliul judeţean, act cu care domnul ministru Sorin Frunzăverde s-a declarat de acord şi a promis tot sprijinul său. O asemenea hotărâre de Guvern este total inoportună, din următoarele considerente: 1. contravine programului de guvernare care prevede descentralizarea administraţiei, şi nu recentralizarea ei la organisme mai puţin interesate de situaţia comunităţilor locale; 2. încalcă prevederile Legii nr.69/1992, ştirbind autoritatea de care se bucură consiliile locale în administraţia pe care o exercită; 3. sunt în dezbatere sau în proiect legi care urmează să clarifice o serie de aspecte legate de: patrimoniul public şi privat, Legea litoralului românesc, Legea administraţiei locale, Legea finanţelor locale, toate acestea lipsind de conţinut o asemenea hotărâre de Guvern; 4. ar avea un impact negativ în condiţiile când consiliile locale au închiriat plajele prin licitaţie publică unor agenţi economici cu activitate de turism, pentru a putea aplica Hotărârea de Guvern nr.107/1996 privind utilizarea turistică a plajelor, deoarece lipseşte bugetul local de venituri proprii, măreşte cheltuielile cu întreţinerea plajelor, produce daune beneficiarilor de contract care au făcut investiţii pentru clasificarea plajelor; în sfârşit, 5. plaja maritimă nu se rezumă numai la cea din judeţul Constanţa, iar executarea unor diguri de protecţie are un caracter pluridisciplinar, în care sunt implicate mai multe ministere, instituţii şi agenţi economici, cercetare, proiectare, execuţie, urmărire, pentru care trebuie să existe un singur coordonator, care să ţină seamă de toate prevederile legale existente sau care urmează a fi adoptate, dar punerea lor în aplicare constituie atribute ale administraţiei locale. Există vreo legătură în faptul că Partidul Democrat, din care face parte domnul ministru Frunzăverde, controlează Consiliul judeţean Constanţa? Eu sper că nu. |
||||
|
Şi eu. |
||||
|
Sunt convins că dumneavoastră, nu. Faţă de toate cele prezentate mai sus, întreb Guvernul, şi în primul rând pe domnul ministru Frunzăverde, dacă mai consideră oportună o astfel de hotărâre de Guvern? Aş dori ca, atât Guvernul, cât şi domnul ministru Sorin Frunzăverde, să răspundă în scris, în răstimp de două săptămâni. Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. |
||||
|
Are cuvântul domnul deputat Vasile Stan. Vă reamintesc, încă o dată, pentru cei care vor rămâne şi în continuare, obiectul pe scurt. |
||||
|
Interpelarea mea este adresată domnului ministru al educaţiei naţionale, Andrei Marga. Este cunoscut faptul că la ora actuală, în învăţământul românesc, zeci de mii de cadre didactice nu au pregătirea necesară pentru ocuparea posturilor respective. Totuşi, Ordinul nr.3293 din 19 februarie 1998 al Ministerului Educaţiei Naţionale, care vrea să reglementeze cât de cât această problemă, nu lămureşte în totalitate, ba, din contră, în multe situaţii complică cazuri care n-ar trebui să ridice probleme. Spre exemplificare, un absolvent al Institutului Pedagogic de 3 ani de la Braşov, cu o vechime de 24 de ani în profesie şi considerat cel mai bun profesor de matematică din comuna Poienari de Argeş, conform ordinului sus-amintit, este catalogat ca necalificat. Nu credeţi, domnule ministru, că acest ordin ar trebui îmbunătăţit şi cu situaţiile noi apărute prin aplicarea lui? Anexez în copie intervenţia profesorului sus-amintit. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Vitcu Mihai. |
||||
|
Am predat scris. |
||||
|
Domnul deputat a predat scris interpelarea şi o s-o transmitem prin serviciile Camerei Deputaţilor. Domnul deputat Horia Văsioiu, cu a doua interpelare. S-au adunar în timp. |
||||
|
Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Aş dori să adresez această interpelare domnului ministru Constantin Noica, ministrul lucrărilor publice şi amenajării teritoriului. Diverse persoane şi personalităţi, printre care şi dumneavoastră, presa scrisă şi audiovizualul au făcut repetate remarci negative cu privire la tarifele de închiriere a locuinţelor aflate în proprietatea statului. De când conduceţi ministerul, Legea nr.114 din 1996, Legea locuinţei, a fost modificată de două ori. De ce în aceste modificări nu s-a avut în vedere şi art.32 din lege, în sensul de a stabili nivelul chiriei pentru locuinţele aflate în proprietatea statului, prin lege specială sau, mai corect, prin hotărâre de Guvern, concomitent cu modificarea art.73 din lege, în vederea abrogării în totalitate a Legii nr.5 din 1973, respectiv a Capit.IV şi art.63? Când şi cum veţi aplica prevederile art.32 din Legea nr.114/1996 şi când vor fi abrogate Capit.IV şi art.63 din Legea nr.5/1973, astfel încât să nu se mai încaseze pentru locuinţele proprietate de stat aceleaşi chirii stabilite înainte de decembrie 1989? Cum şi când veţi asigura aplicarea art.58 şi 59 din Legea nr.114/1996, pentru ca demnitarii să nu mai fie subiect de discuţie? Solicit răspuns în scris, în termen de două săptămâni. Vă mulţumesc foarte mult. |
||||
|
Domnul deputat Marin Gheorghe. |
||||
|
Doamnă preşedinte, Domnilor miniştri, Stimaţi colegi, Interpelarea mea este adresată domnului ministru Bárányi Francisc. Spitalul Municipial din Câmpulung-Muscel, judeţul Argeş, asigură asistenţa medicală de specialitate şi urgenţă unei părţi importante din populaţia zonei Muscelului, zonă care cuprinde aproximativ 240 de mii de locuitori. Această unitate sanitară, cu indicatori sanitari buni, cu o funcţionalitate corespunzătoare, cu personal medico-sanitar competent, va fi supusă reorganizării şi restructurării conform hotărârii Direcţiei Sanitare. Dacă această acţiune ar fi fost făcută în beneficiul îmbunătăţirii condiţiilor de prestaţie a actului medical ar fi fost o acţiune susţinută de toţi locuitorii zonei, inclusiv de personalul medical. În realitate, prin acţiunea de reorganizare, se aduce un prejudiciu imens actului medical, atât pentru cei care-l prestează, cât şi pentru cei care-l primesc. În cazul când noua organizare ar fi pusă în aplicare, Spitalul municipal s-ar confrunta cu unele situaţii anormale, care încalcă normele şi regulile Ministerului Sănătăţii, din care pot exemplifica câteva: secţia de nou-născuţi va fi mutată în secţia de pediatrie, situaţie în care nu se pot asigura circuite separate, aşa cum prevăd normele Ministerului Sănătăţii. Riscul de infecţii interioare, în acest caz, ar avea potenţial ridicat. În contextul în care mortalitatea infantilă în România se situează pe primele locuri în Europa, această măsură care poate conduce la declanşarea unor infecţii, devine cu atât mai mult de neînţeles. Trebuie menţionat că în structura actuală, în ultimii 10 ani, spitalul a avut o funcţionare normală, decesele provocate de stări epidemiologice fiind zero. Tot la Secţia de pediatrie se prevede, prin această restructurare, o reducere semnificativă a numărului de paturi, corelată cu o reducere drastică a spaţiului alocat, încălcându-se normele epidemiologice. La nivelul blocului operator în noua structură sunt amplasate secţii septice. Şi un alt aspect, compartimentul de psihiatrie, care se găseşte actualmente într-o clădire separată, aşa cum este normal, urmează să fie mutat într-un pavilion situat pe calea de acces în spital. Specialiştii din cadrul spitalului prevăd că în cazul respectării noii organizări se vor înregistra situaţii dezastruoase. De aceea, domnule ministru, personalul sanitar al spitalului doreşte ca ministerul să analizeze, prin intermediul unor comisii pe probleme, situaţia existentă în spital şi veridicitatea celor semnalate. Este de neînţeles în acest caz cum se înfăptuieşte reforma sanitară, prin reducerea numărului de paturi, a spaţiului afectat şi prin încălcarea normelor Ministerului Sănătăţii. În final, domnule ministru, cunoscând profesionalismul dumneavoastră, îmi exprim convingerea că veţi cere efectuarea în timpul cel mai scurt a analizei situaţiei create în Spitalul Municipal Câmpulung, astfel încât activitatea spitalului să nu sufere. Ba dimpotrivă, din analiza respectivă să rezulte modalităţile de îmbunătăţire a condiţiilor existente. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Îl invit la microfon pe domnul Petre Naidin. |
||||
|
Remarcând, doamnă preşedinte, că o culoare plăcută dă o stare de destindere, vreau să spun că îl interpelez pe primul-ministru privind soarta a două proiecte agricole, finanţării privind achiziţia de utilaje agricole, care deja au stârnit comentarii. Pe de o parte că respectiv Guvernul este supus la presiuni suspecte, pentru a respinge această investiţie americană. De cealaltă parte, că statul român se aruncă orbeşte. Care e realitatea? Aştept cu interes lunea viitoare. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Iată un exemplu de conciziune. Domnul deputat Darie Simion. |
||||
|
Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Domnilor miniştri, Interpelarea mea este adresată domnului ministru delegat pe lângă primul-ministru, pentru minorităţi naţionale, domnul Gheorghe Tokay. Obiectul interpelării: situaţia creată în zona Cleja, judeţul Bacău, privind înfiinţarea unor grupe de studiu al limbii maghiare, părea să fie rezolvată. Raportul Inspectoratului Şcolar Bacău către Ministerul Educaţiei Naţionale, din martie anul curent, preciza clar că nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru crearea unor astfel de grupuri. Cu toate acestea, domnule ministru, v-aţi deplasat în comuna Cleja în data de 18 mai. Scopul declarat al vizitei dumneavoastră fiind, după propria declaraţie, verificarea sesizărilor înaintate către Ministerul Educaţiei Naţionale de către Asociaţia Ceangăilor din Moldova. Dată fiind această situaţie, vă rog, domnule ministru, să răspundeţi la următoarele întrebări: 1. Cum se face că aţi preluat o sarcină care cade în sarcina Ministerului Educaţiei Naţionale? 2. Nu aveţi încredere de felul cum s-a achitat Ministerul Educaţiei Naţionale de această sarcină, mai ales că unul din secretarii de stat din minister aparţine UDMR-ului? 3. Aţi declarat că raportul Inspectoratului Şcolar Bacău este corect. Atunci la ce bun apelul dumneavoastră la înţelegere? 4. Este această înţelegere o modalitate de a negocia legile în vigoare? 5. Nu consideraţi că demersul dumneavoastră frizează ilegalitatea? 6. De ce aţi evitat să vă întâlniţi cu autorităţile locale, respectiv preşedintele consiliului judeţean şi prefectul judeţului? Data stabilită pentru primirea răspunsului la interpelare este 8 iunie 1998. Vă mulţumesc. |
||||
|
Urmează domnul deputat Petre Bejinariu. |
||||
|
Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Cum ştie oricine, anul acesta se împlinesc 150 de ani de la Revoluţia de la 1848 şi 80 de ani de la revenirea Basarabiei-Bucovina la România. Deci interpelarea se adresează domnului ministru Ion Caramitru şi are următoarea formulare. "Domnule ministru Ion Caramitru, vă rugăm să precizaţi dacă Ministerul Culturii şi mai ales inspectoratele de cultură judeţene au programe speciale cu finanţare pentru aceste aniversări. La Suceava, aniversările trebuie organizate împreună cu Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina" şi, a doua parte a întrebării, "dacă Ministerul Culturii şi-a propus demersuri concrete pentru manifestări asemănătoare şi la Cernăuţi." Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc şi eu. Anunţându-vă că domnul Neculai Popa a depus interpelarea în scris dau cuvântul ultimului înscris, nu şi cel din urmă, ultimul pe listă, domnului Ioan Gavra. |
||||
|
Vă mulţumesc, doamnă vicepreşedinte. Aşa cum aţi început dumneavoastră astăzi, doresc să salut şi eu prezenţa în sală, de Ziua copilului, a domnului ministru Crin Halaicu (Rumoare). Îi urăm în continuare să-şi ocupe locul cuvenit în banca ministerială, fiind cel mai important membru al Guvernului prezent în sală. Oricum, de Ziua copilului vă urăm succes şi sănătate, să daţi ceva copiilor şi prin sport. |
||||
|
Crin Antonescu. |
||||
|
Mă scuzaţi, Crin Antonescu. La liberali a fost aşa mobilitate şi nu mai ştim acuma care au mai rămas pe acolo. Şi acum, trecând la obiectul interpelării, domnilor colegi, obiectul interpelării mele care se adresează ministrului educaţiei naţionale, domnului Andrei Marga, are în vedere desfiinţarea, prin aşa-zisa restructurare, în concepţia guvernului, lichidare, a Liceului teoretic nr.5 din Cluj-Napoca. Conform regulamentului, v-am anunţat titularul ministerului pe care îl convoc la Camera Deputaţilor, cu obiectul interpelării îl aştept. Vă mulţumesc şi vă înmânez interpelarea. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Cu aceasta faza de prezentare a interpelărilor s-a terminat. |
||||
|
|
Trecem la răspunsurile acordate de reprezentanţi ai Guvernului diverselor întrebări adresate de domnii şi doamnele deputate. Pentru început, îl invit pe domnul Petre Ţurlea să-şi expună întrebarea adresată Ministerului Tineretului şi Sportului. Este prezent pentru a răspunde domnul ministru Crin Antonescu. |
|
||
|
Vă mulţumesc, stimată doamnă. Iată întrebarea către domnul ministru al tineretului şi sportului, care este şi un ilustru coleg al nostru. La a V-a Conferinţă a miniştrilor europeni ai tineretului, Ministerul Tineretului din România a expus o hartă a Europei, din care numele României lipsea, apărând doar provinciile istorice de pe teritoriul României. Harta menţionată reprezintă aspiraţia domnului ministru al tineretului spre disoluţia României? Aceasta este întrebarea. |
||||
|
Domnule ministru, aveţi cuvântul să răspundeţi. |
||||
|
Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Domnule deputat, din maxim respect, vă răspund cu maximă concizie: nu. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul deputat Petre Ţurlea. |
||||
|
Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Domnule ministru, Iată un mic comentariu pe marginea răspunsului succint al domniei voastre. Deşi concepută ca hartă fizică a Europei, aceasta fiind motivaţia dată de Ministerul Turismului pentru inexistenţa numelui României, totuşi pe aceeaşi hartă apar numele Bulgaria, deci vecinii noştri, Ungaria, Bosnia, Croaţia, Slovenia etc., ţări nu provincii. Mai mult, chiar în zone unde apar numele provinciilor istorice, ca la noi, cum este Franţa, Marea Britanie, peste numele acestor provincii istorice, în cazul acela, este trecut numele ţării respective: Franţa, Marea Britanie... Numai la noi, domnul ministru n-a crezut că trebuie trecută şi România. Deci singura ţară pe harta Europei de azi care dispare la Bucureşti este numele ţării gazdă, deci al României. Acţiunea ministrului turismului face un nou deserviciu imaginii României în lume. Ea reflectă "patriotismul" unui guvern din care fac parte mai mulţi reprezentanţi ai masoneriei internaţionale, mai mulţi beneficiari ai burselor Soros şi câţiva declaraţi adversari ai statului naţional unitar român. Harta reprezintă aspiraţia evidentă a iredentismului maghiar spre disoluţia României. Astfel, domnul ministru acceptând această hartă a aderat la această aspiraţie. Ca urmare, eu nu cred că are ce căuta un asemenea ministru în Guvernul României. Dacă nu-i place numele de România, ce caută în Guvernul ţării care se numeşte România? |
||||
|
Domnule ministru, mai doriţi să acordaţi... Aveţi cuvântul. |
||||
|
Stimată doamnă preşedinte, La acest lanţ de deducţii impecabile şi imparabile care mă dovedesc atât mason cât şi bursier Soros, cât şi duşman înrăit al statului român, nu doresc să răspund. La întrebarea în esenţă, am răspuns în esenţă. Aş vrea doar, din solidaritate colegială să fac precizarea că toată această incriminare trebuie pusă pe adresa ministrului tineretului şi sportului şi nu al turismului. Mulţumesc. |
||||
|
Şi noi vă mulţumim, domnule ministru. La întrebările adresate de domnul deputat Petre Naidin, va răspunde din partea Ministerului Privatizării domnul secretar de stat Victor Eros. Domnule deputat, aveţi cuvântul să vă prezentaţi întrebările. Dacă doriţi pe amândouă odată, dacă nu pe rând, cum doriţi. |
||||
|
Aşa s-au nimerit să fie, pentru domnul ministru Sorin Dimitriu, ministrul privatizării, ambele. Am să le concentrez. Prima se referă la soarta industriei de zahăr care, deşi se află în plin proces de privatizare, are şi părţi care vor fi supuse lichidării, ştiut că statul nu se mai implică, deşi în programul de guvernare, inclusiv al premierului Radu Vasile, acolo unde cu termene, responsabilităţi erau prevăzute câteva acţiuni de sprijin a acestei industrii. Din păcate, inclusiv pentru societăţile călărăşene din Olteniţa, Fundulea, Călăraşi, soarta nu le pare favorabilă şi aceasta era întrebarea adresată domnului ministru: care sunt ofertele de privatizare şi ce viitor le este pregătit. A doua, tot concentrată, se referă la modul de reprezentare a intereselor statului în Adunarea Generală a Acţionarilor - AGA - pe care, cu răutate, presa continuă să o prelungească cu şpaga. Domnul Sorin Dimitriu, spune că: "pentru dumnealui contează foarte mult experienţa într-un domeniu sau altul, conexiunea cu lumea bună a finanţelor şi băncilor, tipul de personalitate ce are dreptul să gireze şi, inclusiv, ataşamentul pentru reformă". Aici am făcut o extindere, plecând de la cele afirmate de un eseist, Alexandru Ştefănescu care ar vota PNŢCD-ul, "chiar dacă ar fi condus de un dulap", dar care atrage atenţia domnului ministru că este nevoie de oameni de valoare pentru că noii veniţi sunt tot mai dubioşi. În acest context, cu referire la judeţul Călăraşi pot arăta că specialistul, din pacate, nu mai are rolul său, că numirile în consiliile de adminsitrţaie, respectiv AGA, s-au făcut pe criterii politice, inclusiv de manageri şi că, îi arătam domnului ministru, că dacă are nevoie de a arăta că rezultatele societăţilor sunt din ce în ce mai proaste, îi stau la dispoziţie cu date. Aştept cu interes răspunsurile domnului secretar de stat. |
||||
|
Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul să răspundeţi la cele două întrebări. |
||||
|
Domnul Victor Eros: Sărut mâna, doamnă preşedinte. Bună ziua, domnilor. Referitor la prima întrebare, privatizarea industriei zahărului în România, în general, poziţia Ministerului Privatizării este exprimată foarte clar în strategia de privatizare. Din păcate, pentru industria noastră de zahăr, condiţiile de piaţă, atât interne, cât şi externe nu sunt favorabile. În cursul anilor am pierdut pieţele. Am pierdut pieţele noastre tradiţionale, nu am reuşit să le înlocuim cu altele, oferta de cumpărare, în momentul de faţă, este destul de scăzută. În special, la întrebarea legată de privatizarea Societăţii Comerciale de Zahăr Arad şi a investitorului care a adjudecat această societate, dacă doriţi pot să citesc, a făcut departamentul de specialitate un material scris... |
||||
|
Vă rog să vă limitaţi pentru fiecare întrebare la un răspuns de două minute. Puteţi da domnului deputat răspunsul in extenso în scris, acum limitaţi-vă, conform regulamentului, la esenţa răspunsului. |
||||
|
Domnul Victor Eros: Vă mulţumesc. În ceea ce priveşte cele 3 societăţi de industria zahărului din judeţul Călăraşi, o privatizare nereuşită a avut loc la "Zahărul" SA - Călăraşi, investitorul sud-coreean care a adjudecat licitaţia n-a fost bun platnic şi i s-a reziliat contractul. Oferta rămâne valabilă în continuare. La Fundulea, oferta de vânzare a pachetului de acţiuni va fi publicată în această lună, în luna iunie. Iar în ceea ce priveşte Societatea Comercială "Zahărul" Olteniţa, am prevăzut-o în programul de privatizare, în acest judeţ nu se prevede lichidarea acestor societăţi şi sperăm că vom primi scrisorile de intenţie necesare. În ceea ce priveşte reprezentarea în AGA şi în consiliile de administraţie, am solicitat direcţiei de specialitate lista reprezentanţilor din judeţul Călăraşi în AGA şi situaţia componenţei consiliului de administraţie la societăţile din acest judeţ, pe care, cu permisiunea stimatului domn deputat, le înmânez împreună cu datele mai in extenso despre privatizarea societăţilor din industria zahărului din judeţul Călăraşi. Dacă aveţi întrebări? Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnule deputat, dacă mai aveţi intervenţii? Din partea Ministerului Turismului este prezent domnul secretar de stat Dorin Anton, pentru a răspunde întrebării formulate de domnul deputat Petre Ţurlea. Aveţi cuvântul, domnule deputat. |
||||
|
Se pare că în seara aceasta a venit rândul la mai multe întrebări puse de mine. Iată întrebarea către domnul ministru al turismului care nu ne-a fericit cu prezenţa domniei sale aici. Conform anchetei Departamentului de Control al Guvernului de acum, fostul ministru al turismului, domnul Akos Birtalan, se face vinovat pentru cheltuirea sumei de 300 milioane cu scopul denaturării imaginii României în Occident. Întrebarea este aşa: a luat noul ministru al turismului măsuri ce se impun pentru recuperarea sumei de 300 milioane lei de la domnul Akos Birtalan şi a cerut trimiterea acestui domn în judecată? |
||||
|
Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul pentru răspuns. |
||||
|
Domnul Dorin Anton: Stimată doamnă preşedintă, Stimaţi deputaţi, Stimate domnule deputat Petre Ţurlea, Vreau să vă informez că domnul ministru Frunzăverde este plecat din ţară începând de astăzi până duminică, drept pentru care eu voi da răspunsul la interpelarea dumneavoastră. Şi, ca să fiu concis, vă pot pune la dispoziţie şi scris. Prin Hotărârea Guvernului 600/1997 bugetul Ministerului Turismului pe anul 1997 a fost suplimentat cu suma de 9 miliarde pentru finanţarea acţiunilor de poromovare turistică a României. Una dintre aceste acţiuni a fost realizarea unui număr de 100 de bucăţi de CDROM-uri, cuprinzând oferta turistică a României. Conform prevederilor legale în luna noiembrie 1997 s-a demarat organizarea licitaţiei, s-a constituit comisia de licitaţie şi s-au elaborat caietele de sarcini. În baza hotărârii de adjudecare, a fost încheiat contractul de realizare al celor 100 de buc. CDROM-uri cu Firma PROFOX. Acestea au fost predate în data de 19.12.1997 Oficiului de promovare a turismului. Ulterior recepţiei, s-au constatat unele erori şi o deficienţă greu de observat cu ochiul liber, fără o mărire a imaginii sau fără un contrast foarte puternic în computer. Această deficienţă a fost generată de faptul că harta foloseşte drept fundal în Sepia tonalitatea de 15% şi a fost preluată de producători dintr-o lucrare, Atlasul rutier în Europa 1991 care conţinea informaţiile eronate, depăşite. Printr-o scrisoare adresată conducerii Ministerului Turismului, firma producătoare şi-a asumat toate greşelile, a refăcut pe cheltuială proprie cele 100 de exemplare ale CDROM-lui şi le-a predat Oficiului de promovare a turismului. Prin urmare, nu au fost prejudicii materiale, datorită faptului că cele 100 de buc. de CDROM-uri produse iniţial nu au fost niciodată distribuite în ţară sau în străinătate, rezultă că nu s-a creat nici un prejudiciu, nici de imagine. Considerăm acest episod o regretabilă eroare umană. Vreau să plusez probabil la întrebarea pe care vreţi să mi-o puneţi, deocamdată nu am luat contact cu rezultatul anchetei Departamentului de Control al Guvernului, iar eu v-am prezentat situaţia reală în care prejudiciile materiale nu sunt viabile. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul deputat Petre Ţurlea. |
||||
|
Stimată doamnă, Doamnelor şi domnilor colegi, Domnule secretar de stat, eu vă aduc aminte, poate nu ştiţi, că aceste interpelări, aceste răspunsuri ale domniilor voastre se transmit la radio. O ţară întreagă vă aude că a fost un rezultat al unei comisii al acestui Departament de Control al Guvernului încă de la începutul lunii mai şi dumneavoastră care faceţi parte din Guvern nu ştiţi despre conţinutul acestei hotărâri. Ea a apărut şi în presă, domnilor, dacă nu ştiţi să vă informaţi. Iată numai câteva lucruri din această hotărâre, deci vă citesc ce scrie Departamentul de Control al Guvernului, al actualului guvern din care dumneavoastră faceţi parte: "Se confirmă în totalitate afirmaţiile, publicate în ziarul "Adevărul" din 12.02.1998, referitoare la prezentarea deformată a imaginii României în străinătate, prin CDROM-ul acceptat de Ministerul Turismului..." şi, se spune aici în continuare, "vina revine ministrului Akos Birtalan". Aşa spune Guvernul nostru al României şi, în finalul acestui raport al Departamentului de control al Guvernului, se apreciază că CDROM-ul domnului Akos Birtalan prezintă "deformat imaginea României cu tendinţe vădit iredentist maghiare". Aşa spune Guvernul României. Şi având în vedere cele de mai sus, eu vă citesc art.69 alin.2 din Constituţie care spune aşa: "În caz de infracţiune flagrantă, deputatul sau senatorul poate fi reţinut Ministrul justiţiei va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii, cerând ridicarea imunităţii parlamentare. Iar Dicţionarul Enciclopedic - vol.II, 1996, pagina.329 spune aşa: "flagrant înseamnă infracţiunea descoperită în timpul sau îndată după săvârşirea ei". Deci infracţiunea descoperită, infracţiunea dovedită, având în acest caz o infracţiune dovedită, descoperită chiar prin raportul Departamentului de Control al Guvernului, din care domnia voastră faceţi parte, infracţiunea aceasta flagrantă, este normal ca eu ca deputat al României să cer ministrului justiţiei să treacă la reţinerea imediată a domnului Akos Birtalan şi să solicite ridicarea imunităţii sale parlamentare. Acestea sunt documentele Guvernului şi acestea sunt legile şi Constituţia ţării. Vă rog să treceţi la aplicarea lor. |
||||
|
Domnule secretar de stat, mai doriţi să mai completaţi răspunsul dumneavoastră? Nu. Din partea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, este prezent domnul secretar de stat Petru Păun Jura pentru a răspunde întrebării adresate de domnul deputat Vasile Panteliuc. Vă rog, domnule deputat să formulaţi pe scurt întrebarea. |
||||
|
Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Întrebarea mea se adresează domnului ministru Alexandru Athanasiu, ministrul muncii şi protecţiei sociale. Un grup de pensionari, foşti mecanici de locomotivă din municipiul Suceava au ieşit la pensie înainte de anul 1989 cu o pensie indexată, reactualizată la 1.04.1998, cuprinsă între 400-550.000 lei, cu o vechime în muncă cuprinsă între 35 şi 40 de ani. Iar mecanicii de locomotivă care au ieşit la pensie în cursul anului 1997 cu vechime în muncă de numai 30 de ani primesc o pensie între 997.000 - 1.052.000 lei. Având în vedere că atât mecanicii de locomotivă, pensionari până la data de 31 decembrie 1989, cât şi cei pensionaţi în ultimii 2 ani au avut aceeaşi pregătire profesională şi vechime în muncă, dar care primesc în prezent pensii atât de diferenţiate, de peste 500 000 lei şi ţinând cont şi de faptul că această situaţie este generală pentru toţi pensionarii, se pune întrebarea când şi cum veţi rezolva această inechitate socială care umileşte pensionarii mai în vârstă din România. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul. |
||||
|
Domnul Petru Păun Jura: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Confirmăm exactitatea celor spuse de domnul deputat. Aşa este datorită legislaţiei actuale, cuantumul pensiilor diferă enorm, ţinând cont de data la care se iese la pensie, în special, după 1991, când la calculul pensiilor s-au luat salariile brute, nu cele nete, cum era până atunci şi, după Legea nr.49/1992, când în salarii au fost incluse şi sporurile cu caracter permanent. Deci legislaţia defectuoasă actuală conduce la diferenţe foarte mari în cuantumul pensiei pentru aceleaşi meserii şi aceeaşi vechime pe care pensionarii o au. Problema este să rezolvăm într-adevăr această mare nedreptate. Noi am prevăzut iniţial să facem recorelarea în noua lege a pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale care este acum gata şi o să vină la dumneavoastră la dezbatere, însă, din discuţiile pe care le avem cu reprezentanţii pensionarilor, nu sunt satisfăcuţi de propunerea noastră, deoarece, într-adevăr acest proiect sigur va dura în dezbaterea celor două Camere, pentru că este o lege foarte tehnică şi foarte mare, proiectul are la ora aceasta 205 articole. Şi atunci, noi am luat în calcul posibilitatea să facem recorelarea înainte de intrarea în vigoare a noii legi a pensiilor. Avem gata la ora aceasta două proiecte de hotărâre de Guvern prin care să facem etapa a doua a recorelării, prima s-a făcut în oct.1996. Problema este să găsim rapid sursele de finanţare. Din simulările pe care le-am făcut, dacă reuşim să obţinem fondurile la rectificarea bugetului şi să punem în aplicare proiectul de act normativ cu 1 oct. ne-ar trebui, numai pe trim.IV al acestui an, între 560 şi 600 de miliarde de lei. Facem tot posibilul, pentru că voinţă politică este. Sperăm din toată inima să reuşim să facem recorelarea înainte de intrarea în vigoare a Legii pensiilor, care nu se prevede de la 1 ian.1999, cum iniţial se crezuse. Aceasta este soluţia pe care o preconizăm şi sper din toată inima că vom reuşi, ştim foarte bine din toate discuţiile cu reprezentanţii pensionarilor că asta este problema nr.1 la ora aceasta. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnule deputat, mai doriţi? Sunteţi mulţumit de răspuns. Din partea Ministerului Apărării Naţionale este prezent domnul secretar de stat - general Dan Zaharia pentru a răspunde la o întrebare formulată de domnul deputat Petre Ţurlea. Aveţi cuvântul, domnule deputat. |
||||
|
Stimată doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Întrebarea este extrem de scurtă către Ministerul Apărării Naţionale. Care sunt faptele de arme pentru care domnul senator Nicolae Alexandru a fost ridicat recent la gradul de general? |
||||
|
Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul. |
||||
|
Domnul Dan Zaharia: Doamnă preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Permiteţi-mi să dau răspunsul la această întrebare. Mărturisesc că e dificil să vorbesc despre fapte de arme, având în vedere că nu am avut ocazia să le facem, dar potrivit prevederilor art.67 din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu prilejul evocării unor evenimente importante din istoria ţării şi a forţelor armate ale României, în mod excepţional, coloneilor în retragere li se poate acorda gradul de general. Acordarea gradului de general se face prin decret al preşedintelui României, la propunerea ministrului apărării naţionale, după consultarea de către acesta a Colegiului ministerului, potrivit art.67 alin.2, lit.a) din legea menţionată. Cu prilejul Zilei independenţei de stat a României şi Zilei victoriei - 9 mai - ca o recunoaştere a rezultatelor foarte bune obţinute pe linie de comandă şi în domeniul înzestrării armatei, a marilor unităţi şi subunităţi, în urma activităţii de peste 35 de ani de când s-a aflat în rândul cadrelor active, domnului colonel în retragere Nicolae Alexandru, actualmente senator de Prahova, i s-a acordat gradul de general de brigadă. De asemenea, s-a avut în vedere că după trecerea în retragere a continuat să îndeplinească funcţii importante în structurile autorităţii publice, iar ca preşedinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi suguranţă naţională a Senatului României a contribuit la elaborarea legislaţiei privind înfăptuirea reformei în acest domeniu, cât şi la eforturile politico-diplomatice întreprinse de sistemul de siguranţă naţională în vederea integrării României în structurile euro-atlantice. Gradul acordat este onorific, după cum ştiţi, şi nu presupune acordarea de drepturi materiale sau alte privilegii. Acesta este răspunsul nostru. |
||||
|
Domnul Marcu Tudor (din sală): Şi eu sunt în rezervă. |
||||
|
Domnul Dan Zaharia: Sunteţi în rezervă. Diferenţa între rezervă şi retragere cred că o cunoaşteţi, nu ? |
||||
|
Nu, că altfel nu întreba... Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Domnule deputat... |
||||
|
Distinse domnule general, Constat cu tristeţe că aţi fost trimis să răspundeţi la această întrebare şi că nu trebuia să fiţi trimis dumneavoastră, nu aveţi nici o legătură cu răspunsul la această problemă! Întrebarea era nu cum a fost ridicat domnul Nicolae Alexandru, ci de ce. Şi nu se încadrează deloc în ceea ce spune legea pe care aţi menţionat-o! Iată, pe scurt, câteva lucruri: 1. Domnul senator Nicolae Alexandru a fost locontenent-colonel la Uzina "1 Mai" din Ploieşti, noi suntem ploieşteni amândoi. 2. În 1991, domnul Nicolae Alexandru a fost dat afară din armată printr-un ordin al generalului Cioflină. 3. Domnul Nicolae Alexandru intră în PD în 1992. În perioada 1992-1996, este deputat din partea PD; din 1996, senator din partea PD. 4. Domnul Nicolae Alexandru intră în masonerie în 1997. 5. Tot domnul Nicolae Alexandru este ridicat la gradul de general, după toate aceste peripeţii, în 1998. În timp ce ministru al apărării naţionale este domnul Victor Babiuc, şi el membru al PD, şi el membru al masoneriei. Din păcate, după cum vedeţi, clientelismul politic a pătruns şi în armată. Noul general nu are studiile cerute de gradul de general, el având doar o specializare de 2 ani în URSS (la fraţii sovietici...) De asemenea, nu a ocupat funcţia de general, cum se cere în legea pe care aţi spus-o dumneavoastră, nu îndeplineşte nici una din celelalte condiţii ale Statutului cadrelor militare. Şi atunci, concluzia mea este foarte clară. De fapt, mi-au spus-o, ca un protest, câteva grupuri de ofiţeri superiori, săptămâna trecută: ridicarea domnului Nicolae Alexandru la gradul de general este o injurie, este o jignire la adresa corpului ofiţeresc român! Nu este doar părerea mea, este părerea, v-am spus, unor grupuri de ofiţeri superiori. |
||||
|
Domnule general, dacă mai doriţi să răspundeţi, aveţi microfonul. |
||||
|
Domnul Dan Zaharia: Bineînţeles că nu pot să răspund la toate problemele ridicate de domnul deputat, pentru că identific o oarecare dispută existentă pe plan local între anumite grupuri de ofiţeri de acolo şi calitatea actuală a domnului senator. Ce vreau să precizez? Că domnul senator Nicolae Alexandru este ofiţer în retragere, deci, există o diferenţă între calitatea de ofiţer în retragere şi studiile pe care trebuie să le aibă acesta şi criteriile pe care le îndeplineşte în calitatea de ofiţer în retragere, faţă de studiile pe care trebuie să le îndeplinească un ofiţer activ pentru a fi avansat la gradul de general, cât şi un ofiţer în rezervă, pe care trebuie să le îndeplinească pentru a fi avansat la gradul de general. |
||||
|
Domnul Petre Ţurlea (din sală): Deci, poţi şi fără studii să fii general! |
||||
|
Domnul Dan Zaharia: Este o diferenţă, nu am spus cum poate fi. Dacă doriţi un răspuns la toate problemele pe care le-aţi ridicat acum, eu nefiind un specialist în resurse umane... |
||||
|
Domnul Petre Ţurlea (din sală) : Ceea ce am spus şi eu! |
||||
|
Domnul Dan Zaharia: Exact. Vom putea completa răspunsul nostru. Oricum, eu apreciez că la întrebarea foarte scurtă pe care ne-aţi pus-o răspunsul este complet. Şi o să repet: cu prilejul Zilei independenţei de stat a României şi a Zilei victoriei, ca o recunoaştere a rezultatelor obţinute în activitatea anterioară şi a activităţii prezente, s-a apreciat că se poate face această avansare. La problemele cu masoneria, eu nu mă pricep... |
||||
|
Nu scrie în lege că este interzis să fii mason. |
||||
|
Doamna Viorica Afrăsinei (din sală): Scrie! |
||||
|
Domnul Dan Zaharia: Dar s-a luat act de suplimentul la întrebarea dumneavoastră şi o să primiţi un răspuns la întreaga problemă. |
||||
|
Mulţumim, domnule secretar de stat. |
||||
|
Domnul Dan Zaharia: Reţineţi că este eminamente prahoveană problema. |
||||
|
O întrebare pentru mine: domnule secretar de stat, sigur, foarte mulţi dintre noi nu ne ocupăm cu dosarele altora, eu vreau să vă întreb pe dumneavoastră care este gradul următor generalului de brigadă? |
||||
|
Domnul Dan Zaharia: General de divizie. |
||||
|
Îi doresc domnului senator să ajungă general de divizie! Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Petre Ţurlea (din sală): La 1 decembrie! |
||||
|
Din partea Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, va răspunde întrebării adresate de domnul deputat Gheorghe Ana, domnul director general Gabor Varga. Domnule deputat, aveţi cuvântul. |
||||
|
Domnul Gheorghe Ana (Hd): Stimată doamnă preşedintă, Stimată doamnă colegă, Stimaţi domni, Legislaţia română a avut şi are în vedere stimularea şi protecţia invenţiei, ca resursă importantă a creşterii potenţialului economic naţional. Cuantificarea eficienţei invenţiilor este firesc să se măsoare prin creşterea masei profitului la nivel microeconomic, respectiv, a valorii brut adăugate, respectiv, a produsului intern brut, la nivel macroeconomic. Dar tot atât de raţional este să acceptăm reducerea pierderilor şi, eventual, a subvenţiilor bugetare pentru acoperirea acestora, înregistrate pe seama unei invenţii, reducere privită ca un potenţial beneficiu. Dumneavoastră, la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, v-am anexat o scrisoare în care se preciza şi la ce invenţie se referea cel care ne-a adresat acea scrisoare. Inventatorii, findcă este vorba de mai mulţi specialiştti, au produs această invenţie, spre neşansa lor, în cadrul unei mari întreprinderi de exploatare a cărbunelui şi, evident, întreprinderea lucrând în pierdere şi fiind subvenţionată, întâmpină greutăţi, nu în aplicarea invenţiei, ci în remunerarea şi stimularea invenţiei dânşilor. |
||||
|
Mulţumesc. Domnule director general, aveţi cuvântul. |
||||
|
Domnul Varga Gabor: Doamnă preşedintă, Doamnă deputată, Domnilor deputaţi, Din conţinutul întrebării adresate Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci de către domnul deputat conferenţiar universitar doctor Gheorghe Ana, precum şi din scrisoarea adresată domnului deputat de către mai mulţi inventatori din Regia autonomă a huilei, se desprind două aspecte care necesită răspuns: 1. Dacă autorii unei invenţii trebuie remuneraţi şi cum. 2. A doua problemă, rezultată mai mult din scrisoare, este cea privind art. 68 din Legea nr. 64/1991, respectiv, scutirea de impozit pe venit. Răspunsul la prima întrebare este următorul: Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţii conţine trei situaţii, relativ la drepturile băneşti ale autorilor unei invenţii: 1. Situaţia generală, ca principiu de bază, prevăzută la art. 39 din Legea invenţiilor, potrivit căruia drepturile patrimoniale cuvenite inventatorului se stabilesc pe bază de contract. Drepturile băneşti rezultate din contractul de muncă încheiat între inventator şi unitatea care aplică invenţia se plătesc de unitate, ca orice plată rezultată din orice contract. Faptul că pe total general unitatea aplicatoare a invenţiei înregistrează pierderi nu are nici o legătură cu plata drepturilor către inventatori. Din scrisoarea anexată rezultă că invenţia aplicată este eficientă, aceasta aducând mari economii în procesul de producţie. Totuşi, pe total general, unitatea înregistrează pierduri, motiv pentru care există îndoieli privind legalitatea plăţii drepturilor băneşti către inventatorul a cărui invenţie este aplicată. Plata drepturilor băneşti cuvenite inventatorului pentru invenţia aplicată de unitate trebuie să fie făcută! Cuantificarea acestor drepturi este o altă problemă, aceasta făcându-se prin mijloace economice. 2. A doua situaţie este cea a invenţiilor cunoscute ca "invenţii de serviciu", acestea găsindu-se sub incidenţa art. 5 din lege. Invenţiile ce sunt rezultatul unei activităţi inventive dau dreptul inventatorului la o remuneraţie suplimentară, stabilită prin contract. În cazul invenţiilor rezultate dintr-un contract de cercetare, inventatorul are dreptul la o remuneraţie suplimentară, care se stabileşte printr-un act adiţional la contractul de cercetare. Deci, domnule deputat, în toate situaţiile, autorul unei invenţii trebuie să beneficieze de drepturi băneşti. 3. A treia categorie este cea a "invenţiilor brevetate" conform vechii legislaţii a brevetelor, aplicate şi recompensate sau parţial recompensate, respectiv, situaţia autorilor care nu şi-au primit drepturile băneşti. Această categorie se găseşte sub incidenţa art. 66 din lege, care are un carater reparatoriu. În privinţa scutirii de impozit, aceasta a fost reglementată prin Legea brevetelor, în scopul de a stimula implementarea şi aplicarea invenţiilor de către unităţi, ştiut fiind faptul că invenţiile reprezintă progres tehnic şi aduc economii sau beneficii. Intenţia legiuitorului a fost ca orice unitate care aplică o invenţie să fie scutită de impozit pe primii 5 ani de aplicare. Bineînţeles că scutirea de impozit operează numai şi numai cu privire la partea de beneficiu obţinută ca urmare a aplicării invenţiei, şi nu asupra beneficiilor generale ale unităţii. Sub acest aspect, a invoca faptul că per total unitatea înregistrează pierderi nu poate justifica refuzul plăţii drepturilor băneşti către un inventator. Astfel, prevederile art. 68 din Legea privind brevetele de invenţii sunt în vigoare, aplicabile şi trebuie respectate. Mulţumesc. |
||||
|
Şi eu vă mulţumesc. Domnule deputat? Sunteţi mulţumit. Vor fi reprogramate răspunsurile la întrebări solicitate de mai multe doamne şi domni deputaţi, dat fiind că în acelaşi timp acest segment al şedinţei se desfăşoară şi la Senat şi, probabil, cei în cauză nu au avut timpul fizic să ajungă. Deci, vor fi reprogramate răspunsurile la întrebările adresate: Ministerului Educaţiei Naţionale de Paula Maria Ivănescu şi Petre Ţurlea; Ministerului Cercetării şi Tehnologiei de Nicolae Groza; Ministerului Justiţiei de Petre Ţurlea; Ministerului Afacerilor Externe de Petru Bejinariu; Departamentului pentru integrare europeană de Leonard Cazan. Vă mulţumesc, vă urez o seară plăcută! Şedinţa s-a încheiat la ora 19,20. |
||||
 |
