Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse de domnul Vasile Lupu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Sorin Victor Lepşa şi Miron Tudor Mitrea, secretari.

Domnul Vasile Lupu:

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că, din totalul celor 342 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 228. Participă la alte acţiuni parlamentare un număr de 40, iar 114 sunt absenţi. Cvorumul prevăzut de art.128 din regulament este întrunit.

Pentru început vă informez că la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a fost înregistrată propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea unor prevederi ale Legii nr.31/1996 privind regimul monopolului de stat, iniţiată de un număr de 38 de deputaţi. Liderul Grupului parlamentar PDSR solicită procedură de urgenţă.

În conformitate cu prevederile art.102, alin.2 din regulamentul Camerei Deputaţilor supun votului dumneavoastră solicitarea procedurii de urgenţă din partea Grupului parlamentar PDSR. Domnul Gaspar. Doriţi să motivaţi cererea? Aveţi cuvântul.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Din partea Grupului parlamentar al PDSR s-a cerut această procedură. Vă rog să daţi cuvântul viceliderului acestui grup ca să motiveze cererea noastră de dezbatere a acestui proiect de lege în procedură de urgenţă.

Domnul Vasile Lupu:

Dacă doreşte, are cuvântul. Doamna Viorica Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulţumesc domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Un număr de 38 de deputaţi, aparţinând tuturor grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor, au iniţiat propunerea legislativă privind modificarea şi completarea unor prevederi ale Legii 31/1996 privind regimul monopolului de stat prin care, în esenţă, se prevede abrogarea prevederilor art.6, alin.3 din legea menţionată referitor la abilitarea Comitetului Olimpic Român de a organiza activităţi de natura jocurilor de noroc. Pentru considerentele prezentate în nota de fundamentare a proiectului care v-a fost difuzat, Grupul parlamentar PDSR, în deplin acord cu semnatarii acestei note, care, după cum am făcut menţiunea, aparţin tuturor grupurilor parlamentare, solicităm, în baza art.102 din regulament, să fie dezbătut cu procedură de urgenţă, urmând să fie examinat în fond de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi avizat de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Rog liderii grupurilor parlamentare, rugaţi-ii şi dumneavoastră să invite ceilalaţi colegi în sală, chestorii să-şi facă datoria. S-au înregistrat 228 de semnături pentru membrii prezenţi; în sală nu sunt nici o sută. Domnul Gavra.

Domnul Ioan Gavra:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sigur că apelul dumneavoastră este regulamentar. Vă interesează direct şi personal de Biroul permanent, ca membrii Biroului să fie în sală, că ei lipsesc cu desăvârşire. Dacă doriţi un exemplu, Biroul să fie în sală, începând de la vicepreşedinţi, continuând cu secretarii şi nu în ultimul rând chestorii care sunt, din păcate, doar printr-un singur reprezentant aici, aşa că nu aveţi cum să convocaţi deputaţii, pentru că nu aveţi chestorii.

Înainte însă, domnule vicepreşedinte, de a face solicitarea pentru deputaţi, în sensul respectării disciplinei parlamentare, vă rog ca dumneavoastră să respectaţi propria disciplină regulamentară. Dumneavoastră conduceţi lucrările fără să fiţi asistat, conform regulamentului, de doi secretari, după care începem lucrările. Până atunci, dumneavoastră nu aveţi voie să cereţi nimic Camerei Deputaţilor. Vă rog să vă faceţi ordine în propria ogradă!

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Până refacem sau până întrunim cvorumul, domnul Anghel Stanciu, preşedintele Comisiei pentru învăţămînt, ştiinţă, tineret şi sport are o intervenţie. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Ca în fiecare an, mijlocul lunii septembrie ne face într-un fel sau altul nostalgici. Nostalgici după anii de şcoală în care toţi visam că ne vom împlini prin munca noastră. Anul acesta, 14 septembrie este ziua în care fiecare dintre noi, direct sau indirect, prin fii, prin nepoţi, regăsim drumul şcolii, adică drumul acelei instituţii fundamentale a statului în care se plămădeşte viitorul naţiei.

Este drept, noi n-am reuşit totdeauna să dăm dăscălimii române ceea ce merita, dar, dincolo de restrângerile bugetare, este timpul să le mulţumim pentru ce au făcut şi să le urăm succes în noul an şcolar. Sperăm că poate, cu mai multă înţelepciune din partea tuturor, vom pune profesia de dascăl la locul care se cuvine, la temelia acestei naţii. Este şi motivul pentru care Comisia de învăţământ, în şedinţa sa de ieri, a hotărât să adreseze rugămintea plenului Camerei ca cei 29 de reprezentanţi ai acesteia să se afle luni în teritoriu în mijlocul copiilor şi a dascălilor spre a răspunde, dacă vreţi, şi sub această formă, disponibilităţii noastre de a face bine.

De aceea, stimate domnule preşedinte de şedinţă şi stimaţi colegi, vă adresăm rugămintea să consideraţi că în ziua de luni, cei 29 de profesori din Comisia de învăţământ să lucreze în teritoriu şi să fie motivaţi în consecinţă.

Cu speranţa că votul dumneavoastră va fi favorabil, daţi-mi voie, încă o dată să mulţumesc, poate şi în numele dumneavoastră, tuturor celor care, cu acel praf de cretă şi acea tablă neagră, şlefuiesc diamantele minţii prezente şi viitoare. Să mulţumim şcolii, căci ea este una din cele mai stabile ale instituţiilor statului de drept.

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Revenim asupra solicitării de procedură de urgenţă pentru iniţiativa legislativă menţionată, deci propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea unor prevederi ale Legii nr.31/96 privind regimul monopolului de stat, iniţiată de un număr de 38 de deputaţi. Doamna deputat Viorica Afrăsinei, vicelider PDSR, a făcut motivarea. Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Majoritate de voturi pentru, 4 împotrivă, 5 abţineri. Procedura a fost adoptată.

Asupra cererii domnului preşedinte al Comisiei pentru învăţământ, deputatul Anghel Stanciu, Biroul permanent s-a pronunţat deja în şedinţa de ieri şi, ca atare, membrii Comisiei de învăţământ vor fi scăzuţi din cvorum dacă vor fi prezenţi în teritoriu pentru a participa la deschiderea anului de învăţământ.

Doamnelor şi domnilor,

Trecem la ordinea de zi şi intrăm în continuarea dezbaterilor la proiectul de Lege privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic. Comisia juridică este la datorie. A rămas în discuţie art.7. Din partea comisiei, domnul deputat Grădinaru.

Domnul Nicolae Grădinaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, ieri, a luat în discuţie art.7 şi a fost de acord că art.7 alin.1 să aibă următorul enunţ: "Exercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibilă cu: a) activitatea salarizată în cadrul altor profesii; b) ocupaţiile care lezează demnitatea şi independenţa profesiei de consilier juridic sau bunele moravuri; c) exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerţ.

Alin.2 rămâne cum este în textul iniţial.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Székely.

Domnul Székely Ervin:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Eu aş vrea să fac o propunere procedurală, şi anume ca să amânăm dezbaterea şi votul la acest articol până după ce am votat art.29 şi vreau să argumentez această solicitare, întrucât cred că cele două articole se leagă indisolubil.

În art.29 vom vedea dacă această profesie va fi organizată ca una liberală, asemănător ca şi avocaţii sau notarii şi atunci este evident că această propunere se justifică, pentru că trebuie să aibă acelaşi statut, fiecare reprezentant al acestor profesii liberale.

În cazul în care, în art.29, amendamentul depus de colegii mei nu va fi adoptat, înseamnă că legea doreşte ca consilierii juridici să funcţioneze ca şi simpli salariaţi ai întreprinderilor şi atunci nu văd nici o diferenţă între ei şi ingineri de exemplu sau maiştri sau contabili şi atunci această restricţie nu se mai justifică.

pentru că cei care sunt în exerciţiul unei profesii liberale, este evident că nu pot beneficia de alte... şi trebuie să existe o incompatibilitate faţă de exercitarea altor profesii, pentru că în timpul lor liber - să spunem - pot angaja alte procese, dar cei care sunt salariaţi şi nu au această posibilitate, cred că nu se poate să limităm sursele de venit alternative pentru ei dacă pentru ceilalţi salariaţi ai întreprinderilor respective nu am făcut acest lucru. Acest lucru însă îl putem vedea numai după ce am votat art.29 şi de aceea eu propun să amânăm discuţiile până atunci.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Rădulescu Zoner.

Domnul Constantin Şerban Rădulescu-Zoner:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

O problemă de redactare să spun. Dacă, domnule preşedinte, puneţi la vot formularea prezentată de comisie, cred că ar fi mai nimerit ca pe locul b), dacă nu mă înşel, să puneţi "activităţi comerciale şi incompatibilitatea cu bunele moravuri..." etc. - n-am textul la mine - să o puneţi pe ultimul, pentru că, totuşi, una este o activitate comercială cu care... deci, eu sunt de acord cu acest amendament, dar totuşi o încălcare a bunelor moravuri trebuie să fie puse la sfârşit, să fie gradate aceste incompatibilităţi.

Vă mulţumesc dacă sunteţi de acord. v-aş ruga, este o problemă de tehnică.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, sunteţi de acord cu textul reformulat de comisie, doar cu aranjarea în text... Comisia? Vă rog comisia, domnul deputat Rădulescu-Zoner a formulat un amendament. Comunicaţi-l comisiei. Până atunci, domnul deputat Ana Gheorghe.

Domnul Ana Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Stimate doamne,

Distinşi domni,

Chestiunea punerii în lege şi deci într-un cadru legal al exercitării profesiei de consilier juridic, aşa cum ştiţi, ne preocupă de multă vreme. În fapt, în România, această profesie şi aceşti oameni exercită atribuţiile profesiei şi nu sunt deloc într-un număr restrâns.

Pe de altă parte, este clar că orice întreprindere sau instituţie, deci orice agent economic sau instituţie a statului este tentat să aibă un consilier juridic căruia să-i încredinţeze secretele firmei, iar acesta să fie în măsură să i le apere. În această situaţie, evident că nu orice persoană poate avea acces la informaţiile de strictă limitare ale întreprinderii respective sau ale instituţiei statului şi profesia în sine se impune. Evident, dacă avem în vedere că este totuşi o profesie liberală ca aceea de avocat, aceea de expert contabil, de expert tehnic, chiar de medic, inginer ş.a.m.d., trebuie să luăm în considerare că o întreprindere sau o instituţie a statului poate face o convenţie ca un distins avocat să-i reprezinte interesele.

Şi, în sfârşit, revenind la consilierul juridic, lit.a) din amendamentul propus de distinsa noastră comisie, după părerea mea, îngrădeşte libertatea exercitării profesiei în sine, vine în contradicţie cu Legea salarizării, şi anume: interzice cumulul, ceea ce va duce în final la neocuparea unor posturi, mai ales în instituţiile statului, posturi care vor fi şi în viitorul apropiat şi în viitorul îndepărtat slab retribuite. Ne putem îngădui, putem considera şi putem limita posibilitatea de exercitare a profesiei, respectiv a cunoştinţelor consilierului juridic numai la perimetrul firmei, respectiv al instituţiei în care este încadrat ca salariat, nelăsându-i posibilitatea, aşa cum am lăsat prin legislaţia României, să poată, în mod legal, să obţină venituri şi din alte surse ca urmare a prestării unei munci calificate? Aceasta este problema.

Din aceste considerente, daţi-mi voie să recomand totuşi, distinsei comisii, ca asupra amendamentului notat cu lit.a) să revină.

Mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Avem textul propus de comisie, avem amendamentul domnului deputat Rădulescu-Zoner, avem recomandarea făcută comisiei de domnul deputat Ana Gheorghe. Alte intervenţii? Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Márton Árpád Ferenc:

Domnule vicepreşedinte,

A fost făcută o intervenţie procedurală, respectiv să fie legată discuţia acestui articol cu discuţia art.29. Şi a fost destul de bine argumentată această solicitare. Eu cred că ori decideţi în acest sens, ori va trebui să supuneţi atenţiei plenului decizia, dar, oricum nu puteţi să ignoraţi această propunere.

Domnul Vasile Lupu:

Din partea Ministerului Justiţiei, domnul Baias.

Domnul Flavius Baias:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Într-adevăr s-a pus în discuţie problema amânării discutării art.7, pentru a fi discutată odată cu art.29. Punctul nostru de vedere este în sensul că cele două texte nu sunt indisolubil legate şi că trebuie discutat art.7 şi votat în acest moment.

În ceea ce priveşte formularea, având în vedere că iniţiatorul, reprezentanţii iniţiatorului au discutat formularea propusă astăzi de comisie împreună cu membrii comisiei, iniţiatorul, Ministerul Justiţiei, susţine formularea propusă astăzi de reprezentantul comisiei. Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Deci, se solicită corelarea art.7 cu art.29. Comisia.

Domnul George-Iulian Stancov:

La o lectură atentă a proiectului, aşa cum a venit prin raportul comisiei şi prin proiectul rezultat în urma unor negocieri între Uniunea consilierilor juridici şi Ministerul Justiţiei, există un fir roşu care străbate acest proiect, şi anume acel al logicii, cel puţin formale, care a stat la baza acestei judecăţi pe opera juridică astăzi în dezbatere, şi anume că art.7 indică expresis verbis ce nu poate face un consilier juridic, iar articolul la care face trimitere colegul antevorbitor vorbeşte de modul în care poate fi la un moment dat angajat, un raport de muncă, fie cu contract de dreptul muncii, fie cu contract de drept civil, fără a elimina, chiar spune expres, include şi posibilitatea cumulului de funcţii. aici răspundem poate, vrând-nevrând, domnului Ana, care spunea să-i permitem să câştige, dacă are aptitudini, şi dintr-o altă profesie. Deci, nu este nici o interdicţie, nu este nici un impediment. Singura chestiune care am făcut-o ieri - şi aici a fost consensul de bun simţ al colegilor - ca să nu mai fie nici o discuţie. S-a discutat mult care este ponderea venitului obţinut din angajări la o firmă şi s-a spus că mulţi maeştri avocaţi nu trăiesc din contracte cu persoane fizice, acelea de care vorbim noi că sunt sub pragul de supravieţuire, trăiesc din contracte serioase, foarte valoroase, cu firme, probabil, foarte serioase.

Ca atare, se compensează în aşa fel situaţia, încât cam pe acolo ar duce-o bine şi unii şi alţii. Problema este până la urmă împărţirea teritoriului, dacă ne gândim bine, până la capăt. Teritoriul acesta ar trebui să ducă nu la război civil între două categorii profesionale, ci la bună convieţuire. Au loc şi unii şi alţii să-şi asigure venituri decente şi chiar substanţiale.

De aceea, am preluat textul de la Legea avocaţilor, potrivit căruia, aşa cum scrie în amendamentul propus, aceleaşi reguli trebuie să suporte şi avocaţii şi consilierii juridici, şi împăcăm pe toată lumea, restul hotărăşte viaţa, valoarea în competiţia aceasta discutabilă, ca orice competiţie.

vă rog să acceptaţi acest text pentru a ieşi din acest impas. Fiecare ar vrea să fie puţin mai cu moţ decât celălalt, or, nu se poate; introducem o altă stare de neînţelegere între colegi care au terminat aceleaşi şcoli. Este nedrept şi poate imoral să creăm diferenţe evidente de tratament între consilieri şi avocaţi. Dacă nu se înţeleg ei între ei, aceasta este poate şi vina noastră, dar dacă mai venim şi noi cu un factor de neînţelegere, este numai vina noastră. de aceea vă rog să acceptăm această înţelegere între oameni; ieri am fost de acord, astăzi apare o întrebare: de ce să nu-i lăsăm să se înţeleagă în forma aceasta? Este simplu, aceasta-i legea, s-au înţeles, este foarte bine. Când va fi rău modificăm, nu este o problemă, dar să facem legea, să avem acest pas înainte.

Deci, v-aş ruga, cu încrederea că totuşi s-a discutat pe acest proiect de ani de zile şi că de fapt tot am amânat necinstit rezolvarea problemei consilierilor juridici. Astăzi, oricât am arăta că ne frământăm pentru cauza şi grijile lor, de fapt blocăm dezbaterea şi o să ajungem în anul 4004 să constatăm că n-am făcut nimic pentru consilieri, că de fapt i-am desfiinţat natural, prin moarte şi prin uitare. vă rog să facem legea, aceasta este tot ce vă rog.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Poftiţi domnule deputat. Domnul deputat Ana Gheorghe.

Domnul Ana Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Îmi îngăduiţi să citesc alin.2 de la art.29, alineat asupra căruia comisia, deşi s-au făcut unele intervenţii, l-a menţinut. Alin.2 are următoarea formulare: "Consilierul juridic îşi poate exercita profesia şi în temeiul unei convenţii civile de prestări servicii, încheiată, în condiţiile legii, cu o terţă persoană juridică, cu altă persoană juridică decât aceea la care este numit sau angajat, ori prin cumul de funcţii". Eu nu am cerut şi nu cer altceva şi nici nu doresc să blocăm această lege, dimpotrivă, să îi dăm o claritate, iar amendamentul comisiei propus la lit.a) să fie corelat cu alin.2 de la art.29 şi cred că se impune lucrul acesta, fiindcă atunci există contradicţie între ceea ce votăm la art.7 lit.a), aşa cum a propus comisia, şi alin.2 de la art.29. Nu putem să mergem cu texte în contradicţie în aceeaşi lege.

Domnul Vasile Lupu:

Poftiţi. Domnul Şelaru Constantin Ştefan, preşedinele Asociaţiei consilierilor juridici, solicită cuvântul. Cum ieri a vorbit şi preşedintele Uniunii avocaţilor, se cuvine să-i acordăm replica.

Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.

Domnul Constantin Ştefan Şelaru:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor,

Domnilor deputaţi,

Cu tot respectul, privitor la problemele care s-au ridicat vis-a-vis de conţinutul art.7 din proiect, a cărui modificare s-a cerut în şedinţa precedentă, aşa cum au precizat domnul secretar de stat Baias din partea Ministerului justiţiei şi domnul Stancov din partea Comisiei juridice, trebuie reţinut aspectul că acest art.7 nu are o legătură directă, indisolubilă cu art.29, iar conţinutul şi aplicabilitatea actualului text nu sunt condiţionate de cele ale art.29, indiferent de forma în care acesta va fi adoptat în cele din urmă prin votul dumneavoastră.

Privitor la lit.a) a art.7, preluată din Legea nr.51/1995 care reglementează activitatea avocaturii, şi anume "activitatea salariată în cadrul altor profesii" nu intră nicicum, după părerea noastră, în contradicţie cu permisiunea care urmează şi prin care, conform amendamentelor aduse proiectului, se doreşte ca, prin activitatea lor, consilierii juridici să-şi poată exercita profesia şi prin alte societăţi civile profesionale pe care să le înfiinţeze, întrucât această lit.a) de fapt se referă la activitate salariată în cadrul altor profesii şi, cu permisiunea dumneavoastră, subliniez aspectul. Or, chiar dacă consilierului juridic i se va permite în cele din urmă, prin votul pe care îl veţi exprima, să lucreze atât prin raportul de muncă pe care îl are cu agentul economic, cât şi prin aceste societăţi civile profesionale, nicicum el nu se va depărta de profesie; el va rămâne în cadrul profesiei sale de consilier juridic, indiferent cât de multe raporturi şi relaţii de muncă va avea cu alţi agenţi economici. Pentru acest motiv, vă rog să aveţi distinsa amabilitate şi să nu condiţionaţi votul asupra art.7 de modalitatea în care veţi accepta în cele din urmă art.29.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

La aşa conflict de păreri, ultima solicitare fiind din partea grupului UDMR, cred că soluţia ar fi să trimitem textul la comisie şi comisia să vină cu o formulare clară a art.7, în acord cu art.29.

Domnul deputat Mogoş, ultimul intervenient.

Domnul Ion Mogoş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În legătură cu art.7, care rămăsese de la şedinţa trecută de dezbătut pentru astăzi, s-a ajuns până la urmă la concluzia că el trebuie să treacă într-o formă îmbunătăţită, făcându-se menţiunea incompatibilităţilor în cadrul profesiei de consilier juridic. Trimiterea la care s-a apelat astăzi, corelarea lui cu art.29 din proiectul de lege, este un lucru total diferit, încât el nu poate fi dezbătut astăzi, împreună cu art.7. Astfel, sugestia ca proiectul să fie restituit comisiei pentru a se ajunge la un punct de vedere unitar în legătură cu formularea art.7, după opinia mea, este neavenită şi solicit dezbaterea în continuare pe articole, începând cu art.7, iar când se va ajunge la art.29 vom vedea atunci ce păreri se exprimă, ce punct de vedere trebuie adoptat la momentul respectiv, încât eu solicit să supuneţi la vot art.7, în forma venită de la comisie.

Doamna Carmen Dumitriu (Hunea):

Domnule preşedinte, îmi permiteţi?

Domnul Vasile Lupu:

Da, aveţi cuvântul, doamna deputat.

Doamna Carmen Dumitriu (Hunea):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am rugămintea să ne concentrăm puţin asupra proiectului aflat în dezbatere, să depăşim zona falselor probleme, aşa cum se creează de fapt de când am început dezbaterea acestui proiect, şi să supuneţi votului, conform procedurilor parlamentare, art.7, aşa cum a fost discutat şi aşa cum este susţinut în raport de către comisie, pentru că reîntoarcerea la comisie nu-şi are obiectul. Deci este total nefundamentată această cerere. Ieri, în comisie, noi deja am dezbătut şi am supus votului, votând în forma în care v-a fost prezentată în raport. Drept pentru care, vă rog să supuneţi votului art.7, aşa cum a ieşit ieri din comisie, pentru că nu mai avem motive să întoarcem din nou proiectul în comisie.

Domnul Vasile Lupu:

Doamna deputat, vorbiţi în numele comisiei sau în nume propriu?

Doamna Carmen Dumitriu (Hunea):

Vorbesc în numele comisiei.

Deci, aşa cum aţi observat şi dumneavoastră, noi deja am făcut acel raport suplimentar, în care am rezolvat problema invocată din nou astăzi aici. Dacă nu vom depăşi această zonă speculativă de probleme, nu vom reuşi să votăm acest proiect, şi ştim foarte bine din ce cauză, datorită faptului că tot timpul ne lovim de această imparţialitate avocăţească.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Mogoş.

Domnul Ion Mogoş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ieri la comisie s-a discutat aproximativ două ore, în prezenţa reprezentanţilor consilierilor juridici. Au fost cinci prezenţi acolo şi care au convenit împreună cu comisia ca art.7 să fie votat şi l-au acceptat în totalitate să treacă în forma în care este venit de la comisie, încât discuţiile par absolut inutile şi, dacă vreţi, împotriva voinţei părţilor interesate pentru apariţia acestei legi într-o redactare corectă şi dorită în acest mod. Iar dacă reprezentanţii consilierilor juridici prezenţi ieri la comisie, cinci la număr, şi astăzi în sală nu au nici un fel de obiecţii, nu văd de ce ar veni din altă parte să răstălmăcească sau, ştiu eu, să aducă în discuţie acest text într-o altă formulă decât cea convenită. Astfel, este absolut inutil ca proiectul să fie restituit la comisie. Pentru ce anume?

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Szekely.

Domnul Ervin Zoltan Szekely:

Domnule preşedinte,

Nici eu nu am solicitat retrimiterea articolului în comisie. Am solicitat să amânăm dezbaterea acestui articol după votarea art.29 şi susţin în continuare această solicitare. Deci eu sunt de acord cu textul propus de comisie sau nu sunt de acord, dar numai după ce ştiu cum s-a votat art.29.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul George Stancov, vicepreşedintele comisiei.

Domnul George-Iulian Stancov:

Stimaţi colegi,

Eu am discutat de ieri cu colegii şi am înţeles să respectăm mandatul plenului. Mandatul plenului a fost retrimiterea la comisie a art.7 pe alin.1 care a fost mult disputat. Nici măcar alin.2 nu era în discuţie. Este foarte bine că fiecare mai are nişte idei, dar dacă noi nu respectăm mandatul Camerei, înseamnă că putem face la comisie o discutare şi răsdiscutare a oricărui text din oricare proiect ce ne vine nouă în minte. Deci eu v-aş ruga, din respect pentru dumneavoastră, nu ne puneţi în situaţia ingrată, constatând, după dezbaterea de ieri sau nu ştiu în ce perioadă a gândirii noastre, că mai este o legătură undeva "după la Strehaia", să spuneţi: "Domnule, în mintea mea…" domnul Szekely pe logica aceasta lucrează astăzi, ieri nu a lucrat pe logica aceasta, este vina mea că nu am observat, şi atunci: "în mintea mea au mai apărut două idei;" foarte bine, dar vă rog să observaţi că în momentul acesta se pune de fapt în discuţie retrimiterea ambelor articole: şi 7 şi 29, pentru că nu pot, la ora la care vorbim, la ora 7, să vorbesc de ora 29. Vă rog să mă înţelegeţi, oricât ar fi de legate cu Constituţia, ştiţi, ca să spun aşa... deci vă rog frumos, când se va ajunge, dacă vom constata că art.29 este atât de puternic legat de art.7, deja votat, logica sălii va duce la o rediscutare a ambelor articole şi la aşezarea în proiect. De ce să mă puneţi în situaţia ingrată să călcăm în picioare şi mandatul de ieri şi toate mandatele? Ieri am discutat şi am mai avut o idee şi mi-am reprimat-o pentru că nu aveam mandat, să adaug la un text o formulă, dar am spus: "Nu avem mandatul plenului". Dacă vreţi, daţi-ne mandat să discutăm, şi discutăm orice. Ieri am fost limitaţi, astăzi suntem mai limitaţi şi de timp şi nu mai zic de ce anume mai suntem limitaţi, dar haideţi să ieşim din impasul acesta. Dacă retrimiteţi şi ajung la art.29, vă garantez eu că apare o problemă la art.39 şi tot aşa, pentru că mâine de fapt se va dori în comisie reluarea dezbaterii de la art.1 sau chiar de la titlu.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulţumesc.

Ultimul vorbitor la acest text, domnul Emil Putin.

Domnul Emil Livius Nicolae Putin:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Distinsul meu coleg Stancov a adus argumente de fond. Eu voi aduce argumente de regulament.

Acest amendament care a fost prezentat astăzi nu a fost prezentat şi în comisie, or, în regulament se spune clar că se pot admite amendamente numai în cazul când rezultă şi când sunt absolut necesare pentru un proiect cât de cât credibil. Dar vă rog să-mi permiteţi să spun că noi nu suntem încă la art.29, ci noi suntem la art.7. Acest proiect de lege a fost constituit cu o anumită structură, cu o anumită derulare a articolelor, şi discutarea art.29 sau oprirea adoptării art.7 nu intră în prevederile regulamentului.

Eu v-aş ruga, domnule preşedinte, să respectaţi acest regulament şi să supuneţi la vot propunerea comisiei privind modificarea art.7, cu amendamentul depus de domnul Mogoş.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi, trecem la vot.

Ca atare, la art.7 alin.1 comisia propune următorul text: "Exercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibilă cu: a) activitatea salarizată în cadrul altor profesii, b) ocupaţiile care lezează demnitatea şi independenţa profesiei de consilier juridic sau bunele moravuri, c) exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerţ".

Domnul Rădulescu Zoner a propus ca b) să treacă ca ultima literă, în locul lui c). Comisia acceptă propunerea domnului Zoner?

Domnul George-Iulian Stancov:

Am copiat, am fotografiat textul din Legea avocaţilor.

Sigur că ne pot veni idei şi pe Constituţie ca să reaşezăm texte. Domnul Zoner a spus: "Parcă stătea mai bine invers." Şi mie mi se pare invers şi tot aşa. Vă rog frumos, înţelegeţi că pe logica Legii avocaţilor am vrut să împăcăm toate taberele acestea. Lăsaţi textul aşa şi domnul Zoner nu a făcut decât să-şi spună şi el o părere. Nu are un amendament.

Domnul Vasile Lupu:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Supun votului dumneavoastră textul formulat de comisie.

Cine este pentru? Număraţi, vă rog. Majoritate covârşitoare.

Cine este împotrivă? 5 voturi.

Abţineri? 11.

Text adoptat.

Trecem la alin.2, cu trimitere la raportul comisiei.

Alin.2 sună astfel: "Consilierilor juridici numiţi la autorităţile administraţiei publice centrale, judeţene, municipale şi orăşeneşti sau la instituţiile publice le sunt aplicabile prevederile legale referitoare la incompatibilităţile prevăzute în statutul funcţionarului public, dacă prin lege nu se dispune altfel."

Obiecţiuni? Doamna Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Cu permisiunea dumneavoastră, doresc să fac un amendament care nu este de fond, ci de formă, la acest alineat, şi anume acela, vă rog să observaţi că în alin.2 se face referire la o lege care în momentul dezbaterii legii actuale nu există, şi anume aceea a statutului funcţionarului public, ceea ce nu este posibil. Aşadar, în loc de "...prevederile statutului funcţionarului public...", "...incompatibilităţi prevăzute în legi speciale". Este singura formulare care poate fi admisă, întrucât statutul funcţionarului public este abia ajuns în dezbatere la Comisia pentru administraţie publică, a fost amânat, şi deci mai durează până acesta va deveni lege. Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Comisia.

Domnul George-Iulian Stancov:

Textul acesta este de fapt o provocare. El nu vine decât să arate că nu am făcut Legea funcţionarului public şi noi tragem nădejde. Aveţi într-un fel perfectă dreptate, formal. Este ca şi alte texte în care se spune că în 6 luni Guvernul va da casă Avocatului poporului şi au trecut lunile... Noi am vrut să fim cu un pas înainte, dar s-ar putea să fim cu un pas în prăpastie. De aceea, acceptăm, pe logica minimală, că nu putem vorbi de o lege care nu există deocamdată, dar am putea aici, dacă îmi permiteţi, am rugămintea să redaţi alineatul la Comisia juridică, pentru că această terminologie se mai regăseşte înlăuntrul proiectului legii şi nu putem să o lăsăm numai aici, prin simpla amendare formală; ea este de fond - se încearcă o echivalare a consilierului juridic cu funcţionarul public, şi atunci trebuie să ne gândim mai bine la comisie. Aşa, numai printr-o simplă amendare, sigur, tot o rectificăm şi am terminat, dar gândirea legiuitorului iniţiator a fost aceea ca, la un moment dat, consilierii numiţi să aibă aceleaşi, să zicem, prerogative şi aceleaşi incompatibilităţi şi restricţii ca ale funcţionarului public, într-un proiect care nu ştiu pe unde zace el, pe aici pe la noi.

Deci, dacă vreţi, aici cer plenului îngăduinţa ca la comisie să reluăm discuţia, ca să încercăm să vă răspundem şi amendamentului dumneavoastră şi logicii şi bunei-cuviinţe în legiferare. Dar, ca să votăm acum repede mi se pare mie greşit. Pentru că, altfel, intrăm într-o dezbatere publică prea adâncă pe problemă.

Domnul Vasile Lupu:

Ca atare, cereţi retrimiterea la comisie.

Domnul George-Iulian Stancov:

Da, ca să regândim.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Noţiunea de funcţionar public este arhicunoscută în literatura juridică şi chiar în viaţa de toate zilele. Este drept că-şi mai aşteaptă reglementarea. Este foarte posibil ca Legea funcţionarului public să ajungă a fi promulgată înaintea Legii privind activitatea consilierilor juridici, or, câtă vreme textul sau legea nu ajunge în faza de promulgare, ştiind că în două săptămâni, după angajamentele luate de comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor, Legea privind statutul funcţionarului public va intra în dezbatere, cred că am putea trece peste această chestiune fără a considera, ştiu eu, o inadvertenţă legislativă.

Doamna Viorica Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Eu insist, domnule preşedinte, tocmai pentru că o consider o inadvertenţă legislativă. Şi mie îmi pare foarte rău că sunt inginer, iar dumneavoastră jurişti şi am această dispută cu dumneavoastră...

Domnul Vasile Lupu:

Nu este o dispută...

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Vă rog să aveţi în vedere faptul că nu putem face referire la o lege inexistentă. Aşadar, amendamentul meu îl consider corect şi se poate modifica doar cu un singur cuvânt, şi anume: "... incompatibilităţi prevăzute în legi speciale pentru funcţionarii publici." Dar nu se poate face referire la statutul funcţionarului public.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Mogoş. Şi urmează domnul deputat Stan.

Domnul Ion Mogoş:

Domnule preşedinte,

Este foarte adevărat că nu putem face trimitere la reglementări care nu există în momentul adoptării prezentei legi, astfel încât o formulare de genul celei prezentate de doamna deputat Afrăsinei pare a fi nimerită. Eu, ca atare, cred că aş îndrăzni chiar să o susţin în formularea: "... în reglementări prevăzute prin legi speciale ale funcţionarului public", pentru că ele pot să apară, sau: "... prin acte normative...", ca să nu le spunem legi numaidecât, sau: "... prin reglementări...", mai corect spus, "... reglementări speciale privind activitatea funcţionarului public." Şi, atunci, într-o asemenea formulare, numai că trebuie să precizăm exact cum ar trebui să sune, ar putea trece şi ar putea fi supus la vot şi acest alin.2 al art.7. Dacă mai sunt şi alte puncte de vedere, fără îndoială, le putem analiza în dezbateri succesive.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Stimaţi colegi, nu trimitem la statutul funcţionarului public, trimitem la legi speciale care nu există.

Domnul Stan, doriţi să interveninţi?

Domnul Vasile Stan:

Domnule preşedinte,

Vreau să vă informez că adoptarea statutului funcţionarului public se amână, pentru că actuala variantă, eu aş numi-o "penibilă", va fi retrasă, iar Guvernul, prin domnul Alexandru Sassu, a promis că va veni cu o nouă variantă. Deci trebuie să fim de acord cu propunerea doamnei Afrăsinei.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Doamna deputat Viorica Afrăsinei insistă, domnul vicepreşedinte cere, la fel, ceilalţi colegi, textul se trimite la comisie.

Trecem la art.8.

Art.8.

La lit.a) dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Domnul Putin.

Domnul Emil Livius Nicolae Putin:

Domnule preşedinte,

Eu regret că domnul vicepreşedinte al comisiei, George Stancov, dintr-o prea mare rigurozitate şi respectare a regulamentului nu a aprobat ca să fie înscrisă la modificări şi lit.a) "exercitarea profesiei de consilier juridic este compatibilă cu: a) activitatea didactică universitară, de cercetare, literară, culturală şi publicistică." Noi, în cadrul comisiei, am discutat acest amendament, comisia în unanimitate a fost de acord cu introducerea lui. Doar fiindcă nu a fost dat mandatul de plen şi pentru introducerea în text a acestui termen nu l-am introdus. Eu cred că acolo unde merge activitatea didactică, de cercetare, poate să meargă şi activitatea culturală. Distinsul meu coleg dădea exemplul unui consilier juridic care ar avea şi o activitate extraprofesională muzicală şi, în cazul acesta, textul ar acoperi şi această pasiune a unui consilier juridic.

Repet, comisia a fost de acord cu această propunere.

Domnul Vasile Lupu:

Mai putem adăuga "... şi sportivă."

Da. Domnul Stancov.

Domnul George-Iulian Stancov:

Dacă prin "culturală" înţelegem şi "religioasă"... Nu aceasta este problema. Eu am vrut nu să fie riguros. Am avut mandatul dumneavoastră pentru art.7, s-a propus la un moment dat ca una dintre compatibilităţi să fie aceea între consilier juridic - vorbeam de consilieri juridici, de cei cu contract de muncă, salariaţi - şi calitatea de deputat/senator, şi în momentul acela eram deja în afara mandatului cu mult, şi atunci am spus: "Decât să mi se invoce..." şi mi s-a şi invocat faptul că eu nu am mandat pentru modificare, şi atunci de ce le dau replica aceasta? Şi am cedat, corect, şi am zis să nu mai vin nici în plen cu chestiunea aceasta care poate fi la un moment dat un factor de blocaj şi ne va veni mintea la un moment dat să nu blocăm nici un mare violonist când va fi angajat şi va renunţa la calitatea de consilier, vă garantez eu, dacă este talentat. În rest, muzicanţi de toate culorile avem în ţara aceasta.

Deci, vă rog acum, dacă acceptaţi ca amendament al domnului Putin propunerea, să-l facă potrivit regulamentului, în scris, şi nimeni nu se va opune bănuiesc, şi cu aceasta am terminat discuţia, dar nu că eu din prea puţină rigoare. Pur şi simplu am zis să respect ceea ce ni s-a încredinţat, nu mai mult.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Încă de marţi s-au făcut câteva referiri şi la art.8 şi credeam că în analiza de ieri comisia va veni cu o propunere privind eliminarea art.8. Pentru că, în opinia mea, atâta timp cât art.7 vine şi stabileşte care sunt incompatibilităţile pentru funcţia de consilier, nu cred că se mai impune să venim şi să stabilim care sunt compatibilităţile, plecând de la principiul că ce nu este interzis este permis, şi nu cred, pentru că, în felul acesta art.8 nu poate să stabilească în mod restrictiv compatibilităţile şi ar exista probabilitatea ca anumite posibilităţi să nu fie cuprinse în acest articol, dând loc unor discuţii ulterioare.

De aceea, eu cer ca acest articol să fie retrimis comisiei, pentru a se analiza posibilitatea eliminării lui. Eu propun eliminarea acestui articol din corpul legii.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Este o idee bună.

Domnul Mogoş.

Domnul Ion Mogoş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cele două noţiuni, cei doi termeni folosiţi aici şi care au semnificaţii aparte, fiecare dintre el cu personalitatea sa, privesc aspectul compatibilităţilor şi incopatibilităţilor în cadrul unei profesii. Dacă art.7, care a fost sever discutat şi dezbătut astăzi, vizează aspectul incompatibilităţilor, şi cu aceasta a început de fapt legiuitorul iniţiator - cu incompatibilităţile, cum este şi firesc -, la art.8, unde apare în mod distinct aspectul compatibilităţii cu această profesie, consider că nu sunt noţiuni egale şi care se exclud. Ele nu se exclud una cu alta, pentru că în cadrul compatibitilităţior înseamnă ceva cu care poţi să te prevalezi în intrarea în profesie, deci aspectele prevăzute la art.8, cele 3 litere, şi la care a mai adăugat stimatul coleg ca la lit.a) în cadrul activităţilor compatibile să se înscrie şi "activitatea culturală", eu găsesc de bun simţ, corectă şi cred că trebuie susţinută şi adăugată la celelalte atribute, calităţi ale celui care aspiră la funcţia de consilier juridic să se înscrie şi activitatea culturală, încât nu merg pe ideea excluderii sau îndepărtării din text a art.8 privind compatibilităţile. Fac o analogie şi cu Legea nr.51, la care se face trimitere foarte frecvent în dezbaterea acestui proiect de lege, anume că în activitatea profesiei de avocat sunt trecute exact în această modalitate, atât incompatibilităţile cât şi compatibilităţile cu profesia respectivă. Dacă la timpul de atunci s-a găsit nimerit şi s-a adoptat în acea formulă, nu văd şi nu am explicaţii suplimentare, nu sunt argumente în plus ca acest articol să fie eliminat. Încât el, îmbunătăţit, eventual, aşa cum am amintit şi cu activitatea culturală, cel puţin la lit.a), la care suntem cantonaţi în prezent cu dezbaterile, acest articol poate fi menţinut în continuare şi poate fi supus la vot întregului plen.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Mitrea are cuvântul.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu vreau să fac revenire la discuţia de marţi, când la sfârşitul şedinţei, în momentul în care am părăsit acest proiect de lege, se ajunsese la această discuţie de principiu. Nu vreau să mă refer la ce este compatibil sau la ce este incompatibil, mă refer la modul în care sunt structurate cele două articole. Am înţeles ce a spus domnul Mogoş, dar, foarte des, mai binele este duşmanul binelui. Din moment ce un număr de funcţii sunt incompatibile cu funcţia de consilier juridic, toate celelalte devin compatibile. Dacă noi stabilim în lege care sunt incompatibile şi, în alt articol, care sunt compatibile, o bună parte din celelalte poziţii rămân într-o zonă gri, iar cei care vor aplica legea nu vor şti, le declară compatibile sau incompatibile. Deci, eu am crezut că marţi acest lucru s-a lămurit. Este clar că domnul Oltean are dreptate, din moment ce am stabilit incompatibilităţile, a veni şi am spune care sunt compatibilităţile este exagerat şi nu numai; cum spuneam, duşmanul binelui este mai binele şi vom ajunge în situaţia în care cei care vor interpreta legea vor avea de decis ce este compatibil şi incompatibil sau, şi mai rău, vor avea un punct de vedere nu foarte fericit despre capacitatea noastre de a legifera. Deci sprijin propunerea domnului Oltean.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Cred că iniţiatorul şi cei care au alcătuit textul art.8 s-au gândit la compatibilitatea cu activitatea didactică, universitară, de cercetare etc. în domeniul juridic; aşa cum este formulat aici, s-ar înţelege că "orice activitate de cercetare literară, publicistică", mă rog, ar fi compatibilă, sau "funcţia de arbitru - arbitru de fotbal - mediator sau conciliator, în condiţiile legii".

Referirea, evident, ar trebui să fie la domeniul juridic, dar nu rezultă din text acest aspect. De aceea, eu cred că ori se renunţă la text şi rămân incompatibilităţile, ori se vine cu o nouă formulare.

Domnul Flavius Baias:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Părerea noastră este că art.8 trebuie menţinut dintr-un raţionament de tehnică şi de logică juridică. Pentru că art.7 stabileşte principiul: "Profesia de consilier juridic este incompatibilă cu ..." de la acest principiu trebuie sau pot să existe excepţii şi viaţa, realităţile sociale au demonstrat că trebuie să existe aceste excepţii. Eliminarea art. 8 ar fi nefavorabilă profesiei de consilier juridic şi am să dau un exemplu concret şi după aceea, cu permisiunea dumneavoastră, am să mă refer şi la problema pusă de domnul preşedinte de şedinţă.

Exemplul pe care vreau să-l dau este următorul: dacă aţi votat, şi noi credem că bine aţi votat art.7, potrivit căruia, la lit. a), profesia de consilier juridic este incompatibilă cu activitatea salariată în cadrul altor profesii, asta înseamnă că membrii corpului consilierilor juridici nu vor putea fi, de exemplu, cadre didactice de specialitate în învăţământul mediu sau învăţământul universitar. Iată de ce, cu un singur exemplu, este necesară menţinerea art.8.

În ceea ce priveşte problema ridicată de domnul vicepreşedinte Vasile Lupu, credem că într-adevăr textul, deşi am încercat să realizăm o similitudine cu reglementarea din profesia de avocat, ar putea fi completat pentru un plus de precizie cu activitatea didactică, universitară, de cercetare în domeniul juridic, aşa cum e şi reglementarea în Legea avocaţilor.

Cât priveşte precizarea similară pentru activitatea literară şi publicistică, noi credem că nu se impune şi sunt exemple celebre în istoria literaturii române de jurişti care au scris şi altfel de literatură decât literatură juridică.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da, iată s-a făcut lumină.

Stimaţi colegi,

Propunerea de eliminare a fost retrasă, rămâne textul comisiei juridice, deci suntem doar la lit.a).

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? 17 abţineri.

Cu majoritate de voturi pentru, nici un vot împotrivă şi 17 abţineri, textul de la lit.a) din art.8 a fost adoptat.

Propunerea de eliminare a fost retrasă. A făcut un amendament al domnului Putin, dar se supune votului textul comisiei.

din sală:

N-o supuneţi votului?

Domnul Vasile Lupu:

Dacă nu trece textul comisiei... da, o supun votului. Domnul Emil Putin vine cu o completare: "...activitate didactică, universitară, de cercetare, culturală, literară şi publicistică".

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Textul a fost adoptat.

Domnul Mitrea are cuvântul.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur, nu ştiu dacă este bine cum se adoptă şi un text şi nu sunt eu cel care trebuie să decidă dacă este forma cea mai potrivită, însă privind de sus cum arată sala şi modul în care se votează şi câţi colegii participă astăzi la luarea acestei decizii, eu cred că ar trebui să vedem ce facem cu cvorumul. Deja, orice se propune, 2-3-4 colegi din cei, probabil, 80-90 care sunt în sală votează într-un fel sau altul şi asta decide de fapt soarta unei legi, lucru care mie mi se pare inadmisibil. Eu propun să refacem cvorumul, astfel încât să avem o participare serioasă, chiar dacă este joi la prânz.

Domnul Vasile Lupu:

Da, se reface, domnule secretar.

Invitaţi deputaţii în sală, mai număraţi-i, domnilor secretari, şi stafful să aducă lista cu deputaţii. Facem apelul nominal. Liderii şi chestorii sunt rugaţi să invite deputaţii în sală.

Stimaţi colegi,

Până se reface cvorumul vă voi citi propunerile pentru două comisii de mediere. Deci, pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţa Guvernului nr. 31/1998 pentru aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoarea adăugată la unele produse şi echipamente importate pentru înzestrarea Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe şi industriei de apărare, grupurile parlamentare propun următoarea componenţă.

De la PNŢCD civic-ecologist, domnii: Botescu Ion, Morariu Teodor Gheorghe, de la PDSR - Teculescu Constantin. De la USD - Partal Petre, de la UDMR - Matiş Eugen, de la PUNR - Chichişan Miron, de la Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - Simion Florea. Obiecţiuni la această componenţă nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru Comisia de mediere la soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite, de către cele două Camere ale Parlamentului, la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii din Legea nr. 80/1992 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor se propun domnii: Grupul parlamentar al PNŢCD civic-ecologist - Petrescu Liviu, Stanca Teodor. Grupul parlamentar al PDSR - Sârbu Maria. De la Grupul parlamentar al UDMR - doamna Bondi Gyongyike. De la PRM - Ariton Gheorghe. De la Grupul parlamentar al minorităţilor - Pambuccian Varujan. De la USD-PD - doamna Dobrescu Smaranda.

Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Catalogul? Domnul deputat Mitrea va striga prezenţa.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Judeţul ALBA

Judeţul ARAD

Judeţul ARGEŞ

Judeţul BACĂU

Judeţul BIHOR

Judeţul BISTRIŢA-NĂSĂUD

Judeţul BOTOŞANI

Judeţul BRAŞOV

Judeţul BRĂILA

Judeţul BUZĂU

Judeţul CARAŞ-SEVERIN

Judeţul CĂLĂRAŞI

Judeţul CLUJ

Judeţul CONSTANŢA

Judeţul COVASNA

Judeţul DÂMBOVIŢA

Judeţul DOLJ

Judeţul GALAŢI

Judeţul GIURGIU

Judeţul GORJ

Judeţul HARGHITA

Judeţul HUNEDOARA

Judeţul IALOMIŢA

Judeţul IAŞI

Domnul Vasile Lupu:

Domnule secretar, propun să continuăm la sfârşitul şedinţei apelul, că suntem într-un cvorum neaşteptat.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Da, domnule preşedinte, de acord. (Domnul Zoner cere să fie trecut prezent.)

Domnule Zoner, nu am cum să umblu în listă pentru că s-a întrerupt, vă rog, la sfârşitul şedinţei.

Domnul Vasile Lupu:

Deci, motivarea absenţelor şi continuarea strigării le facem la sfârşitul şedinţei.

Stimaţi colegi,

Trecem la lit.b) de la art.8. Potrivit raportului, apare o adăugire: "funcţia de arbitru, mediator, conciliator sau expert în condiţiile legii" prevede raportul. Obiecţiuni sunt? Nu sunt.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu majoritate de voturi pentru, 3 împotrivă şi 2 abţineri textul a fost adoptat.

Lit.c). Obiecţiuni sunt? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Stimaţi colegi, nu părăsiţi sala, că ajungem în situaţia anterioară, strigăm mai departe catalogul şi nu motivează nimeni absenţele şi trimitem direct la contabilitate. Cei care au lipsit în prima parte îşi vor motiva absenţa la sfârşitul şedinţei.

Textul integral al art.8.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.9. Comisia nu a intervenit. Comentarii din sală, amendamente?

Din sală:

Mai e ceva, domnule vicepreşedinte, tot aici.

Domnul Vasile Lupu:

Da, apare lit.c) la alin.2. Da, l-am identificat.

Supun mai întâi votului dumneavoastră textul iniţiatorului acceptat de comisie şi, separat, voi supune... (Doamna Carmen Dumitriu (Hunea) cere cuvântul.)

Vă dau voie, dar alineatul îl votăm, după ce votăm textul iniţiatorului. Doriţi să-l supunem integral?

Poftiţi, aveţi cuvântul.

Doamna Carmen Dumitriu (Hunea):

Domnule preşedinte,

Pentru corelare cu art.11, de la amendamentele admise de către comisie, propun introducerea la art.9 a unui alineat nou ce va deveni c) în sensul următor: "Licenţiatul unei facultăţi de drept care înainte de primirea în profesie a îndeplinit funcţii juridice timp de 5 ani".

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

La textul iniţiatorului, pe care îl aveţi în faţă, compus din două alineate, la alin.2 la lit.a) şi b) s-a adăugat un text nou cu lit.c).

Comentarii? Obiecţiuni sunt? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art. 9 integral.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Domnilor deputaţi,

Vă rog ocupaţi-vă locurile în bănci şi păstraţi liniştea în sală.

Articolul 10. Alineatele 1 şi 2, textul iniţiatorului.

Obiecţiuni? Nu sunt. Le supun votului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alineatul 3, textul din raport.

Obiecţiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alineatul 4, textul iniţiatorului.

Obiecţiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alineatul 5, textul din raport.

Obiecţiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 10 integral.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Text adoptat cu unanimitate.

Articolul 11, text din raport.

Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 12, text din raport.

Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 13 alin. 1, textul iniţiatorului.

Comentarii? Nu sunt.

Suntem la alin. 1, domnule...

Domnul Nicolae Grădinaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La art. 13 alin. 1 din textul iniţiatorului se spune că: "Consilierul juridic debutant poate pune concluzii numai la judecătorii".

Părerea mea este că acest lucru este o aberaţie, pentru faptul că nici înainte de 1989, nici până acum, în prezent, nu au fost nici un fel de oprelişti, nici un fel de bariere în faţa consilierilor juridici, de a pune concluzii la toate instanţele judecătoreşti.

Dacă noi, alin. 1 de la art.13 îl lăsăm aşa cum este de la iniţiator, ar însemna că acei consilieri juridici care sunt astăzi angajaţi la instituţii publice şi societăţi private sau cu capital de stat, după ce adoptăm această lege, ei să nu mai poată pune concluzii la instanţă decât la judecătorii, ceea ce cred că este o barieră artificială, pe care noi am putea să o punem în calea acestor oameni.

Să nu uităm că în instituţiile publice sunt consilieri juridici şi marea parte a proceselor pe care le au instituţiile publice sunt pe contencios administrativ, care se judecă la tribunalele judeţene, iar la instituţiile publice, ministere, prefecturi şi consilii judeţene, judecă în primă instanţă Curtea de Apel. Or, unui consilier juridic nu putem să-i interzicem să meargă la aceste procese, aceste litigii, în primă instanţă la aceste instanţe de judecată.

De aceea, avem un amendament la art. 13 alin.1, pe care o să vi-l prezint: "Consilierul juridic debutant poate pune concluzii în primă instanţă la: judecătorii, tribunale, Curtea de Apel, Curtea de Conturi şi Curtea Supremă de Justiţie".

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Mogoş.

Domnul Ion Mogoş:

Punctul de vedere exprimat de către comisie îl găsesc întru totul justificat. Şi eu aş merge mai departe. Aş găsi o altă reformulare a art. 13, în sensul următor: "Consilierul juridic, indiferent dacă este stagiar sau debutant - cum este termenul din lege - deci, consilierul juridic, în general, poate pune concluzii la toate instanţele". Şi spun acest lucru, pentru că rămâne la aprecierea conducerii instituţiei sau societăţii la care este numit sau angajat consilierul juridic, să-l încredinţeze pe acesta, indiferent de vârstă şi de experienţă, să-i susţină la orice instanţă interesele unităţii respective. Încât ar trebui eliminată această diferenţiere, această discriminare între consilierul juridic debutant şi cel definitiv. consider că este în beneficiul consilierului juridic să nu fracţionăm în funcţie de vârstă şi de vechime în activitate prezenţa lui la toate instanţele judecătoreşti, pentru asistenţă şi reprezentare a societăţii la care este numit sau angajat.

Deci, mai mult decât comisia, aş solicita eliminarea discriminării între consilierul juridic debutant şi definitiv şi posibilitatea pe care să o dăm prin lege consilierului juridic, în general, să acorde asistenţă juridică şi reprezentare la toate instanţele de judecată.

Domnul Vasile Lupu:

Ca atare, domnul Mogoş, propune păstrarea textului comisiei de la alin. 2, care este mai complet, cu eliminarea distincţiei "definitiv debutant" şi eliminarea alin. 1. Şi textul va suna astfel: "Consilierul juridic poate pune concluzii la toate instanţele judecătoreşti, la organele jurisdicţionale din sistemul curţii de conturi şi la curtea constituţională, la toate instanţele de arbitraj, precum şi la alte organe cu atribuţii jurisdicţionale". Mi se pare o propunere întemeiată.

Domnul Stancov.

Domnul George-Iulian Stancov:

Îmi pare rău că zic, dar prea multă generozitate ar putea pune în discuţie calitatea actului de apărare pe care îl prestează, vrând, nevrând, un tânăr debutant.

Legea avocaturii nu permite avocaţilor stagiari să pună concluzii la toate instanţele, iar după definitivat este o întreagă discuţie pe care o să o rezolvăm la modificările Legii avocaturii, până unde poate merge un avocat definitiv cu susţinerea în căile de atac.

Ca atare, optimismul domnului Mogoş ar trebui temperat, prin votul dumneavoastră, apreciind şi adoptând amendamentul propus de domnul Grădinaru, ca numai în primă instanţă să facă debutantul ceea ce prevedem noi în textul legii, şi anume să asigure apărarea, să pună concluzii, pentru că în momentul în care un tânăr absolvent, cu 5 luni vechime, angajat, să zicem, potrivit legii, la o oarecare întreprindere sau instituţie are a susţine în căile de atac o asemenea, să zicem, situaţie care este complexă pentru simplul fapt al începătorului, mie mi se pare hazardat, putând pune în pericol pe calea aceasta garantarea dreptului la apărare. Dreptul la apărare nu poate fi lăsat, totuşi, la îndemâna unor începători. Oricât am încerca noi să întinerim profesiile şi apreciez, poate, întinerirea la nivelul Parchetului General, dar întinerirea înţeleaptă o apreciez şi mai mult, luând exemplu de asemenea proiecte generoase pentru regenerarea structurilor, nu pot merge până la a intra astăzi în profesie la 23 de ani cu diploma luată alaltăieri, şi mâine să merg la Curtea Supremă, să pledez într-un recurs în anulare sau nu ştiu unde. Sunt chestiuni...

Deci, de aceea noi trebuie să le dăm un timp, acela fiind timpul până la definitivat, când să se pregătească, şi după aceea viaţa să-i ajute şi competenţa.

Dar, domnul Mogoş, propunând chestiunea aceasta, intră în contradicţie cu ceea ce a fost spiritul şi gândirea pentru o bună formare a unui profesionist al dreptului, fie avocat, fie consilier juridic.

Eu nu neg că or fi şi excepţii, dar îmi pare rău, excepţiile acestea sunt atât de rare, încât ele, abia impun regula de care vorbeam, şi anume, să fim mai atenţi.

Iar în al doilea rând, este vorba de apărarea, să zicem, unor interese mult mai largi. Este vorba...la un moment dat, cineva pleacă de la primăria Municipiului Bucureşti să apere într-o cauză în recurs problema foarte spinoasă şi controversată a dreptului de proprietate asupra unui imobil naţionalizat sau preluat cu sau fără titlu de stat. Împotrivă se va opune un avocat cu 20 de ani vechime, cu toată competenţa, cu toate şiretlicurile profesiei şi va apărea un inocent. Eu lupt împotriva ideii de a bloca tineretul, dar nu pot fi de acord să-l pui în situaţia de handicap în faţa specialistului, uns cu toate alifiile româneşti.

Deci, v-aş ruga, din respect pentru profesionalismul categoriei tinere, să le dăm dreptul să apere în primă instanţă. Prin aceasta i-am obliga pe cei care au răspunderi politice - primarul Capitalei, de exemplu - să angajeze adevăraţi consilieri juridici, să nu se acopere formal cu copii pe care-i angajează, având scuza aceasta: "Atât am putut să asigurăm apărarea", pentru că s-au întâmplat foarte multe nelegiuiri sub masca neputinţei de a apăra mai mult decât poate pricina asta.

Deci, v-aş ruga, măcar pe contextul actual, când este o întreagă bătălie pentru reaşezarea dreptului de proprietate şi a proprietăţii imobiliare mai ales, şi a altor drepturi care ţin de drepturile cetăţeneşti, să nu ne jucăm cu dreptul de apărare, în căile de atac, unde de la recurs mai sus nici Dumnezeu nu vede nimic.

De aceasta, vă rog, lăsaţi textul aşa, respectăm şi înţelepciunea, şi experienţa şi tinereţea, toate la un loc, dar nu numai unele, în deriziune sau în contradicţie cu fundamentala garantare a dreptului de apărare.

De aceea, vă rog, domnul Mogoş sunt convins că m-a înţeles şi sigur va veni să spună "Ba nu, că-mi convine invers!". Iar eu, ca avocat, vă spun că nu este bine să ne convină invers.

Domnul Vasile Lupu:

Dar când o societate are un singur consilier juridic, şi acela este stagiar, şi cifra de afaceri nu-i permite să angajeze altul, se duce portarul...

Domnul George-Iulian Stancov:

Vă dau răspunsul imediat. Ieri, la medierea Legii proprietăţii publice, un text adoptat de ambele părţi ale Parlamentului suna cam aşa, votat la Senat: "…Pot, prin mandatul primit, preşedinţii consiliilor judeţene, să desemneze, să nominalizeze un funcţionar dinăuntru sau să angajeze un avocat". Vedeţi?

Adică, nu vreau să spun mai mult şi mă opresc aici! Vă mulţumesc. Dacă mă credeţi, bine, dacă nu, eu sunt de acord că un avocat sau un pui de avocat să vorbească la Curtea Supremă. Ceva nu este în regulă, însă. mă scuzaţi!

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Mogoş.

Domnul Ion Mogoş:

Aş vrea să înţeleagă exact colegul nostru Stancov, că eu nu ţin numaidecât să fiu în contradicţie şi să avem poziţii contradictorii, amândoi suntem jurişti, cunoaştem foarte bine ambele profesii, atât aceea de avocat, cât şi cea de consilier juridic.

Stimaţi colegi,

Colegul Stancov, după nenumărate discuţii care au existat şi în comisie, dacă vreţi, şi pe holul Parlamentului şi în alte împrejurări, susţine foarte mult opinia conform căreia tinerii absolvenţi ai Facultăţilor de Drept trebuie sprijiniţi, trebuie ajutaţi să se integreze într-o profesie, indiferent care este aceea, în munca juridică.

Încât, de data aceasta chiar mă surprinde, pentru că obstaculează foarte mult pătrunderea tinerilor în această profesie de consilier juridic, pentru că vor fi foarte multe societăţi care nu vor angaja stagiari sub nici o formă. Unde-l pregăteşti pe acel tânăr?

Domnul Vasile Lupu:

Avocaţii nu-l iau, notarii nu-l iau, la judecătorie nu mai este loc...

Domnul Ion Mogoş:

Domnule preşedinte,

Dacă-i creezi posibilitatea tânărului absolvent al Facultăţii de Drept să reprezinte sau să asiste interesele, să le reprezinte, în primul rând, pentru că aceasta este în marea majoritate activitatea de reprezentare a instituţiei sau societăţii la care este angajat sau numit, ca să folosesc termenii legii, dându-i această posibilitate, fără îndoială, cu uşoare stângăcii, cu neajunsurile oricărui început, ale lipsei de experienţă, el va câştiga, iar societatea respectivă sau instituţia respectivă îl va agrea în continuare.

Dacă face o paralelă, cumva, colegul Stancov, cu activitatea avocaţială, unde există într-adevăr o modalitate, în funcţie de vechime, de experienţa avocatului, de participare la o instanţă sau alta, este cu totul altceva. De ce? Pentru că, în general, corpul avocaţilor, care este din ce în ce mai mare în ultima perioadă de vreme, este o profesie liberă şi la dispoziţia oricărui interesat în justiţie, să fie angajat. Încât societatea sau instituţia respectivă, care are un jurisconsult stagiar şi care, eventual, nu are suficientă încredere în păstrarea lui, a serviciului respectiv în interesul societăţii, să apeleze oricând la un sprijin avocaţial. Dar eu nu cred că va fi cazul, pentru că acelaşi lucru se poate întâmpla, dacă vreţi, şi la o societate sau o instituţie care are un serviciu sau un departament juridic, unde există 4, 5, 7 sau 10 consilieri juridici, dar care poate să apeleze şi la serviciile unui avocat specializat, eventual, în problemele care o interesează. Încât, eu, în continuare, dacă vreţi şi în sprijinul ideii ca tinerii absolvenţi ai Facultăţilor de Drept să poată pătrunde în profesia de consilier juridic, consider că e bine să acordăm această posibilitate şi rămâne la aprecierea conducerii societăţii sau instituţiile respective, dacă juristul debutant, cum îl denumeşte legiuitorul, are capacitatea şi puterea să reprezinte societatea respectivă la oricare nivel, în instanţele judecătoreşti.

Încât, eu îmi menţin punctul de vedere, nu ştiu dacă am fost suficient de explicit, dar este în beneficiul fiecărui consilier juridic care capătă acest statut să-şi poată desfăşura activitatea şi să poată reprezenta instituţia respectivă sau societatea respectivă, la nivelul oricărei instanţe, aşa cum este prevăzut în alin. 2, care a fost deja, mă rog, enunţat de către dumneavoastră.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să nu mai părăsiţi sala, că vom mai face un apel nominal şi nu vom mai avea timp pentru motivarea întârziaţilor.

Domnul Stancov.

Domnul George-Iulian Stancov:

Este în detrimentul dreptului la apărare dezechilibrarea forţelor.

Aşa cum spuneam mai înainte, în momentul în care este trimis în instanţă în căile de atac un debutant şi potrivnica parte are un profesionist plătit, potrivit valorii şi înţelegerii între părţi, noi, dacă nu suntem atenţi, omitem care este fondul problemei, care este contractul de apărare. Contractul de apărare presupune să poţi asigura apărarea profesionistă.

Or, în momentul în care el este inocent în ale practicii, nu spun neştiutor de carte, în momentul în care partea adversă nu este atât de inocentă şi interesul este foarte puternic, punem întrebarea, o pun eu: dacă pierde tânărul debutant procesul, cine plăteşte angaralele? Sigur că bietul tânăr debutant, care, potrivit legii, trebuie să-şi ia ordinul şefului, să-l ducă până la capăt, adică până a ajunge să plătească el, dacă se constată o anumită disfuncţionalitate în prestaţii, cum, de regulă, se şi întâmplă, dacă vrem să respectăm regula răspunderii pentru că nu ţi-ai făcut datoria.

Deci, de ce să-i punem noi în "abatorul" tribunalelor pe tinerii stagiari - consilieri. în acelaşi timp, Legea avocaturii îi protejează, până la definitivat nu au dreptul să pună concluzii în căile de atac, aşa este. Şi atunci, dacă aşa este pentru unii, ambii terminând aceeaşi şcoală de drept, de ce să-i discriminăm, punându-i pe unii să răspundă anapoda sau să fie luaţi în derâdere de maeştrii şi să piardă, de fapt, societatea românească, protecţia drepturilor pe care, prin justiţie, şi le poate cu adevărat proteja, printr-o justiţie în care procesul echitabil presupune şi apărare echilibrată.

Dacă vreţi neapărat să facem pionierat în România, nu mai trimit la drept comparat, că s-ar putea să nu găsesc un exemplu în care abia am absolvit şi am şi intrat la... În medicină, de altfel, îl văd pe domnul Rădulescu, credeţi că s-ar fi dus a doua zi de la luarea licenţei să facă o operaţie, indiferent de profunzimea ei, de complexitatea ei? Este nevoie de experienţă. În toate este nevoie de experienţă, îmi pare rău că zic. Dacă vreţi să anulăm experienţa, desfiinţăm orice lege şi ne descurcăm altfel.

Deci, lăsaţi aşa cum este gândit, cum este tradiţia, cum este buna-cuviinţă. să nu încercăm să facem pe generoşii, pentru a discredita un principiu, anume acela că nu putem lăsa Dreptul la îndemâna acelora care să facă experiment pe alţii.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să îngăduim reprezentantului consilierilor juridici să-şi spună părerea, pentru că le cunoaşte cel mai bine interesul şi capacitatea.

Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.

Domnul Constantin Ştefan Şelaru:

Vă mulţumesc.

Privitor la această problemă v-aş ruga să aveţi distinsa amabilitate să reţineţi faptul că, în cuprinsul art. 10 din acest proiect, perioada de stagiu este definită ca şi perioadă de pregătire profesională. Este esenţial pentru dezlegarea acestui mănunchi de probleme care s-au ridicat vizavi de aşa-zisa, pretinsa şi, după părerea mea, total necuvenita competenţă extinsă, care ar trebui, după unele păreri, să fie acordată consilierului juridic debutant.

În această perioadă de pregătire profesională, care înseamnă perioada de stagiu, de fapt consilierul juridic debutant se perfecţionează într-un anume domeniu, din cele multe, ale dreptului comercial.

În această perioadă de stagiu, consilierul juridic debutant se formează pentru a reprezentat interesele clienţilor în faţa instanţelor judecătoreşti.

Este, după părerea mea, ca practician, inadmisibil de a risca interesul clientului, interesul persoanelor juridice, permiţând unui simplu debutant să se prezinte în contradictoriu cu avocaţi sau cu alţi consilieri juridici cu experienţă, în faţa unei instanţe judecătoreşti, moment în care el este clar dezavantajat şi se prefigurează ferm pierderea cauzei.

Or, în momentul în care s-ar acorda prin conţinutul acestui articol extinderea domeniului de activitate, prin prezenţa posibilă a lui la toate instanţele, zic eu că s-ar face chiar o derogare şi chiar s-ar nesocoti prevederile articolului precedent, art. 10, privitoare la perioada de stagiu. Nu s-ar mai justifica această perioadă de stagiu! În condiţiile în care consilierul juridic debutant se poate duce în faţa oricărei instanţe să reprezinte clientul, de ce mai este nevoie, atunci, de perioada de stagiu, perioadă în care el să fie debutant şi în care el trebuie să activeze pe lângă un maestru, un consilier juridic cu experienţă, pe lângă care să se formeze?

Deci, după părerea noastră, formularea dată de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi este cea judicioasă şi corectă. Nici să nu fie lipsit de vreo posibilitate, în limita posibilităţilor lui reale de a-şi reprezenta interesul clientului, dar nici să se poată hazarda, prin această permisiune exagerat de largă, de a risca interesul clientului.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Székely, apoi domnul Ana.

Domnul Székely Ervin-Zoltán:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Eu cred că nu este un lucru fericit când, prin lege, stabilim competenţa cuiva şi prin lege definim noi că, consilierul juridic debutant nu poate mai mult, pentru că este încă debutant în meserie.

Eu cred că trebuie să lăsăm această libertate patronului sau celui care a angajat, pentru că altfel... cred că este o ingerinţă a legii destul de serioasă în problema libertăţii contractuale şi în problema reprezentării intereselor juridice ale agenţilor economici.

Pe de altă parte, eu cred că amendamentul domnului Grădinaru este foarte echilibrat, pentru că în condiţiile unei justiţii de trei nivele a păstrat un echilibru perfect, având în vedere că s-ar permite licenţiatului unei Facultăţi de Drept, consilier juridic debutant să pledeze în faţa instanţelor judecătoreşti şi în faţa tribunalelor, dar la Curtea de Apel şi la Curtea Supremă de Justiţie nu.

Deci, cred că se respectă ambele cerinţe, pe de o parte, respectarea dreptului de apărare şi egalitate a şanselor, şi, pe de altă parte, şi manifestarea competenţei consilierilor juridici debutanţi.

Deci, noi susţinem amendamentul domnului Grădinaru.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Ana, urmează domnul deputat Oltean.

Domnul Gheorghe Ana:

Distinşi colegi,

Evident că în anumite laturi putem face o asimilare a profesiei de avocat cu profesia de consilier juridic.

Profesia de avocat este absolut o profesie independentă, avocatul răspunde moralmente şi probabil şi material pentru cauza preluată, pledată şi concluziile puse.

Vreau să se înţeleagă de la început că acest salariat, fie al întreprinderii particulare, întreprinderii cu capital public sau instituţiei de stat, primeşte un mandat, un mandat care apriori a fost, evident, analizat şi acceptat cel puţin de bord-ul acelei întreprinderi sau instituţii, dacă nu cumva, mandatul cu care se prezintă în faţa instanţelor, este, el însuşi, o hotărâre a Consiliului de administraţie!

Deci, riscul nu este al consilierului juridic, în ultimă instanţă, riscul şi-l asumă cel care dă mandat consilierului juridic.

Or, aici daţi-mi voie să fiu totalmente de acord cu părerea distinsului preşedinte de şedinţă, să îngemănăm cele două alineate, facem un singur articol şi dăm competenţa consilierului să reprezinte interesele celui care l-a angajat, în toate instanţele judecătoreşti.

Altfel, înseamnă că pe lângă cheltuiala pe care o faci cu salarizarea propriului consilier juridic, trebuie să faci apel, în ultimă instanţă, la ce? La alte posibilităţi de apărare şi apare ce spuneam mai devreme, această terţă posibilitate de apărare, să intre chiar în intimităţile firmei sau instituţiei, lucru care, sigur că iată, nu se doreşte.

De aceea, eu pledez pentru restrângerea acestui articol într-un singur alineat, formulat, mi se pare, foarte corespunzător de preşedintele de şedinţă.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am să încerc să fiu extrem de scurt, pentru că aici s-au adus suficiente argumente care pledează pentru susţinerea amendamentului colegului nostru Mogoş.

Cred - şi o spun cu toată sinceritatea - că întreaga susţinere a domnului vicepreşedinte al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi nu constituie decât speculaţii avocăţeşti, dacă vreţi, în vederea susţinerii unei teze care nu va putea fi niciodată argumentată în mod temeinic. Pentru că între profesiunea de avocat şi cea de consilier juridic nu poate fi pus semnul egalităţii din toate punctele de vedere, aşa cum doreşte domnia sa.

Mai mult, şi dumneavoastră, domnule preşedinte, aţi realizat extrem de corect că adoptarea amendamentului comisiei de specialitate ar pune în mare dificultate sute de absolvenţi ai facultăţilor de drept, care ar fi puşi în situaţia de a nu-şi găsi un loc de muncă. pentru că nu este un lucru pe care să nu-l ştim cu toţii, că intrarea în avocatură, în procuratură, în judecătorie, deci, ca magistrat, este, totuşi, extrem de dificilă şi destul de limitată, iar un asemenea amendament ar determina extrem de multe instituţii şi societăţi comerciale să nu apeleze la servicii şi să nu încadreze absolvenţi ai facultăţilor de drept, întrucât aceştia nu ar putea să reprezinte respectiva parte în toate instanţele de judecată.

Vă rog să aveţi în vedere şi faptul că fiecare consilier juridic este încadrat la o instituţie publică sau la o societate comercială prin concurs, că el are un anumit mandat, pe care i-l conferă conducerea instituţiei sau societăţii respective; mai mult, că profesionalizarea acestora este mult mai limitată decât a avocatului, în sensul larg al cuvântului, şi că nu există nici un pericol ca acest consilier juridic să nu reprezinte interesele societăţii sau instituţiei cu profesionalism. Dacă se va constata acest lucru, conducerea societăţii va putea să intervină şi să apeleze la serviciile unui barou de avocaţi.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dacă nu vreţi să majoraţi într-un fel sau altul numărul de şomeri şi cu absolvenţi ai facultăţii de drept, v-aş ruga să respingeţi amendamentul comisiei şi să-l acceptaţi în totalitate pe cel pe care domnul avocat Mogoş l-a susţinut. Sunt extrem de surprins şi în ceea ce priveşte motivaţia domnului preşedinte al Asociaţiei juriştilor, pentru că art. 10, în mod forţat i se poate da nota pe care domnia sa i-a dat-o şi corelaţia cu art. 13 pe care a făcut-o aici.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnule vicepreşedinte, vorbiţi în numele comisiei sau în nume propriu?

Domnul George - Iulian Stancov:

Evident că în numele comisiei, pentru că, bănuiesc, tot în calitatea aceasta am vorbit şi înainte... Vreau să vă spun, în puţine cuvinte, un singur aspect, pe care cineva, nu că îl ignoră, îl trece într-un plan secund. Fără a trimite la alte acte normative care reglementează activitatea unor stagiari ai facultăţii de drept: judecători, de exemplu, care au o anumită rigoare până ajung să intre să judece - cu termene, cu vechime, cu examene, cu toate celelalte, un singur lucru (pe care, dacă îl observaţi cu atenţie, îl găsiţi în Constituţie) îl luăm astăzi în seamă şi o să vă schimbe, poate, opinia. Domnul Cârstoiu, sigur, poate că nu o să-şi schimbe opinia niciodată. Eu cred că e bine să avem şi opinii ferme, dar merg şi pe cealaltă logică: nu e bine să fim atât de convinşi de adevărurile noastre, eu însumi am îndoielile mele şi e bine să mă simt aşa. Aceasta este, însă, o paranteză colegială.

Vreau să spun un lucru: Constituţia vorbeşte de asigurarea unui proces echitabil; tratatele la care România este parte, apropo de garantarea şi apărarea drepturilor omului, ne obligă la asigurarea unui cadru, care, la rândul lui să asigure dreptul la apărare; echilibrul între forţele aflate în conflictul judiciar trebuie neapărat asigurat, pentru că, altfel, dezechilibrele duc la injustiţie şi eu mi-am pus problema dacă, între domnul Mogoş sau între mine sau altul, care, nu ştiu dacă ne considerăm mai "bătrâni", pentru că cuvântul este preţios, şi un coleg, astăzi terminând facultatea şi trimis, poate, nu întâmplător acolo unde e un mare interes (nu ştiu cât de legitim, exemplele sunt cu nemiluita)..., e o chestiune de decenţă să nu ai conflicte, unul cu "pistolul" şi altul cu buna cuviinţă a stagiarului.

Deci, eu am cerut (pentru că este vorba de drepturile unor terţi, pentru că este vorba de drepturile societăţii puse în discuţie la justiţie) să nu ne jucăm de-a formalizarea dreptului la apărare. Pentru că oricât ar fi de acoperită aşa-zisa categorie a avocaţilor, ei au un contract direct cu clientul, pe când, aici, este un contract de muncă, în care omul, la un moment dat, primeşte dispoziţia şi se duce şi pierde ceea ce nu este al lui, direct. Poate pierde procese în care s-au pierdut "n" valori, de la 1989 încoace, în care acoperirea există! Am avut apărarea asigurată, formal! Dar, substanţial, prin profesionalismul celui care merge acolo?

Eu merg pe ideea să intre care vrea, să vorbească ce vrea, vraişte să fie, poftim! Sunt de acord cu domnul Mogoş. Cui ajută vraiştea în justiţie? Aceasta este o întrebare...

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Gaspar, ultimul vorbitor.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu am să îmi exprim punctul de vedere, nici faţă de textul iniţiatorului, nici faţă de cele două amendamente care s-au propus aici. Vă rog, domnule preşedinte, să constataţi că acest vot este foarte important, să ţineţi seama că în sală sunt atâţia deputaţi câţi sunt şi să amânăm votul asupra acestui articol pentru şedinţa următoare.

Vom da, astfel, posibilitatea să se discute şi în grupuri, pentru că s-ar părea, la prima vedere, că textul este foarte simplu. Nu este deloc simplu, faţă de problema care este pusă în discuţie!

Voci din sală:

De acord cu această propunere!

Domnul Vasile Lupu:

În condiţiile în care se pune problema cvorumului, evident că aceasta este soluţia. Dar ar trebui să rămânem înţeleşi ca, data viitoare, să nu mai fie dezbateri pe acest text şi să trecem direct la vot.

Cum noi, românii, avem păcatul de a trece dintr-o extremă în alta, după criza de jurişti pe care am avut-o după revoluţie, acum sunt mii de absolvenţi ai facultăţilor de drept care şomează şi nu îşi pot găsi un loc de muncă. Şi nu ştiu câţi distinşi colegi de breaslă se gândesc la nivelul asistenţei judiciare în faţa instanţelor şi câţi la propriul interes...

Înainte de a trece mai departe, v-aş ruga să ne pronunţăm asupra programului de lucru şi asupra ordinii de zi de săptămâna viitoare.

Dacă asupra programului de lucru există obiecţiuni? Vă informez că Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a stabilit să vă propună zilele de marţi şi miercuri pentru activitate în comisiile permanente. În rest, programul de luni este obişnuit, de joi, aşişderea.

Obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Ordinea de zi. Domnul Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă propun ca, pentru ziua de luni, ordinea de zi să fie completată cu următoarele puncte, începând cu pct. 2: Punctul 2 - Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind finanţele publice locale; Punctul 3 - Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind regimul concesiunilor; Punctul 4 - Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind dreptul de proprietate publică şi regimul juridic al acesteia.

Şi urmează ca actualul pct. 2 să devină pct. 5 şi să se facă renumerotarea în continuare.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Domnul Mihail Nică.

Domnul Mihail Nică:

Domnule preşedinte,

Săptămâna aceasta, după ce am votat această ordine de zi, pentru o parte din proiectele de legi înscrise pe ordinea de zi am amânat discuţia, la cererea ministrului transportului. Ca să nu păţim şi săptămâna viitoare această ruşine, aş vrea să pun întrebarea, de astăzi, dacă domnul ministru Băsescu, luni, se prezintă. Sau, dacă nu se prezintă, să stabilim că discutăm în prezenţa oricărui reprezentant al Ministerului Transportului.

Domnul Vasile Lupu:

Doamna Bondi.

Doamna Bondi Gyongyike:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş avea rugămintea ca pct. 7 de pe ordinea de zi din 14 septembrie, deci, luni să fie transferat pe data de 17 septembrie, deci, joi, după pct. 7. Pentru că pe data de 14 septembrie, cum s-a mai spus aici, este deschiderea anului şcolar, iar la acest punct este un proiect de lege foarte important şi am dori să putem participa cu toţii la dezbaterea sa.

Mulţumesc frumos.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Rădulescu Zoner.

Domnul Constantin Şerban Rădulescu Zoner:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Eu propun o inversare, în ziua de joi: pct. 2 să devină pct. 1, iar pct. 1 să devină pct. 2. Cred că nu mai e nevoie să argumentez.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Vă propun să trecem la vot.

Propunerea domnului deputat Acsinte Gaspar este întru totul întemeiată, după practica noastră parlamentară.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Propunerea doamnei Bondi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Propunerea domnului Rădulescu Zoner.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Câte voturi împotrivă avem?

Repetăm votul! Propunerea domnului Rădulescu Zoner.

Cine este pentru? Vă rog să vă manifestaţi clar votul şi să ţineţi mâinile sus până se termină numărătoarea!72 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 29 de voturi împotrivă.

Abţineri? 4 abţineri.

Voci din sală:

Nu avem cvorum!

Domnul Vasile Lupu:

Aveţi dreptate, nu avem cvorum... (Rumoare.)

Stimaţi colegi,

Amânăm votarea ordinii de zi pentru săptămâna viitoare.

Reluăm lucrările în plen luni, la ora 16,00.

Şedinţa s-a încheiat la ora 11,30.