Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse de domnul Vasile Lupu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor asistat de.

*

Domnul Vasile Lupu:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi.

Începem şedinţa noastră de astăzi cu programul de intervenţii.

Domnul Hlinschi Mihai. Este prezent? Aveţi cuvântul.

Urmează doamna Leonida Lari.

Apoi, de la PUNR, domnul Chichişan. Nu este prezent.

Domnul Marian Ianculescu este prezent.

Aveţi cuvântul, domnule Hlinschi.

Domnul Mihai Hlinschi:

Domnule preşedinte,

Doamnelor,

De la Revoluţia din 1989 au trecut mai bine de 8 ani şi, după entuziastmul din 1990, am crezut, în mod naiv, mulţi dintre noi, că în 2 -3 ani puterea noastră de muncă şi regenerare va fi canalizată în direcţia refacerii ţării spre o viaţă mai bună pentru toţi. Din păcate, nu a fost să fie aşa, şi de vină este toată societatea românească, care a fost lovită în esenţa ei. Dintr-o societate bolnavă din anii socialismului victorios a devenit o societate foarte bolnavă din anii de tranziţie şi post-tranziţie. Vina aparţine, însă, în primul rând clasei politice româneşti, care se pare că este şi mai bolnavă decât restul societăţii. Altfel nu se explică cum de nu se înţelege că interesul naţional are prioritate şi că, în faţa acestuia, trebuie să ne închinăm cu toţii, indiferent cine deţine puterea, care este ceva efemer şi nu corespunde nici unui algoritm care, la rândul lui, nu corespunde nicicum votului exprimat de electorat, ci doar intereselor unor grupuri restrânse şi eterogene de oameni.

Anul 1997, din păcate, a fost un eşec pentru guvernarea care a luat puterea în 1996. Şi aceasta nu ar fi cine ştie ce dacă nu ar târî după sine întreaga ţară, care a ajuns la limita suportabilităţii. Şi nu mă refer la cele câteva mii sau zeci de mii de îmbogăţiţi ai tranziţiei şi post-tranziţiei, nici la cei din pătura superioară a clasei mijlocii. Eu mă refer la milioanele de români care se gândesc cu ce să-şi cumpere pâinea pentru a doua zi, ca să nu mai vorbesc de carne, lapte, legume, îmbrăcăminte şi altele, sau, ferească Dumnezeu, de îmbolnăvirea cuiva din familie.

După o cădere economică în anii 1991 - 1992, şi chiar 1993, a urmat o scurtă perioadă de stabilizare economică în 1994 şi o nesemnificativă creştere economică din 1995 - 1996, după care, spre marea noastră dezamăgire şi în pofida promisiunilor făcute, în 1997 am înregistrat din nou o scădere economică dramatică, care a dus la o scădere şi mai dramatică a nivelului de viaţă, care este acum la numai 70% din ceea ce era la sfârşitul lui 1996, în momentul preluării puterii de către actualul Executiv.

Ni s-a spus că în a doua parte a anului 1997 vom începe să trăim mai bine. Apoi ni s-a spus că se amână pentru anul 1998 momentul când va începe să ne fie mai bine. Acum ni se spune că în 1998 nu se pune problema să trăim mai bine şi măcar se recunoaşte deschis eşecul şi se minte mai puţin ca înainte.

Acum, doar ministrul agriculturii şi alimentaţiei mai face declaraţii triumfaliste, lăudându-se cu recolta mare de cereale din 1997, de pe ogoarele ţării, însămânţate în toamna lui 1996, sub guvernarea Văcăroiu.

În loc de discursuri triumfaliste, domnul Gavrilescu ar face mai bine dacă acum, în luna martie, ar avea timp să observe pământul ţării, în mare parte necurăţat de coceni, nearat, neînsămânţat sau nepregătit pentru însămânţările de primăvară. Acesta este rodul uşor vizibil al politicii domniei sale faţă de agricultură în anul 1997.

Consider că pentru greşelile Guvernului în 1997 şi neîndeplinirea programului de guvernare şi a promisiunilor făcute public în faţa Parlamentului şi, deci, în faţa întregii ţări, cineva trebuie să răspundă. Şi acel cineva este, în primul rând, domnul Victor Ciorbea, şeful actualului Executiv.

Domnilor, lăsaţi cearta! Faceţi un Guvern credibil, cu un prim-ministru capabil să ia acele măsuri care să ducă la redresarea ţării şi ai cărui miniştri să nu mai primească sarcini de la domnul Ion Diaconescu.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul deputat Marian Ianculescu.

Urmează doamna deputat Leonida Lari.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Pe zi ce trece, traiul românului se înrăutăţeşte tot mai mult. Ne aşteaptă vremuri şi mai grele, în condiţiile unui buget de austeritate şi mai mare faţă de cel din 1997, cu soluţii ca românul să bage din nou mâna în buzunar pentru a plăti preţuri majorate, generate de majorarea accizelor la unele produse, cu verigi în lanţ de majorare a preţurilor. Şi toate acestea, după ce au trecut deja printr-o majorare a preţurilor, prin majorarea recentă a TVA-ului.

Ne întrebăm până când va trebui ca românul să tot bage mâna în buzunar. Oare i-o mai rămâne ceva pentru traiul de zi cu zi? În aceste condiţii, unii membri ai cabinetului Ciorbea se întrec, care mai de care, să ia iniţiative menite să scoată pe bietul român din liniştea de care are nevoie de pe o zi pe alta.

Recent, domnul ministru Dinu Gavrilescu declara cu nonşalanţă că dânsul a fost lăudat de Poul Thomsen, negociatorul şef al F.M.I., cum că dânsul şi-ar fi făcut, chipurile, reforma.

Normal, domnule Dinu Gavrilescu, ca Poul Thomsen să vă laude, pentru că i-aţi făcut jocul - exact ceea ce v-a dictat! Dar nu uitaţi că, din interior, dumneavoastră sunteţi receptat ca cel mai mare artizan al foamei. Să nu uităm că în anul 1997 s-a intrat cu 4,3 milioane hectare nearate; după unele surse, chiar 6 milioane. Şi, în aceste condiţii, ne aşteaptă vremuri din ce în ce mai grele în 1998 şi, respectiv, reculul va fi în 1999.

Un alt ministru al cabinetului Ciorbea, care calcă în străchini, este domnul ministru Ciumara, care, printr-un simplu ordin al domniei sale, liberalizează exportul de materie primă lemnoasă şi de cherestea de stejar, în acest fel facilitând altor ţări să-şi achite datoria externă pe seama materiilor prime din România, în condiţiile în care industria de prelucrare a lemnului este falimentată şi cu perspectiva ca peste 100 de mii de muncitori să fie trimişi în şomaj.

Recent, domnul ministru Ciumara calcă pe cioburi de această dată, declarând cinic, după ce Guvernul a majorat preţul la benzină, cu 4.500 de lei la pompă, domnia sa vine şi spune că a mai găsit resurse să scadă preţul cu 100 de lei. Ceauşescu, Dumnezeu să-i ierte păcatele, în 1989, în faţa unei mulţimi înfometate şi disperate, promitea şi el 100 de lei. Dar să nu uităm să suta lui Ceauşescu din 1989 valora cu o mie de ori mai mult decât suta de lei a domnului Mircea Ciumara. Cât cinism!

Nu vă este frică, domnilor guvernanţi? Cred că vă este frică, având în vedere faptul că, recent, v-aţi făcut albumul de familie în noua configuraţie, desigur, pentru a-l avea totuşi pentru posteritate.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Doamna Leonida Lari.

Se pregăteşte domnul Romulus Raicu.

Doamna Leonida Lari Iorga:

Stimaţi colegi,

Ştim toţi că Mihai Eminescu este apărat într-atât de bine de opera sa, încât nu-l poate coborî nimeni de pe soclul de poet naţional şi universal. Şi, totuşi, când străinii şi vânduţii autohtoni îl iau drept cal de bătaie pentru a distruge temeiurile politice şi culturale ale poporului român din interior, este cazul să intervenim pentru a lămuri nişte treburi.

Eu, personal, nu credeam vreodată că voi ajunge să pledez şi în ţara mamă pentru Mihai Eminescu, opera poetică şi politică a căruia ne-a păstrat fiinţa naţională în Basarabia şi Bucovina.

Din păcate, cum Eminescu n-a încăput în tiparele vremii sale, iată că nu încape nici în tiparele vremii noastre, fiind etichetat cu cele mai murdare cuvinte de un grup de aşa-zişi scriitori, aciuaţi pe lângă revista "Dilema". Citiţi numărul 265/27 februarie - 5 martie 1998.

Este vorba de un atac politic organizat la adresa celui mai mare poet al românilor. Iniţiatorul acestui atac este un perfect anonim, C.P. Bădescu, care recunoaşte fără ocolişuri că el a propus revizuirea operei lui Eminescu ca temă de dezbatere.

Este de domeniul incredibilului ca nişte scriitori, care nu au ajuns nici la călcâiul lui Eminescu, să-l foarfece într-un mod primitiv, cu agresivitate nedisimulată.

Dintr-un început am gândit că este o răzbunare de rataţi. Dar sextetul de articole inserate îmi dovedeşte ceva mult mai grav. Aşadar, ce deranjează în opera lui Eminescu grupul respectiv, ca să nu zic comandoul filosemit cu ingrediente ţigăneşti, compus din: C.P. Bădescu, I.D. Lefter, R. Rădulescu, Foarţă, Radu, Târtărescu, Bobe, Cornea, Preda? La care nu înţelegem ralierea lui Nicolae Manolescu.

Membrii grupului sus numit sunt deranjaţi nu atât de fondul estetic, ci de fondul social-politic al operei lui Eminescu, de actualitatea lui şi în zilele noastre.

C.P. Bădescu, în argumentul său debitează că poezia lui Eminescu nu-l încântă, că poetul pentru el nu există, că este ceva inert, ridicol, ca o statuie goală pe dinăuntru şi cu un dangăt spart. Păi, şi Gioconda îi lasă reci pe unii, dar aceasta nu înseamnă că nu este operă de artă!

Abia la Zigu Ornea, cu toată ipocrizia sa, se vede clar. Zigu Ornea deconspiră totuşi complotul grupului filosemit, grup care a stat îndelung la taifas, distribuind fiecăruia lucrul pentru acasă. Abia la Zigu Ornea apare cauza acestei acţiuni concertate de blasfemiere a lui Eminescu ca poet naţional şi universal.

Eminescu, ca gazetar, a consemnat o stare de fapt din anii 1880, 1881, şi anume "...că pătura superpusă - avocaţi, funcţionari, politicieni, comercianţi şi alţii - este compusă din alogeni şi este străină de neam".

Cu ce a greşit Eminescu prin faptul că a consemnat o stare de fapt, un adevăr? Ei, uite, alianţei israelite de pe atunci nu i-a convenit consemnarea care, se pare, a contribuit şi la nişte voturi în plus pentru cauza românilor în Adunarea Naţională. Acea cutezanţă de atunci a lui Eminescu este sancţionată şi acum. Mai ales acum, când avem aceeaşi stare de lucruri.

Oare românii din ţară şi din afara actualelor ei hotare nu sunt marginalizaţi, batjocoriţi? Oare nu se simt străini în ţara strămoşilor lor?

De altfel, Zigu Ornea vede un rău şi în faptul că românii basarabeni îl iubesc pe Eminescu. Dar anume opera politică, anume poezia patriotică a lui Eminescu era cu noi pe baricade pentru a recăpăta dreptul la limbă, grafie, istorie, la identitate ca neam!

Abia acum, citindu-l pe Ornea, am făcut legătura între detractorii lui Eminescu la Chişinău şi detractorii lui la Bucureşti - au aceeaşi şcoală. Iar ultimul mişel din acest grup, C. Preda, cere pur şi simplu un scuipat în faţă pentru afirmaţiile sale dezonorante că, adicătelea, "Eminescu trebuie contestat şi demitizat, dar nu ca gândire politică rudimentară, căci este nul". Atunci, neîndoielnic, are în vedere poezia. Regret, dar o nulitate este C. Preda şi tot neamul lui de trădători. Iar pentru asemenea expresii, există şi o judecată pe pământ, nu numai una în ceruri. Nici ruşii nu şi-au permis luxul de a-l defăima pe Eminescu, ci, dimpotrivă, i-au încredinţat opera celor mai buni scriitori ai lor.

În sfârşit, se adeveresc profeţiile despre cei care au făcut şi fac în continuare cele mai mari deservicii neamului românesc, voindu-l dispărut din istorie. Anume acestora Eminescu le-a răspuns cu vehemenţă pe când trăia, răspunsul lui fiind valabil şi astăzi: "Voi sunteţi urmaţii Romei?/ Nişte răi şi nişte fameni./ E ruşine omenirii a vă zice vouă oameni".

Mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Urmează domnul Romulus Raicu.

De la independenţi, domnul deputat Popa Aron Ioan. Este? Da.

Domnul Romulus Raicu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În calitatea mea de deputat PUNR de Mehedinţi, doresc să supun atenţiei dumneavoastră situaţia tensionată, creată la Întreprinderea CELROM Turnu Severin, unitate etalon a economiei româneşti, ca urmare a hotărârii F.P.S. de a o include pe lista societăţilor ce urmează să fie privatizate în perioada imediat următoare. Fac precizarea că nu privatizarea ca atare îi nemulţumeşte pe salariaţii de la CELROM, ci modul în care FPS-ul doreşte să vândă pachetul majoritar de acţiuni.

Pentru corecta informare a dumneavoastră, menţionez că în momentul de faţă salariaţii întreprinderii mehedinţene deţin, prin intermediul PASCELROM, 39% din acţiunile societăţii, iar încercarea F.P.S. de a vinde unui investitor strategic pachetul de 51% din acţiuni nu se poate face fără a ţine seama de poziţia acestora.

Pentru rezilierea contractului încheiat în 1997 cu investitorul ROMCARTON Bucureşti, căruia FPS-ul îi vânduse la un preţ inferior acţiunile, comparativ cu cele cumpărate de salariaţi, angajaţii întreprinderii au desfăşurat 82 de zile grevă, acţiunea grevistă din Turnu Severin fiind cea mai îndelungată mişcare revendicativă post-decembristă din România. În urma acestei mişcări greviste, salariaţii au obţinut dreptul de de cumpăra 39% din acţiuni, restul acţiunilor fiind deţinute în prezent de S.I.F. Transilvania - 10%, iar 51% sunt încă în proprietatea de stat.

Sub noua conducere a întreprinderii, sprijinită masiv de salariaţi, CELROM a reuşit să obţină numai în 1997 un profit de peste 20 miliarde lei, devenind una dintre cele mai profitabile unităţi de carton ondulat din ţară, a cărui producţie merge la export în proporţie de peste 60%.

Pe fondul unei asemenea activităţi economice eficiente, intervine F.P.S., care hotărăşte scoaterea la licitaţie a întreprinderii, fără a fi consultat măcar cu PASCELROM şi ceilalţi factori responsabili.

Oare Fondul Proprietăţii de Stat nu are altă misiune decât să înstrăineze investorilor străini întreprinderile cele mai profitabile din ţară? Or, în goana după un pumn de dolari, F.P.S. poate să vândă orice, numai să cadă un ban la bugetul aflat în suferinţă?

De ce nu ţine seama FPS-ul de dorinţa salariaţilor de a cumpăra ei încă 12% din totalul acţiunilor, pentru a deţine ei pachetul majoritar de acţiuni?

După ce salariaţii au făcut dovada că ştiu să facă rentabilă întreprinderea în care muncesc, este de-a dreptul de neînţeles atitudinea F.P.S. de a-i deposeda de dreptul de a fi stăpânii fabricii tocmai pe aceia care au trudit din greu pentru dobândirea tuturor bunurilor de care dispune întreprinderea.

Domnilor guvernanţi,

Prin mine, salariaţii CELROM vă solicită să renunţaţi la scoaterea la licitaţie a întreprinderii înainte de a discuta cu reprezentanţii lor legitimi. Dacă nu veţi da curs unui asemenea demers, dumneavoastră riscaţi să declanşaţi un nou conflict de proporţii la CELROM.

Oare, dumneavoastră, chiar nu vreţi să evitaţi crearea unei stări conflictuale majore la Turnu Severin? De ce vreţi acum să reaprindeţi scânteia care poate provoca un foc mistuitor? Cui foloseşte redeschiderea conflictului la CELROM? Angajaţilor fabricii, societăţii româneşti, în nici un caz.

În numele celor peste 1.000 de angajaţi ai întreprinderii, vă solicităm, domnilor guvernanţi, să renunţaţi la licitaţia ce se preconiza a avea loc pe 17 martie şi luaţi în considerare cererile care v-au fost adresate.

În finalul intervenţiei mele, doresc să menţionez aprecierea inserată în scrisoarea sindicatului "Solidaritatea CELROM", adresată preşedintelui României, primului-ministru, preşedintelui F.P.S. şi parlamentarilor: "Mai devreme sau mai târziu, dacă între noi nu va exista un dialog constructiv, suntem siguri că evenimentele din 1996 se vor repeta. Suntem pregătiţi pentru a ne apăra drepturile şi dreptatea."

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulţumesc.

Are cuvântul Popa Aron Ioan.

Se pregăteşte Ion Bivolaru.

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În martie 1997 a fost promulgată şi publicată Legea nr.35, lege privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului.

În art.1 din lege se precizează: "Instituţia Avocatul Poporului are drept scop apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, în raporturile acestora cu autorităţile publice."

Din păcate, după mai bine de 11 luni de la promulgarea legii, instituţia Avocatul Poporului nu are nici acum sediu, personal calificat şi necesar, precum şi mijloacele minime pentru îndeplinirea atribuţiilor legale. Zilnic, zeci de oameni din toate colţurile ţării vin la Bucureşti şi caută disperaţi sediul acestei instituţii, ca ultimă şansă şi nădejde în apărarea drepturilor constituţionale.

În art.55, 56, 57 din Constituţia României se stipulează expres rolul şi atribuţiile acestei noi instituţii. Ce să mai creadă oamenii din Satu Mare, Suceava, Bacău, Topliţa, Timişoara, Constanţa, după ce au străbătut sute de kilometri şi aşteaptă de luni de zile un răspuns, o confirmare a speranţelor lor pentru o viaţă mai bună, mai curată, morală?

Triumful legii nu trebuie să se mai lase aşteptat de toţi cetăţenii români, care se vor apăraţi în faţa abuzurilor, nedreptăţilor şi ilegalităţilor de tot felul!

În faţa abuzurilor aplicării Legii funciare, a Legii caselor naţionalizate, a ilegalităţilor comise în primării, prefecturi, instanţe judecătoreşte, cetăţeanul român se simte tot mai singur, părăsit de către instituţiile statului, purtat pe drumuri de intoleranţa şi uneori de incompetenţa unor funcţionari publici şi chiar de către unele organe ale urmăririi penale.

Ceea ce se întâmplă astăzi cu destinul românilor, lezaţi în cele mai elementare drepturi şi libertăţi constituţionale, devine tragic şi nedemn pentru un stat de drept, cum ne pretindem astăzi cu toţii.

Iată de ce, în conformitate cu art.57 din Constituţia României, solicităm ca Avocatul Poporului să prezinte raportul anual în faţa celor două Camere ale Parlamentului, recomandările şi măsurile ce se impun pentru ca românii să se simtă ocrotiţi în toată plenitudinea drepturilor şi libertăţilor fireşti.

Dacă prevederile Constituţiei şi ale Legii nr.35/1997 nu sunt respectate şi aplicate de către Puterea actuală, dacă 7 ani s-a militat pentru o lege şi o instituţie nouă care acum nu are funcţionalitate şi eficienţă, înseamnă că nu se vrea ca românii să aibă un reazem, un sprijin, o speranţă. Nu comisiile şi comitetele anticorupţie aduc satisfacţii şi rezultate, ci instituţiile statului de drept.

A sosit momentul ca Avocatul Poporului să funcţioneze, să îndrepte, să corecteze, să apere pe cei mulţi şi săraci, pe cei nedreptăţiţi şi disponibilizaţi, pe cei amărâţi şi chinuiţi, pe cei furaţi şi pângăriţi, pe cei care au făcut din muncă şi cinste idealul lor de fiecare zi.

Dacă pentru Puterea actuală este mai bine ca poporul român să fie lipsit de apărare, de avocat, atunci tot românul va deveni deopotrivă procuror, judecător şi propriul avocat.

Închei cu o întrebare: cui îi este frică de Avocatul Poporului şi din ce motive?

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulţumesc.

Domnul Ioan Bivolaru.

Se pregăteşte domnul Petre Ţurlea.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Săptămâna trecută, coaliţia guvernamentală şi-a făcut un titlu de glorie din a ne convinge cât de efemeră şi de flexibilă îi este responsabilitatea, când, după ce a votat Ordonanţa nr.30/1997, stabilind că "...regiile autonome de interes naţional vor fi reorganizate prin lege", la nici o lună de zile de la acest act de pasageră intrare în normalitate, convinsă de competenţa istorică a Guvernului Ciorbea, ignorând realitatea şi raţiunea, hotărăşte cu totul altceva, şi anume că "...regiile autonome de interes naţional vor fi reorganizate prin acte administrative ale Guvernului".

Iniţial, se stabilise, cum era normal, ca, în probleme de importanţă naţională, Executivul, prin ministerele sale, să elaboreze programe de reorganizare a regiilor autonome, pentru ca aceste programe să facă, cum era normal, obiectul analizei în cadrul legislativului, începând cu dezbaterea în comisiile permanente de specialitate, care au ca obiect de activitate amendarea sau aprobarea politicilor economice specifice.

Cu argumente ce ţin de sofisme, Guvernul a ricanat, susţinând că, printr-o astfel de abordare, Parlamentul îşi depăşeşte prerogativele şi că, astfel, se blochează reforma, o reformă pe care şi opinia publică a sesizat că este blocată de mult şi că este imperios necesară o aliniere la normalitate.

După 16 luni de zile de subordonare a Legislativului de către Executiv, acesta din urmă, prin decizia luată cu sprijinul coaliţiei, interzice Parlamentului de a interveni pe căi specifice în politici de interes naţional, ceea ce dovedeşte, o dată în plus, refuzul Guvernului de a contribui la reinstalarea şi reinstaurarea normalităţii. Pentru că este anormal ca ministerele care elaborează programe de reorganizare a regiilor autonome să emită şi decizia aplicării acestor programe, fără a consulta Parlamentul, fără a provoca o dezbatere deschisă asupra unor astfel de decizii majore, cu impact deosebit în plan economic şi social.

Şi când şi-a propus Guvernul să obţină acest drept de a decide în probleme majore de interes naţional, fără consultarea Parlamentului şi, implicit, a populaţiei? În momentul când ministerele pe domenii şi Guvernul pe ansamblu au dovedit coerenţă? Au dovedit eficienţă? Au dovedit că înţeleg şi stăpânesc procesele în economia naţională? Au dovedit că sunt capabile să gestioneze ţara într-un climat de normalitate? Aau dovedit că ştiu ce au de făcut? Nu. Guvernul a hotărât să coboare Legislativul la nivelul ministerelor în momentul când în ţară era definită criza politică a susţinerii sale, criza Executivului, lipsa de coerenţă recunoscută internaţional, când în Parlament se cere înfiinţarea unei comisii de anchetă asupra restructurărilor şi privatizărilor realizate.

În acest context, Executivul a dispus, şi coaliţia majoritară s-a supus, obedientă şi iresponsabilă, stabilindu-se că Parlamentul şi, implicit, electoratul, să rămână în ipostaza de anexă contemplativă la marele jaf naţional instituţionalizat.

Ce fond de credibilitate a acumulat de 16 luni încoace acest Guvern şi ministerele sale, pentru ca Parlamentul să-şi asume responsabilitatea de a ceda din prerogativele sale? Pentru că despre responsabilitatea Parlamentului este vorba în acest demers, iar astăzi Parlamentul este singura instituţie reprezentativă rămasă, care nu trebuie să-şi irosească vocaţia acestei responsabilităţi.

Prin ce se întâmplă acum, Parlamentul a suferit cea mai semnificativă înfrângere a sa, la care a contribuit din plin actuala coaliţie majoritară, legată organic de interesele unui Guvern care nu mai reprezintă pe nimeni şi nimic şi cu care, împreună, au compromis reforma, prin conţinutul şi orientarea ei impusă, ipotecând pe termen lung viitorul României.

Acum, responsabilitatea este în băncile Opoziţiei.

Această coaliţie majoritară, acest Guvern, această reformă trebuie oprite. Sunt speranţe. Săptămâna trecută, cele două comisii de mediere ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au stabilit restructurarea Companiei Naţionale de Petrol prin lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulţumesc.

Domnul deputat Petre Ţurlea are cuvântul.

Domnul Popa Nicolae este prezent, de la independenţi? Nu este.

Domnul Udrea Florian nu este. Domnul Petre Naidin este.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Petre Ţurlea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Săptămâna trecută, de la acest microfon, bănuiesc că unii dintre dumneavoastră aţi fost deja şi atunci, distinsul nostru coleg, Marton Arpad, afirma că "...pot fi fasciste, extremiste doar partidele ce reprezintă o majoritate etnică". Aşadar, în concepţia colegului nostru, UDMR-ul nu poate fi extremist, pentru că reprezintă o minoritate naţională.

Distinsul coleg a uitat să se ducă la bibliotecă. Iată ce scrie, doamnelor şi domnilor colegi, Dicţionarul enciclopedic, ultima ediţie, volumul II, Bucureşti, 1996, pag.286 - 287: "Fascismul este caracterizat prin naţionalism extremist şi violenţă". Acelaşi dicţionar, la pag.273, consemnează: "Extremism - atitudine a unor curente politice, mişcări politice care urmăresc prin măsuri violente sau radicale să-şi impună programul".

UDMR-ul se încadrează strict în toate aceste definiţii de mai sus. Am etichetat acest partid ca fascist de vreo două ori la această tribună, pentru că se încadrează deci în acele definiţii, folosind "măsuri violente sau radicale pentru a-şi atinge punctele din program".

În acest sens, se pot menţiona:

1) Asasinarea unor români în 1989 - 1990 la îndemnul UDMR.

Cei judecaţi pentru crime au fost apăraţi de avocaţi UDMR-işti, exprimând punctul de vedere al acestui partid.

U.D.M.R.-ul, ca partid, le-a luat apărarea în diverse organisme internaţionale. Acelaşi lucru l-a făcut delegaţia acestui partid la Atlanta - bănuiesc că unii dintre dumneavoastră vă aduceţi aminte - pe 15 februarie 1995, în cadrul convorbirilor tripartite româno-maghiare-americane.

2) U.D.M.R.-ul a condus separarea cu violenţă - aşa cum spune dicţionarul - a şcolilor. Separarea în sine a şcolilor este o măsură radicală.

3) Alungarea românilor, în special a intelectualilor din Harghita şi Covasna, acţiune dirijată de acelaşi partid.

4) Impunerea separatismului pe criterii etnice.

5) Pregătirea paramilitară a unor tineri maghiari.

6) Îndemnul prin presa de limba maghiară la rezistenţă împotriva statului român şi chiar la război civil. Exemplul cel mai recent pe care l-am mai dat săptămâna trecută de la acest microfon este ziarul "Haromszec" din 9 ianuarie 1998, care include articolul: "O paralelă cu Tirolul de Sud".

Aşadar, după cum vedeţi, partidul acesta, U.D.M.R.-ul, se încadrează strict în definiţiile date de dicţionarul enciclopedic român.

Pe de altă parte, nici un partid parlamentar românesc nu poate fi acuzat de asemenea lucruri. Nici unui partid parlamentar românesc nu i se poate aplica definiţiile extremismului şi fascismului.

Concluzia, doamnelor şi domnilor colegi, este una singură: distinsul coleg Márton Arpad trebuie trimis grabnic la bibliotecă. Mersul la bibliotecă este benefic la orice vârstă, chiar pentru deputaţii U.D.M.R.-ului.

Mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Domnul Petre Naidin. Domnul Bejinariu Petru este prezent? Prezent. Se pregăteşte.

Aveţi cuvântul, domnule Naidin.

Domnul Petre Naidin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Suspiciunea privind interesul de a ascunde datele sondajului "Curs", realizat în perioada 18 - 24 februarie, cu referire la audienţa sau credibilitatea partidelor a ridicat tonusul vieţii, evident politice, cea reală fiind percepută ca vai de capul nostru, gândită altfel, dar realizată strâmb, fără sacrificiul unora, înflăcărat lansat cândva, dar cu multă bătaie de cap, tocmai pentru a zicala că ceea ce este rupt din Rai nu este şi necesar.

Bucuros că P.D.-ul a avut curaj în a forţa adevărul, pentru a justifica media geometrică a creşterii intersului politic, domnul Roman uită că are o notă de plată de achitat societăţii româneşti. Marea speranţă sau icoană a alternativei nu se poate clădi pe curbele de sacrificiu ale anului trecut, fără ca responsabilitatea să atârne, dacă trebuie, ca şi o piatră de moară.

Cu o alocaţie pentru hrană de 7.500 lei, care nu asigură decât un sfert din caloriile de care au nevoie, cei bolnavi, evident că nu au şanse de supravieţuire.

Chiar dacă-ţi pui cenuşă în cap, nu trebuie uitat că cine iartă greşeala unuia, îndeamnă pe mai mulţi să greşească. Iertător, cetăţeanul mângâiat pe creştet, recunoaşterea P.D.-ului că nivelul de trai a scăzut cu 30 %, iar PIB-ul cu 6,6 %, cu mult peste cele mai pesimiste estimări, priveşte cu milostivenie pe cei care îşi aruncă pisica mediatică de la unii la alţii. Dar care uită, după fuga de curente cu lumini şi sunete, că şomajul anul trecut a atins pragul de 8,8, investiţiile au scăzut cu 19 %, că am atins cea mai înaltă rată de analfabetizare din sud-estul Europei, iar ultima anchetă medicală indică că numărul femeilor a scăzut cu 253.000, este adevărat, în ultimii 7 ani, dar în 1997 numărul căsătoriilor fără locuinţe şi habitat necesar a coborât la 6,5 la mia de locuitori şi în mod automat şi natalitatea. Sau că 10 milioane de români sunt bolnavi de gânduri şi în special de hipertensiune sau afecţiuni digestive şi pentru că dacă sărăcie şi boală TBC e, precum filozoful s-a tăcut şi aceste cifre nu mai sunt publice. S-au împărţit între partenerii algoritmului, atât de democraţi şi creştini. Acesta în timp ce, la noi preţul ţiţeiului creşte, în lume scade, pentru că aşa suntem specialişti în contratimp.

Un alt element care nu este numai imoral - să profiţi de naivitatea politică a celor care sunt mari manipulaţi mediatic şi pentru care se mai plăteşte, evident, sondajele de opinie destul de gras.

După ce suntem cu un nivel mediu de 117 dolari pe salariat, dictat de o productivitate mică şi o prelucrare mică a bunurilor, în clasamentul codaşilor est-europeni, se reuşeşte ca în ianuarie al acestui an câştigul salarial net pe economie să cadă cu 3,7 % faţă de luna precedentă, deci decembrie 1997.

Tot căutând fazanul de la capătul tunelului, după ce s-au pupat acum doi ani în Piaţa Independenţei, austeritatea responsabilităţii guvernanţilor reclamă: am chinuit un popor degeaba în 1997.

Disponibilizând, ca într-o întrecere socialistă, cât mai mulţi pentru a-i face hotelieri, culegători de muşeţel sau cioplitori de statui, pentru cei care s-au gândit că pot exista şi magazine devalizate şi oameni care să se bată pentru o bucată de pâine, aceasta este nota de plată a anului trecut, care trebuie împărţită frăţeşte, spălatul pe mâini neputând să te cureţe de păcate.

Cugetarea latină că cea mai mare fericire este să ştii cum să trăieşti în sărăcie aş lăsa-o să o guste pe cei care aplică sărăcia şi supravieţuirea. Degeaba.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Urmează domnul Bejinariu Petru la cuvânt. Domnul Ilie Neacşu este prezent, de la P.R.M.?

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Petru Bejinariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Intitulez intervenţia mea: "Îngrijorări pe termen lung".

În decursul istoriei sale biologice şi sociale, omul a învăţat să lupte, prin cercetări şi descoperiri, prin invenţii şi tehnică, pentru progresul vieţii şi prin ele a adus şi grave prejudicii naturii şi legilor ei.

În intervenţia de astăzi ne oprim la unul din aceste prejudicii: alimentaţia superindustrializată.

Hormonii de creştere şi alţi biostimulatori, utilizarea de stârvuri în alimentaţia animalelor de carne, sistemul de reciclare în incubatoarele superindustrializate şi alte tehnici, fac din sursa de hrană a omului un produs hipersintetic şi foarte îndepărtat de natură.

În realizarea acestor produse sintetice, reciclarea biologică, manifestată de când lumea este lume vie, s-a înlocuit cu reciclarea industrială, care înseamnă modificarea prin ingrediente tehnice şi compoziţie a produsului destinat consumului.

În locul produsului alimentar natural, carnea de pasăre sau mamifer, bunăoară, provenite din animale crescute în curtea gospodarului sau în complexul zootehnic, aducem pe masa noastră produsele unor procese de creştere forţată, antibiologice, suspecte de orice, mai puţin de calitatea de a fi conforme cu natura.

Prin noul peisaj al produselor alimentare, de la "nevinovata" Coca-Cola, mereu în mână la copii, la alimentele superindustrializate, oamenii se îndepărtează tot mai mult de natural şi intră în zona sinteticului, care este atât de impropriu.

Este firesc să mă întreb dacă aceste scurte relatări reprezintă o problemă politică, de prezentat în Camera Deputaţilor. Şi răspund: cu siguranţă că reprezintă o problemă de politică economică şi, asociată cu evoluţia structurii demografice, cu problemele actuale de lingvistică şi de politică externă, devine problemă de sociologie, de viitorologie şi de istorie.

Dacă nu mai avem complexe zootehnice, dacă nu mai subvenţionăm cum se cuvine agricultura, dacă nu sprijinim crescătorii de animale, dacă nu mai avem carne şi alte produse şi le importăm, de altfel admirabil împachetate, cu mare design, vechi şi din belşug, toate fac parte din politica actualei puteri. Primele consecinţe: cazuri de malformaţii, naşteri de monştri, mutaţii, implicaţii în schizofrenie şi psihoze cu comportament depresiv, apariţia numai în anul 1997 a 120 de noi tulpini bacteriene şi a peste 300 tulpini virale şi din cauza consumului de medicamente.

Se dezvoltă, prin urmare, două urmări, ambele grave: 1) să cumpărăm carne cu creştere biostimulată de la străini, devenind o piaţă de desfacere cu preţuri reaşezate, treptat, tot mai mari; 2) să scadă rezistenţa imunitară a organismului, prin alimentaţie cu produse sintetice. Ambele urmări sunt în desfăşurare.

Acum credem că este necesar: Parlamentul să fie lăsat să construiască legislaţia necesară economiei de piaţă, democraţiei şi statului de drept, Guvernul să asigure, prin politica sa, locuri, condiţii de muncă şi perspective pentru populaţia ţării şi să gestioneze gospodăreşte averea României, dacă este capabil, dacă nu, să lase pe altul, iar copiii şi tinerii să fie formaţi în spiritul conform cu natura şi conform cu munca. Mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Neacşu are cuvântul. Se pregăteşte domnul Popa Nicolae.

Domnul Ilie Neacşu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am meditat îndelung dacă voi începe sau nu declaraţia de azi cu un avertisment referitor la starea de spirit a minerilor disponibilizaţi din Valea Jiului şi din alte zone hunedorene, temându-mă că în contextul actual, când ţara fierbe de la un capăt la altul, efectul nu mai este acelaşi.

Îmi fac şi de această datoria, colegială, faţă de parlamentarii puterii şi vă informez că cei peste 19.000 de mineri disponibilizaţi din Valea Jiului, plus cei peste 35.000 de membri ai familiilor acestora, se află într-o situaţie critică şi nu este exclusă o nouă explozie socială la Petroşani, la Vulcan, la Lupeni sau Petrila.

Ca să vă liniştesc şi totodată să vă demonstrez că noi ştim exact ce se petrece în zonă, vă aduc la cunoştinţă că cifra celor disponibilizaţi care au părăsit Valea Jiului se ridică la 800. Mai mult, această cifră se diminuează zilnic, pentru că foştii mineri nu se adaptează condiţiilor noii revoluţii agrare a domnului Gavrilescu şi se întorc în Valea Jiului.

Stimaţi colegi,

Minerii disponibilizaţi s-au constituit într-o asociaţie proprie, "Abis", care, în curând, va avea şi personalitatea juridică. Este drept, colaboratorii domnului Valeriu Stoica se străduiesc din răsputeri să amâne această hotărâre, transferând responsabilitatea decizională de la judecătoria Petroşani la tribunalul din Deva, deşi până la această dată sunt înscrişi în Asociaţia disponibilizaţilor aproape 9.000 de membri şi numai absenţa unui sediu a condus la neînscrierea tuturor minerilor în asociaţie.

Vrând să nu fie mai prejos decât colegii lor din Valea Jiului, şi minerii din Deva şi din Brad au pus de o asociaţie. Am stat de vorbă cu câţiva lideri ai acestora şi vă mărturisesc că supărarea tuturor disponibilizaţilor porneşte de la nerespectarea de către Guvernul României a protocolului încheiat cu sindicatele din minerit. Documentul, semnat de cinci miniştri, Mircea Ciumara, Ulm Spineanu, Călin Popescu Tăriceanu, Alexandru Athanasiu şi Vlad Roşca, şi de trei importanţi lideri ai sindicatelor miniere, Marin Condeescu, Marcel Macarovschi şi Bogdan Hossu, stipulează angajamentele Executivului, condus de cel mai de "neînlocuit specialist" al P.N.Ţ.C.D. în domeniile escaladării preţurilor, poverii fiscale, demolării industriei, sărăcirii generale şi umilirii în faţa străinătăţii, Victor Ciorbea.

Crezând că milioanele date cu generozitate minerilor au rezolvat întreaga problemă din minele judeţului Hunedoara, miniştrii semnatari au uitat cu totul de protocolul semnat şi de angajamentele asumate.

După cum observaţi, stimaţi colegi, eu încerc să vă dau o mână de ajutor, informându-vă cu date crude, necizelate, pentru ca la întâlnirile pe care le aveţi cu tehnocraţii dumneavoastră, atât de preocupaţi în ultimele 400 de zile de pornirea motoarelor reformei, să-i mai trageţi de mânecă, amintidu-le că măcar aceste promisiuni făcute minerilor să fie respectare, dacă de cele din campania electorală nimeni nu-şi mai aduce aminte.

Dacă nici de această dată nu veţi lua în serios semnalul nostru, înseamnă că dumneavoastră nu aveţi alt ţel decât să ne faceţi o propagandă indirectă, dar foarte eficientă, pe toate planurile şi pentru care nu pot decât să vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Popa Neculai. Domnul Dumitru Popescu de la P.D.S.R. este? Urmează.

Domnul Neculai Popa:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Revin astăzi la tribuna Camerei Deputaţilor, în faţa dumneavoastră cu aceeaşi atitudine interogativă.

Domnilor, ce se întâmplă în această ţară? Ce se ascunde în spatele acestor cuvinte declamate când vrei şi unde nu vrei, de te miri cine, despre reformă, restructurare şi privatizare?

Iată motivul care mă determină să-mi pun şi să vă pun şi dumneavoastră, din nou, aceste semne de întrebare.

Hemoragia de ordonanţe date cu rost şi fără rost nu mai este o surpriză pentru nimeni. Nu mai miră pe nimeni instabilitatea şi haosul legislativ care s-a abătut peste activitatea Parlamentului în anul 1997 şi începutul anului 1998.

Ordonanţa de urgenţă nr. 88/1998, cu modificarea Legii privatizării, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului, a stârnit nemulţumiri chiar şi în rândul politicienilor de la putere, prin lacunele şi imperfecţiunile ei, efectele dezastruoase pe care le produce această lege în procesul de privatizare, restructurare şi modernizarea tehnologică.

Articolul 40 din Ordonanţa nr. 88 demonstrează încă o dată incapacitatea şi neputinţa Guvernului de a elabora şi de a prezenta în mod documentat proiecte de legi care să rezolve raţional problemele abordate.

Bunăoară, prevederile acestui articol se referă la desfiinţarea Agenţiei Naţionale de Privatizare, iar personalul aferent este transferat la Consiliul pentru Reformă. În schimb, activitatea concretă de administraţie şi de finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii a rămas suspendată în aer. Atunci când spuneam că ministrul reformei este de formă aveam perfectă dreptate. Tot la Consiliul Reformei s-a transferat şi Direcţia de coordonare a întreprinderilor mici şi mijlocii şi Secretariatul Centrului Balcanic pentru Cooperarea întreprinderilor mici şi mijlocii.

Pentru că în momentul de faţă nu mai există un alt act normativ care să stabilească activitatea şi direcţionarea creditelor către I.M.M.-uri s-a generat o situaţie cel puţin bizară, cu repercusiuni foarte grave asupra susţinerii capitalului autohton şi sprijinirea acestor intreprinderi mici şi mijlocii, cu linii de credite atât interne, cât şi externe, pentru relansarea şi dezvoltarea lor.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 805/1994 s-au derulat credite cu dobândă subvenţionată, care dispuneau de un fond permanent de 5 miliarde lei şi care se acordau pentru IMM-uri, până la 50 de milioane, pentru fiecare întreprinzător. Odată cu apariţia Ordonanţei nr. 88 s-a sistat derularea acestor credite, iar mii de dosare au rămas blocate.

A doua situaţie nefericită este legată de sprijinul şi creditările externe, de susţinere financiară a întreprinderilor mici şi mijlocii. Obţinerea lor, prin intermediul Programului Phare şi prin programele Băncii Mondiale au întârziat deoarece nu au fost abordate şi discutate, pentru că organismele internaţionale respective nu au avut cu cine discuta. Statul român, prin reprezentanţii săi guvernamentali, în loc să răspundă rapid şi cu solicitudine la aceste oferte, au lăsat documentaţiile să zacă prin sertarele miniştrilor noştri, fără nici un răspuns.

Iată de ce am întârziat un sprijin pentru intreprinderile mici şi mijlocii, prin Programul Phare, de 6 milioane de ECU, iată de ce am pierdut nişte oportunităţi de finanţare, în condiţii avantajoase din partea Băncii Mondiale, de zeci şi sute de milioane de dolari.

Instabilitatea politică şi lipsa de profesionalism a celor din Guvern lipsesc România de sume mari de bani, care ar putea relansa şi ar putea consolida un sector important al economiei naţionale, reprezentat de întreprinderile mici şi mijlocii.

Cum ne putem permite aşa ceva?

Stimaţi colegi,

Aş vrea să închei această declaraţie referindu-mă la interviul pe care ieri seară la BBC l-a acordat liderul sindical Matei Brătianu de la Blocul Naţional Sindical. Ce a spus, în esenţă, această persoană şi la al cărui mesaj subscriu în întregime? Suntem pentru reformă? Da. Suntem pentru privatizare? Da. Dar ce fel de reformă şi privatizare face Guvernul Ciorbea? Răspunsul este categoric "Nu"! Asistăm de aproape un an şi jumătate la o uriaşă bălmăjeală, pe spinarea poporului român. Nimeni nu mai înţelege nimic din ceea ce se întâmplă şi nici Victor Ciorbea nu înţelege. V-am prezentat un exemplu din această situaţie de dramă naţională. Toate trebuie să aibe un sfârşit! A venit momentul sfârşitului acestui Guvern!

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc. Domnul Dumitru Popescu. Se pregăteşte doamna deputat Manolescu Oana. Este prezentă, da?

Domnul Dumitru Popescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pe fondul prăbuşirii economiei naţionale, care a început în anul 1997, săptămâna trecută am înregistrat un moment semnificativ. Este vorba despre mandatarea F.P.S. de către Guvern să vândă unei firme norvegiene 90 % din acţiunile sale la Societatea Comercială I.M.G.B. Bucureşti, contra sumei ridicole de 500.000 de dolari.

În I.M.G.B. funcţionează o presă de 12.000 de tone, unicat în sud-estul european; numai aceasta ar fi putut fi valorificată cu de zece ori ruşinosul preţ al acţiunilor.

Acum ne apare mai clară prevederea din Ordonanţa nr. 88 din 1997, cu privire la privatizarea societăţilor comerciale fără limită minimă de preţ. Chiar luând-o în serios nu ne-am fi aşteptat la o asemenea bătaie de joc.

S-a motivat că I.M.G.B. are 209 miliarde lei datorii şi de aceea se vine pe nimic. Se trece sub tăcere faptul că întreprinderea are şi creanţe şi că înainte de a fi vândută trebuia făcută compensarea datoriilor cu creanţele. De asemenea, că întreprinderea este bine cunoscută peste hotare şi are pieţe de desfacere, de exemplu, în China.

Şi în acest caz, ca şi în întreaga industrie, diminuarea blocajului financiar, prin efectuarea unor compensări globale, ar fi condus la o privatizarea mai avantajoasă pentru statul român, mai aproape de valoarea unităţii.

Guvernul nu a iniţiat nimic în acest sens, pentru că F.M.I. şi Banca Mondială nu văd cu ochi buni o asemenea compensare, deşi domnul Ciumara a lansat ideea aceasta, a unei compensări, cu două luni în urmă, idee care a murit, însă, la naştere.

Trebuie spus că toate acestea nu sunt întâmplătoare. Se conturează faptul că reforma de la care toată lumea aşteaptă acel "mai bine" promis este o mare minciună a acestor ani. În fond, ea este o perdea de fum în spatele căreia se fură avuţia naţională şi se stabileşte pentru multă vreme dependenţa economică şi politică a ţării de grupul de interese străine.

I.M.G.B. este un început. Mă gândesc cu groază la privatizările regiilor Romtelecom, Renel, Romgaz şi altele, cărora le-am deschis calea prin votul Camerei Deputaţilor din 3 martie, care a împuternicit Guvernul să facă privatizări după cum şi cât îl duce capul.

Doamnelor şi domnilor,

Asemenea păguboase înstrăinări sunt permise de Legea privatizării, pentru care Guvernul şi-a asuma răspunderea. Această lege trebuie schimbată şi, în acest scop, P.D.S.R. va face propuneri corespunzătoare.

De altflel, schimbarea se impune în cel mai scurt timp şi pentru actualul Executiv, care a introdus în economie starea de haos.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Manolescu Oana. Domnul Octavian Bot este prezent? Este. Urmează la cuvânt.

Doamna Oana Manolescu:

Stimate domnule preşedinte,

Stimate colege şi colegi deputaţi,

Liga albanezilor din România, pe scurt L.A.R., este o organizaţie a etnicilor albanezi din România şi a tuturor cetăţenilor din ţara noastră, care au legături fizice sau spirituale cu Albania şi albanezii, oriunde ar trăi ei. Albanezii, care sunt fraţi de sânge cu românii, prin rădăcinile comune tracoilire, aşa cum afirmă Nicolae Iorga.

Liga albanezilor din România, printre ale cărei scopuri se numără şi reprezentarea publică, promovarea şi ocrotirea intereselor etniei albaneze, apărarea şi lărgirea drepturilor individuale ale membrilor minorităţilor albaneze din România, îşi manifestă profunda îngrijorare şi nelinişte pentru evenimentele ce au avut loc în Kosovo, în Iugoslavia, şi este alături de familiile îndoliate în urma violentelor ciocniri din acea zonă.

Liga albanezilor din România cheamă reprezentanţii părţilor în conflict să-şi reaşeze relaţiile pe principii şi nu pe forţă, prin respectarea drepturilor omului şi a minoriotăţilor naţionale, conform Cartei Drepturilor Omului şi a Convenţiei-Cadru privind respectarea drepturilor minorităţilor naţionale.

Tensiunile la cote înalte privind minoritatea albaneză din Kosovo trebuie să înceteze şi există factori ce ar putea să rezolve în mod paşnic această dificilă problemă, pentru ca sârbii şi albanezii să poată convieţui în pace.

Este necesară o grabnică analiză obiectivă a situaţiei create şi trebuie să înceapă discuţii directe între autorităţile sârbe şi reprezentanţii albanezilor din Kosovo, fără condiţii prealabile, despre toate punctele aflate în litigiu.

Orice soluţie a conflictului trebuie să se bazeze pe recunoaşterea reală a intereselor celor două popoare, care trăiesc laolaltă de sute de ani.

Liga albanezilor din România se pronunţă deci constant pentru aşezarea la masa tratativelor a celor două părţi, pentru începerea negocierilor politice, pe căi concrete. Numai aşa climatul politic se ve îmbunătăţi şi va progresa, practic, în rezolvarea tuturor problemelor din zonă, pentru menţinerea păcii în Iugoslavia şi în ţările din Balcani, dintre care şi România face parte.

Semnează, Oana Manolescu, deputatul Minorităţii albaneze din România în Parlament şi profesor Ilia Mânzacu, preşedintele Ligii albanezilor din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Octavian Bot are cuvântul şi este ultimul vorbitor la acest program. Aveţi cuvântul.

Domnul Octavian Bot:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

După mai bine de 8 ani de la instaurarea democraţiei politice, a pluripartidismului în România, viaţa noastră politică stă sub semnul disputelor pasionale, măcinată de confruntări inutile, pe alocuri chiar duşmănoase.

Pentru atingerea unor obiective pe termen scurt sau lung, alianţele se fac şi se desfac cu repeziciune, generând un acut sentiment de insecuritate politică. Una din cauzele acestui fenomen mi se pare a fi realizarea acestor alianţe în mod conjunctural, rezultând o mixtură de programe, cuprinzând idei şi principii politice diferite, a căror armonizare este deoseori dificilă, uneori chiar imposibilă.

Istoria de câteva luni a disputelor din cadrul coaliţiei de guvernare mă scuteşte de orice comentarii. În contextul existenţei acestor alianţe, mai mult sau mai puţin viabile, a luat fiinţă Federaţia Liberală, ca o alianţă de tip doctrinar, capabilă să ofere o alternativă la guvernele ce s-au succedat după decembrie 1989.

Forţa Federaţiei Liberale constă în gruparea liberalilor în jurul unei doctrine, ceea ce poate da coerenţă unui program de guvernare. Federaţia este concepută drept cadru de înfruntare şi armonizare a unor idei, la care să participe doar cei îndreptăţiţi, liberalii.

Apariţia Federaţiei Liberale nu înseamnă o înregimentare, o înrolare, ci o aderare benevolă la promovarea unor principii politice şi economice a unor oameni animaţi de tendinţe similare: aspiraţia spre libertate, apărarea şi garantarea proprietăţii private şi a individualismului, dezvoltarea economiei de piaţă. Pornind de la considerentul că reforma este prin excelenţă de natură liberală şi că liberalismul nu poate fi monopolul nimănui, Federeaţia Liberală are porţile larg deschise pentru acei care gândesc liberal, indiferent dacă fac parte din partide cu doctrine diferite de cea liberală sau din partide constituite pe criterii etnice şi mai ales pentru numeroasele personalităţi din societatea civilă, de orientare liberală.

Chiar dacă, de drept, Federaţia Liberală nu poate fi reprezentată în Parlament, datorită neparticipării în alegerile din noiembrie 1996, ea va fi reprezentată în fapt de către parlamentarii Partidului Liberal, membru al Federaţiei Liberale, care vor susţine orice iniţiativă legislativă, în favoarea reformei.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Invit secretarii de şedinţă să-şi ocupe locul la prezidiu, liderii grupurilor parlamentare să invite deputaţii în sală, pentru a trece la dezbaterea iniţiativelor legislative de pe ordinea de zi.

Vreau să vă informez, înainte de a trece la ordinea de zi, că la ora 11,00 este programat votul final la următoarele proiecte de legi: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 35/1998 pentru modificarea Anexei nr. 1 şi a Anexei nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor şi al altor taxe indirecte; proiectul de Lege pentru completarea Anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 48/1994 privind modificarea unor taxe pentru folosirea drumurilor publice şi pentru unele prestări de servicii în porturi şi aeroporturi; proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 92/1997 privind stimularea investiţiilor directe, precum şi Propunerea legislativă privind proclamarea Zilei drapelului naţional.

(Domnii Kovacs Csaba Tiberiu şi Miron Tudor Mitrea, secretari ai Camerei Deputaţilor, îşi ocupă locurile în prezidiu.)

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă anunţ că din totalul celor 343 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 291, absenţi 52, din care 29 participă la alte acţiuni parlamentare. Cvorumul prevăzut de art. 128 din regulament este întrunit.

Potrivit ordinii de zi, intrăm în dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea turismului rural.

Din partea iniţiatorului, doreşte cineva să ia cuvântul? Poftiţi, domnule ministru!

Domnul Birtalan Akos:

Bună ziua, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Daţi-mi voie, foarte pe scurt, să vă prezint câteva idei din Ordonanţa nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea turismului rural, care este supusă acum atenţiei dumneavoastră, să fie aprobată sub formă de lege.

Chiar înainte de Ordonanţa nr. 63/1997, în 1994, prin Ordonanţa nr. 62, au fost stabilite unele facilităţi pentru dezvoltarea turismului rural, act normativ, care, pe baza Legii nr. 145/1994, a devenit lege şi era în vigoare până în august anul trecut, când, prin Ordonanţa nr. 63/1997, pe baza abilitării pe care a avut-o Guvernul, am încercat să completăm şi, de fapt, să extindem aria facilităţilor stabilite prin reglementarea care era în vigoare şi care era restricţionată la zona montană, Delta Dunării şi litoralul Mării Negre. Noi am considerat că turismul rural poate fi practicat în întreaga Românie, în mediul rural, şi am extins atunci această arie pe întreg teritoriul României, bineînţeles, în mediul rural.

Totodată, în ceea ce priveşte forma de practicare a serviciilor turistice în mediul rural, era prevăzută numai practicarea lor de către persoane fizice sau asociaţii familiale, noi am introdus încă o formă, şi anume, societăţi comerciale. Dar nu în general, o societate comercială care să aibă zeci de activităţi, ci cu obiect unic de activitate: turismul rural.

Pe lângă faptul că am păstrat facilităţile care au existat la momentul Ordonanţei nr. 63/1997, am introdus şi altele. Deci, s-a păstrat facilitatea care era dată prin Legea nr. 145/1994, şi anume, scutirea de 10 ani de impozit pe venit, respectiv, pe profit, pentru cei care practică servicii turistice de turism rural. În această reglementare, o să vedeţi, pe baza propunerii comisiei, s-a introdus o condiţionare, zic eu, firească a acordării acestei facilităţi.

O altă facilitate pe care am introdus-o este plata utilităţilor din pensiunile turistice şi pensiunile agro-turistice, mă refer la energie electrică, gaz, servicii de telecomunicaţii, nu la tariful industrial, ci la tariful pentru uz casnic.

Totodată, am considerat că avem nevoie de o clarificare a faptului dacă anumite localităţi beneficiază sau nu de facilităţi, şi anume, este vorba despre acele localităţi care din punct de vedere administrativ aparţin unor oraşe, dar în mod practic se află în mediul rural. Ordonanţa nr. 62/1994 nu era clară din acest punct de vedere, prezenta reglementare clarifică situaţia acestor localităţi, fiind incluse şi ele în cadrul celor care beneficiază sau pot beneficia de facilităţile care sunt stabilite prin prezenta ordonanţă.

La propunerea comisiei, se introduce o nouă facilitate, şi anume, acordarea de credite pentru investiţii în turism rural cu dobândă preferenţială, diferenţa de dobândă fiind suportată din fondul pentru turism, recent creat prin Ordonanţa nr. 8/1998. Bineînţeles, în limitele şi în plafoanele stabilite de Ministerul Turismului.

Eu mă voi opri aici şi, cu ocazia dezbaterii articolelor, dacă va fi cazul, voi mai interveni.

Încă un singur lucru vreau să vă spun, că, prin această reglementare, Guvernul nu a ţintit să reglementeze în general problema dezvoltării satului din România, pentru că nu acesta a fost obiectivul nostru. Obiectivul nostru era şi este acordarea unor facilităţi pentru un segment din mediul rural, şi anume, pentru cei care prestează servicii turistice în pensiuni turistice sau în pensiuni agro-turistice.

Vă mulţumesc şi aştept intervenţiile dumneavoastră.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumim, domnule ministru, vor veni în curând.

Din partea comisiei sesizate în fond? Domnul vicepreşedinte Barbu Piţigoi.

Domnul Barbu Piţigoi:

Cu adresa nr. 228/10.09.1997, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, în conformitate cu art. 86 din Regulamentul Camerei, a sesizat Comisia pentru industrii şi servicii cu dezbaterea şi avizarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea turismului rural.

În urma dezbaterii în şedinţa din 17.02.1998 şi 18.02.1998 a proiectului de lege menţionat mai sus, având în vedere şi avizele favorabile primite de la Consiliul Legislativ, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia a hotărât ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare în plenul Camerei Deputaţilor, cu amendamente admise de comisie şi prezentate în Anexa nr. 1 şi amendamente respinse prezentate în Anexa nr. 2.

Conform art. 74 alin. 2 din Constituţia României, proiectul de lege prezentat spre dezbatere şi avizare pe fond are un caracter de lege ordinară.

De asemenea, domnule preşedinte, stimaţi colegi, o scurtă completare: Cu adresa nr. 397/18.02.1998, Comisia pentru industrii şi servicii a înaintat raportul la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea turismului rural, transmis comisiei noastre pentru examinare în fond cu adresa nr. 228/10.09.1997. Deoarece, cu adresa nr. 358/22.01.1998, comisia a fost sesizată în fond şi cu Propunerea legislativă privind dezvoltarea turismului rural, care are acelaşi domeniu de reglementare, raportul înaintat face referire şi la această propunere legislativă, unele articole ale acesteia apărând ca amendamente în raport.

Mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Dacă, la dezbaterile generale, din partea grupurilor parlamentare, sunt înscrieri la cuvânt? Domnul deputat Raduli.

Domnul Raduly Robert Kalman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Pe scurt, câteva completări la ceea ce s-a spus până acum pe marginea acestui proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei privind turismul rural, respectiv, iniţiativa legislativă. Pentru că sunt două proiecte de legi, în paralel, unul privind aprobarea ordonanţei şi celălalt, un proiect de lege iniţiat de un grup de colegi deputaţi PDSR, din care o parte au fost preluate ca amendamente admise în raportul care v-a fost difuzat.

Observaţiile ar fi următoarele:

Mai întâi, în comisie s-a încercat şi, zic eu, s-a reuşit să se stabilească un criteriu unic pentru a acorda aceste facilităţi celor care prestează activităţi în domeniul turismului rural. Dacă aţi citit cu atenţie, în textul iniţial erau soluţii diverse pentru anumite facilităţi, începând de la 5 până la 20 de camere. Comisia noastră vă propune să votăm un criteriu unic, şi anume ca aceste facilităţi să le acordăm până la limita capacităţii de cazare de maximum 30 de locuri, care să fie asigurată de maximum 10 camere.

O altă problemă pe care noi cred că nu am tranşat-o foarte bine în raportul comisiei şi, la alinetul respectiv, o să vă propun o modificare, este problema creditelor acordate cu dobândă preferenţială, şi aceasta ar fi formularea pe care aş propune-o, dat fiind faptul că ieri am primit la comisie raportul privind fondul de promovare şi dezvoltare a turismului, de la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, în care aceasta ne propune o formulare foarte clară vizavi de această problemă şi aş dori ca şi noi să fim în concordonţă, preluând textul şi soluţia juridică şi economico-financiară ca atare.

Acestea fiind spuse, bineînţeles că grupul nostru parlamentar sprijină proiectul de lege, în forma în care v-a fost prezentat în raport.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Din partea Grupului parlamentar PDSR.

Domnl Petru Bejinariu:

Domnule preşedinte,

Cu privire la Ordonanţa nr. 63, ea defineşte foarte clar facilităţile, pornind de la asigurarea de suprafeţe până la scutiri de impozite. Facem o menţiune: este bine că în facilităţi este prevăzută şi ideea îmbogăţirii programelor şcolare, respectiv, mă gândesc la pregătirea oamenilor care vor presta aceste servicii, şi aş sugera Ministerului Turismului să intervină printr-o reacţie rapidă după aprobarea acestei ordonanţe, pentru ca, chiar în acest an şcolar, bunăoară, la clasele terminale, anumite capitole, care privesc modalităţile şi tehnicile de prestări de servicii la viitorii prestatori, să fie incorporate încă din acest an şcolar.

Mai fac o notaţie, eu cred că această lege trebuie asociată cu cerinţa pentru Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, pentru problemele de infrastructură. Un singur exemplu: ca să mergi la vestita Putnă şi la soborul de mănăstiri, sihăstrii şi biserici din nordul ţării e tare greu, pentru că drumurile sunt degradate. Şi atunci, trebuie asociată această lege cu lucrări pentru infrastructură. Iar, ca să adâncesc ideea (deşi nu aparţine legii, ci altui domeniu, dar trebuie luată în seamă), este vorba de lucrări, chiar la Putna, dau exemplu, în comună - nevoia canalizării localităţii, pentru a asigura confortul necesar.

Personal, şi cred că şi grupul nostru, susţin această lege.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea textului proiectului propus.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 1, nemodificat de comisie. Obiecţii, comentarii? Aveţi cuvântul, domnule deputat!

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În art. 1 se face referire la persoanele fizice, asociaţiile familiale şi societăţile comerciale care au ca obiect unic de activitate asigurarea de servicii turistice. Această sitagmă, "obiect unic de activitate", restrânge foarte mult sfera activităţii acestor pensiuni turistice, care noi vrem să se dezvolte la această dată. E vorba de pensiunile turistice din mediul rural.

Şi fac trimitere la ceea ce ştiu foarte bine în cadrul judeţului Neamţ, există astfel de situaţii când anumite familii, societăţi comerciale şi, mai ales, asociaţii familiale şi-au încropit şi o astfel de activitate, dar ea nu este unică. Pentru că, dacă este unică, nu se poate susţine destul de bine în foarte multe cazuri. Şi mai avem, în situaţia gospodăriilor montane, activităţi specifice: de prelucrare a lemnului sau de creştere a vitelor, de exemplu. Activităţi înscrise şi activităţi ordonate, ca să spun aşa.

Comisia pentru administraţie publică a făcut această trimitere, cu susţinerea respectivă, şi o susţin şi eu personal, şi anume să eliminăm acest cuvânt "unic" din text, pentru ca să dăm posibilitatea ca, pe lângă alte activităţi, să se poată dezvolta şi cele turistice. Dacă le îngrădim să fie activităţi strict "unice", înseamnă că vom avea situaţia când se vor dezvolta cu foarte puţină susţinere.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Raduli.

Domnul Raduly Robert Kalman:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În ceea ce priveşte acest aspect, eu zic că este clar, dacă plecăm de la titlul ordonanţei, care vorbeşte de "stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea turismului rural" şi parcurgem, la art. 2, facilităţile care sunt invederate a se acorda pentru cei care prestează servicii specifice turismului rural în aceste zone, o să vedem că legiuitorul vrea să excludă de sub incidenţa acestor facilităţi anumite categorii de activităţi, respectiv, cele care exced sfera activităţilor specifice turismului rural. Şi a spus chiar domnul coleg Bivolaru, cum ar fi prelucrarea lemnului sau comerţul cu amănuntul. Eu cred că este benefică şi firească această prevedere şi vă rog să menţinem textul aşa cum este.

Şi, încă un argument, ţin să sper că, astfel, urmărirea aspectelor legate de impozitul pe profit şi neplata acestuia pe anumite perioade va fi mult mai simplă şi se va face într-un mod mult mai transparent.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Poziţia comisiei la amendamentul formulat? Este cea din raport.

Domnul Gaspar. Este o propunere de eliminare? Aceasta voiaţi să spuneţi? De acord.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Eu susţin amendamentul pe care l-a propus domnul deputat Bivolaru, în sensul ca sintagma "unic" să fie eliminată, deoarece, ori de câte ori se stabileşte obiectul de activitate al unei persoane fizice sau juridice, se precizează în ce constă acesta, niciodată nu se spune că este obiect unic. "Are ca obiect de activitate asigurarea de servicii turistice, în pensiuni turistice şi pensiuni agro-turistice clasificate". Deci, se va înţelege că nu va face altceva decât ceea ce ţine de sfera acestor servicii.

Domnul Vasile Lupu:

Iniţiatorul cere cuvântul.

Domnul Birtalan Akos:

Domnilor colegi,

Eu vă înţeleg pe dumneavoastră, dar aş vrea să ne înţelegeţi şi dumneavoastră pe noi! Şi nu este numai o rugăminte, este o rugăminte constituţională! Putem noi să stabilim multe facilităţi, dar Constituţia, la un moment dat, spune că trebuie să stabilim şi sursele de unde le acoperim. Dacă extindem aria posibilităţii de acordare a facilităţilor pentru toţi cei care, aproape, se află în mediul rural (că, de aceasta este vorba, dacă îmi permite domnul Bivolaru să-i traducem amendamentul), şi anume, pentru toate asociaţiile familiale, persoanele fizice şi societăţile comerciale din mediul rural, care au, printre altele, şi obiect de activitate "turism", atunci nu putem să fim de acord cu acest lucru, nu avem de unde să suportăm diferenţele, nici la tarife, nici la diferenţa de dobândă şi la alte facilităţi prevăzute, pentru că, deocamdată, acestea sunt posibilităţile. Cred că trebuie să facem nişte paşi înainte, ca să generalizăm aria facilităţilor.

Deci, iniţiatorul rămâne la forma propusă prin ordonanţă şi susţinută de comisie în raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Stimaţi colegi,

S-au conturat cele două poziţii. Propunerea de eliminare se supune votului cu prioritate. Deci, avem o propunere de eliminare a calificativului "unic" din textul art. 1. Nu "au ca obiect unic", ci "au ca obiect de activitate". Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? 31 de voturi pentru, insuficiente.

Din sală:

Şi restul, câte sunt?

Domnul Vasile Lupu:

Varianta comisiei.

Voturi pentru? 90 de voturi pentru. (Vociferări ale membrilor Opoziţiei.)

Împotrivă? 25 de voturi împotrivă.

Abţineri? 9 abţineri.

Dar constatăm că nu toţi colegii votează...

Deci, 124 de deputaţi în sală, nu suntem în cvorum.

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite deputaţii în sală şi, pentru orice eventualitate, secretarii de şedinţă să pregătească tabelul pentru apelul nominal.

Rog secretarii de şedinţă să mai numere o dată deputaţii prezenţi.

Deci, mai avem nevoie de trei deputaţi. Cu domnul Mitrea intrat în sală, mai lipsesc doi şi intrăm în cvorum.

Unul mai trebuie. A intrat şi domnul Lazia.

Chestorii sunt rugaţi să invite deputaţii în sală. Precis, pe culoare sunt suficienţi.

Stimaţi colegi,

Vă rog, nu părăsiţi sala, pentru că trebuie să suspendăm lucrările.

Repetăm votul. Secretarii sunt rugaţi să numere cu atenţie.

Deci, art.1, varianta comisiei.

Cine este pentru? 100 de voturi pentru.

Împotrivă? 58 împotrivă.

Abţineri? 10 abţineri.

Cu majoritate de voturi textul art. 1 a fost adoptat.

Deci, 168 de deputaţi prezenţi, scăzând 29 din cvorumul de 172, rezultă 143 cvorumul de lucru.

Da. Vă mulţumesc.

Trecem la art. 2.

Există obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Stimaţi colegi,

Vă rog să rămâneţi în sală, dezbatem o lege importantă şi suntem într-un cvorum rezonabil pe care trebuie să-l păstrăm.

Deci, la art. 2, pentru că avem unele intervenţii ale comisiei, unele modificări ale comisiei, va trebui, totuşi, să luăm pe litere.

Art. 2, lit.a). Obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 2, lit.b), amendat de comisie prin propunerile deputaţilor Oana Manolescu, Ioan Bivolaru, Dan Ioan Popescu, Róbert Ráduly.

Obiecţiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.2 lit.c). Nemodificat.

Domnul deputat Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La 2 c) se acordă o facilitate, prin lege se acordă, "asistenţă tehnică de specialitate sub toate formele din partea Ministerului Turismului şi din partea asociaţiilor profesionale". Consider că impunerea asupra asociaţiilor profesionale de a acorda prin lege facilităţi pensiunilor de turism este o prevedere care excede puţin cadrul legii.

În consecinţă, propun ca să eliminăm şi această obligaţie a asociaţiilor profesionale de a acorda această facilitate pensiunilor, "de a acorda asistenţă tehnică pensiunilor".

Această propunere este susţinută şi de Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Care este atitudinea comisiei? Domnul ministru, mai întâi.

Domnul Birtalan Ákos:

Vă mulţumesc.

Nicidecum nu ne-am gândit să obligăm asociaţiile profesionale să acorde asistenţă tehnică pentru cei care prestează servicii în pensiuni turistice sau agro-turistice. Ne-am gândit că împreună cu dânşii facem această treabă. Deci, atunci, vă fac o propunere şi anume: "asistenţă tehnică de specialitate sub toate formele din partea Ministerului Turismului, împreună cu asociaţiile profesionale".

Domnul Vasile Lupu:

Deci, de aici s-ar înţelege, domnule ministru, că fără asociaţiile profesionale Ministerul Turismului să nu poată acorda asistenţă tehnică.

Da. Comisia?

Domnul Barbu Piţigoi:

Dacă pentru Ministerul Turismului chestiunea devine într-un fel o obligativitate, asociaţiile profesionale pot fi cooptate, dar cooptarea lor se poate face în mod benevol şi nu poate fi impusă prin lege. De aceea, o colaborare ar putea exista, dar numai o colaborare voită, acceptată ca atare şi nu impusă.

Deci, comisia optează pentru înlocuirea cuvântului cu cuvântul "colaborare".

Domnul Vasile Lupu:

Deci, "Ministerul Turismului în colaborare cu asociaţiile profesionale".

Iniţiatorul este de acord? Amendatorul la fel.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art. 2, lit. d) varianta comisiei. Obiecţiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 2, lit. e) se elimină, la propunerea comisiei.

Obiecţiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 2, lit. f) devine, prin renumerotare, după eliminarea lit. e), art. 2, lit. e), cu text nemodificat.

Obiecţiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 2, lit. g) devenită 2 f), amendat de comisie.

Obiecţiuni? Nu sunt.

Supun votului varianta comisiei.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

2 h) vechi devenit 2 g) nou.

Mergem înainte, deci, nici o intervenţie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

2 h) nou, modificarea din comisie.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ráduly Róbert-Kálman:

Domnule preşedinte,

Deja am făcut referire şi la dezbaterile generale asupra acestui aspect. Aş dori să continuăm textul care ne-a fost propus de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci în raportul asupra fondului de promovare şi dezvoltare a turismului în ceea ce priveşte acordarea de credite pe termen mediu, spuneau dânşii, cu dobândă preferenţială egală cu 50% din dobânda pieţei bancare, cu propunerea noastră, şi în acest sens, în acest spirit propun următoarea reformulare a literei noi care se va introduce h), deci, citez, domnule preşedinte: "Acordarea de credite cu dobândă preferenţială, egală cu 50% din dobânda pieţei bancare, pe o perioadă de maxim 10 ani pentru dezvoltarea şi/sau modernizarea capacităţilor de cazare". Şi atât. Restul textului se va elimina.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Iniţiatorul acceptă. Comisia? Domnul deputat Bivolaru, în nume propriu.

Domnul Ioan Bivolaru:

E foarte subtilă această propunere venită acum, pe picior, aş putea să spun şi de care comisia încă nu a luat cunoştinţă.

În cadrul comisiei s-a dezbătut această facilitate de a se acorda aceste credite cu dobândă redusă în care s-a stipulat cu destulă claritate şi cine suportă şi cum se suportă aceste dobânzi subvenţionate. Mă rog, acum se merge pe ideea să fie preferenţiale. Deci, în textul care s-a propus mai înainte este un text care trimite nicăieri - pentru că efectiv nu reclamă nici o obligaţie din partea nimănui. Trebuie să stabilim printr-o lege, la un moment dat, probabil, cine va acorda aceste credite cu dobâzi preferenţiale şi în ce limite şi aşa mai departe, pe când în textul propus de comisie lucrurile sunt destul de clar stabilite.

Deci, nu suntem de acord cu această propunere acum şi nici nu este suficient de bine argumentată.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Ráduly. Deci, rămâneţi la amendamentul propus?

Domnule ministru.

Domnul Birtalan Ákos:

Deci, textul iniţial propus de comisie, în raport, la art. 2, lit. h) este un text bun, mai puţin finalul. Şi la final, şi anume unde se face referire la dobândă se spunea în textul iniţial "50% din nivelul dobânzii de refinanţare a Băncii Naţionale" şi, întrucât, la Comisia de finanţe-buget, la dezbaterea Ordonanţei 8 din 1998 privind fondul pentru turism, de unde, de fapt, va fi subvenţionată această dobândă s-a introdus un text bun - zicem noi - şi anume se face referire acolo la dobânda de pe piaţa bancară, pur şi simplu finalul acestui articol, respectiv, alineat, trebuie să fie modificat. În acest sens, să ne corelăm cu textul din Ordonanţa 8 din 1998, care sperăm să devină lege în termen scurt, şi anume va reprezenta "50% din nivelul dobânzii de pe piaţa bancară".

Domnul Vasile Lupu:

Comisia este de acord cu propunerea iniţiatorului şi amendatorii şi-o însuşesc.

Deci, supun votului dumneavoastră ....

Domnul Barbu Piţigoi (din sală):

De acord cu propunerea iniţială.

Domnul Vasile Lupu:

Poftiţi, domnule vicepreşedinte, nu pe mine trebuie să mă convingeţi!

Aveţi cuvântul.

Domnul Barbu Piţigoi:

Vreau să fac numai o precizare. Ceea ce am spus este corect, finalul este acela pe care l-a enunţat domnul ministru, numai că în începutul acestui articol cuvântul "subvenţionat" trebuie înlocuit cu cuvântul "preferenţial".

Restul textului rămâne ca atare...

Domnul Vasile Lupu:

Deci, onorată comisie şi domnule ministru, puneţi-vă de acord.

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Birtalan Ákos:

Cred că se iveşte o falsă problemă cu "preferenţială" sau cu"subvenţionată" pentru că nu este preferenţială în sensul că pentru unele persoane se dă şi pentru alţii nu. Ca atare, dobânda este preferenţială faţă de dobânda de pe piaţă. Deci, cuvântul "preferenţială" nu trebuie să ne supere pentru că este, de fapt, acelaşi lucru cu "subvenţionată".

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog să daţi citire întregului text, aşa cum îl acceptaţi dumneavoastră.

Domnul Birtalan Ákos:

Deci, eu aş sugera atunci, art. 2, lit.h) să fie formulat în felul următor:"Acordarea de credite cu dobândă preferenţială pe o perioadă de maxim 10 ani pentru dezvoltarea şi/sau modernizarea capacităţilor de cazare. Dobânda suportată de beneficiarii creditelor va reprezenta 50% din nivelul dobânzii de pe piaţa bancară".

Domnul Vasile Lupu:

Comisia acceptă? La vot.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? 4 abţineri.

Text adoptat.

Supun votului dumneavoastră art. 2 integral.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Text adoptat.

Trecem la art. 3, poz. 12 din raport. Alin. 1. Comisia vine cu o propunere de modificare.

Iniţiatorul? Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Birtalan Ákos:

Parţial suntem de acord cu amendamentul comisiei, dar limitând capacitatea pensiunilor turistice şi agro-turistice la maxim 30 de locuri, cred că nu este bine.

Această cifră trebuie să fie ridicată, după socotelile noastre, la 50, minimum la 50. Ori rămânem pe textul iniţial al Ordonanţei unde am definit pensiunile turistice cu o capacitate de cazare de până la 20 de camere, pentru că socoteam, înmulţit cu 2 locuri în fiecare cameră sau cu 3, circa 50-60 de locuri, ori mergem pe varianta propusă de comisie - până la... totalizând maxim 30 de locuri, scriem "totalizând maxim 50 de locuri".

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Piţigoi, din partea comisiei şi vă rog să daţi citire textului final aşa cum îl acceptaţi.

Domnul Barbu Piţigori:

Domnule preşedinte,

Comisia rămâne pe textul pe care va fost prezentat şi care a fost dezbătut în cadrul comisiei pentru că stabilirea unor limite de cazare pentru pensiuni spre a le deosebi de structurile industriei hoteliere, în limita optimă pentru mediul rural. Deci, noi considerăm că limita maximă de 30 de locuri este cea care trebuie să definească turismul rural. Rămânem pe textul comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Atunci varianta comisiei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Text adoptat.

Trecem la art. 3, alin. 2. Există comentarii? Nu.

Supunem votului dumneavoastră varianta comisiei.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 3. Comentarii?

Domnul Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Există un dezacord. Este vorba de o greşeală de dactilografiere. Textul care urmează, prevăzut la art. 1, "deţinătoare de pensiuni turistice" nu "deţinătoare de pensiunilor..."

Deci, trebuie....

Domnul Vasile Lupu:

Da. E o greşeală de dactilografie.

Stimaţi colegi,

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Textul art. 3, integral.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 4, nemodificat la comisie.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 5, eliminat, în raportul comisiei. Sunt comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la art. 5, alin. 1), modificat de comisie.

Domnul Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Textele de lege nu se redactează la forma negativă. De aceea, v-aş propune ca în locul sintagmei "sunt obligate să nu-şi schimbe", "sunt obligate să-şi menţină obiectul de activitate şi clasificarea pensiunilor..." şi curge în continuare.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Amendamentul cred că este acceptat.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 5, alin. 2. Obiecţiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 5 integral.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Doamnelor şi domnilor,

Am plăcerea să vă anunţ că la lucrările noastre asistă din acest moment domnul Jean Pol Poncelet - ministrul Apărării Naţionale al Belgiei, însoţit de o delegaţie militară, care efectuează o vizită oficială în România la invitaţia ministrului Apărării Naţionale, domnul Constantin Dudu-Ionescu. (Aplauze).

Să-i salutăm şi să le dorim un sejur cât mai rodnic.

Reluăm lucrările noastre.

Suntem la art. 6, poz. 19 din raport. Există comentarii din sală? Nu.

Domnul Ráduly.

Domnul Ráduly Róbert-Kálman:

Domnule preşedinte,

Foarte scurt, doar ca să fim în acel spirit cu care am votat textul anterior, în loc de "cu dobândă subvenţionată", să avem "cu dobândă preferenţială", textul rămânând acelaşi.

Mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Deci, corelarea cu textul anterior. În loc de "subvenţionată", "preferenţială".

Toată lumea de acord.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă ocupaţi locurile în bănci şi să păstrăm liniştea în sală!

Art. 6 din textul iniţiatorului, devine art. 7, nemodificat în raportul comisiei pentru că art. 6 a fost un text nou introdus.

Obiecţiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 7 devine art. 8. Comisia păstrează textul iniţiatorului.

Alte intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Supun votului dumneavoastră textul integral al legii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Domnul ministru, din partea iniţiatorului, cere cuvântul.

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Acsinte Gaspar:

Dumneavoastră aţi supus la vot ordonanţa. Acum trebuie să supuneţi articolul din lege, prin care se aprobă ordonanţa cu următoarele modificări, astfel cum au fost aduse.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat,

Am supus proiectul de lege integral. Îl mai supun o dată votului dumneavoastră.

Vă supun votului dumneavoastră articolul unic de adoptare a ordonanţei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Birtalan Ákos:

Cu o singură frază vă mai reţin atenţia, să vă mulţumesc nu pentru izul de protocol, dar totuşi contează ca o astfel de lege să treacă în Parlamentul României, într-o Cameră, cu unanimitate de voturi.

Vă invităm să fiţi beneficiarii serviciilor turistice din pensiunile agroturistice.

Mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Nu în timpul sesiunii parlamentare!

Doamnelor şi domnilor,

Trecem la pct. 2 de pe ordinea de zi. Avem propunerea legislativă privind organizarea comunei Barcani şi înfiinţarea comunei Valea Mare.

Există raport de respingere. Senatul a respins această iniţiativă legislativă şi, potrivit procedurilor constituţionale, regulamentare, s-a întors la Cameră.

Domnul preşedinte al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului are cuvântul.

Domnul Ion Cârstoiu:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Acest proiect de lege a fost dezbătut de noi şi aprobat. Deşi comisia noastră, încă de atunci, a solicitat respingerea, respingere care, în urma analizei efectuate de noi, se menţine şi pentru această dezbatere. Precizez că acest motiv de respingere îl constituie totuşi ceea ce noi am discutat şi discutăm de mult timp. Pentru reîmpărţirea teritorial-administrativă a ţării avem nevoie de o serie de documente, conform Constituţiei, şi unul dintre acestea este acea Lege a Referendumului care se află în momentul de faţă în Parlament.

Aş relua toate acele discuţii de data trecută. Nu contest oportunitatea acestei înfiinţări de localitate, însă v-aş supune atenţiei dumneavoastră o serie de lucruri, şi anume mandatul primarului care este ...

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat,

Vă întrerupt pentru o clipă.

Stimaţi colegi, la orele 11,00 avem a ne pronunţa prin vot asupra a 4 legi. Nu părăsiţi sala!

Aveţi cuvântul.

Domnul Ion Cârstoiu:

Deci, în final, comisia propune respingerea proiectului de lege.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul deputat Munteanu, vicepreşedinte al Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi mediu.

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Suntem în faţa unei situaţii, să zicem, paradoxale, pentru că pornind de la dorinţa locuitorilor acestui sat - Valea Mare - care face parte din comuna Barcani, noi, în toamna anului precedent, am fost de acord cu această propunere legislativă. Este foarte adevărat însă că se încălca o prevedere expresă din Legea 69, a administraţiei publice locale, care, pe bună dreptate, solicită ca atunci când e vorba de reorganizara teritoriului unei localităţi, aceasta să se facă numai cu acceptul formal al locuitorilor, prin referendum.

Suntem lipsiţi de acest instrument juridic care, în sfârşit, este în dezbaterea Parlamentului, a trecut prin Comisia pentru administraţie publică unde a fost solicitat numai aviz şi se găseşte la Comisia juridică a Camerei noastre. Sigur, de aici decurge necesitatea ca să se grăbească Parlamentul pentru a putea fi promulgat acest act legislativ.

Din informaţiile primite însă de la locuitorii acestui sat, rezultă că ei ar fi de acord ca să se despartă de Barcani, dar nu putem să trecem peste acest impediment al prevederilor legale. Sigur, aici mai intervine şi o informare pe care Guvernul ne-a transmis-o şi prin care suntem înştiinţaţi că în vederile Guvernului se află un proiect de lege mai amplu, care pornind de la diverse sugestii făcute de autorităţile administraţiei publice locale are în vedere reînfiinţarea mai multor comune, trecerea unor localităţi de la un rang la altul şi aşa mai departe.

Rezultă a doua necesitate, să solicităm Guvernului ca să înainteze cât mai repede Parlamentului acest proiect de lege pentru ca, în acest fel, într-o manieră unitară, cu prevederea mijloacelor financiare absolut necesare pentru funcţionarea unor noi autorităţi ale administraţiei publice locale, să se poată face de o manieră cuprinzătoare această reorganizarea administrativ-teritorială.

Am ţinut să vă aduc la cunoştinţă aceste date, amintindu-vă mai ales faptul că, cu câteva luni în urmă, Camera noastră a fost de acord cu această propunere legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare la dezbaterile generale solicită cuvântul domnul deputat Ţurlea - din partea Grupului parlamentar PUNR.

Am zis bine, domnule deputat?

Domnul Petre Ţurlea:

Domnule preşedinte,

Dumneavoastră mereu ziceţi bine, mai trebuie adăugat ceva: sunt chiar iniţiatorul acestui proiect de lege. Aşa s-a întâmplat, să fiu singurul deputat român din judeţul Covasna. De aceea prezint eu acest proiect.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

S-au adus aici, de către reprezentanţii comisiei, mai multe elemente de opoziţie la acest proiect de lege, printre care inexistenţa Legii referendumului. Ea nu există, deşi a fost prevăzută de mult, încă din 1991. S-ar putea, tot amânând aşa nişte legi cum este aceasta a referendumului, să nu mai ajungem la reorganizarea normală administrativ-teritorială nici în anul 2010. Ce facem? Aşteptăm până când se va realiza acest proiect de lege?

Apoi, proiectul de lege al Guvernului privind reînfiinţarea unor comune, a fost anunţat încă de prin 1996. Eu am aflat întrebând, informându-mă de la Guvern, că în următorii 2 ani cel mai probabil nu va fi înaintat acest proiect de lege Parlamentului.

În legătură cu acoperirea acelei legi privitoare la referendum. Consultarea populaţiei din Valea Mare s-a făcut şi sută la sută au fost pentru reînfiinţarea acestei comune.

Iată, doamnelor şi domnilor colegi, câteva elemente pe care vă rog să le aveţi în seamă atunci când veţi vota pentru sau contra acestui proiect de lege:

1. Localitatea Valea Mare este o foarte veche localitate românească din Covasna, documentele atestând-o din secolul XVII. Vă daţi seama pentru o localitate de munte, atestarea din secolul XVII şi biserică din piatră de la începutul secolului XVIII este o realizare cu totul deosebită. Deci, comunitatea a fost stabilă şi numeroasă încă de foarte mult timp.

2. Până în 1968 a fost comună, deci a avut statutul de comună, şi a făcut parte din acele comune abuziv desfiinţate de fostul regim comunist. Parlamentul României, care îşi propune să înlăture aceste acţiuni samavolnice ale fostului regim comunist, nu cred că nu va fi de acord cu înlăturarea şi acestei măsuri luate împotriva fostei comune Valea Mare.

3. Are un număr mare de locuitori, oamenii sunt extrem de harnici, nişte munteni foarte harnici şi sunt foarte buni patrioţi. Proporţia românilor este de 96%. Este o raritate, este una dintre foarte puţinele localităţi din Covasna şi Harghita în care sunt 96% români. Are o economie agrară dezvoltată.

5. Din Valea Mare, deci din această localitate, până în centul actualei comune Barcani, de care ea aparţine, sunt 16 km. În zona de munte, vă daţi seama că aproape 3 luni pe an acei locuitori din Valea Mare sunt pe deplin izolaţi de centrul administrativ al comunei. Imposibil să se ajungă 16 km peste munţi până în centrul comunei.

6. Revenirea la statutul de comună nu este îndreptată împotriva nimănui. Aveţi în documentarul pe care vi l-am înaintat accepţiunea nu numai a locuitorilor din Valea Mare, dar şi a celor din comuna Barcani şi a primarului comunei Barcani.

7. Toate partidele româneşti din acest judeţ - şi cele din arcul guvernamental şi cele din opoziţie - susţin acest proiect de lege. Îl aveţi aici pe domnul secretar de stat Clinciu, care este preşedintele Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat din judeţul Covasna şi care poate să vă confirme acest lucru, faptul că toate partidele româneşti de acolo, trecând peste diferendele lor de partid, susţin acest lucru pentru că este în beneficiul populaţiei de acolo. Şi, într-o paranteză, trebuie să vă spun că, din fericire, în judeţul Covasna majoritatea partidelor româneşti de acolo au înţeles că românii fiind aşa de puţini, între noi, acolo, între aceste partide de acolo nu trebuie să existe diferende politice, ci trebuie să luptăm cu toţii pentru rezolvarea unor probleme vizând îmbunătăţirea situaţiei acestui mic grup de români care mai există în Covasna.

Este un exemplu care ar trebui urmat de partidele româneşti la nivelul întregii ţări.

8. Aprobarea proiectului ar confirma - aşa cum vi s-a spus, deja, aici - o aprobare a Camerei Deputaţilor dată în octombrie 1997. Este imposibil, cred eu, de motivat cum aceeaşi Cameră şi-a schimbat radical părerea în decurs doar de câteva luni. Deci, chiar domniile voastre, cu mărinimie şi înţelegând situaţia reală aţi aprobat în octombrie 1997 acest proiect de lege.

În sfârşit, vreau să vă spun, doamnelor şi domnilor colegi, că aprobarea proiectului ar salva o comunitate românească, una din foarte puţinele comunităţi româneşti din judeţul Covasna.

Trebuie să vă gândiţi şi să începeţi judecata domniilor voastre cu acest lucru: românii din Covasna şi Harghita sunt pe cale de dispariţie. Dacă nu facem nişte fapte concrete pentru a-i salva, printre aceste fapte concrete fiind şi acceptarea acestui proiect de lege, nu vom merita să fim recunoscuţi în istoria acestei ţări.

Mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulţumim. Alte intervenţii? Nu sunt.

Doamnelor şi domnilor,

Potrivit procedurii regulamentare supunem votului dumneavoastră raportul comisiei, raport de repingere.

Cine este pentru? Deci, vă rog exprimaţi-vă clar votul.

Voturi împotrivă? Număraţi! 36 de voturi pentru.

Împotrivă? 103 voturi împotrivă.

Abţineri? 18 abţineri.

Deci, stimaţi colegi, trecem la dezbaterea proiectului de Lege încă o dată.

Vă reamintesc că, în Camera Deputaţilor, acest text a mai fost votat odată.

Deci, la art. 1, sunt obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abţineri? 4 abţineri.

Text adoptat.

Art. 2. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Text adoptat.

Art. 3.

Voturi pentru?

Împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abţineri? 4 abţineri.

Text adoptat.

Stimaţi colegi,

Legea în ansamblu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 11 voturi împotrivă.

Abţineri? 11 abţineri.

Deci, fiind prezenţi 175 în sală, cu 153 de voturi pentru, 11 împotrivă şi 11 abţineri, textul a fost readoptat. (Aplauze).

Domnul deputat Márton Árpad, o declaraţie.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Da, în legătură cu acest vot.

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog linişte!

Domnul Márton Árpád Francisc:

Mă bucură foarte mult că acest plen a votat ca dorinţa unei comunităţi locale să devină aevea.

Eu doresc, însă, şi sper că acest plen cunoaşte prevederile constituţionale de nediscriminare, ca de acum încolo, orice comunitate va veni cu aceeaşi dorinţă va primi votul favorabil al dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Vă rog luaţi loc în bănci şi să trecem la voturile programate pentru astăzi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 35/1998 pentru modificarea anexei nr. 1 şi anexei nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor şi al altor taxe indirecte.

Cine este pentru? Vă rog număraţi. Număraţi mai repede, vă rog, că avem un coleg care stă cu mâna sus şi cu cealaltă pe uşă! S-a supărat şi a plecat. Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Au mai intrat 7 colegi în sală. Vă rog să vă exprimaţi voturile.

Stimaţi colegi,

Reluăm votul pentru că nu suntem în cvorum.

În partea stânga - este observaţia domnului secretar Mitrea - nu au votat toţi colegii. Luaţi loc în bănci şi repetăm votul!

Deci, voturi pentru? 213 voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri? 5 abţineri.

Cu majoritate de voturi pentru, nici un vot împotrivă şi 5 abţineri, textul legii a fost adoptat.

Stimaţi colegi,

Urmează proiectul de Lege pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 48/1994 privind modificarea unor taxe pentru folosirea drumurilor publice şi pentru unele prestări de servicii în porturi şi aeroporturi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu unanimitate de voturi, în condiţiile cvorumului anunţat anterior, textul a fost adoptat.

Urmează proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 92/1997 privind stimularea investiţiilor directe.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 210 voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 1 abţinere textul de lege a fost adoptat.

Urmează propunerea legislativă privind proclamarea "Zilei drapelului naţional".

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc pentru această colaborare excelentă rugându-vă să nu părăsiţi sala pentru că urmează proiecte de legi foarte importante.

La pct. 3 pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind staţiunile balneo-climatice în România şi asistenţa medicală balneară.

Din partea Guvernului, domnul Clinciu.

Vă rog nu părăsiţi sala! Luaţi loc în bănci!

Domnul Eugen Clinciu (secretar de stat - ministrul pentru relaţiile cu Parlamentul):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Guvernul solicită retrimiterea acestui proiect de lege la comisie, urmând ca într-un termen de 10 zile Guvernul să formuleze un punct de vedere unitar, pe baza observaţiilor primite de la organismele şi ministerele implicate în acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Sunteţi de acord să-l trimitem la comisie?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

7 voturi împotrivă, 3 abţineri.

Stimaţi colegi,

Avem o obiecţiune la un vot dat anterior, vot care s-a exprimat ca pentru o lege ordinară, dar care este o lege organică.

Domnul deputat Gaspar are cuvântul.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Potrivit art. 72 alin. 3 lit. o) din Constituţie, "organizarea administraţiei locale a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală, face parte din categoria legilor organice".

V-aş ruga să se refacă votul pentru a ne conforma dispoziţiilor Constituţiei.

Domnul Vasile Lupu:

Da, întru totul de acord. Comisia nu a sesizat acest aspect şi nouă ne-a scăpat.

Deci, stimaţi colegi, supunem din nou votului proiectul de Lege privind reorganizarea comunei Barcani şi înfiinţarea comunei Valea Mare.

Cine este pentru? Număraţi, vă rog!

175 de voturi pentru.

Împotrivă? 17 voturi împotrivă. Mulţumesc.

Abţineri? 12 abţineri.

Deci, cu 175 de voturi pentru, 17 împotrivă, 12 abţineri propunerea legislativă privind comunei Barcani şi înfiinţarea comunei Valea Mare a fost adoptată.

Trecem la pct. 4 de pe ordinea de zi. Nu părăsiţi sala, vă rog.

Urmează proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 31/1998 pentru aprobarea scutirii de plata taxei pe valoarea adăugată la unele produse şi echipamente importate pentru înzestrarea Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe şi industriei de apărare.

Din partea iniţiatorului, doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă rog, ocupaţi-vă locurile în bănci!

Domnul Aurel Victor Nemeş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sunt colonelul Nemeş, directorul comercial al Regiei Autonome Romtehnica, de resortul Ministerului Apărării Naţionale.

Vreau să vă prezint câteva idei care duc la necesitatea emiterii acestei hotărâri de Guvern.

Având în vedere necesitatea înzestrării instituţiilor menţionate cu materiale, piese de schimb, componente, echipamente şi aparatură, în conformitate cu standardele de vârf în domeniu, prin planul de dotare din anii 1994 şi 1997, s-au încheiat contracte de import care urmează să fie livrate în anul 1998, într-o valoare totală de 2.223 de miliarde de lei.

Plata taxei pe valoare adăugată care trebuie efectuată de aceste instituţii se face...

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Nu părăsiţi sala!

Domnul Aurel Victor Nemeş:

... se face din alocaţiile bugetare, care nu reprezintă o valoare adăugată.

Scutirea solicitată prin această lege nu ar greva pe ansamblu realizarea venitului bugetului de stat din încasarea taxei pe valoarea adăugată, deoarece aceasta, în cazul acestor instituţii, este finanţată tot de la buget, în schimb, ar permite realizarea de economii din alocaţiile bugetare, în contextul unui buget de austeritate, pe care instituţiile menţionate să le utilizeze nemijlocit în scopul înzestrării.

În hotărârea de Guvern se precizează că agenţii economici care urmează să efectueze aceste importuri sunt Regia Autonomă ROMTEHNICA şi Regia Autonomă ARSENALUL ARMATEI.

Vă adresez rugămintea, şi pe această cale, de a aproba această hotărâre.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Din partea comisiei?

Domnul Traian Decebal Remeş:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Comisia noastră susţine, aşa cum am prezentat şi în raport, votarea, în forma prezentată, a proiectului de lege.

Domnul Vasile Lupu:

În cadrul dezbaterilor generale, doreşte cineva să ia cuvântul?

Aveţi cuvântul.

Domnul Marcu Tudor:

Vreau să susţin şi eu, din punct de vedere al Comisiei militare, pentru apărarea ordinii publice şi siguranţă naţională, necesitatea aprobării de către dumneavoastră a acestei ordonanţe, deoarece ea este foarte importantă, pentru cele 2.232 de miliarde de lei, angajate deja prin contractele anterioare, aflate în derulare cu diferiţi parteneri străini şi interni, pentru înzestrarea celor cinci..., patru, de fapt, structuri: Ministerul Apărării Naţionale, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul Român de Informaţii şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

Pentru derularea acestor contracte, este foarte importantă aprobarea dumneavoastră.

Comisia militară a fost în unanimitate de acord.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Cred că putem trece la vot.

Titlul ordonanţei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 1.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 2.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul unic.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Legea în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Doamnelor şi domnilor,

Urmează pct. 5 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/1998 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată.

Dacă din partea iniţiatorului, doreşte cineva să ia cuvâtul?

Domnul ministru Ruşanu.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

De această ordonanţă privind majorarea taxei pe valoarea adăugată, am discutat foarte mult, atât în comisii, cât şi în întreaga mass-medie. Până la apariţia proiectului de Lege a bugetului, consider că a fost cea mai dezbătută şi cea mai mediatizată ordonanţă.

Evident că nici un proiect de lege nu este agreat şi este foarte greu de susţinut, în clipa în care vine cu o creştere a fiscalităţii, cu o majorare a impozitelor şi taxelor, indiferent cine vine cu această propunere.

Este foarte uşor să combaţi o creştere de fiscalitate, o majorare de impozit. Argumentele, chiar şi pentru mine, sunt mai multe pentru combaterea acestei ordonanţe, decât pentru susţinere, însă eu v-aş ruga să nu priviţi şi să nu analizaţi singular acest proiect de ordonanţă, ci să analizaţi, în clipa în care veţi vota pentru sau contra acestei ordonanţe, întregul pachet de măsuri legislative care s-au luat în această perioadă, şi mă refer aici la Ordonanţa privind amortizarea accelerată, Ordonanţa privind diminuarea impozitului pe salarii, facilitatea acordată privind plata impozitului pe profit la 3 luni de zile şi, de asemenea, facilitatea acordată privind deductibilitatea integrală a cheltuielilor de reclamă şi publicitate.

Pentru echilibrarea bugetului, în clipa în care am acordat aceste facilităţi, trebuie neapărat să compensăm golul de venituri cu o creştere de fiscalitate în partea cealaltă.

Deci, rugămintea este, ca în clipa în care veţi vota pentru sau contra acestei ordonanţe, să vă gândiţi la ansamblul pachetului de măsuri care s-au luat de către Executiv.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulţumesc.

Din partea comisiei, are cuvântul domnul deputat Traian Decebal Remeş.

Domnul Traian Decebal Remeş:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Comisia noastră propune să fie votat proiectul de lege, cu amendamentele aduse în cadrul comisiei.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulţumesc. (Se face apel sonor).

La dezbaterile generale...

Da. Aveţi cuvântul, domnule deputat, din partea P.D.S.R.-ului.

Alte grupuri parlamentare, dacă-şi desemnează oratorii, sunt rugate s-o facă în timp util.

Domnul Florian Bercea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dezbatem un proiect de lege foarte important prin prisma implicaţiilor pe care îl are în ceea ce priveşte situaţia, atât pe plan economic, cât şi social, existentă în România, în prezent.

După cum aţi remarcat şi din intervenţia domnului secretar de stat Ruşanu, acest proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă cu privire la unele modificări aduse taxei pe valoare adăugată, spun dumnealor, ar trebui privit în contextul în care are loc o mutare a centrului de greutate de la impozitele directe către impozitele indirecte. Până aici, toate bune şi frumoase.

De aici încolo, însă, încep, după părerea noastră, nişte probleme, nişte implicaţii asupra cărora trebuie să stăruim. De ce anume? Impozitele indirecte pentru anul 1998, comparativ cu execuţia, e-adevărat, preliminată, din anul 1997, vor cunoaşte o creştere a ponderii lor în produsul intern brut, cu 2,49 puncte procentuale. Impozitele directe, respectiv impozitul pe profit şi pe salarii, în primul rând, vor cunoaşte o scădere, tot aşa, ca pondere în produsul intern brut, cu 1,73 puncte procentuale. Deci, creşterea pe care este prevăzută să o cunoască impozitele indirecte este mai mare decât scăderea prevăzută la impozitele directe. Acesta este un aspect.

Cine anume beneficiază de reducerile la impozitul pe profit şi la impozitul pe salarii? Nu trebuie prea mult insistat asupra acestui aspect, pentru că datele problemei sunt cunoscute.

Interesează, în mod deosebit, ce se întâmplă cu majorarea impozitelor indirecte, în speţă, a taxei pe valoarea adăugată şi a accizelor.

De reducerea impozitului pe salariu beneficiază salariaţii, care sunt în număr de 5,1 milioane, cu reduceri mai mari sau mai mici, în funcţie de scara de impunere, scara de impozit şi toate celelalte probleme - reducerea cotei maxime de la 60 la 45 şi aşa mai departe.

Impozitul pe profit a fost redus în ideea de a crea condiţii agenţilor economici pentru impulsionarea procesului investiţional. Aceasta din punct de vedere teoretic. Din punct de vedere practic, vom constata la urmă ce se întâmplă, dacă realmente profitul respectiv a fost folosit pentru investiţii sau nu, că, altfel, toată povestea poată fi pusă sub semnul întrebării...

În ceea ce priveşte impactul pe care-l are majorarea taxei pe valoare adăugată, această taxă pe valoare adăugată este suportată, practic, de către toţi cei care cumpără produsele care sunt supuse impozitării.

Sigur, gama produselor şi a serviciilor supuse impozitării este foarte largă. Pe noi ne interesează, în mod deosebit, impactul social pe care-l are majorarea taxei pe valoare adăugată. Ce se întâmplă cu limita de suportabilitate ? Cu faptul că am ajuns în situaţia, deloc de apreciat, dar este reală, că numărul pensionarilor devansează numărul salariaţilor cu aproximativ 500.000 de oameni, sunt 5,6 milioane de pensionari faţă de numai 5,1 milioane de salariaţi.

Toţi pensionarii, ca de altfel întreaga populaţie, de peste 22 de milioane de locuitori, apar în postura de consumatori, că nu se poate altfel.

Impozitele indirecte, în categoria cărora se înscrie şi taxa pe valoarea adăugată, prezintă o serie întreagă de inconveniente. Nu este nici o noutate că ele sunt cele mai inechitabile, pentru că, indiferent de mărimea venitului pe care-l realizezi, la aceeaşi cantitate de produse cumpărate, suporţi acelaşi impozit.

Problema este că, prin această ordonanţă, care face obiectul acestui proiect de lege, a fost majorată cota de TVA tocmai, sau şi la poduse de strictă necesitate, care fac obiectul consumului zilnic: 22% la paste făinoase, la biscuiţi, la griş, la orez şi aşa mai departe. Ştim şi noi ce pondere ocupă acestea în consumul populaţiei. De asemenea, 22% şi la legume proaspete şi la cele care sunt conservate.

Încercările noastre de a limita nivelul cotei la TVA, cel puţin la produsele pe care le-am nominalizat, nu au avut câştig de cauză în cadrul comisiei.

Noi înţelegem preocuparea Guvernului pentru a găsi resurse, datorită căderii care s-a înregistrat în anul 1997 în ceea ce priveşte produsul intern brut, rata inflaţiei, scăderea volumului de investiţii la totalul economiei cu 20% în 1997, faţă de 1996, dar un lucru este, cred, extrem de important: pe lângă reformă, oamenii mai trebuie să şi trăiască. Deci, care este limita suportabilităţii pentru cei care au venituri modeste: 200.000 sau 300.000 de lei şi aşa mai departe? Ce pondere ocupă aceştia în totalul populaţiei, dacă vreţi, în totalul consumatorilor?

Făcând toate aceste calcule, ajungem la concluzia, greu de combătut, de altfel, că pentru un segment foarte important al populaţiei, care, procentual vorbind, reprezintă majoritatea, actuala majorare a taxei pe valoarea adăugată devine insuportabilă.

Pentru toate aceste considerente, pentru faptul că propunerile şi susţinerile noastre în cadrul comisiei nu şi-au găsit înţelegerea necesară, Grupul parlamentar al P.D.S.R. va vota împotriva proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de modificare a taxei pe valoarea adăugată.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă din partea altor grupuri parlamentare există intervenţii? Nu mai sunt.

Stimaţi colegi,

Trecem la dezbaterea conţinutului ordonanţei.

*

(În continuare, conducerea lucrărilor şedinţei este preluată de domnul vicepreşedinte Andrei Ioan Chiliman.)

*

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Începem cu titlul legii. Dacă sunt intervenţii la titlul legii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Vă rog, refacem voturile pentru ca să numărăm, să vedem şi ce cvorum de lucru avem. Vă rog.

Voturi pentru? Repet. Număraţi. Sunt 109 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Şi vă rog, ţineţi mâinile sus, ca să putem să numărăm ca lumea. Vă mulţumesc.

Abţineri?

Deci, titlul legii a fost adoptat cu 109 voturi pentru, 38 voturi împotrivă şi o abţinere, cvorumul de lucru este de 143.

Trecem la titlul ordonanţei. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă rog frumos, ţineţi mâinile sus, pentru că... Da. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Vă rog...

Au fost 112 voturi pentru, 36 voturi contra şi o abţinere.

Articolul I, preambul. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Sunt 115 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Şi vă rog, ţineţi mâinile sus, ca să putem să numărăm. Sunt 37 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

A fost adoptat preambulul.

La art. I, pct. 1, referitor la art. 6 lit. A c) nr.crt. 1 din raportul comisiei. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Da. Mă scuzaţi. Revenim.

Iniţiatorul doreşte să ia cuvântul.

Domnul secretar de stat Ruşanu.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Deci, dacă-mi permiteţi, din partea iniţiatorului, sintagma: "...indiferent de modul de exercitare a profesiei...", am ruga să fie fără: "...indiferent de modul de exercitare...", pentru că atunci asocierea între un profesionist autorizat şi o societate comercială, ar conduce la scutirea de TVA a activităţii desfăşurată în acea asociere. Deci, fără "...indiferent de modul de exercitare a profesiei".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia?

Domnul Traian Decebal Remeş:

Comisia cere să se rămână la formularea noastră, pentru că, noi înţelegem numai: liber-profesioniştii autorizaţi, indiferent de modul de asociere, numai ei, nu şi persoane juridice. Nu poate să apară: "liber-profesionişti autorizaţi, indiferent de modul de exercitare a profesiei", o asociere cu o persoană juridică.

Nu se poate înţelege de aici aşa ceva, sub nici o formă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos să vă ocupaţi locurile.

Vă supun spre aprobare nr.crt. 1 din raportul comisiei.

Voturi pentru? Vă rog să nu părăsiţi sala de şedinţe. 117 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Sunt 42 voturi împotrivă.

Abţineri? Abţineri nu sunt.

A fost adoptat.

Punctul 2. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Deci, voturi pentru au fost 117, voturi contra 43 şi nici o abţinere.

A fost adoptat.

Punctul 3. Dacă sunt intervenţii? Nr.crt. 2 din raportul comisiei.

Domnul deputat Ana. Vă rog.

Domnul Gheorghe Ana (HD):

La pct. 2 din raportul comisiei noastre, domniile voastre constată că se solicită introducerea unui nou punct, 6. Foarte lapidar, în raport arătăm "Pâine".

Colegii trebuie să înţeleagă că prin propunerea comisiei ne referim la faptul că acest aliment de bază al românului - pâinea, se doreşte a rămâne produs scutit de plata taxei pe valoarea adăugată.

Am făcut această propunere având în vedere un principiu esenţial al aşezării impozitelor, taxelor şi contribuţiilor, principiu care se regăseşte în politica financiară încă de la Adam Smith, şi anume, principiul echităţii sau al dreptăţii financiare în cadrul căreia, întotdeauna, luăm în considerare puterea contributivă a contribuabilului.

Or, stimate colege, stimaţi colegi, distinşi invitaţi, pâinea, ca element nutritiv de bază al poporului român, se adresează alimentaţiei curente atât pentru copii, cât şi pentru adulţi, cât şi pentru cei de vârstă mai înaintată. Se adresează şi celor care - în prezent - au ajuns să aibă salariul lunar de 20.000.000 lei, se adresează şi celor care au - de la societatea noastră - un ajutor social de 200.000 lei.

În condiţiile acestea, găsesc că dumneavoastră, care reprezentaţi toate categoriile economico-sociale, toate păturile sociale, veţi accepta ca acest produs să rămână, în continuare, scutit de taxa pe valoarea adăugată, urmând ca aceasta să fie preluată în amonte de producătorii, atât de materii prime, cât şi de servicii. Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulţumim.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Ruşanu, are cuvântul.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Susţinem, în continuare, menţinerea prevederilor din ordonanţa Guvernului, deoarece trebuie să fim realişti. Preţurile la pâine au fost majorate încă din cursul lunii februarie, neexistând pârghii prin care să se procedeze la reducerea acestora, chiar dacă dumneavoastră veţi aproba ca taxa pe valoarea adăugată să fie zero la acest produs. Trecerea produsului pâine în categoria produselor scutite, cu drept de reducere, ar conduce la nerealizarea, în 1998, a unor venituri bugetare şi, în acelaşi timp, majorarea profitului agenţilor economici care produc acest produs. Pentru că, practic, după o majorare de preţ, niciodată nu o să se realizeze o reducere, odată ce acest preţ a fost asimilat de către populaţie. Deci, practic, la această dată, dacă dumneavoastră aţi aproba reducerea TVA-ului la pâine, preţurile vor rămâne aceleaşi. Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulţumesc.

Domnul deputat Mitrea are cuvântul.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte,

Nu pot fi de acord cu motivaţia domnului secretar de stat. Am atras atenţia de la începutul practicării acestui sistem de ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă, că Guvernul îşi asumă riscul de a pune în practică, prin aceste ordonanţe, anumite instrumente, ca, după aceea, ele să fie modificate de către Parlament.

În momentul în care, domnule ministru, v-aţi asumat acest risc să lucraţi prin ordonanţe de urgenţă, v-aţi asumat şi riscul ca noi să nu fim de acord cu ceea ce dumneavoastră aţi scris în acea ordonanţă de urgenţă. Deci, nu este deloc un motiv serios să nu votăm scutirea de TVA a pâinii faptul că ea s-a aplicat în mod greşit, după părerea noastră, prin ordonanţa dumneavoastră de urgenţă.

Deci, vă propun, stimaţi colegi, să nu fim de acord cu poziţia Guvernului şi să votăm pentru scutirea pâinii de TVA. Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Deci, cele două opinii au fost deja conturate. Comisia susţine varianta Guvernului.

Deci, poziţia comisiei, vă rog.

Domnul Traian Decebal Remeş:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Eu nu pot face altceva decât să trimit la amendamentul nr. 2, votat în comisie, şi să susţin poziţia adoptată acolo prin vot.

Aşa cum v-a explicat domnul deputat Ana, este vorba de scutirea de TVA a produselor prevăzute la articolul respectiv, inclusiv pâinea, prin adăugarea din amendament.

Domnul Vasile Lupu:

Deci, aţi ascultat părerea comisiei, care susţine - în continuare - raportul întocmit, aţi ascultat poziţia Guvernului, urmează să vă pronunţaţi prin vot asupra variantei comisiei.

Cine este pentru? 70 de voturi pentru.

Împotrivă? 78 de voturi împotrivă.

Abţineri? 14 abţineri.

Deci, varianta comisiei nu a trecut.

Varianta iniţiatorului:

Cine este pentru? 111 voturi pentru.

Împotrivă? 50 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Varianta Guvernului a fost votată.

Doamnelor şi domnilor, trecem la poziţia 3 din raport. Domnul preşedinte Remeş.

Domnul Traian Decebal Remeş:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Urmare respingerii amendamentului comisiei de la punctul precedent, acesta de la nr. 3 din raport nu mai este binevenit şi propunem eliminarea lui.

Domnul Vasile Lupu:

Alte comentarii? Nu sunt.

Supunem votului dumneavoastră propunerea de eliminare din partea comisiei.

Cine este pentru? 111 voturi pentru.

Impotrivă? 16 voturi împotrivă.

Cine se abţine? 3 abţineri.

Stimaţi colegi, vă rog să vă exprimaţi votul, pentru că, altfel, ieşim din cvorum.

Deci, încă o dată:

Voturi împotrivă?

111 voturi pentru, 16 împotrivă.

Abţineri? 5 abţineri.

123 de deputaţi şi-au exprimat votul. Rog secretarii să numere deputaţii prezenţi în sală. Deci, 111 în dreapta, 45 în stânga. Este clar că nu s-au exprimat toţi deputaţii prezenţi în sală.

Ca atare, cu majoritate de voturi, textul a fost eliminat.

Pct. 4 - din raport, deci art. 4 din ordonanţă.

Deci, la lit. a), dacă există comentarii? Comisia nu a adus modificări.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 16 voturi împotrivă.

Abţineri?

Stimaţi colegi, aceeaşi situaţie. Număraţi deputaţii prezenţi în sală.

Deci, cu majoritate de voturi pentru, lit. a) - a fost votată.

Lit. b), pct. 4 din raportul comisiei.

Comentarii din sală nu sunt.

Cine este pentru? 111 voturi pentru.

Împotrivă?

Stimaţi colegi, vă rog, în modul cel mai serios, să vă exprimaţi votul, pentru că prevederea regulamentară o avem şi o aplicăm.

46 voturi împotrivă.

Abţineri? Două abţineri.

Deci, lit. b) este votată în varianta comisiei.

Lit. c) din ordonanţă:

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu majoritate de voturi pentru, 46 împotrivă şi 2 abţineri, textul a fost adoptat.

Lit. d).

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Mulţumesc.

Cu majoritate de voturi pentru, 46 de voturi împotrivă şi două abţineri, textul a fost votat.

Lit. e).

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 46 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Text votat.

Lit. f).

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 46 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Textul a fost votat.

La lit. g), varianta comisiei, există comentarii? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 46 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Text adoptat.

Lit. h), varianta comisiei:

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 48 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Text adoptat.

Lit. i) din ordonanţă:

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 48 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Lit. j).

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 48 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu majoritate de voturi pentru, 48 împotrivă şi o abţinere, textul a fost adoptat.

Lit. k).

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 49 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi pentru, 49 împotrivă, textul a fost adoptat.

Lit. l).

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 49 împotrivă.

Abţineri?

Cu majoritate de voturi pentru şi 49 de voturi împotrivă, textul a fost adoptat.

Lit. m).

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 48 împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Lit. n).

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 48 împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Lit. o).

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 48 împotrivă.

Abţineri?

Cu majoritate de voturi pentru, 48 împotrivă, textul a fost adoptat.

Lit. p).

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu majoritate de voturi pentru, 48 împotrivă şi o abţinere, textul a fost adoptat.

Lit. r).

Varianta comisiei, pct. 6 din raport. Domnul Remeş, vă rog.

Domnul Traian Decebal Remeş:

Pct. 2 şi 3 se impune să revenim pe forma iniţial prezentată. Deci, la lit. r), să apară şi "pâine, grâu de consum şi pentru seminţe". Deci, renunţăm la amendamentul nostru.

Domnul Vasile Lupu:

Deci, comisia propune eliminarea pentru a acorda acest articol cu textele votate anterior.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 51 împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Text adoptat.

Art. 4, integral:

Cine este pentru?

Stimaţi colegi, revocăm votul pentru că este introdus un alineat nou, de către comisie, la pct. 7.

Deci, supun votului varianta comisiei, pentru ultimul alineat de la pct. 4:

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 51 împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Acum pct. 4, integral, sunteţi de acord? Da.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 50 împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Text adoptat.

Trecem la pct. 5 din ordonanţă. "Art. 25, lit. d), va avea următorul cuprins", scrie în textul ordonanţei.

La pct. 8 din raport se introduce un text nou.

Comisia, este corect? Da.

Varianta comisiei:

Voturi pentru?

Stimaţi colegi, domnul secretar de stat a cerut cuvântul, iar eu nu am observat în timpul util. Imi cer scuze. Are cuvântul domnul secretar de stat, dar obiecţiunea este că nu stă în banca din faţă, a Guvernului.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Îmi cer scuze.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Este foarte greu să susţin un punct de vedere cu care comisia, în ansamblu, nu a fost de acord şi întreg spectrul politic nu a fost de acord, dar în legătură cu rambursarea în termen de 30 de zile şi, în cazul nerambursării diferenţei de taxă, penalizările pe care să le plătească personalul Ministerului de Finanţe, în aceleaşi condiţii şi în acelaşi cuantum datorat, aş vrea să vă fac următoarea precizare. La această dată, pentru inspectorii din Ministerul de Finanţe, revine un număr foarte mare de agenţi economici, în condiţiile în care 3.000 de posturi sunt vacante în Ministerul de Finanţe. În acelaşi timp, restituiri de TVA, în anii 1994, 1995 şi 1996, s-au făcut fără verificarea temeinică a acelor societăţi şi a realităţii deconturilor de TVA la societăţi fantomă care, după încasarea TVA-ului, au dispărut.

Rugămintea ar fi şi propunerea Ministerul de Finanţe, repet, ca normele privind rambursarea de TVA să fie aprobate, ca şi până acum, prin hotărâre de Guvern, şi nu prin ordonanţă sau prin lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Corâci, mai întâi şi apoi comisia.

Din sală:

A renunţat!

Domnul Vasile Lupu:

A renunţat. Comisia, vă rog.

Domnul Decebal Traian Remeş:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Vom fi înţelegând noi necazurile Ministerului de Finanţe, dar înţelegem că între statul român, o persoană fizică sau juridică, oricare ar fi ea, trebuie să fie raporturi de egalitate.

Actuala reglementare de rambursare a TVA-ului de către Ministerul Finanţelor presupune să se facă decontul de TVA până în a 25-a zi după luna expirată, presupune ca TVA-ul deductibil să fie mai mare 3 luni consecutive, adică 90 de zile, după care Ministerul Finanţelor îşi ia libertatea ca în 30 de zile să facă verificarea şi să procedeze la eventuala rambursare.

Vedeţi bine că în cele 55 de zile de la data aprovizionării, dacă aprovizionarea este în ziua de 1 şi până la 25 a lunii următoare sau în cele 25 de zile, dacă aprovizionarea este în ultima lună, în cele 90 de zile, adică cele 3 luni, în care agentul economic trebuie să aibă TVA-ul pe intrări mai mari decât TVA-ul pe ieşiri, Ministerul Finanţelor, deşi are aparatul, am înţeles, redus, nu face nimic; stă şi aşteaptă. Abia după aceste 90 de zile, într-un termen de 30 de zile, procedează la verificare şi la eventuala rambursare. Dacă socotim media între 55 şi 25, între data aprovizionării şi data decontului, avem 40 de zile. La acestea, mai adăugăm 90, perioada de aşteptare, sunt 130 şi mai adăugăm 30, acelea în care astăzi, cu actuala reglementare, Ministerul Finanţelor face verificarea şi, probabil, trece la rambursare. Avem 160 de zile, în care un agent economic cu capital de stat sau capital privat, indiferent, creditează statul român fără nici un fel de folos.

În ideea în care agentul economic nu-şi plăteşte dările către stat, acest TVA, este supus unor penalizări foarte, foarte apăsătoare şi atunci comisia a venit şi a propus ca exact aceeaşi perioadă, indiferent de mărimea aparatului Ministerului Finanţelor, de 30 de zile, i se lasă la dispoziţie Ministerului Finanţelor să vadă dacă este sau nu de rambursat un TVA, aşa cum pretinde agentul economic, iar în cazul în care Ministerul Finanţelor, din delăsarea oamenilor, din lipsă de oameni, din lipsă de fonduri, indiferent din ce cauză, nu îşi face plata către agentul economic căruia îi datorează, să suporte consecinţele legii pe care a promovat-o şi prin care a cerut penalizarea agentului economic, în ideea în care nu îşi plăteşte datoriile, impozitele, taxele către stat.

Vă rog, domnilor colegi, să înţelegeţi acest raţionament şi să fiţi de acord că între statul român şi o persoană fizică sau juridică din statul român trebuie să punem raporturi de strictă egalitate şi de strict respect. Cine nu îl respectă pe celălalt, indiferent dacă este persoană abstractă, statul român, sau este o persoană identificabilă, fizică sau juridică, să se supună legilor pe care statul, de fapt, le face, prin noi.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi, varianta comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nici un vot împorivă.

Abţineri? O abţinere.

Deci, cu majoritate de voturi pentru şi o abţinere, varianta comisiei a fost adoptată.

Pentru textul nou introdus, la pct.9 din raport, avem o intervenţie a comisiei, pentru lit.b). Deci mai întâi textul ordonanţei. Lit.a) rămâne aşa cum este în textul ordonanţei, domnule preşedinte?

Supun votului lit.a).

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 39 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi pentru, lit.a) a fost adoptată.

Lit.b), în varianta comisiei, dacă nu sunt comentarii, amendament propus de domnul deputat Ana Gheorghe.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.c), text iniţiator.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 41 de voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu majoritate de voturi pentru şi 41 împotrivă, lit.c) a fost votată.

Lit.d), textul iniţiatorului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.d), textul integral.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 41 de voturi împotrivă.

Abţineri?

Text adoptat.

Trecem la art.II.

Obiecţiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă? 41 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Text votat.

Art.III din ordonanţă.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 41.

Abţineri? O abţinere.

Text votat.

Articolul unic al ordonanţei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Ordonanţa nu are articol unic!

(Rumoare în sală)

Domnul Florian Bercea (din sală):

Numai legea are articol unic!

Domnul Vasile Lupu:

Da, mulţumesc.

Reluăm votul. Deci...

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Ordonanţa în ansamblu şi pe urmă legea!

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor şi domnilor,

Proiectul de lege, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 112 voturi pentru.

Împotrivă? 49 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu majoritate de voturi pentru şi 49 împotrivă...

Domnul Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte, vă rog să anunţaţi, din nou, rezultatul votului. O să vă spun că nu aveţi numărul necesar de deputaţi potrivit Constituţiei, ca să supuneţi la vot legea.

Deci au votat pentru câţi?

Domnul Vasile Lupu:

112 pentru.

Domnul Acsinte Gaspar:

Împotrivă?

Domnul Vasile Lupu:

49.

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci fac 161, nu?

Domnul Vasile Lupu:

161.

Domnul Acsinte Gaspar:

Abţineri?

Domnul Vasile Lupu:

Nu sunt.

24 de deputaţi sunt scăzuţi din cvorum.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte, sunt scăzuţi din cvorum, atunci când ne găsim numai în timpul lucrărilor.

Potrivit art.64, Camera adoptă legi în prezenţa majorităţii deputaţilor. Deci dumneavoastră trebuie să aveţi în sală 172, iar din aceştia 172, majoritatea, fiind o lege ordinară, să voteze pentru ea. deci constataţi acest lucru, că legea nu a trecut.

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Rugăm chestorii şi liderii grupurilor parlamentare să invite deputaţii în sală, să-i numere, pentru că unii nu votează. Înţelegem ora aceasta incomodă, pentru vot, pentru unii, dar, altfel, suntem siliţi să recurgem la apelul nominal.

Domnul Viorel Burlacu (din sală):

Votul s-a comis, este gata!

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi, propun să amânăm votul, până la refacerea cvorumului şi să trecem la dezbaterile generale la celelalte proiecte de lege.

De acord?

Domnul Marţian Dan (din sală):

Pauză!

(Rumoare)

Domnul Vasile Lupu:

Deci, după pauză, vom face votul final. În pauză, vă rog să convocaţi grupurile parlamentare şi să avertizaţi deputaţii de posibilitatea apelului nominal sau a votului nominal.

Deci continuăm dezbaterile.

Nu părăsiţi sala, stimaţi colegi!

Trecem la dezbaterile generale la celelalte legi.

Pauza este programată între ora 13 şi 14, atunci o vom face.

Avem Guvernul prezent aici şi vă rog să trecem la alte proiecte de lege, pentru care...

Vă rog să aduceţi listele pentru prezenţă, pentru apel nominal!

Stimaţi colegi,

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.10/1998 pentru modificarea art.8 din Ordonanţa Guvernului nr.38/1995 privind timbrul judiciar.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte să ia cuvântul domnul ministru?

Comisia juridică?

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

O singură frază: este vorba de o modificare succintă, care priveşte doar destinaţia utilizării sumelor obţinute din taxele judiciare de timbru. S-a omis, iniţial, să se precizeze că aceste sume pot fi folosite şi pentru laboratoarele de criminalistică şi pentru plata experţilor externi, care colaborează la redactarea actelor normative.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Comisia a făcut raport de adoptare.

La dezbaterile generale, nu sunt intervenţii.

Stimaţi colegi,

Cine este pentru?

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Supuneţi titlul!

Domnul Vasile Lupu:

Pentru titlul ordonanţei? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul unic, la pct.2 din raport, varianta comisiei.

Cine este pentru?

Domnul Marţian Dan (din sală):

Nu este articol unic! Titlul ordonanţei, după aceea textul ordonanţei!

Domnul Vasile Lupu:

Suntem la textul ordonanţei.

Domnul Marţian Dan (din sală):

Am votat titlul şi pe urmă textul. Nu vă interesează?

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Am adoptat titlul ordonanţei şi trecem la conţinutul ei. Deci, în conţinutul ordonanţei, avem un articol unic, care se referă la art.8 şi comisia, în raport, vine cu o modificare.

De la comisie nu s-a învrednicit nimeni să fie prezent?

Domnul Florian Bercea (din sală):

Nu se poate desfăşura în condiţiile acestea!

Domnul Vasile Lupu:

Deci art.8, textul iniţiatorului. Corect, domnule ministru?

Domnul Florian Bercea (din sală):

Comisia!

Domnul Valeriu Stoica:

Şi eu sunt în comisie!

Domnul Vasile Lupu:

Domnul ministru face parte şi din comisie.

Domnul Florian Bercea (din sală):

Nu este indicat!

(Rumoare)

Domnul Vasile Lupu:

Domnule ministru, vă rog să prezentaţi textul convenit cu comisia.

Domnilor, din Comisia juridică nu este nimeni prezent?

Domnul Valeriu Stoica:

Eu sunt prezent din Comisia juridică, domnule preşedinte!

Domnul Vasile Lupu:

În afară de domnul ministru?

Domnul Valeriu Stoica:

Dacă îmi îngăduiţi să îmbrac şi haina de membru al comisiei...

(Rumoare)

Domnul Vasile Lupu:

Apelul nominal! Deci vă rog aduceţi listele. Mai avem o jumătate de oră şi îl facem.

Este adevărat că majoritatea membrilor Comisiei juridice, făcând parte din Comisia pentru Regulament, printr-o hotărâre a Biroului Camerei Deputaţilor, un proiect de hotărâre supus plenului, au fost scutiţi astăzi de prezenţa la lucrări, pentru a pregăti modificarea Regulamentului Camerei.

Domnul Florian Bercea (din sală):

Mai trebuia să fie şi de sămânţă unul!

Domnul Vasile Lupu:

Deci doar domnul Emil Popescu este scutit, corectează domnul secretar Mitrea.

Deci vă rog listele pentru apel nominal.

De fapt, cu colegii care au mai venit în sală, ar trebui să apelăm doar Comisia juridică.

(Discută cu domnul secretar Miron Tudor Mitrea)

Da, după ultima numărătoare, suntem în cvorum.

Stimaţi colegi,

Cu puţină înţelegere, putem depăşi acest moment critic, doar cu accepţiunea dumneavoastră.

Domnul Florian Bercea (din sală):

Nu mai există în analele istoriei!

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Nu mai există aşa ceva!

Domnul Vasile Lupu:

Deci vom dezbate acest text după-amiază, după pauză. Până atunci, să sperăm că vom reuşi să identificăm Biroul Comisiei juridice şi trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.11/1998 pentru modificarea şi completarea Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Aici comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, reprezentată prin domnul Traian Decebal Remeş. Iniţiatorul este reprezentat, de asemenea, prin însuşi domnul ministru al justiţiei Valeriu Stoica.

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Tot o singură frază. Aceste modificări au fost adoptate pentru a se putea corela prevederile privind taxele judiciare de timbru cu acte normative care au apărut ulterior. Scopul acestor modificări este acela de a asigura scutirea de taxe de timbru, care sunt prevăzute deja în alte acte normative care au apărut ulterior. Aşa fiind, modificările sunt strict tehnice. Vă rog să le adoptaţi.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte Remeş.

Domnul Decebal Traian Remeş:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci vă propune să fie votat proiectul de lege cu amendamentele care au reieşit după discuţia şi votul de la comisie.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Aveţi textul ordonanţei. Trecem la conţinutul ordonanţei.

Titlul ordonanţei. Obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.1.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 2.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 3, varianta comisiei. Obiecţiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 4, varianta comisiei.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Sunt puncte, în cadrul art.I!

Domnul Vasile Lupu:

Dar I cuprinde literele arabe şi îl votăm la urmă.

Deci art.4, varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 5.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 6, varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.7 din ordonanţă, varianta iniţiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 8, varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.I, integral.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Sunt o serie de modificări în raportul comisiei!

Domnul Vasile Lupu:

Da, în raportul comisiei...

Domnul Marţian Dan (din sală):

La poziţia 5!

Domnul Vasile Lupu:

Deci, în raportul comisiei, la poz.5...

Domnule preşedinte al comisiei, vreţi să faceţi precizarea?

Domnul Traian Decebal Remeş:

La comisie, în prezenţa domnului ministru, s-au mai adăugat 2 puncte noi: pct.9, la pct.5 din raport şi pct.10, la pct.6 din raport şi v-aş ruga să le supuneţi, în această ordine la vot şi după aceea întreg articolul.

Domnul Vasile Lupu:

Le supunem, domnule preşedinte.

Deci, pct.9 introdus de comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.10 introdus, de asemenea, de comisie. Aveţi textul în raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Acum votăm art.I.

Stimaţi colegi, aşa raport complicat, nu?

Deci, pct.7 un text adoptat de comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Şi acum deci, avem art.I integral, corect? Da.

Art.I - voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În textul iniţiatorului avem şi art.II pe care a intervenit comisia? Nu.

Deci, varianta iniţiatorului art. II.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Cu majoritate de voturi pentru, 1 vot împotrivă şi nici o abţinere, textul a fost adoptat.

Mai întâi ordonanţa în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul legii.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul unic, cu modificările de tehnică legislativă necesare.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

"Se aprobă ordonanţa cu următoarele modificări..."

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi, votul final îl programăm după pauză.

Deci Ordonanţa 12 privind taxele pentru activitatea notarială. Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul?

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

De această dată, două fraze vreau să vă spun. Prima frază: în această materie, reglementarea era foarte veche, din 1955, se impune o modernizare a acestei reglementări. A doua frază: era nevoie să se coreleze cuantumul taxelor de timbru cu situaţia actuală, mai ales datorită ratei inflaţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Florian Bercea (din bancă):

Va scădea rata inflaţiei.

Domnul Vasile Lupu:

Comisia de acord, susţine raportul întocmit.

Domnul Traian Decebal Remeş:

Comisia vă roagă să votaţi cu amendamentele propuse de noi.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc. Titlul ordonanţei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.1, comisia nu a intervenit. Deci, textul iniţiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.2, textul iniţiatorului. Comentarii nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abţineri?

Text adoptat cu majoritate de avoturi.

Art.3 suferă modificări la alin.2 alin.1. Rămâne cel din ordonanţă din textul iniţiatorului. Supun votului dumneavoastră alin.1.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu majoritate de voturi pentru şi 2 voturi împotrivă, alin.1 a fost adoptat.

Alin.2, varianta comisiei, pct.1 din raport.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? 2 abţineri.

Unanimitate.

Art.3 integral. Voturi pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu majoritate de voturi pentru şi 2 abţineri, art.3 a fost adoptat.

Art.4 la alin.1, pct.2 din raport. Comentarii? Nu sunt. Varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi pentru şi 2 voturi împotrivă, alin.1 a fost adoptat.

Stimaţi colegi, îngăduiţi-mi ca alin.2 şi 3 din ordonanţă să le supun votului, dacă nu sunt comentarii, împreună.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Art.4 în ansamblu. Voturi pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri?

Text adoptat varianta iniţiatorului.

Art.5, text iniţiator. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri?

Text adoptat cu majoritate.

Art.6, text iniţiator. Voturi pentru?

Împotrivă? 2 împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Text adoptat.

Art.7. Trecem pe raportul comisiei. Are două alineate modificate în pct.3 din raport. Dacă nu sunt comentrii, supun votului dumneavoastră variaanta comisiei pentru art.7.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.8, text iniţitor. Obiecţiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Art.9, text iniţiator. Voturi pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Art.10, pct.4 din raport. Obiecţiuni nu sunt.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri?

Text adoptat.

Art.11, pct.5 din raport. Voturi pentru?

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri?

Text adoptat.

Art.12, iniţiator. Voturi pentru?

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri?

Text adoptat.

Art.13 din raport.

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Din ordonanţă, că nu este raport...

Domnul Vasile Lupu:

Din textul iniţiatorului. Comisia nu a intervenit.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Anexa.

Domnul Vasile Lupu:

Anexa. Sunt comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri?

Text adoptat.

Titlul legii.

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Titlul ordonanţei.

Domnul Vasile Lupu:

Titlul ordonanţei. Ordonanţa în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Text votat.

Titlul legii acum.

Voturi pentru?

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu avem.

Art.unic. Voturi pentru?

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri?

Text votat. Votul final după pauză.

Stimaţi colegi,

La Ordonanţa 10 avem un singur articol şi cu răbdarea dumneavoastră, în timpul aprobat de dezbateri, după programul de lucru, o putem trece. Comisia o susţine prin raportul întocmit. Are cuvântul.

Domnul Nicolae Grădinaru:

Sunt Nicolae Grădinaru, secretarul comisiei.

Deci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată în fond cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.10/1998 pentru modificarea art.8 din Ordonanţa Guvernului nr.32/1995 privind timbrul judiciar.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a hotărât, prin majoritate de voturi, să avizeze proiectul de lege cu două amendamente şi supune spre dezbatere plenului Camerei proiectul de lege. Mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi, ca atare, dacă nu sunt obiecţiuni, titlul ordonanţei.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

Deci, unanimitate.

Ordonanţa are un articol unic. Îl supun votului dumneavoastră.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Ordonanţa în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi, textul a fost adoptat.

Titlul legii. Voturi pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Deci am votat titlul legii, potrivit raportului.

Stimaţi colegi, votul final îl vom realiza în condiţii de cvorum după pauză.

Articolul unic mai este.

Domnul Acsinte Gaspar:

Este o bulibăşeală totală aici, domnule preşedinte, uitaţi-vă. Explicaţi-vă, vă rog, comisia, are două amendamente. Iniţial, ordonanţa Guvernului se referea doar la modificarea art.8. Prin raportul comisiei s-a propus, pe de o parte, şi bine s-a propus, modificarea titlului. În al doilea rând se propune să se introducă o nouă modificare la art.2 alin.2, deci, dumneavoastră, legea trebuie să o puneţi la vot cu aceste două modificări.

Din sală:

Aşa a fost pusă.

Domnul Vasile Lupu:

Da, din păcate, în mapa mea a fost omis raportul comisiei, comisia lipseşte.

Domnul Florian Bercea (din bancă):

Suspendăm şedinţa.

Domnul Vasile Lupu:

Nu. Stimaţi colegi, în condiţiile acestea nu se poate lucra. Reluăm textul după pauză, iniţiatorul şi-a spus punctul de vedere, nu mai este necesară prezenţa domnului ministru, dar în mod cert comisia treabuie să fie prezentă. Deci vom dezbate acest text după puază.

Domnul Nicolae Grădinaru:

Domnule preşedinte,

V-am citit raportul şi v-am spus că sunt două amendamente: unul la titlu şi art.2 din Ordonanţa 32. Deci, proiectul şi cele două amendamente, la titlu şi la articolul unic.

Domnul Vasile Lupu:

Deci, raportul..., dar aveţi şi un raport suplimentar...

Domnul Marţian Dan (din bancă):

Trebuia să interveniţi să-l ghidaţi pe preşedinte.

Domnul Vasile Lupu:

Suspendăm şedinţa.

- după pauză -

Domnul secretar Tiberiu Csaba Kovács dă citire catalogului.

Domnul Tiberiu Csaba Kovács:

Judeţul ALBA

Judeţul ARAD

Judeţul ARGEŞ

Judeţul BACĂU

Judeţul BIHOR

Judeţul BISTRIŢA-NĂSĂUD

Judeţul BOTOŞANI

Judeţul BRAŞOV

Judeţul BRĂILA

Judeţul BUZĂU

Judeţul CARAŞ-SEVERIN

Judeţul CĂLĂRAŞI

Judeţul CLUJ

Judeţul CONSTANŢA

Judeţul COVASNA

Judeţul DÂMBOVIŢA

Judeţul DOLJ

Judeţul GALAŢI

Judeţul GIURGIU

Judeţul GORJ

Judeţul HARGHITA

Judeţul HUNEDOARA

Judeţul IALOMIŢA

Judeţul IAŞI

Judeţul MARAMUREŞ

Judeţul MEHEDINŢI

Judeţul MUREŞ

Judeţul NEAMŢ

Judeţul OLT

Judeţul PRAHOVA

Judeţul SATU-MARE

Judeţul SĂLAJ

Judeţul SIBIU

Judeţul SUCEAVA

Judeţul TELEORMAN

Domnul Vasile Lupu:

O clipă, domnule secretar.

Stimaţi colegi, nu părăsiţi sala, pentru că este posibil să avem un vot nominal, aşa după cum mi-a propus un grup parlamentar, pentru legile pe care le-am programat la această oră.

Deci, vă rog, rămâneţi în sală şi vă asigur să toţi cei prezenţi vor fi motivaţi, dacă nu au răspuns la primul apel nominal, la sfârşitul şedinţei.

Domnul Csaba Tiberiu Kovacs:

Judeţul TIMIŞ

Judeţul TULCEA

Judeţul VASLUI

Judeţul VÂLCEA

Judeţul VRANCEA

Municipiul BUCUREŞTI

Judeţul ILFOV

Domnul Vasile Lupu:

Da. Stimaţi colegi, vă rog să luaţi loc în bănci. Absenţele vor fi motivate la sfârşitul şedinţei.

Stimaţi colegi, cel puţin după votarea proiectelor de legi, programate pentru votul final, luăm o pauză şi completăm catalogul.

Domnul Florian Bercea (din bancă):

Nu este corect. Este un sistem discriminatoriu. Eu vă rog să acţionaţi principial.

(Rumoare în sală.)

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi, votăm patru legi, pe care le avem programate, şi apoi mai strigăm pe cei care au lipsit. Este atât de complicat?

În 10 - 15 minute putem reface apelul nominal, după ce votăm aceste legi.

Nu putem avea atâta înţelegere? Mai ales că regulamentul Camerei Deputaţilor, la verificare cvorumului prin apel nominal, nu prevede repetarea apelului imediat; şi nu o prevede deloc. Această repetare se prevede numai la votarea prin apel nominal.

Deci, înainte de a trece la votul final asupra proiectelor de legi votate, avem raportul suplimentar la Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.10/1998 pentru modificarea art.8 din Ordonanţa Guvernului nr.32/1995 privind timbrul judiciar.

Acum am desluşit conţinutul raportului, fiind prezentă Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi, în cel mai scurt timp, ne putem pronunţa prin vot.

Ca atare, avem textul ordonanţei pentru modificarea art.8 din Ordonanţa Guvernului nr.32/1995, compus dintr-un articol unic.

În raportul suplimentar avem două propuneri de modificare: o propunere de modificare a titlului legii şi altă propunere de modificare a articolului unic.

Conţinutul art.8 deja l-am votat.

Şi acum vă rog să vă pronunţaţi asupra titlului legii, propus de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Acum suntem în cvorum - este evident.

Articolul unic, în varianta propusă de comisie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 2 voturi.

Abţineri? 1.

Cu majoritate de voturi pentru, 2 împotrivă şi o abţinere, proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.10/1998 pentru modificarea art.8 din Ordonanţa Guvernului nr.32/1995 privind timbrul judiciar a fost adoptat.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.12/1998 privind taxele pentru activitatea notarială.

Vot final.

Cine este pentru?

Vă rog, număraţi voturile.

Domnule secretar Mitrea, câte voturi pentru aveţi în stânga?

Domnul Miron Tudor Mitrea:

72.

Domnul Vasile Lupu:

Deci, 72.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 13.

Deci, cu 174 voturi pentru, 13 abţineri, nici un vot împotrivă, textul a fost adoptat.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.11/1998 pentru modificarea şi completarea Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Vot final.

Cine este pentru?

Rog secretarii să numere voturile.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

73.

Domnul Vasile Lupu:

Deci, 175 de voturi pentru.

Împotrivă? Nici un vot.

Abţineri? 2.

Cu 175 de voturi pentru, 2 abţineri, nici un vot împotrivă, proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.11/1998 a fost adoptat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.2/1998 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată.

Vot final.

Doamna Afrăsinei, procedură.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Grupul parlamentar PDSR, având în vedere importanţa acestei legi, precum şi responsabilitatea pe care o are fiecare dintre noi pentru maniera în care vom vota, vă propune vot nominal.

Vă mulţumim.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Stimaţi colegi, avem o propunere de vot nominal.

Eu vă propun vot deschis.

Deci, supunem mai întâi votului propunerea doamnei Afrăsinei.

Cine este pentru vot nominal?

Număraţi, vă rog.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

81.

Domnul Vasile Lupu:

Deci, 82 de voturi pentru.

Împotrivă?

Număraţi, domnule secretar.

125 de voturi împotrivă.

Abţineri? 1.

Stimaţi colegi, votăm prin vot deschis.

Deci, prima propunere a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.2/1998.

Cine este pentru? 127 voturi.

Împotrivă? 82 voturi.

Abţineri? 1.

Deci, cu 127 de voturi pentru, 81 împotrivă şi o abţinere, proiectul de lege a fost adoptat. Fiind vorba de o lege ordinară.

Domnul deputat Anghel Stanciu solicită, în numele Grupului parlamentar PRM, cuvântul. Îl are.

Face acum dovada că este prezent.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu sunt singurul prezent-absent din această sală şi nici din cea care a existat înainte de 1996. Dar nu acesta este subiectul.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare doreşte nu să-şi justifice votul, pentru că nu acesta este elementul esenţial pe care acest partid doreşte să îl facă în România, dar considerăm că votul nostru împotrivă nu a fost împotriva Ordonanţei, ci a fost împotriva căilor prin care se consideră că se pot aduce bani la buget.

Este, după noi, inadmisibil să credem că această taxă trebuie pusă pe coşul zilnic al cetăţeanului. S-au făcut multe înlesniri la importuri, s-au liberalizat prin acordul cu Uniunea Europeană, s-au liberalizat prin acordul CEFTA multe produse de a intra în România şi acum completăm ceea ce cu prea mare largheţe, fără negociere, nu aş vrea să spun fără demnitate, pentru că sunt mulţi oameni în opoziţie pe care îi respect, s-a acceptat. Şi această povară o punem pe umerii cetăţeanului de rând. Nu poate cumpăra nimic, nici o supă, până nu dă ceva la buget.

Chiar aceasta este democraţia? Chiar aceasta este libertatea?

Noi credem că nu. Şi acest nu l-am pus prin vot. Iar votul nostru nu este împotriva unora sau altora, ci este pentru o politică normală, firească, în care producţia şi bugetul trebuie să se îngemăneze şi nu taxele pe cetăţean.

Vă mulţumim.

(Aplauze din partea stângă a sălii.)

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Stimaţi colegi,

Pe ordinea de zi urmează proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.13/1998 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte domnul ministru să ia cuvântul? Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Spre deosebire de prezentarea ordonanţelor anterioare, iniţiate de Ministerul Justiţiei, de data aceasta îngăduiţi-mi să spun mai multe fraze.

Rostul acestei ordonanţe este acela de a simplifica activitatea magistraţilor şi, pe cale de consecinţă, de a creşte calitatea actului de justiţie. Am avut, însă, în vedere ca în acelaşi timp să păstrăm un echilibru just între nevoia de a simplifica activitatea magistraţilor şi nevoia de apăra drepturile procesuale ale părţilor.

Prin această reglementare nu se aduce nici o atingere garanţiilor procesuale pe care părţile le au, atât în ceea ce priveşte exercitarea căilor de atac, şi, de asemenea, în ce priveşte posibilitatea de a solicita motivarea hotărârii.

Simplificarea constă în aceea că, în cuprinsul hotărârii judecătoreşti motivele, în drept şi în fapt, sunt cuprinse numai în ipoteza în care se exercită căile de atac şi în ipoteza în care părţile cer expres motivarea hotărârii.

Ca urmare, suntem într-o situaţie în care se aplică pe deplin principiul disponibilităţii, care operează în procesul civil. Câtă vreme părţile doresc motivarea hotărârii, ea se motivează. De asemenea, dacă se exercită o cale de atac, fie că este vorba de apel, fie că este vorba de recurs, hotărârea se motivează.

Modul în care a fost îmbunătăţită această reglementare la Comisia juridică, în urma unei discuţii utile şi care a condus la formularea unor texte raţionale, constituie un argument în plus, care mă îndeamnă să vă solicit astăzi dumneavoastră adoptarea acestei ordonanţe.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Din partea comisiei sesizate în fond...

Domnul Nicolae Grădinaru:

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată în fond cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 13/1998.

În şedinţa din 10 februarie 1998, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a întocmit un raport de respingere a acestui proiect de lege, dar, cu Adresa nr. 94 din 16 februarie, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a primit de la preşedintele Camerei Deputaţilor proiectul spre reexaminare.

În urma dezbaterilor, în şedinţa din data de 4 martie 1998, membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi ca proiectul de lege să fie supus plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare, cu amendamente.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

În cadrul dezbaterilor generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Stimaţi colegi,

Aveţi textul ordonanţei în faţă. Aveţi, de asemenea, raportul suplimentar...

Stimaţi colegi,

Avem, în fapt, un singur raport, pentru că primul a fost de respingere, al doilea conţine unele amendamente.

La titlul ordonanţei, dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 2 împotrivă.

Abţineri?

Cu majoritate de voturi pentru, două împotrivă, nici o abţinere, titlul ordonanţei a trecut.

Articolul 1 a fost modificat în raportul comisiei. Vă rog să urmăriţi în raport pct. 1, care prevede: "Art. 261 se modifică şi se completează, având următorul cuprins:..." Este mai mult o intervenţie tehnică.

Obiecţiuni? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră pct. 1 din raport.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Una.

Cu majoritate de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere textul a fost adoptat.

Punctul I, pct. 2 din raport. Deci, art. 261 pct. 3 va avea următorul cuprins: obiectul cererii, susţinerile în prescurtare ale părţilor şi ale procurorului".

Sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Text adoptat.

Punctul 2 rămâne în varianta iniţiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Text adoptat.

Punctele 4, 5, 6. Doar pct. 4 şi 5 rămân în varianta iniţiatorului.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Şi 6.

Domnul Vasile Lupu:

Punctul 6, mai jos, are o modificare.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Nu are 6 nimic!

Domnul Vasile Lupu:

Deci, pct. 4 şi 5.

Domnule deputat Gaspar, pct. 6, până la alin. 5 nu are nici o modificare, dar la alin. 5 este una. De aceea, pct. 6 îl vom supune...

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Dumneavoastră încurcaţi punctele cu alineatele!

Domnul Vasile Lupu:

Punctul 6 are mai multe alineate, de acord?

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Articolul 261 are 8 alineate. La primul alineat s-a adus un amendament al comisiei, la pct. 3, şi l-aţi supus votului.

Deci, supuneţi alin. 1 în ansamblu, după aceea luaţi alin. 2, 3, 4. Mai există un amendament la alin. 5, la 6 nu aveţi, la 7 nu aveţi şi la alin. 8.

Domnul Vasile Lupu:

Dar 4 şi 5 nu le-am votat! Pentru că 3 a suferit o modificare în raport.

Dacă vreţi să veniţi puţin, domnule deputat.

Stimaţi colegi,

Este o diferenţă de raport între ce am eu şi ce are departamentul tehnic.

Alineatul 1 integral, aşa cum a fost modificat de comisie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abţineri? Două abţineri.

Cu majoritate de voturi pentru, două voturi împotrivă şi două abţineri, text adoptat.

Alineatul 2, textul ordonanţei. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Text adoptat.

Alineatul 3, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Unul.

Abţineri? Una.

Text adoptat.

Alineatul 4.

Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă? Unu.

Abţineri? Una.

Cu majoritate de voturi pentru, alin. 4 a fost adoptat.

Alineatul 5, varianta din raport.

Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Cu majoritate de voturi pentru, un vot împotrivă şi două abţineri textul a fost adoptat.

Alineatul 6.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Cu majoritate de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere textul a fost adoptat.

Alineatul 7, varianta iniţiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Cu majoritate de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere textul a fost adoptat.

Alineatul 8, varianta din raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Un vot împotrivă, o abţinere, text adoptat.

Punctul 2 din textul iniţiatorului.

Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Un vot împotrivă, o abţinere, text adoptat.

Punctul 4, textul iniţiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Text adoptat. Două voturi împotrivă, două abţineri.

Alineatul 5.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Două voturi împotrivă, două abţineri. Text votat.

Alineatul 6.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Două voturi împotrivă, două abţineri. Text votat.

Punctul 6 din textul iniţiatorului. Votat.

Punctul 7, textul iniţiatorului. Sunt comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă? Două.

Abţineri? Două.

Text votat.

Punctul 8, textul iniţiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Două voturi împotrivă, două abţineri. Text votat.

Punctul 9, textul iniţiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Trei voturi împotrivă, o abţinere, majoritate pentru. Text votat.

Punctul 10 din textul iniţiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Un vot împotrivă, trei abţineri, majoritate pentru. Text votat.

Stimaţi colegi,

Titlul legii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Trei.

Abţineri? Două.

Majoritate de voturi pentru, două voturi împotrivă, cinci abţineri. Text votat.

Articolul unic.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Patru voturi împotrivă.

Abţineri? 15 abţineri.

Text votat.

Textul în ansamblu al legii.

Cine este pentru? Număraţi, vă rog. 110 voturi pentru.

Împotrivă? Şapte voturi împotrivă.

Abţineri?

Stimaţi colegi,

Încă o dată, vă rugăm, abţinerile. Cine se abţine? Număraţi, domnule secretar! 27 abţineri.

110 voturi pentru, 7 împotrivă şi 27 abţineri. Nu suntem în cvorum? Mă îndoiesc.

Rog secretarii de şedinţă să numere deputaţii prezenţi în sală.

Votul se amână pentru marţi la ora 11,00.

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

În numele Grupului parlamentar liberal, îngăduiţi-mi să cer vot nominal.

Domnul Vasile Lupu:

Dumneavoastră propuneţi, adunarea aprobă!

Stimaţi colegi,

Există o dispută cu privire la numărul celor prezenţi în sală, secretarii au numărat, s-a propus vot nominal.

Deci, nu rămâne decât să hotărâţi dumneavoastră dacă reluăm votul prin vot nominal.

Domnul Anghel Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile Regulamentului, Grupul parlamentar al Partidului România Mare vă solicită 20 de minute de consultări.

Domnul Vasile Lupu:

Reluăm lucrările la ora 15,30. Vă puteţi modifica absenţele la...

Domnul Anghel Stanciu este vicelider al Grupului parlamentar România Mare.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Sunt, într-adevăr, vicelider al partidului. Am solicitat o anumită pauză, până ajungem în sălile aferente grupurilor parlamentare nu pot trece şapte minute. Deci, noi nu ne integrăm în timpul real. Eu sunt de acord că măsurile pe care le preconizaţi sunt în acelaşi sens, adică nu sunt în timp real. De aceea, noi am propus 20 de minute, ca să ajungem la sălile respective şi să ne putem consulta efectiv.

Deci, vă rog să reveniţi la cele 10 minute, care sunt în realitate 7.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul secretat de şedinţă va mai striga o dată absenţii de la primul apel nominal, şi dacă va fi nevoie vom mai face unul.

Domnul Tiberiu Csaba Kovacs:

Judeţul ALBA

Judeţul ARAD

Judeţul ARGEŞ

Judeţul BACĂU

Judeţul BIHOR

Judeţul BISTRIŢA-NĂSĂUD

Judeţul BOTOŞANI

Judeţul BRAŞOV

Judeţul BRĂILA

Judeţul BUZĂU

Judeţul CARAŞ-SEVERIN

Judeţul CĂLĂRAŞI

Judeţul CLUJ

Judeţul CONSTANŢA

Judeţul COVASNA

Judeţul DÂMBOVIŢA

Judeţul DOLJ

Judeţul GALAŢI

Judeţul GIURGIU

Judeţul GORJ

Judeţul HARGHITA

Judeţul HUNEDOARA

Judeţul IALOMIŢA

Dacă mai este cineva care este prezent şi nu a fost strigat?

Domnul Vasile Lupu:

Stimaşi colegi,

Avem o delegaţie importantă de la Ministerul Finanţelor, vă rog ocupaţi-vă locurile în bănci şi să mai parcurgem câteva proiecte de pe ordinea de zi.

Reluăm lucrările noastre.

Domnul Jean Decuseară, reprezentând Grupul Partidului Naţional Liberal, are cuvântul.

Domnul Jean Decuseară:

Domnule preşedinte,

Stimaşi colegi,

Având în vedere faptul că acest proiect de lege a fost destul de mult discutat şi este deosebit de important pentru actul de justiţie, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal îşi menţine propunerea ca să se facă vot nominal.

Domnul Vasile Lupu:

Eu aş insista, totuşi, să acceptaţi ca această procedură să se desfăşoare joi, la ora 10,00.

Poftiţi.

Doamna Mitzura Arghezi:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mi se pare foarte curios! În momentul când doamna Afrăsinei de la PDSR a propus o votare prin vot nominal, s-a refuzat, şi acum, din partea unde a fost refuzul, se aprobă! Este ceva de neconceput şi nu este o consecvenţă în gândirea dumneavoastră! (Aplauze ale Opoziţiei.)

Domnul Vasile Lupu:

Era vorba de altă lege, nu de aceasta.

Doamna Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Nu am vrut să fac decât o intervenţie pur colegială, observând puţin mai devreme că domnul ministru Stoica stă foarte mult în preajma domniilor voastre, acolo, la prezidiu, am vrut doar să sesizez că Ministerul Justiţiei face presiuni asupra conducerii Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile Lupu:

Nu mă simt deloc presat, doamnă Afrăsinei.

Stimaţi colegi,

S-a făcut această propunere pentru vot nominal. Domnul Stancov, vicepreşedintele comisiei.

Domnul George Iulian Stancov:

O întrebare colegei mele: dar domnul deputat Stoica are dreptul? Mulţumesc.

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Nu are dreptul!

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Eu sugerez că aceasta ar fi calea cea mai bună, să programăm un vot nominal pentru joi la ora 10,00. Este un proiect mai disputat, veţi fi în cunoştinţă de cauză şi ne vom putea pronunţa atunci.

Dar, mai întâi, vă consult asupra procedurii votului nominal, propusă de Grupul parlamentar PNL.

Domnul Florian Bercea (din sală):

Pentru ora 9,00, nu la 10,00!

Domnul Vasile Lupu:

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abţineri? 7 abţineri.

Cu majoritate de voturi pentru, 10 împotrivă şi 7 abţineri, votul nominal a fost acceptat. Amânăm votul pentru joi, la ora 10,00.

Trecem la următoarele proiecte de pe ordinea de zi.

Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/1993 privind tariful vamal de import al României. Guvernul ne solicită dezbaterea acestui proiect de lege cu prioritate, întrucât domnul ministru este convocat la Guvern.

Stimaţi colegi,

Să dăm cuvântul iniţiatorului.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Potrivit prevederilor art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1993 privind tariful vamal de import al României, sunt scutite de taxe vamale bunurile provenite din import sub formă de ajutoare, donaţii cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv, didactic, primite de organizaţii sau asociaţii non-profit cu caracter umanitar-cultural din România. Ca urmare a acestui regim vamal, art. 5 din ordonanţa de mai sus, şi a modului facil de înfiinţare şi organizare al fundaţiilor şi organizaţiilor non-profit, în cursul anilor 1995-1996, au fost introduse în ţară de către numeroasele asociaţii şi fundaţii cu caracter non-profit, în regim de urgenţă, scutite de taxe vamale, circa 14 mii de autoturisme, din care 90% au o vechime de peste 8 ani de zile.

Practic, introducerea în ţară sub formă de donaţii a autoturismelor din import de către unităţile non-profit a avut ca efect, pe de o parte, neîncasarea la bugetul statului a circa 150 de miliarde de lei, reprezentând taxe vamale şi taxe pe valoarea adăugată, iar pe de altă parte, sporirea numărului de autoturisme cu o vechime şi un grad de uzură avansate, cu consecinţe pe plan ecologic. Deci, numai prin această metodă se pot introduce în ţară autoturisme cu o vechime de peste 8 ani de zile, lucru interzis prin legile în vigoare.

Subliniem, de asemenea, faptul că legislaţia europeană exclude de la acordarea facilităţilor vamale ajutoarele şi donaţiile care, prin natura lor, nu pot servi unor scopuri umanitare, sociale şi culturale, respectiv: alcool, produse alcoolice, autovehicule, tutun şi produse din tutun şi cafea.

Ar trebui să mai prezentăm aici câteva date privind proliferarea extraordinară, în ultima perioadă de timp, a acestor aşa-zise organizaţii non-profit cu scopuri umanitare, formate din 1-2-3 membri, şi care, fiecare din cei 3 membri ai asociaţiei, îşi aduc într-o perioadă foarte scurtă de timp un autoturism scutit de taxe vamale, scutit de TVA. Cred că şi dumneavoastră cunoaşteţi la fel de bine ca şi mine exemplul dat de către mass-media, al unei comune din judeţul Suceava care avea mai multe organizaţii non-profit decât locuitori existau în comuna respectivă.

V-aş ruga foarte mult, având în vedere impactul ecologic şi nu în ultimul rând impactul asupra bugetului, să aprobaţi modificarea ordonanţei.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Comisia? Domnul preşedinte Traian Decebal Remeş.

Domnul Traian Decebal Remeş:

Comisia cere să fie trecut proiectul de lege, cu amendamentele care au fost votate în comisie.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Mitrea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte,

Constat că suntem la pct. 12 de pe ordinea de zi, iar despre pct. 10 şi 11 nu am hotărât nimic! Şi eu cred că regulamentul nostru este foarte clar. De aceea, nu înţeleg de ce sărim şi cum sărim. Care sunt motivaţiile pentru care unele puncte le lăsăm, şi trecem direct la altele. Şi cer explicaţii în această direcţie.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule secretar,

Am informat Camera despre acest aspect. Guvernul a insistat să acceptăm prioritatea acestei ordonanţe. Le vom lua apoi în discuţie şi pe celelalte.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte,

Dumneavoastră ştiţi mai bine decât mine că Guvernul poate să solicite, şi numai plenul poate să dispună asupra ordinii de zi. Şi dacă ţin bine minte, ordinea de zi poate fi schimbată doar luni, la cererea unui grup parlamentar. Suntem deja în ziua de marţi, nu mai poate să intre în discuţie aşa ceva!

Putem doar să trimitem, la cererea comisiei sau a unui grup parlamentar, aceste proiecte de lege la comisie, dacă există motive. Înşeleg că nu există.

Deci, noi nu putem inventa proceduri, chiar dacă ne roagă Guvernul.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul secretar de stat Ruşanu cere cuvântul.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă cer scuze pentru faptul că am intervenit peste rând cu acest proiect de lege, însă, la această oră, este o problemă în Valea Jiului, din banii care există acolo pentru salarii nu se poate plăti CAS şi este un blocaj asupra salariilor minerilor. Când am fost chemat aici, eram în discuşie cu domnul Makarovschi, de la Regia sindicatelor miniere de acolo, în legătură cu deblocarea fondurilor.

Având în vedere stringenţa acestei situaţii, am rugat să fim ascultaţi peste rând. Vă mulţumesc pentru înşelegere.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

În practica noastră parlamentară am mai avut asemenea situaţii şi în legislatura trecută, când au condus liderii dumneavoastră, membri în Biroul permanent, care acum sunt în opoziţie. Cred că nu putem bloca acum dezbaterea, cu puţină înţelegere.

Domnul Anghel Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar PRM este de acord cu această chestiune, dacă şi dumneavoastră, când noi vom propune să sărim unele puncte de pe ordinea de zi, veţi fi de acord! Deoarece eu cred că nu putem introduce arbitrarii acolo unde este lege, iar înscrierea pe ordinea de zi se face ordinea în care au fost primite la Parlament, iar eventuala modificare se face luni, prin propuneri şi prin aprobarea votului dumneavoastră, cu toată stima şi respectul pe care le port colegului meu de la Iaşi, nu putem face slalom, în funcţie de cum bate vântul, printre fanioanele Opoziţiei sau Puterii!

De aceea, domnule preşedinte de şedinţă, să respectăm cutuma! Pentru că, altfel, ajungem într-o zonă greu de controlat! Şi să luăm în ordine legile care sunt pe ordinea de zi!

Vă mulţumesc şi sper că înţelepciunea dumneavoastră moldavă va da ceea ce trebuie Parlamentului: ordine şi disciplină!

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi, ca să nu pierdem mult timp pe chestiuni procedurale, eu am informat Camera despre această situaţie şi, iată, revenim, că putem parcurge şi celelalte ordonanţe. Revenim la pct. 10, dacă nu se poate altfel. Într-adevăr, ordinea de zi se poate modifica numai la începutul săptămânii.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.26/1997 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul?

Doamna Elena Ianda:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Nu vreau să vă reţin prea mult atenţia, mă numesc Ianda Elena, sunt director general în cadrul Ministerului Finanţelor.

Necesitatea ordonanţei cred că dumneavoastră o ştiţi, s-a simţit nevoia majorării plafonului de casă şi a plafonului de plăţi pe care agenţii economici le utilizează în mod obişnuit.

Propunerea Guvernului a fost ca plafonul de casă să fie majorat de la 5 la 10 milioane, iar plafonul de plăţi de la 5 la 20 de milioane. În 30.09.1998, la Senat ordonanţa a fost aprobată şi amendată prin majorarea plafonului de casă de la 10 la 20 de milioane, iar a plafonului de plăţi, de la 20 la 30 de milioane. Propunere cu care Guvernul, Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională au fost de acord.

Celelalte modificări sunt de mai puţină importanţă şi nu vreau să vă mai reţin atenţia.

Mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc şi eu.

Comisia a făcut raport de adoptare. Are cuvântul domnul Remeş.

Domnul Traian Decebal Remeş:

Comisia propune votul, cu amendamentul pe care l-am prezentat în raport.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Titlul ordonanţei. Sunt comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la conţinutul ordonanţei. Pct. 1 din ordonanţă, pct. 1 din raport. Dacă nu sunt obiecţii, vă supun votului varianta comisiei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.2 din ordonanţă, textul iniţiatorului, nemodificat de comisie. Obiecţiuni? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul legii. Obiecţiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul unic. Sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Textul integral al legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Vă rog, verificaţi cvorumul. Suntem în cvorumul de lucru, dar nu suntem în cvorumul de votat o lege. Prin urmare, votul final se amână pentru joi, la ora 10,00.

Trecem la pct. 11 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 40/1998 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul? Domnul secretar de stat Dan Ruşanu.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Pentru introducerea fiscalităţii la nivelul agenţilor economici, respectiv, perfecţionarea legislaţiei fiscale, s-a elaborat prezentul proiect de ordonanţă, care urmăreşte, în principal, perfecţionarea metodologei de calcul al profitului impozabil şi o mai bună administrare şi aplicare a legii. Astfel: înregistrarea la venituri, respectiv, la cheltuieli a ratelor ajunse la scadenţă în cazul vânzărilor de bunuri cu plata în rate; clarificarea deductibilităţii unor cheltuieli, în raport cu veniturile realizate; recuperarea cheltuielilor cu exploatarea de resurse naturale, care nu se finalizează în obiective economice - această prevedere va determina încurajarea realizării de investiţii în domeniul exploatării resurselor naturale în România; majorarea perioadei de recuperare a pierderilor fiscale ale contribuabililor la 5 ani; scutirea de plata impozitului pe profit a instituţiilor de învăţământ particular, de asemenea, se asigură acelaşi tratament fiscal instituţiilor de învăţământ de stat; asociaţiile de locatari sunt incluse în categoria contribuabililor scutiţi de plata impozitului pe profit; şi, nu în ultimul rând, eliminarea cotei suplimentare de 22% folosite pentru impunerea profitului contribuabilor în domeniul jocurilor de noroc, prin reducerea de la 60 la 38% şi adăugarea, în acelaşi timp, a unei taxe de 20%.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Comisia?

Domnul Traian Decebal Remeş:

Comisia propune votarea proiectului de lege cu amendamentele prezentate în raport.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Titlul ordonanţei. Sunt comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. I, pct. 1,2,3,4 sunt variantele iniţiatorului.

Vă propun să le votăm în ansamblu.

Domnul Anghel Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Nu cred că doresc să vă chinui, ci, dimpotrivă, să vă ajut.

Noi avem două ordini de zi: una care spune că e aprobată pe 9.03. şi care la pct. 11 reglementează premiile anuale, al 13-lea salariu şi aşa mai departe, şi alta care precizează această chestiune pe care dumneavoastră o puneţi, impozitul pe profit. Până la urmă care din astea două...?

Domnul Vasile Lupu:

Deci este un proiect şi o ordine de zi aprobată. Până acum a mers după cea aprobată şi acum la fel.

La pct. 11 de pe ordinea de zi avem proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei nr. 40/1998 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 70/1994. La pct. 12 urmează ordonanţa a cărei dezbatere am întrerupt-o la cererea dumneavoastră.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Îmi cer scuze că reţin Camera cu detalii nesemnificative, dar, totuşi, cerându-mi aceste scuze, aş ruga pe distinsul domn preşedinte, colegul meu, cel puţin la nivel de palier, să precizeze timpii necesari discutării acestei ordonanţe.

Domnul Vasile Lupu:

La ordonanţa de urgenţă se cere, domnule preşedinte. La ordonanţa simplă nu e nevoie.

Domnul Anghel Stanciu:

Deci, la aceasta putem interveni, pe grupuri parlamentare la discuţii generale, da, şi apoi vă rugăm solicitaţi înscrieri la discuţii dumneavoastră.

Domnul Vasile Lupu:

Am ascultat părerea iniţiatorului, am ascultat părerea comisiei. Domnul deputat Anghel Stanciu a dorit să intervină din partea Grupului parlamentar PRM la dezbaterile generale. (În acest moment domnul deputat Anghel Stanciu se îndreaptă spre locul pe care îl ocupă în banca grupului parlamentar).

Aveţi cuvântul. (Ilaritate).

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc pentru amabilitatea dumneavoastră. Ea reprezintă, dincolo de orice, o cutumă parlamentară să ne purtăm unii cu alţii, într-un anumit context clar, demn şi serios.

Eu cred că această prevedere pe care dumneavoastră o aveţi la pct. 11, prin care impozitul pe profit reprezintă o pârghie fiscală, demnă de luat în seamă, în " dirija " (şi spun între ghilimele "a dirija") priorităţile....

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, apropiaţi-vă "cele fiscale" prin microfon, adică apropiaţi-vă microfonul, vă rog.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Înainte de '89, aveam prea multe microfoane şi dumneavoastră îmi cereţi acum să punem suplimentar. Vom găsi fondurile.

Deci, spuneam, domnule preşedinte, şi distinţilor mei colegi, de aceea mi-am şi permis să-mi iau ochelarii, spre a vedea sala plină, că este o pârghie acest impozit, o pârghie importantă, pe care colegii noştri de la PNL au cerut-o de mult timp şi noi, de la PRM... (rumoare, agitaţie).

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog, nu întrerupeţi oratorul! Linişte în sală!

Domnul Anghel Stanciu:

În consecinţă, semnalul pe care anumite forţe politice l-au dat privitor la reducerea impozitului pe profit spre a da oxigen celui care încearcă în această perioadă dificilă de tranziţie să asigure prin propria lui îndrăzneală, prin propria lui, dacă vreţi, nemulţumire că ar putea să rămână cuminte, la locul lui şi să accepte un salar, ar risca să nu mai ia acest salar şi să investească, uneori, punâd gaj chiar propria casă, chiar propria maşină şi chiar, dacă vreţi, liniştea propriei familii.

Noi, grupul parlamentar PRM, considerăm că intenţia acestei legi este corectă şi o vom vota. Ceea ce ne nemulţumeşte sunt cotele ca atare, pentru că fiscalitatea excesivă sufocă, iar exemplul de sufocare îl reprezintă bugetul şi politicile fiscale pe '97.

M-a ferit Dumnezeu să fiu finanţist - şi eu zic că e bine - pentru că, după urma noastră, a constructorilor, se vede o sală ca aceasta. Noi nu lucrăm cu cifre, nu lucrăm cu statistici, lucrăm cu ceea ce vedeţi, iar ceea ce vedem este şi rezultatul unei politici fiscale, este şi rezultatul unei anumite cote de impozit pe care vrem să o luăm.

De aceea, domnule preşedinte, poate există o înţelepciune din partea unora care se declară liberali şi cerem această înţelepciune din partea celor care sunt catalogaţi antiliberali.

Dar, noi credem că dacă nu vom da economiei acel oxigen de care are nevoie, acea reducere de impozit spre a putea investi, spre a putea da locuri de muncă, vom ajunge în situaţia în care suntem acum, vom pune taxe pe pâine, vom pune taxe pe fidea, vom pune taxe indirecte pe care cetăţeanul nu le va putea scoate.

De aceea, cred că este prea importantă această lege ca să nu lăsăm colegilor noştri liberali posibilitatea să o amendeze, în mod esenţial, şi noi să o votăm, pentru că altfel nu vom mai avea despre ce discuta. Despre întreprinderile mici şi mijlocii pe care, stimatul nostru coleg, domnul Ruşanu, liberal fiind, cu o conducere înţeleaptă, ţărănistă, le-a sufocat.

Noi ne opunem acestui lucru, dar nu votăm împotriva acesteia, pentru că este lucrul esenţial pe care trebuie să-l facem.

Vă mulţumesc. (Aplauze).

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

La aceste dezbateri, prea generale, mai doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Titlul ordonanţei l-am votat.

Deci, art. I, în varianta iniţiatorului, până la pct. 5.

Obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct. 5 a reţinut în raportul comisiei amendamentul formulat de domnul deputat Bercea Florian. Vă propun varianta comisiei votului.

Cine este pentru?

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu majoritate de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi nici o abţinere, pct. 5 a fost votat.

Pct. 6. Varianta comisiei.

Obiecţiuni sunt? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct. 7. Varianta iniţiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct. 8 până la 19, varianta iniţiatorului.

Obiecţiuni sunt? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. II, varianta iniţiatorului.

Obiecţiuni? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. III, varianta iniţiatorului.

Obiecţiuni? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul legii.

Sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul unic.

Obiecţiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Stimaţi colegi,

În privinţa cvorumului suntem în aceeaşi situaţie ca la proiectul de lege precedent. Deci, propun ca votul final să fie acordat joi, la orele 10,00.

Revenim la pct. 12 din ordinea de zi - proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/1993 privind tariful vamal de import al României.

La acest proiect am ascutat punctul de vedere al Guvernului, am ascultat susţinerea comisiei. Din partea grupurilor parlamentare.

Domnul Anghel Stanciu are cuvântul.

Domnul Dan Emanoil Barbaresso (din sală):

... de la PRM.

Domnul Vasile Lupu:

... vicelider la Grupul parlamentar PRM.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc frumos, ca şi distinsului meu coleg Barbaresso, care fără microfon are aceeaşi tonalitate, şi credem că acest proiect trebuie gândit nu numai prin prisma a ceea ce interzice, dar poate şi prin prisma a ceea ce permite.

De aceea, fără să ne surprindă hotărârea comisiei, pe care grupul nostru parlamentar o apreciază ca fiind benefică, totuşi am considera, dacă dumneavoastră veţi aplica ca şi până acum prevederile Regulamentului, să ne permiteţi 15 minute (este ora 16,15, iar şedinţa era programată până la ora 16,30 ) să mai discutăm câteva elemente care, zicem noi, că ar fi benefice. Este prea uşor ca în 15 minute să expediem o prevedere, fie pentru, fie contra, cu implicaţii pe care nu toţi le-au sedimentat, în gândirea domniilor lor, foarte bine.

De aceea, vă rugăm, domnule preşedinte, să aveţi amabilitatea şi să acceptaţi grupului nostru parlamentar 15 minute de consultări. (Ilaritate)

Vă mulţumim.

Domnul Vasile Lupu:

Aveţi toată după amiaza, domnule vicepreşedinte.

Stimaţi colegi,

În această situaţie, nu putem repinge solicitarea grupului parlamentar PRM. Mai avem doar 10 minute din programul nostru.

Vom relua lucrările în plen, joi dimineaţa, la 8,30.

*

Şedinţa s-a încheiat la ora 16,20.