Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Corneliu Ciontu şi Victor Sorin Lepşa, secretari.*

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi, 8 decembrie 1998, a Camerei Deputaţilor.

Prima parte a acestei şedinţe este destinată intervenţiilor deputaţilor. Sunt înscrişi 11 colegi.

O să-i dau cuvântul domnului deputat Vasile Vetişanu.

Domnul Vasile Vetişanu:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică de astăzi îşi propune să pună în lumină un moment aniversar, respectiv împlinirea a 134 de ani de la înfiinţarea unei instituţii, Casa de Economii şi Consemnaţiuni, CEC-ul, care îşi are o istorie a sa distinctă, începând încă cu a doua jumătate a veacului trecut, sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza.

Este un prilej fericit să amintesc aici, de la tribuna Parlamentului, că această instituţie, încă de la începuturile sale şi până în zilele noastre, a evoluat într-o strânsă şi permanentă legătură cu viaţa oamenilor şi a societăţii civile în genere.

Un succes deosebit în activitatea CEC-ului îl constituie faptul că, în zilele noastre, printr-un proiect de lege votat la Camera Deputaţilor, acesta s-a reorganizat în societate bancară pe acţiuni, cu acţionar unic statul român. Sumele depuse de persoanele fizice la CEC vor fi garantate de stat. Potrivit noii sale structuri, CEC-ul va putea acorda diferite împrumuturi, în numele şi în contul statului.

În sensul amintit, preşedintele CEC-ului, economistul Camenco Petrovici, a trecut la sprijinirea directă a întreprinderilor mici şi mijlocii, prin credite în lei şi în valută pe termen scurt, a căror durată nu depăşeşte 12 luni, inclusiv perioada de graţie. Acestora li se adaugă creditele pe termen mediu, între 1 - 5 ani, şi credite pe termen lung, cu o durată mai mare de 5 ani. S-au făcut, în acest scop, toate demersurile necesare, printr-un acord de colaborare între CEC şi Fundaţia Caselor de Economii pentru Cooperare Internaţională din Germania.

Devenind bancă, acum, la 134 de ani de la înfiinţarea sa, CEC-ul a marcat acest moment atât pentru istoria sa, cât şi pentru populaţia acestei ţări, printr-un depozit aniversar deschis la toate sucursalele şi unităţile, cu o dobândă de 55% pe an, având scadenţă la 25 ianuarie 1999.

Cele câteva aspecte relevate aici, care sunt legate de acest moment aniversar, sunt doar mărturii ale unei rodnice activităţi a acestei instituţii, pe care conducerea o asigură şi în viitor, ca ea să devină o tradiţie în istoria ei.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petru Bejinariu. Se pregăteşte domnul deputat Ilie Neacşu.

Domnul Petru Bejinariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Intitulez intervenţia de astăzi "Agresiuni la adresa civilizaţiei rurale".

În România, din mare vechime, au ajuns, până astăzi, elementele de bază ale culturii şi civilizaţiei rurale şi, în primul rând, cele din sfera arhitecturii. Aşezările rurale româneşti, de o mare temeinicie şi frumuseţe, conservă autentice valori şi tradiţii cu specific naţional. În Bucovina istorică, bunăoară, aceste frumoase aşezări sunt amplasate pe văile apelor curgătoare, pe terase sau terenuri mai înalte, atât în zona Obcinelor, cât şi a Podişului Moldovei, şi avem o bogată literatură care prezintă peisajul rural din zonele noastre, începând cu Dimitrie Cantemir şi continuând, mai aproape de zilele noastre, cu Ion Nistor, Simion Florea Marian, Ion Şandru şi alţii.

Pentru perioada dominaţiei austriece, 1775 - 1918, ne-au rămas pagini admirabile pentru satul românesc din Bucovina. "Nu după mult timp, încep casele bune ale unui sat amestecat, în care mulţi români se găsesc pe lângă câţiva nemţi, casele mari, încăpătoare, de o gospodărie în care nimic nu lipseşte", scria Nicolae Iorga în "Românismul în Bucovina".

45% din populaţia României trăieşte astăzi la ţară. Satul românesc păstrător de mari valori şi tradiţii, cu o cultură şi o civilizaţie rurală încă bine conservate şi cu mare potenţial productiv în domeniul agriculturii, zootehniei, meşteşugurilor şi artei populare, este grav ameninţat de metamorfoze distructive. Iată că noile construcţii nu respectă splendida arhitectură rurală, ci adoptă casa mare cu turnuri, anexe haotice, faţade ciudat spoite etc.

În preajma Bucureştilor, dinspre Giurgiu, întâlneşti case cu turnuri sfidătoare şi urâte, iar în Câmpia Dunării au apărut deja sate întregi cu asemenea case cu turnuri ciudat acoperite cu tablă lucitoare.

Acest stil bălţat şi agresiv îşi "croieşte drum spre Moldova elegiacă şi tradiţionalistă", cum îngrijorat se exprimă domnul academician Eugen Simion, preşedintele Academiei Române. Când, în preajma municipiilor Suceava, Rădăuţi ori Fălticeni, se înalţă, în stil grandios şi suprarealist, asemenea case cu turnuri, în locul caselor noastre luminoase, cu lemn bine şi frumos lucrat, cu prispe largi sau ganguri boiereşti, gospodărite cu gust, avem şi noi toate motivele de îngrijorare.

Turnurile cotropesc satele şi oraşele Moldovei. De aceea partidele politice, autorităţile de bunăcredinţă şi de esenţă românească din administraţia publică locală consideră că trebuie să apărăm civilizaţia rurală. Cu sprijinul real al Guvernului, trebuie să aducem o existenţă demnă ţăranului român, prin demersurile din interiorul comunităţii rurale, prin legi bune şi stimulative şi cu specific naţional. Aşezările unde s-a "născut veşnicia" nu trebuie lăsate pe seama agresivităţii unei arhitecturi străine, grandioase, odioase, improprii pentru români.

Până acum, partidele din coaliţia guvernamentală şi, în primul rând, Guvernul au avut numai indiferenţă faţă de soarta satului românesc. Să nu fi aflat nimic despre această schimbare în rău, şi în arhitectura rurală, Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului?!

Intervenţia noastră este un semnal oficial. Cerem, deci, demersuri corecte şi la timp desfăşurate şi nădăjduim că guvernanţii vor porni şi acţiuni şi legi bune pentru satul românesc şi ţăranul român.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ilie Neacşu. Se pregăteşte doamna deputat Mariana Stoica.

Domnul Ilie Neacşu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Istoria ne prezintă numeroase exemple de guvernări penibile, dar ceea ce se petrece astăzi la noi depăşeşte cu mult apogeul incompetenţei înregistrat vreodată de un regim politic.

Încercările premierului Radu Vasile de a salva o putere aflată în agonie totală, solicitând un răgaz de o jumătate de an pentru a-şi desăvârşi opera de lichidare a industriei şi de exterminare a unei însemnate părţi a populaţiei, demonstrează limpede că actualul Guvern este alcătuit din diletanţi şi oportunişti incapabili să găsească mecanismele redresării economiei şi stabilităţii societăţii.

Ca să fiu şi mai sincer, eu cred că cei mai mulţi dintre exponenţii algoritmului politic actual, teleportaţi peste noapte în fotolii de miniştri, habar nu au nici de economie de piaţă, nici de capitalism, nici de reformă şi nici chiar de privatizare. Şi mai cred că, în materie de specialişti, de profesionişti, de cadre, în general, PNŢCD şi-a spus ultimul cuvânt prin numirea lui Radu Vasile ca premier, iar împreună cu aliaţii săi de guvernare, PNL, PD şi UDMR, se îndreaptă spre un firesc faliment politic.

Stimaţi colegi,

Nu îmi place să aduc acuzaţii fără acoperire, chiar dacă astăzi o ţară întreagă, ba chiar şi susţinătorii străini ai domnului Emil Constantinescu şi ai coaliţiei aflate în şa, realizează că actuala putere confundă guvernarea cu lichidarea. Mă voi opri, ca atare, la dezvoltarea unor termeni des uzitaţi azi, şi anume capitalism, relansare şi credibilitate.

Fără a apela la dicţionare, ştim cu toţii că a vorbi despre capitalism, excluzând resursele financiare, este la fel de absurd ca şi atunci când cineva ar afirma că pământul se menţine viu, în condiţiile dispariţiei soarelui. Şi, totuşi, strategii dumneavoastră, stimaţi colegi din rândurile puterii, cam în acest fel gândesc. Ei doresc să promoveze un soi de capitalism prin decapitalizare. Este, probabil, o invenţie de răsunet în economia mondială, rod al gândirii unitare a celor 15.000 de specialişti cederişti, la care se adaugă meseriaşii domnului Petre Roman şi bilingvii pastorului Tö kes. Şi rezultatele obţinute sunt pe măsura capacităţii, eforturilor şi policromiei celor care trudesc sub firma "Algoritmul SRL".

Al doilea termen, "relansare", este şi mai concludent. Şcoliţii reprezentanţi ai puterii vor să relanseze economia prin câteva metode menite să-i lase mască şi pe americani şi pe membrii Clubului de la Roma! Deşi neomologate, închiderea şi lichidarea societăţilor economice reprezintă singurele soluţii aplicate cu succes şi de Victor Ciorbea şi de Radu Vasile şi de noul nostru coleg, până de curând preşedinte al FPS, Sorin Dimitriu.

Referitor la dezvoltarea economică prin lichidarea unităţilor economice, eu cred, stimaţi colegi, că un director mediocru şi un contabil încuiat, din vremurile acelea pe care le criticaţi din ce în ce mai puţini azi, ar fi reuşit să facă mult mai multe lucruri bune decât procurorul Ciorbea şi profesorul Vasile. Mă întreb dacă în dicţionarele economice ale CDR există termenul "investiţii".

Al treilea termen, şi ultimul, la care mă refer astăzi, este "credibilitate". În campania electorală din 1996, aţi spus, printre atâtea minciuni, că dumneavoastră beneficiaţi de o credibilitate în exterior, de o să ne îngroape investitorii occidentali sub piramide de dolari, lire sterline şi mărci vest germane. Aţi crezut că-i înşelaţi şi pe vulpoii din Vest, ba cu pericolul neocomunist, ba cu creştin-democraţia, ba cu Internaţionala Socialistă. Minciunile şi incompetenţa celor ce conduc şi compun coaliţia CDR - USD - UDMR nu au putut ţine loc de argumente. Lecţia primită din partea Occidentului capitalist nu aţi perceput-o şi nu o puteţi percepe. Pentru oamenii de afaceri americani, englezi, germani, francezi sau belgieni, nu are importanţă culoarea celor care guvernează, ci capacitatea acestora de a asigura cadrul propice unei dezvoltări reale a investiţiilor, producţiei, exportului, mecanismele legale pentru combaterea corupţiei, criminalităţii, tâlhăriei etc.

Acelaşi Occident care vă întoarce, pe bună dreptate, spatele, astăzi, dumneavoastră, reprezentanţii cei mai autorizaţi ai capitalismului din România, a fost atât de darnic şi generos cu naţional comunistul Nicolae Ceauşescu, acum 25 de ani, acordându-i multe miliarde de dolari credite. De ce?! De data aceasta, vă las pe dumneavoastră să răspundeţi la această întrebare.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Mariana Stoica. A venit, cumva, domnul deputat Lădariu? Nu. Urmează domnul deputat Popa Nicolae.

Doamna Valeria Mariana Stoica:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Interesul general pentru aplicarea măsurilor de reformă se concretizează, uneori, într-o abordare simplistă şi riscantă a capacităţii Guvernului de a aloca resurse pentru unele activităţi economice.

Exasperaţi de valorificarea ineficientă a miilor de miliarde de lei de către marile nisipuri mişcătoare ale economiei româneşti, unii dintre noi au devenit mai catolici decât Fondului Monetar Internaţional şi solicită anularea oricărei asistenţe financiare a statului nostru pentru activităţi economice, în tentativa disperată de a limita pierderile.

Cu tot respectul cuvenit, aş dori să atrag atenţia că aceasta este calea cea mai scurtă pentru a transforma Guvernul în paznicul de noapte al României. Or, ţara noastră trebuie să fie guvernată, nu păzită.

Uniunea Europeană ne solicită, prin armonizarea legislativă, adoptarea cât mai urgentă a legilor care să sistematizeze, să clarifice şi să limpezească criteriile de abordare a facilităţilor şi resurselor bugetare pentru unele activităţi economice importante, pentru dezvoltarea economică viitoare a României şi nicidecum să anulăm această asistenţă.

Comisia pentru Integrare Europeană a Parlamentului a depus deja o propunere legislativă referitoare la acordarea ajutorului de stat. Punctul de vedere al Guvernului recomandă, cu unele modificări, adoptarea acestei legi.

Intervenţia mea de astăzi este o pledoarie pentru o altfel de abordare a activităţii noastre de legiuitori. Să găsim un echilibru just şi eficient între problemele urgente şi problemele importante. Ştiu că ne copleşesc urgenţele ce decurg din criză, ne copleşeşte numărul ordonanţelor pe care încă le avem de aprobat, de anul trecut, dar adevăratele soluţii, cele impuse de rezolvarea problemelor, este rezolvarea, în primul rând, a problemelor importante, iar acum, pentru resursele României, pentru dezvoltarea ei, este importantă adoptarea criteriilor şi mecanismelor de alocare a ajutorului de stat.

Este, în interesul tuturor, să salvăm acţiunea guvernamentală de sub imperiul presiunilor exercitate de către cei care lucrează în pierdere. Fiecare ban din vistieria naţională, fiecare bun public sau privat al statului trebuie să stea la baza creşterii viitoare. Suntem prea săraci pentru a investi în proiecte şi activităţi fără speranţe şi în urgenţe ieftine.

Sunt convinsă că putem îmbina sensibilitatea pentru cauzele urgente cu raţiunea pentru cauzele importante.

Vă rog, stimaţi colegi din comisiile avizate cu această propunere legislativă, să urgentaţi elaborarea rapoartelor, sper, într-o manieră pozitivă, pentru a putea adopta această lege în Camera Deputaţilor până la sfârşitul acestei sesiuni parlamentare.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Popa Nicolae. Se pregăteşte domnul Bălăeţ.

Vă rog.

Domnul Nicolae Popa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Recunosc, în faţa dumneavoastră, cu mâna pe inimă, că nu îmi face nici o plăcere că o realitate dramatică, adeseori dusă până la tragedie, mă obligă să revin aici, la tribuna Camerei Deputaţilor, pe marginea unui subiect asupra căruia am avut ocazia să-mi exprim punctul de vedere. Este vorba despre situaţia disperată a pensionarilor, a celor 6 milioane de oameni care, după decenii de muncă, au ajuns la vârsta tihnei şi a bătrâneţii. Ce se întâmplă cu aceste milioane de concetăţeni ai noştri, părinţi, bunici, fraţi, surori, este o ruşine naţională!

Nu mă sfiesc să afirm aici că, după 9 ani de aşteptări şi speranţe, şi iau ca termen de referinţă Revoluţia din Decembrie ' 89, problema a rămas nerezolvată. Mai mult, s-a agravat atât de mult, căpătând, pe zi ce trece, accente care sfidează orice lege morală, bunul simţ, înseşi solidaritatea şi demnitatea umană, în esenţă orice sentiment de dreptate şi justiţie socială.

România îşi bate joc de bătrânii ei şi se ştie, din păcate, o vorbă înţeleaptă strămoşească "Cine nu are bătrâni să-i cumpere". Noi nu cumpărăm bătrânii, noi omorâm bătrânii şi o facem cu titlu de politică de stat.

Se perindă, prin Palatul Victoria şi Palatul Cotroceni, prim-miniştri şi preşedinţi, miniştri şi fel de fel de categorii de demnitari, dar pensionarii s-au bucurat şi se bucură, atunci când îşi revendică drepturile fireşti şi naturale, de acelaşi monolog surd şi orb al puterii.

Nu îmi fac iluzii că ceea ce spun eu, aici şi acum, ar fi un secret pentru oricare dintre dumneavoastră, indiferent din ce partid faceţi parte. Problema pensionarilor României este, de mult, secretul lui Polchinelle, adică îl ştie toată lumea, toată lumea subscrie, dar foarte puţini sunt dispuşi să facă ceva concret pentru a rezolva această problemă.

Acuz astăzi, încă o dată, aici, în faţa dumneavoastră, de la acest microfon, politica cinică şi morala actualului Guvern faţă de situaţia dramatică a pensionarilor. Mult trâmbiţata "recorelare a pensiilor" nu a fost altceva decât o altă minciună gogonată, de care actuala coaliţie aflată la putere a încercat să se folosească pentru a răspunde somaţiilor pe care pensionarii, largi categorii ale societăţii civile, i le-au adresat direct şi explicit, pentru a da o rezolvare dreaptă şi viabilă mizeriei, sărăciei şi lipsurilor de tot felul, în care îşi duc zilele bătrânii noştri.

În dispreţul tuturor promisiunilor făcute, actualii guvernanţi au decis o operaţie de recorelare a pensiilor, care a dus la o creştere medie a nivelului pensiei lunare cu circa 100.000 de lei, sumă cu atât mai neruşinată în condiţiile în care deprecierea leului este din ce în ce mai mare, iar preţurile la produsele de strictă necesitate şi medicamente cresc de la o zi la alta.

Oare un asemenea tratament merită aceşti oameni care, o viaţă întreagă, au muncit pentru a-şi asigura o bătrâneţe mai bună, mai liniştită şi fără griji?! Cu ce au greşit, în faţa noastră, de au ajuns într-o asemenea situaţie?

Domnilor colegi,

Nu se poate uita că actualii pensionari sunt şi cei care au muncit în momente grele ale istoriei României şi au trăit, pe propria lor piele, dezastrele tuturor dictaturilor pe care le-a cunoscut societatea românească în ultimii 60 de ani. Lor le datorăm, în primul rând, avuţia noastră naţională. Aceste milioane de oameni şi-au plătit viaţa cu frustrările tinereţii şi interdicţia plăcerilor vieţii, ajungând astăzi să trăiască din milă, cerşind la colţ de stradă, şi să li se refuze dreptul elementar la demnitate.

În aceste condiţii, ţinând cont de nevoile milioanelor de pensionari din România, cerem urgent ca recorelarea pensiilor să se facă pentru toate categoriile de pensionari, ţinându-se cont de nivelul pensiei avute la pensionare, la care să se aplice coeficientul real de inflaţie şi de creştere a preţurilor, iar actualul proiect de modificare a Legii pensiilor să fie supus dezbaterii Camerei Deputaţilor, cu prioritate şi cu aplicabilitate imediată.

Stimaţi colegi,

Pentru a convinge, o dată în plus, de justeţea cuvintelor mele, vă pun la dispoziţie scrisoarea ce mi-a fost adresată de cei 3.000 de pensionari din Cugir, Alba, a cărei lectură nu poate decât să te cutremure. În acelaşi timp, vă informez că voi trimite această scrisoare şi domnului ministru Athanasiu, ministrul muncii şi protecţiei sociale, spre luare la cunoştinţă şi cu speranţa că îi va provoca un examen de conştiinţă morală, având în vedere tonul cinic pe care l-a adoptat frecvent în legătură cu toate apelurile ce i-au fost adresate pentru a interveni, prin calitatea pe care o are, pentru rezolvarea gravelor probleme cu care se confruntă pensionarii României.

Nu în ultimul rând, ţin să precizez public că voi pune la dispoziţia presei scrisoarea celor 3.000 de pensionari, spre ştiinţa întregii opinii publice din această ţară care, să-mi fie cu iertare expresia, pare a fi blestemată la acest ceas de istorie.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dumitru Bălăeţ. Se pregăteşte domnul deputat Radu Mânea.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Asistăm, în ultima vreme, la proliferarea unei noţiuni pe cât de aberante, din punct de vedere logic, filozofic, istoric, sociologic, pe atât de periculoasă şi neproductivă, în plan practic parlamentar. Este vorba de noţiunea de clasă politică.

Vedem că Alianţa Civică ne-a şi pus la casete un aşa-zis "Apel către clasa politică", cu un fel de program în 9 puncte, cu un preambul şi un final, scrise cu litere mari, pline de o disperare factice.

Menţionăm că în foaia lansată de Alianţa Civică sunt şi probleme reale, adevărate, pe care ni le punem şi noi, ca, de pildă, întrebările de mai jos. "De ce într-o ţară bogată am ajuns săraci?" şi, adăugăm noi, ajungem din ce în ce mai săraci? "De ce într-o ţară a inteligenţelor native am ajuns să fim dominaţi de prostie, şmecherie şi impostură? De ce elitele tinere ne părăsesc, negăsindu-şi locul într-o ţară care are atâta nevoie de ele? De ce statul a fost prădat?" şi, zicem noi, este prădat şi slăbit, sub pretextul privatizării? "De ce clasa de mijloc, care este temeiul oricărei societăţi democratice, este strivită de concurenţa economiei subterane" şi, zicem noi, şi a celei străine? "De ce, în loc de fapte, este preferat vacarmul politic?" Atâtea întrebări cărora trebuie să le răspundă clasa noastră politică.

Ei, iată, oricât am fi de îngăduitori şi predispuşi la dialog, cu această ultimă afirmaţie chiar că nu putem fi de acord. În primul rând că noţiunea de clasă politică este calchiată după mai vechea noţiune de "clasă muncitoare", ţărănească, burgheză", noţiune care se ştie cât rău a produs. După acelaşi calapod, actuala clasă politică, "periculos de ruptă de interesele populaţiei", cum zice Alianţa Civică, poate fi linşată la drumul mare.

Din tot textul citat, precum şi din alte intervenţii pe aceeaşi temă, reiese această asmuţire a populaţiei împotriva aşa-zisei clase politice, pe temeiuri, evident, şi obiceiuri mai vechi. Nocivitatea acestei asmuţiri apare şi mai gravă când vedem că, prin aşa-zisa clasă politică, domnii şi doamnele de la Alianţa Civică înţeleg, de fapt, Parlamentul care ar fi vinovat, în concepţia dumnealor şi a atâtor altora care utilizează acest slogan, de toate relele care se petrec în această ţară. Ca atare, Parlamentul trebuie arătat cu degetul, bătut cu pietre, linşat! O mai gravă eroare cu privire la cea mai democratică instituţie a ţării nici că se poate! Se vede clar că, intoxicată cu asemenea idei greşite, populaţia întoarce spatele la rezolvarea politică a problemelor, la ideea de alegeri, de Parlament, de democraţie.

Desigur, suntem, şi noi, pentru asumarea unei răspunderi în faţa poporului, pentru cele ce nu merg bine în ţară, dar această asumare trebuie să fie făcută cinstit, drept, până la capăt.

Au trecut deja 2 ani de când actuala coaliţie guvernamentală a preluat puterea, umplând afişele electorale de promisiuni. "Contractul cu România" şi-a epuizat termenele şi vedem că aceia ce l-au lansat nu vor să răspundă punctual la promisiunile făcute. Ei cer o nouă graţie, ei vor să vină cu o nouă asumare a răspunderii în Parlament, după ce au mai făcut-o de trei ori, în cei 2 ani de zile care au trecut.

Noi, cei din opoziţia parlamentară, avem şi noi răspunderea noastră faţă de popor, şi anume aceea de a-i critica pe cei de la guvernare, de a le atrage atenţia celor de la putere asupra greşelilor, chiar a erorilor pe care le fac în conducerea ţării. Aceasta este datoria noastră şi am căutat s-o facem cu cinste şi cu răspundere, ori de câte ori am avut ocazia. Dacă nu am fost şi nu suntem ascultaţi, aceasta nu mai e vina noastră, ci a celor de la putere, care se dovedesc aroganţi, necomunicativi, dornici să dea cu oiştea în gard în continuare. Că se poate forma un program naţional anticriză, suntem de acord, dar pentru aceasta trebuie să se stea la masa tratativelor cu toate partidele politice din Parlament şi să se renunţe la împrăştierea răspunderii faţă de situaţia actuală asupra întregii clase politice, o formulă aberantă, nocivă şi periculoasă pentru Parlament, pentru ţară şi pentru democraţie.

Mulţumesc de atenţie.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Radu Mânea. A venit domnul deputat Lădariu? Nu a venit. Se pregăteşte domnul deputat Ioan Sonea.

Domnul Radu Mânea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Încep prin a saluta cordial întoarcerea fiilor rătăcitori în Parlamentul ţării. (Rumoare în partea stângă a sălii)

De Ziua Constituţiei României, ar trebui să ne bucurăm şi să culegem roadele aplicării Constituţiei noastre de la 1991, după aproape 8 ani de aplicare, după promulgare şi simulacru de referendum organizat ulterior şi în mare grabă.

Din păcate, nu avem motive de bucurie, nici puterea de azi care, în parte, nu a votat-o, dar nici opoziţia de astăzi, fosta putere de ieri, care a conceput-o, a votat-o şi împreună încercăm s-o aplicăm ad litteram, fără abateri sau interpretări, funcţie de situaţia în care ne regăsim, la putere sau în opoziţie. Ca o consecinţă, şi unii şi alţii, încercăm să căutăm responsabilii pentru situaţia ţării de astăzi, dar prea puţini dintre noi recunoaştem erorile, omisiunile şi interpretabilitatea posibilă a unor texte din Constituţia de la 1991.

Comparând Constituţiunea Principatelor Unite Române de la 1866, Constituţiunea promulgată cu Decretul regal nr.1360 din 28 martie 1923, considerată ca fiind cea mai democratică din Europa secolului XX, cu Constituţia României din 1991, aplicabilă astăzi, vom observa lesne, fără a fi specialişti în drept constituţional, că temelia legilor din România zilelor noastre este ruptă în esenţa ei de tradiţia românilor, şi anume: despre teritoriul României şi forma de stat.

Forma statală a suferit modificări de la "România dodoloaţă", operă a regelui Ferdinand I, la România de astăzi, prin ciuntirea teritoriilor sale cu Tratatul Ribbentrop-Molotov şi apoi Tratatul de pace încheiat între marile puteri, în absenţa României. Milioane de români din ţinuturile Herţei, Bucovinei de Nord, Basarabiei şi Sudului Dobrogei rămânând în afara graniţelor ţării, reîntregirea fostului Regat al României Mari fiind la voia bunului Dumnezeu şi îndemânarea conducătorilor ţării.

Dacă în Constituţiile tradiţionale de la 1866 şi 1923 - despre teritoriul României, chestiunea este tratată în patru articole, în Constituţia de la 1991, aceeaşi problemă capitală a ţării se tratează în 14 articole, dar cu ce folos pentru România, până la reîntregirea teritoriilor sale în graniţele străvechii Dacii?

Despre drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale românilor. Dacă în Constituţiunea Regatului României de la 1866, sub sigiliul regelui Carol I, şi apoi în Constituţiunea de la 1923, sub Ferdinand întregitorul, libertatea conştiinţei românilor era absolută, era garantată, Constituţia de la 1991 garantează libertatea conştiinţei ca manifestare a spiritului de toleranţă şi de respect reciproc. Dar, oare, conştiinţa înseamnă doar atât? Şi pun această întrebare, crezând că este valabilă pentru poporul român, trecut prin 50 de ani de dictatură comunistă, în care conştiinţa, toleranţa şi respectul de sine erau socotite trădare de neam şi de partid, Partid Comunist, bineînţeles.

Despre biserică, culte şi armată. Neatârnarea Bisericii ortodoxe române şi garantarea libertăţilor credinţei pentru cultele recunoscute de către stat, şi de aici, propovăduirea credinţei în Dumnezeu, precizate în Constituţiile de la 1866 şi 1923, alături de simţul dezvoltat de proprietate al românilor, au condus la menţinerea unităţii statale, dincolo de vitregiile vremurilor, România rămânând neatârnată. Patriarhului ţării, episcopilor ortodocşi, greco-catolici şi ai tuturor cultelor recunoscute de lege li se rezervau, prin Constituţie şi prin Regulamentul de funcţionare, statutul de senator de drept, alături de conducătorii oştirii şi generalii de armată care au fost, măcar trei luni de zile, cu faţa către inamic.

Ce le rezervăm noi astăzi contemporanilor cu aceleaşi demnităţi?

Despre garantarea proprietăţii private şi dreptul la moştenire. Constituţiile de la 1866 şi apoi 1923 consfinţesc şi garantează dreptul de proprietate privată asupra bunurilor mobile şi/sau imobile, dobândite sau moştenite, în ambele Constituţii prevederea fiind stipulată la art.17, cu precizarea garanţiilor sacre şi inviolabile, în art.19 din Constituţia de la 1866.

În Constituţia de la 1991, proprietatea privată este doar ocrotită, fără a fi garantată, urmând ca limitele dreptului de proprietate "să fie stabilite prin lege". Care lege, domnilor care aţi votat Constituţia? Dacă Constituţia nu garantează proprietatea privată, care lege pe care o pritocim noi astăzi, o garantează?

Legat de garantarea dreptului la moştenire, prevăzut de art.42 din Constituţia de la 1991, dacă nu-i reconstituim românului drepturile confiscate de către comunişti, dacă nu-i garantăm proprietatea privată, ce moştenire lasă el şi ce moştenire lăsăm noi urmaşilor, spre a-i fi garantată? Dar ca legiuitori, ce moştenire legislativă lăsăm după finele mandatului nostru? Nu cumva ne certăm între noi, facem greve, aruncăm vina unii pe alţii, vrem anticipate, că economia nu merge, că nu sunt bani pentru sănătate, învăţământ, apărare etc., nu avem privatizare, nu vin investitorii străini, nu intrăm în NATO, nu ne cheamă la Uniunea Europeană pentru că am clădit Constituţia şi democraţia pe o temelie şubredă? Nu cumva trebuie să recunoaştem că orice lege este perfectibilă şi chiar Constituţia este perfectibilă?

Vă invit, deci, să reflectăm la următoarele:

Domnul Viorel Burlacu (din bancă):

Sigur, monarhie...

Domnul Radu Mânea:

...forma statală şi graniţele ţării, drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale românilor, biserică şi credinţă, rolul armatei şi statutul cadrelor militare, proprietatea privată şi garanţiile pe care avem obligaţia să le acordăm. Trebuie, oare, modificată Constituţia?

Domnul Viorel Burlacu (din bancă):

După voi, da.

Domnul Radu Mânea:

După părerea mea, da. După domniile voastre, nu. "Să se revizuiască, primesc, dar să nu se schimbe nimic".

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ioan Sonea, se pregăteşte domnul deputat Lădariu. Nu a venit, deci, o să urmeze doamna deputat Viorica Afrăsinei.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În art.2 din Legea învăţământului se spune: "În România, învăţământul constituie prioritate naţională".

Art.11 alin.1 menţionează că: "Învăţământul nu se subordonează scopului şi doctrinelor promovate de partide (...) politice".

Art.141 lit.p) arată că Ministerul Educaţiei Naţionale coordonează, potrivit legii, numirea şi eliberarea personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi control, din învăţământul de stat, şi inspectoratele şcolare asigură, conform art.142 lit.b), aplicarea legislaţiei în organizarea şi conducerea procesului de învăţământ.

Totodată, art.145 alin.2) stipulează că directorii din învăţământul preuniversitar, până la nivel liceal, sunt numiţi de inspectorul general, pe baza criteriilor de competenţă profesională şi managerială, de regulă, la propunerea consiliilor profesorale, pe baza metodologiei stabilite de Ministerul Educaţiei Naţionale.

Adeseori se spune că Ministerul Educaţiei Naţionale urmăreşte obiectivele şi principiile politicii şi reformei educaţionale înscrise în programul de guvernare pentru domeniul învăţământului, avându-se în vedere descentralizarea progresivă a mecanismului decizional, prin delegarea treptată a competenţelor către inspectoratele şcolare şi şcoli, cu asumarea răspunderii penale. Fapt care este absolut normal. Dar, oare, chiar aşa să fie?

Aş fi bucuros să aflu că situaţiile din Inspectoratul şcolar judeţean al judeţului Bistriţa-Năsăud sunt doar excepţii. Este vorba despre concursul pentru ocuparea unor posturi. Ca urmare a anulării unui concurs pentru inspector de specialitate, inspectorul general este în proces cu cel care se consideră nedreptăţit. Atunci am considerat situaţia un accident.

Un caz recent, însă, pune sub semnul întrebării intenţiile şi actul de conducere al inspectoratului judeţean. La o mare şcoală din judeţ s-a desfăşurat un concurs pentru postul de director, pe 30 octombrie. S-au prezentat trei profesori şi a fost declarat câştigăto, cu 55 de puncte, domnul H.A., nu cred că contează numele la această dată. Candidaţii de pe locurile 2, respectiv cu 48 de puncte, şi locul 3, cu 45 de puncte, fiind declaraţi respinşi. Rezultatul concursului însă nu a fost pe placul inspectorului general, domnul profesor T.C., câştigătorul nefiind din partidul domniei., Aşa că, după o deplasare la faţa locului, pe 31 octombrie, domnia sa hotărăşte ca doamna care ieşise pe locul 2 să depună constestaţie, şi inspectorul general, împreună cu adjunctul, preşedinte al Comisiei de examinare, vin în anchetă, pe baza unor concluzii fără relaţie cu condiţiile de concurs, pe 17 noiembrie, şi anulează concursul şi se propune un nou concurs, pe data de 27 noiembrie, la care putea însă să se prezinte din nou şi câştigătorul, care, între timp, pe 26, a depus o sesizare la prefectură, unde preşedintele Comisiei de examinare confirmă legalitatea rezultatelor concursului iniţial.

Noul concurs are însă loc pe 4 decembrie şi participă doar cine trebuie şi reuşeşte, desigur. Liderul sindical părăseşte sala de concurs, în semn de protest faţă de modul cum s-a procedat. De notat că, pe 20 noiembrie 1998, domnul profesor, care reuşise iniţial, a depus o contestaţie la Inspectoratul judeţean, la care însă nu a primit nici un răspuns. Mă întreb: dacă trebuia organizat un nou concurs după scoaterea din drepturi a câştigătorului, când următorul pe listă era preferatul, dacă totuşi concursul a fost legal? Dacă contestatara concursului nu a avut obiecţii înainte de concurs asupra concurentului domniei sale, cum rămâne cu atentatul la personalitatea şi prestigiul moral şi profesional al celui înlăturat din drepturi corect câştigate? Cum rămâne cu răspunderea conducătorului pentru abuzurile săvârşite?

Consider că astfel de cazuri aruncă o umbră asupra eforturilor ministrului învăţământului de a îmbunătăţi imaginea şcolii. Vreau să menţionez că astfel de situaţii s-au mai întâmplat, din păcate, tot la mine în judeţ, la acelaşi inspectorat.

Impunerea cu orice preţ a oamenilor fideli în funcţii de conducere contravine moralei propovăduite şi prevederilor legale menţionate, conducând, în acelaşi timp, la confirmarea faptului că devine o practică acţiunea de încălcare a principiilor democraţiei şi drepturilor individuale ale cetăţeanului, prin sfidarea legii.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Viorica Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Prin Legea nr.120 din 8 decembrie 1995, Parlamentul României proclama ziua adoptării prin referendum a legii fundamentale a statului român drept Ziua Constituţiei României. Dincolo de orice alte aprecieri, putem afirma că 8 decembrie 1991 a reprezentat ziua în care poporul român a consfinţit prin referendum ruptura definitivă şi irevocabilă cu trecutul dictatorial al României.

Reprezentând un veritabil proiect de viitor, Constituţia oglindeşte voinţa poporului român şi a fost apreciată de cei mai importanţi specialişti în drept constituţional români şi străini, drept una dintre cele mai moderne Constituţii democratice. Ea îmbină în mod fericit valorile democraţiei constituţionale occidentale cu cele ale tradiţiei constituţionale româneşti. Ea consacră în dispoziţiile sale marile principii ale dreptului constituţional, principiul puterii suverane a poporului, principiul exercitării puterii pe baze democratice, al separaţiei puterilor în stat, al pluralismului, al legalităţii, principiul supremaţiei Constituţiei, principiul egalităţii în drepturi a tuturor cetăţenilor, fără nici o discriminare, al apărării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, principiul autonomiei locale şi al descentralizării administrative, principii ale activităţii judecătoreşti. Pe lângă aceste principii, considerate clasice şi care se regăsesc în toate constituţiile moderne, Constituţia actuală a României a ridicat la rangul de principiu constituţional neretroactivitatea legii, cu excepţia legii penale mai favorabile, cât şi principiul preeminenţei legislaţiei internaţionale în materie de drepturi ale omului, faţă de legislaţia internă.

Prin munca plină de dăruire a celor care au făcut parte din Comitetul de redactare a Constituţiei, legea fundamentală, adoptată în 1991, este demnă de Europa sfârşitului de mileniu şi conscră România ca un stat democratic autentic. Instituţiile democratice înfiinţate ca urmare a prevederilor constituţionale şi-au dovedit în aceşti ani viabilitatea şi se bucură de încrederea cetăţenilor. Aplicarea strictă a principiilor constituţionale a permis în 1996 alternanţa la putere, realizată în cel mai democratic mod cu putinţă.

Până în noiembrie 1996, acţiunea celor care au condus România a mers în direcţia respectării şi consolidării prevederilor Constituţiei, urmărindu-se ca poporul român să privească legea fundamentală a ţării ca un apărător suprem al democraţiei, al statului de drept, al drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.

Un rol important în acest proces l-a avut Curtea Constituţională, şi în acest sens stau mărturie întâmpinările venite din partea oamenilor simpli, care şi-au găsit rezolvarea prin raportarea la Constituţie.

Ne-am fi aşteptat ca acest proces de consolidare a legii fundamentale a statului să continue şi după noiembrie 1996. Spre marea noastră decepţie şi îngrijorare, lucrurile au mers într-o direcţie opusă, asistând în ultimii ani la numeroase încălcări ale spiritului şi literei Constituţiei.

Îngrijorarea noastră faţă de aceste încălcări a fost exprimată în Moţiunea "Statul de drept", a cărei discutare în Senat a fost respinsă printr-un act anticonstituţional de către senatorii puterii, care s-au substituit astfel Curţii Constituţionale.

De altfel, începând cu art.1 din Constituţie, care stipulează că: "România este un stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil" şi terminând cu principiul separaţiei puterilor în stat şi al exercitării puterilor pe baze democratice, totul a devenit negociabil, de pe poziţiile algoritmului politic.

Caracterul naţional, unitar şi indivizibil al României a ajuns obiectul unor periculoase jocuri, iniţiate de forţe destabilizatoare, cărora Guvernul nu vrea sau nu poate să le facă faţă, sau, mai grav, le alimentează şi le revigorează prin atitutudini hazardate, lipsite de motivaţie. Cedarea constantă în faţa unor astfel de forţe, respectarea algoritmului politic a ajuns o cerinţă mai puternică decât respectarea Constituţiei.

În aceste condiţii, au apărut şi s-au dezvoltat curente federaliste şi separatiste pe criterii etnice, unele dintre ele promovate chiar de către reprezentanţi ai Guvernului şi majorităţii guvernamentale.

Un alt exemplu de conduită anticonstituţională îl reprezintă ocolirea Parlamentului, încercarea de a-l transforma într-un simplu decor, prin practica abuzivă a guvernării prin ordonanţe.

Acţiunilor de anihilare a iniţiativelor Opoziţiei li se adaugă crearea unor structuri paralele de putere şi decizie, care iau hotărâri prin proceduri oculte şi deasupra legii, imixtiunea Preşedinţiei şi a Executivului în sfera puterii judecătoreşti, şi exemplele ar putea continua.

Ziua Constituţiei României reprezintă un bun prilej de a medita asupra acestor probleme. Avem de ales între a respecta cu scrupulozitate prevederile Constituţiei, întărind în acest fel autoritatea instituţiilor statului de drept, sau a ignora prevederile Constituţiei, slăbind instituţiile statului de drept şi lăsând cale liberă haosului şi anarhiei. Oricine se află la guvernare trebuie să aibă în faţă această alternativă şi să cântărească atent preţul nerespectării prevederilor constituţionale.

Constituţia este legea fundamentală a statului de drept şi ea trebuie respectată chiar şi de cei care au votat împotriva ei. A lupta pentru respectarea Constituţiei este datoria noastră supremă.

Acesta este principalul mesaj care se impune în această zi de 8 decembrie, care marchează Ziua Constituţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Anamaria Biriş nu a venit? Nu a venit. Domnul deputat Lazăr Lădariu, nici dânsul nu a venit.

Declar închisă prima parte a şedinţei noastre, cea destinată intervenţiilor, şi după ce vom ajunge să avem cvorumul normal de lucru, vom continua cu partea a doua a şedinţei noastre. (Se acţionează soneria pentru chemarea parlamentarilor în sala de şedinţă.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rog liderii grupurilor parlamentare să-i aducă pe colegi în sală, pentru a stabili cvorumul de lucru. (Acţionează din nou soneria.)

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Când votăm în Parlament noua echipă, domnule Cataramă?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Constatând că, colegii noştri nu se îndeamnă să vină în sală, vom face un apel nominal. O să vă rog să-l citiţi foarte repede, în aşa fel încât să nu pierdem foarte mult timp.

O să vă rog, când vă auziţi strigaţi, răspundeţi tare "prezent " ca să meargă repede, iar cei care nu sunt, vor fi absenţi şi li se va tăia ziua, conform hotărârii. Vă rog!

Domnul Corneliu Ciontu (dă citire apelului nominal):

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aţi terminat catalogul?

Domnul Corneliu Ciontu:

Suntem la Bucureşti.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte mult, lăsaţi să termine de citit catalogul, da?

Domnul Corneliu Ciontu:

(Vociferări din sală: "Nu aţi citit unele judeţe!")

Domnul Corneliu Ciontu:

Eu nu am nici o vină...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onoraţi colegi,

Am o rugăminte: să vă ocupaţi locurile în sală.

Se pare că sunt unele judeţe care nu au fost strigate din lipsa foilor respective. Deputaţii care nu au fost strigaţi sau au venit în sală ulterior urmează să-şi înregistreze prezenţa la secretarul de şedinţă.

Aşa cum ştiţi, astăzi, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic pot să lucreze în plenul comisiilor la diverse proiecte de legi, conform aprobărilor date de conducerea Camerei Deputaţilor şi aprobate de dumneavoastră.

Îi dau cuvântul domnului deputat Ioan Gavra, pentru o declaraţie politică din partea Grupului parlamentar al PUNR, după care trecem la dezbaterea proiectelor de legi.

Vă rog.

Domnul Ioan Gavra:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sper ca, începând de astăzi, declaraţiile politice ale grupurilor parlamentare din Opoziţie să reprezinte un segment distinct la nivelul regulamentului Camerei Deputaţilor, al activităţii noastre, şi să fie o permanenţă, aşa cum ieri am solicitat la întâlnirea liderilor partidelor parlamentare de la Putere şi Opoziţie, când a existat o consultare la acest capitol. Deci, sper ca de acum înainte, ca la Senat, şi la Camera Deputaţilor, Opoziţia să se poată manifesta într-un dialog real cu Puterea la nivelul Camerei Deputaţilor.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cum bine se ştie, în cursul zilei de ieri a avut loc prima întâlnire organizată după alegerile legislative din noiembrie 1996 între liderii partidelor politice parlamentare de la Putere şi Opoziţie. A fost într-adevăr o premieră în acest domeniu, absolut necesară, dar nu şi suficientă. Scopul declarat al acestei întâlniri l-a constituit soluţionarea actualei crize politice. Desigur, momentul ar putea fi calificat drept unul de semnificaţie naţională.

Adevărul este însă că s-a depăşit doar punctul critic al crizei parlamentare, epilogul protestului parlamentar al Opoziţiei fiind doar amânat. Totuşi, important este faptul că s-a reuşit stabilirea de comun acord a trei grupuri de lucru consultative între reprezentanţii Majorităţii şi Opoziţiei parlamentare care vor negocia priorităţile legislative şi guvernamentale imediate şi de perspectivă, structura şi conţinutul codului deontologic al raporturilor parlamentare dintre Majoritate şi Opoziţie, repunerea în dezbatere la Senat a moţiunii "Statul de drept", iar la Camera Deputaţilor o analiză în Biroul permanent, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare din Opoziţie, a modului unilateral şi neregulamentar în care s-a desfăşurat activitatea legislativă şi au fost adoptate proiectele de legi în absenţa Opoziţiei şi, fireşte, rediscutarea acestora.

În aceste condiţii, grupurile parlamentare ale PUNR din Senat şi Camera Deputaţilor au hotărât ca, începând de astăzi, să revină temporar la lucrările în plen şi pe comisii ale acestora. Dacă înţelegerile convenite ieri între liderii partidelor politice parlamentare nu vor fi finalizate corespunzător în următoarele 10 zile, grupurile parlamentare ale PUNR îşi vor relua protestul parlamentar şi se vor retrage de la lucrările Parlamentului României.

Aroganţa şi comportamentul dictatorial al Majorităţii parlamentare trebuie să înceteze odată pentru totdeauna. Asemenea atitudini extreme şi ofensatoare nu mai au ce căuta într-o democraţie parlamentară autentică.

La întâlnirea de ieri, PUNR a solicitat în fapt actualei Puteri soluţionarea următoarelor demersuri legislative şi guvernamentale:

1) Asumarea de către actuala coaliţie guvernamentală CDR - USD - UDMR a întregii responsabilităţi pentru gravele erori decizionale săvârşite până acum în plan economic, social şi parlamentar, care au agravat criza generală a societăţii româneşti.

2) Restructurarea Guvernului României în cursul lunii decembrie a.c. şi validarea acestuia în Parlamentul României, în actuala sesiune parlamentară.

3) Angajarea răspunderii Guvernului României pentru realizarea măsurilor şi acţiunilor din programul de guvernare pe termen scurt, aşa-zisul program anti-criză, după negocierile cu Opoziţia parlamentară, în vederea stopării crizei actualei existente la nivelul societăţii româneşti.

4) Stabilirea de comun acord cu Opoziţia parlamentară a priorităţilor legislative care să susţină în mod real şi eficient relansarea economică şi creşterea nivelului de trai al populaţiei.

5) Reconsiderarea agriculturii româneşti ca prioritate economică naţională absolută, subvenţionarea acesteia de către stat, adoptarea Legii creditului agricol, reeşalonarea datoriilor producătorilor şi agenţilor economici cu profil agricol pe o perioadă de 10 ani, cu acordarea unui termen de graţie de 2 ani de zile şi preluarea la datorie publică a dobânzilor şi penalităţilor restante solicitate acestora.

6) Realizarea unui moratoriu asupra îngheţării creşterii preţurilor pe o perioadă de cel puţin 6 luni de zile la principalele categorii de produse agro-alimentare, la energie, combustibil şi principalele servicii către populaţie, printr-un acord social cu sindicatele şi cu patronatele.

7) Recorelarea, începând cu trimestrul al II-lea al anului viitor, a tuturor categoriilor de pensii şi ajutoare sociale, pentru realizarea unei protecţii sociale reale a acestui segment de populaţie total defavorizat.

8) Dublarea alocaţiilor pentru copii, începând cu luna iunie a anului viitor şi acordarea unui ajutor suplimentar familiilor cu mai mulţi copii, de cel puţin 300 de mii de lei lunar.

9) Renunţarea definitivă de către actuala Putere la acţiunile guvernamentale şi legislative de înfiinţare a unei universităţi de stat în limba maghiară pe teritoriul României, la inscripţionarea bilingvă a localităţilor României şi la introducerea limbii maghiare în administraţia publică.

10) Renunţarea la disponibilizările colective masive din unităţile economice productive, declanşarea unei restructurări economice reale şi eficiente şi asigurarea unei protecţii sociale corespunzătoare personalului deja disponibilizat în acest interval de timp.

11) Încetarea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă, întreaga competenţă legislativă aparţinând în acest domeniu exclusiv Parlamentului României.

12) Adoptarea codului deontologic a raporturilor parlamentare dintre Putere şi Opoziţie, ca parte integrantă a regulamentelor Camerei Deputaţilor şi Senatului României, în vederea recâştigării şi consolidării prestigiului politic al instituţiei parlamentare.

13) Înaintarea spre aprobare Parlamentului României a proiectelor bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale pe anul 1999, până la data de 20 decembrie a.c.

14) Elaborarea urgentă a unor programe economice de susţinere a investiţiilor direct productive, a exportului, şi de protejare a pieţei şi producţiei interne.

15) Declanşarea anchetelor parlamentare, pe care noi le-am solicitat, asupra modului în care FPS a gestionat avuţia naţională şi asupra privatizării ROMTELECOM, precum şi tragerea la răspundere a tuturor celor care sunt vinovaţi de daune şi prejudicii considerabile aduse economiei naţionale.

Aşadar, domnilor colegi, PUNR îşi rezervă dreptul de a acţiona în consecinţă potrivit convingerilor sale parlamentare. Este de la sine înţeles că noi nu putem fi şantajaţi să revenim în orice condiţii la lucrările Parlamentului. Noi nu facem parte şi nici nu ne asociem cu cei care una declară astăzi, în mod populist şi demagogic, şi cu totul altceva fac mâine.

Noi nu avem de ce şi mai ales de cine să ne temem, pentru simplul motiv că noi nu am încălcat în nici un fel legile ţării şi regulamentele parlamentare. De asemenea, noi nu acţionăm doar din interese personale sau conjuncturale.

Să sperăm că demersul politic început ieri nu va fi doar unul formal, de suprafaţă.

Dacă cineva crede că putem fi induşi în eroare, se înşală amarnic. Ne vom regăsi împreună în aula Parlamentului României, la Camera Deputaţilor şi la Senat, doar atunci când înţelegerile noastre vor fi întocmai respectate. În caz contrar, Parlamentul va intra în desuetudine, realizând doar o palidă figuraţie politică şi democratică.

Nu uitaţi, stimaţi colegi, că puternicii zilei de astăzi pot deveni mâine simple marionete politice.

Sper ca, în cele din urmă, să aibă câştig de cauză înţelegerea şi înţelepciunea parlamentară.

Aşa cum aţi văzut, protestul nostru parlamentar are susţinerea majorităţii populaţiei României. Depinde numai de noi ca împreună să rezolvăm contenciosul politic parlamentar acumulat în ultimii doi ani de zile între Putere şi Opoziţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă mulţumesc.

Cu aceasta, o să-i rog şi pe colegii care probabil şi-au verificat prezenţa pe liste să-şi ocupe locurile în sală, ca să putem continua lucrările.

În momentul de faţă avem stabilit cvorumul.

O să-i rog pe secretarii de şedinţă să vină să-şi ocupe locurile.

Secretarii de şedinţă! Domnul deputat Lepşa şi domnul deputat Ciontu!

Intrăm în dezbaterea proiectului de Lege privind sprijinirea exporturilor.

Îi dau cuvântul iniţiatorului - domnul senator Viorel Cataramă.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Viorel Cataramă:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

O să fiu scurt în intervenţia mea.

Este foarte cunoscut că economia unei ţări, pentru a putea fi considerată sănătoasă şi pentru a înregistra o creştere economică, trebuie să aibă exporturi în cantitate cât mai mare şi cu rentabilitate cât mai bună.

România, trebuie să recunoaştem, dispune de o resursă potenţială pentru a realiza un export de aproximativ 12-13 miliarde de dolari pe an. În prezent, suntem departe de a atinge această cifră. Motivaţiile sunt multiple, însă, este evident că în ultimii ani exporturile au fost un pic neglijate în ceea ce priveşte politica economică efectiv realizată în România.

De aceea, noi, la Senat, considerăm că sprijinirea exporturilor este o măsură prioritară şi una din măsurile esenţiale ale programului de guvernare.

Şi am identificat în această lege trei, sau mai bine zis două măsuri punctuale, pe care le considerăm că trebuie să fie un început pentru adoptarea şi a altor măsuri de susţinere a exporturilor.

Aceste măsuri se referă la în primul rând la reducerea cu 50% a impozitului pe profitul realizat din operaţiunile de export. În al doilea rând, se referă la alocarea prin bugetul de stat a sumelor necesare bonificării tuturor dobânzilor pentru agenţii economici care realizează operaţiuni de export. Iar în al treilea rând este susţinerea, din partea Guvernului, a participării României la diverse târguri şi expoziţii internaţionale unde oferta românească să poată fi promovată.

Vreau să fac menţiunea că acesta este un prim set de măsuri pentru sprijinirea exporturilor.

Noi credem că România nu are şanse reale de relansare şi de dezvoltare economică, dacă nu va susţine exporturile şi nu va avea o activitate de export puternică, care să ducă, dacă vreţi, la micşorarea deficitului balanţei comerciale şi numai astfel de măsuri pot reduce diferenţa dintre exporturi şi importuri şi pot contribui la competitivitatea exporturilor, mai ales într-o perioadă în care economia românească nu a fost pregătită suficient pentru integrarea în structurile Uniunii Europene, când barierele vamale au dispărut şi când piaţa românească este invadată, din păcate, de produse realizate în alte părţi, deşi în România există capacitatea de producţie pentru a realiza aceste produse.

În speranţa că veţi înţelege şi că sunteţi de acord cu măsurile de sprijinire a exporturilor, îmi rezerv dreptul, eventual la observaţii pe fond. vreau să fac menţiunea că sunt de acord cu amendamentele făcute de comisia de specialitate a Camerei Deputaţilor, cu un singur amendament, şi anume la art.2 alin.1, formularea finală să fie următoarea: "Anual, prin Legea de aprobare a bugetului de stat, vor fi prevăzute sume pentru bonificarea tuturor dobânzilor aferente creditelor contractate de către agenţii economici pentru export".

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea comisiilor sesizate în fond, domnul deputat Dan Constantinescu, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Vă rog.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În urma examinării proiectului de lege privind sprijinirea exporturilor, în şedinţa din 27 octombrie a.c., comisia a propus ca acesta să fie supus spre dezbatere şi adoptare cu amendamentele pe care le-aţi primit în raportul care a fost difuzat la casete.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Da. La dezbateri generale?

o să-i dau cuvântul domnului deputat Dan.

Domnul Marţian Dan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Intervenţia mea vrea să fie în primul rând un elogiu adus acestei iniţiative a domnului senator Viorel Cataramă, pentru iniţierea proiectului de lege pe care-l discutăm.

În al doilea rând, vrea să fie o punere în discuţie a unei probleme care cred că reclamă să reflectăm asupra ei foarte serios, şi anume modul în care, pe bandă rulantă şi fără o reflecţie suficientă, se adoptă anumite legi şi soluţii în ultimii 2 ani în Parlamentul României.

Se ştie foarte bine că până la faimosul pachet de măsuri al domnului Ciorbea, de la începutul anului 1997, a existat o dispoziţie de genul aceleia pe care o restabilim astăzi, şi anume, toţi cei care exportau şi obţineau profituri din operaţiunile de export erau scutiţi de plată, sau li se reducea, mai bine zis, mai exact, 50% din impozitul obţinut din profitul din operaţiuni de export.

Cu prilejul dezbaterii bugetului şi în 1997, şi în acest an, grupul nostru parlamentar a făcut propuneri privind menţinerea în 1997 a acestei reglementări, a acestui stimulent important, dar, desigur, nu suficient pentru a determina o redresare a exporturilor şi o creştere a preocupării din partea diferiţilor agenţi economici pentru activităţile productive destinate să producă mărfuri şi servicii pentru export, dată fiind competiţia în acest domeniu şi, evident, cheltuielile, eforturile care trebuie să susţină astfel de activităţi.

În 1998, când s-a discutat bugetul, şi amendamentele noastre stau mărturie, inclusiv intervenţiile pe care mai mulţi membri ai grupului nostru parlamentar le-au avut în cadrul şedinţei comune a celor două Camere, când s-a discutat bugetul, noi am cerut reintroducerea acestor măsuri.

Din păcate, atunci, cu un voluntarism şi cu o atitudine a uitării de sine extraordinare, nu s-a aplecat urechea asupra acestor chestiuni. S-a crezut că este un moft al Opoziţiei, şi nu o problemă care merită să fie luată în considerare.

De aceea, eu, unul, cred că este bine că avem această iniţiativă a domnului Cataramă.

Probabil că dacă ea îmbrăca forma unei propuneri legislative venite de la Opoziţie, în virtutea celor spuse mai sus şi atitudinii invocate mai sus, ea nu ar fi fost trecută.

Cred, însă, în acelaşi timp, că e bună şi a doua măsură, cu privire la susţinerea de către Guvernul României a participării la diferitele expoziţii, târguri internaţionale şi aşa mai departe, prin care produsele româneşti să poată fi prezentate în condiţii corespunzătoare, degrevând agenţii economici de o seamă de cheltuieli pe care această chestiune le implică.

Domnul Cataramă vorbea despre un export care ar trebui să ne aducă la un volum cifrat la 12 miliarde de dolari.

Sigur că pentru actuala stare de lucruri din România şi în general pentru evoluţia destul de grea economică din perioada postdecembristă, obiectivul acesta este important şi ar trebui, într-adevăr, reţinut, creând mijloace şi punând în operă diferitele politici care să ducă la a stimula şi la o asemenea creştere. Însă, trebuie să reţinem din capul locului faptul că este vorba de un obiectiv relativ modest pentru o ţară având dimensiunile României, populaţia României şi resursele pe care le are.

După câte ştiu eu, este o cifră care mi se pare că se situează şi acum sub ceea ce reprezintă exporturile Ungariei. Să nu mai vorbim de Olanda, care, la 14 milioane de locuitori, realizează exporturi pe undeva între 140 şi 150 de miliarde de dolari.

De aceea, cred eu că a venit timpul să se gândească o politică articulată de stimulare a exporturilor, aşa cum o practică toate ţările şi, în această privinţă, cred eu că Guvernul României ar trebui să facă anumite economii şi o anumită judecare a alocării resurselor, prin care această activitate să fie stimulată, într-adevăr, nu dintr-o dată, că nu sunt mijloace, dar, în orice caz, să avem o politică mergând în direcţia deschiderii, pentru că exporturile, din acest punct de vedere, vor juca un rol foarte important în ceea ce priveşte funcţionarea motorului economiei, în ceea ce priveşte încasările noastre valutare, în ceea ce priveşte şansele de a menţine moneda naţională într-o anumită evoluţie, care s-o coboare după toboganul de-a dreptul îngrijorător pe care ea este situată şi se mişcă cu o viteză absolut îngrijorătoare în prezent.

De aceea, în ceea ce priveşte grupul nostru parlamentar, noi vom susţine această iniţiativă legislativă şi sperăm că le va veni ideea celor care guvernează ţara să se gândească şi la alte măsuri, în aşa fel încât exportul să beneficieze de o susţinere necesară.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc. Domnul deputat Constantin Avramescu - Grupul parlamentar al PSDR.

Vă rog.

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Doamnelor şi domnilor,

Nimeni nu poate contesta că această iniţiativă este foarte bună. Poate este venită cam târziu, dar, în fond, niciodată nu este prea târziu. ea se înscrie în cadrul aceloraşi acţiuni de stimulare a economiei naţionale, cum este şi cealaltă iniţiativă, de reducere a impozitului sau anulare a impozitului pe profitul investit.

Această iniţiativă este cu atât mai benefică cu cât, de la o vreme încoace, în toate comentariile care se fac la nivel de Guvern se vorbeşte, de exemplu, pentru consolidarea bugetului, de îmbunătăţirea metodelor de colectare a impozitelor şi taxelor, dar se vorbeşte mai puţin, sau chiar deloc, de relansarea economică şi cum trebuie făcută aceasta.

Ar fi fost bine, însă, ca la această iniţiativă, pentru că noi ştim toţi discuţiile care sunt şi la Guvern şi care apar şi în presă, dacă am fi putut s-o argumentăm şi cu nişte cifre.

La ora actuală, cunoaştem sau putem cunoaşte cam care este profitul obţinut de pe urma exportului. Sigur, el nu apare în datele sintetice ale Ministerului Finanţelor, că acolo poate să apară profitul general, fără această repartizare.

Dar, totuşi, putem obţine nişte date, ca să putem realiza în ce măsură această reducere cu 50% a profitului obţinut de pe urma exportului împietează asupra bugetului, respectiv cam care ar fi această sumă. Opinia mea este că această sumă este infimă şi că ea nu împietează asupra bugetului, dar este o opinie, şi ar fi mult mai bine dacă ar fi argumentată cu cifre.

Din acest punct de vedere, regret, domnule preşedinte, că nu este aici şi un reprezentant al Guvernului, mai ales în situaţia în care ştim că au fost nişte discuţii asupra acestui proiect de lege.

De asemenea, am înţeles că ar exista şi un punct de vedere al Guvernului care, întotdeauna, la iniţiative legislative care pornesc din Parlament, trebuie să prezinte acest punct de vedere pozitiv sau negativ, pentru ca noi să putem discuta în deplină cunoştinţă de cauză.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea Grupului parlamentar al PNŢCD, domnul Mircea Ciumara.

Vă rog.

Domnul Mircea Ciumara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Voiam să vorbesc din partea mea, personal.

Personal, susţin iniţiativa domnului senator Cataramă, deşi aici se vehiculează nişte cifre care sunt discutabile.

Domnule deputat Marţian, în teoria economică, ponderea comerţului exterior sau a exportului, dacă vreţi, în produsul intern brut, depinde de doi factori: dimensiunea ţării şi nivelul de dezvoltare.

La ţări cum sunt Statele Unite ale Americii exportul reprezintă cam 8% din produsul intern brut. La o ţară cum era Hong Kongul, era 125% din produsul intern brut. Deci, depinde de dimensiunea ţării. La o ţară ca România, trebuie să fie pe undeva cam 30-40% din produsul intern brut. E clar că Ungaria trebuie să aibă mult mai mult. Pentru că piaţa internă nu-i dă voie să dezvole diviziunea muncii.

Însă, trecând peste aceste cifre care nu sunt comparabile între România şi nişte ţări de dimensiuni mici, ca Olanda sau Ungaria, să fie o ţară echivalentă, ca noi, ca dimensiune, mie mi se pare foarte util. Deci, cu cifrele nu sunt de acord. Sunt exagerate, domnule ...

Mi se pare util două acţiuni să se întreprindă: în primul rând, comisiile economice să discute întreaga susţinere a comerţului exterior, nu numai partea fiscală.

Eu nu am nimic împotriva Ungariei, dar mi se pare inadmisibil ca Ungaria să facă anual 18 târguri în România, şi România unul singur.

Deci, mi se pare util să facem o discuţie pe ansamblul măsurilor guvernamentale pentru comerţul exterior.

În al doilea rând, la fel de util ar fi, comisiile pentru finanţe, şi de la Senat, şi de la Cameră, să analizeze pe ansamblu politica fiscală, în aşa fel încât să asigure echilibrul bugetar, dar să asigure facilităţi în domeniile prioritare, cum ar fi comerţul exterior.

Fără o discuţie pe ansamblul politicii fiscale în Parlament şi fără o discuţie pe ansamblul măsurilor de protecţie a comerţului exterior, riscăm ca la un moment dat, animaţi de intenţii bune, să pierdem ceea ce dorim să realizăm - creşterea economică.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Iuliu Furo, Grupul parlamentar al PRM.

Domnul Ioan Iuliu Furo:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

De la bun început, vreau să subliniez că grupul nostru parlamentar va susţine proiectul de lege iniţiat de domnul senator Cataramă, împărtăşim în totalitate prevederile legii în ceea ce priveşte stimularea exportului şi suntem în totalitate de acord cu cele exprimate aici de distinsul meu coleg, domnul deputat Ciumara, în ceea ce priveşte evaluarea şi cifrele consemnate, dar considerăm că prin această iniţiativă legislativă facem un început pentru relansarea economiei naţionale, în principal destinată producţiei pentru export şi, în acelaşi timp, vom ajuta, în măsură corespunzătoare, alocarea sumelor cuvenite destinate importului.

În concluzie, susţine, repet, iniţiativa domnului senator Cataramă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Jean Decuseară, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Vă rog.

Domnul Jean Decuseară:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este evident pentru toată lumea că iniţiativa pe care suntem astăzi chemaţi s-o discutăm este de importanţă majoră, este de primă importanţă în context economic în care se află România astăzi.

Din 1990 încoace, România s-a confruntat cu o cădere drastică a activităţii de export şi, de fapt, cu o cădere drastică a activităţii economice în general.

Este absolut necesar ca prin măsurile pe care le luăm să începem o sprijinire, să începem o acţiune de redresare a activităţii economice.

Vreau să vă informez că în cadrul grupului nostru iniţiativa a fost discutată, şi domnul ministru Traian Decebal Remeş a apreciat ca pozitivă iniţiativa şi a dat acordul ca ea să fie promovată, fiind şi dânsul convins şi conştient că această măsură, chiar dacă în primă instanţă înseamnă o restrângere, înseamnă un efort pentru bugetul României, ea, pe timp mediu şi în special pe timp lung, se va manifesta pozitiv, se va manifesta în scopul urmărit de noi.

Ca atare, grupul nostru parlamentar susţine această iniţiativă şi, mai mult decât atâta, roagă pe toţi colegii să fie alături de noi în susţinerea sa.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Iliescu - Grupul parlamentar al PUNR.

Vă rog.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al PUNR sprijină integral iniţiativa colegului senator Viorel Cataramă.

Mai mult decât atât, având în vedere prevederile propuse de dânsul şi existând necesitatea ca în programul anticriză, - avansat inclusiv de către Guvern - problema susţinerii exporturilor să fie dezvoltată şi să se produsă în scurt timp şi alte modificări, suntem întru totul de acord cu raportul prezentat de comisie şi Grupul parlamentar al PUNR va vota această iniţiativă legislativă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cu aceasta, intervenţiile în cadrul dezbaterilor generale s-au încheiat.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi începem cu titlul legii.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.1 al legii.

Da, vă rog.

Domnul deputat Pârgaru. Vă rog.

Domnul Ion Pârgaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să vă spun că salut acest proiect de lege. Îmi face o deosebită plăcere şi pentru faptul că vin aici să-mi exprim părerea asupra lui.

Aş propune ca la art.1 să se elimine două cuvinte: "în valută".

Iar articolul să sune cam aşa: "Impozitul pe profit se reduce cu 50% în cazul contribuabililor care încasează venituri din exporturi de bunuri şi servicii ...." şi în continuare rămâne textul iniţiatorului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc.

Iniţiatorul? De acord.

Comisia? De acord.

Dacă mai sunt alte amendamente? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare amendamentul de eliminare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare art.1, cu acest amendament.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

A fost adoptat în unanimitate.

Art.2 alin.1.

Ne ducem pe raportul comisiei, la număr curent 1.

Amendamente?

Da, vă rog, la microfon. domnul senator Viorel Cataramă are o completare.

Vă rog.

Domnul Viorel Cataramă:

Am anunţat că sunt de acord pe fond cu amendamentul comisiei de specialitate de la Camera Deputaţilor, însă vreau să reformulez, pentru a fi mai clar şi mai precis.

Ideea este, în acest articol, că trebuie acordată bonificaţie tuturor agenţilor economici care desfăşoară activitate de export. Pentru că suntem în situaţia de astăzi, când sunt foarte multe cereri de asemenea bonificaţii şi sunt foarte puţine răspunsuri favorabile. Şi atunci, intervin diverse alte modalităţi prin care un agent economic poate să-şi recupereze o parte din dobânda plătită.

reformularea mea, ţinând cont de amendamentul comisiei, este următoarea: "Anual, prin Legea de aprobare a bugetului de stat, vor fi prevăzute sume pentru bonificarea tuturor dobânzilor aferente creditelor contractate de către agenţii economici pentru export".

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea comisiei?

Domnul deputat Morariu. Vă rog.

Domnul Teodor-Gheorghe Morariu:

În primul rând, o problemă de redactare. la sfârşitul articolului, alineatului se spune: "…norme metodologice prin Hotărârea Guvernului ..."; "…norme aprobate prin Hotărârea Guvernului..."

Deci, aşa sună amendamentul.

În al doilea rând, când am făcut acest amendament m-am gândit că sumele prevăzute în bugetul de stat vor fi utilizate de Guvern, în funcţie de ceea ce consideră Guvernul că trebuie sprijinit.

Una este să sprijinim exportul de materii prime şi alta este să sprijinim exportul de produse finite. Deci, Guvernul să decidă în fiecare an cum utilizează aceste sume care sunt prevăzute în Legea bugetului de stat.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, sunt două amendamente.

Comisia? Vă rog.

Domnul deputat Dan Constantinescu.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În ceea ce priveşte amendamentul de formă, care a fost de fapt îndreptarea unei erori materiale, sigur că aici nu avem a ne opune.

Problema este că, aşa cum a arătat şi antevorbitorul meu, există opinii în comisie, la ora aceasta, care prevăd totuşi o selecţie a creditelor pentru care se bonifică dobânda.

Opinia domnului Cataramă este aceea că această selecţie să nu fie operată de EXIMBANK şi eu, personal, sunt de acord cu ea. Din păcate, însă, eu nu mă pot pronunţa, ca şi preşedintele comisiei, în acest moment, că nu am primit acest amendament în timp. De altfel, s-a văzut din intervenţia anterioară că o parte din colegii din comisie nu sunt de acord.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, dumneavoastră susţineţi textul comisiei. Da, vă rog, domnul senator Cataramă. Iniţiatorul, vă rog.

Domnul Viorel Cataramă:

Stimaţi colegi,

Suntem în faţa următoarei situaţii: şi în prezent există posibilitatea ca agenţii economici care realizează venituri din export să meargă la EXIMBANK şi să solicite bonificarea dobânzii. Dar, din păcate, foarte puţini obţin aceste sume. E greu acum să discutăm noi din ce motive unii obţin şi alţii nu obţin. Noi aici promovăm o politică naţională de sprijinire a exporturilor şi a exportatorilor în egală măsură. Nu cred că trebuie să facem discriminări pe ramuri de export sau pe categorii de exportatori. Cei care realizează exporturi şi România are absolută nevoie, are nevoie ca de aer de exporturi, toţi cei care realizează exporturi, în egală măsură şi fără să fie obligaţi să apeleze la alte metode decât cele legale şi oneste, să beneficieze de aceste facilităţi, pe care statul român le dă pentru a sprijini exporturile şi exportatorii.

Vă rog insistent să ţineţi cont de acest lucru, pentru că în momentul în care lăsăm la latitudinea unei instituţii, a unor persoane să aprecieze dacă un exportator merită şi altul nu merită, dacă o categorie de produse exportate merită şi altă categorie de produse exportate sau servicii nu merită, nu vom realiza nimic şi vom perpetua un sistem care de fapt sufocă economia românească.

Prin urmare, pledez categoric şi insistent pentru a aproba acest punct de vedere, în aşa fel încât să se ştie şi toată România şi toată comunitatea economică internaţională să ştie că Parlamentul României doreşte să stimuleze în egală măsură şi nediscriminatoriu pe toţi exportatorii şi exportul în general.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Neculai Popa, amendament sau punct de vedere? Vă rog, e din partea comisiei sau e personal? Vă rog să precizaţi.

Domnul Neculai Popa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

De la bun început aş fi dorit ca din partea iniţiatorul sau lângă iniţiator să fie şi un reprezentant al Guvernului, aşa este firesc, se pare că astăzi nu a binevoit să participe la această dezbatere a acestui proiect de lege.

În primul rând, eu aş vrea să vă spun că legat de acest punct de vedere susţinut de domnul senator Cataramă, aş vrea să fac un mic expozeu şi anume, că noi am făcut câteva greşeli fundamentale în activitatea de export, când am liberalizat exportul unor materii prime. Sigur, eu o să mă refer la două: la fier vechi şi la materia lemnoasă.

În această situaţie, foarte mulţi agenţi economici au fost împinşi spre faliment şi am atras atenţia când am discutat bugetul de stat pe anul 1998, când am solicitat fonduri pentru susţinerea exportului.

De asemenea, aş vrea să vă spun că luarea unei asemenea decizii nu ar face altceva decât să aducă foarte mari prejudicii acestei ţări, pentru că de fapt trebuie să exportăm materie prelucrată şi nu materie primă. Din nişte rapoarte statistice, aş vrea să vă spun că în balanţa comercială de export peste 50% sau dacă nu chiar mai mult, peste 60%, nu figurează decât materii prime, direcţionate către export. Or, în această situaţie noi nu facem altceva decât să importăm forţă de muncă. Noi trebuie să ne punem în valoare inteligenţa românească şi forţa de muncă românească şi de aceea prin diferenţierea bonificării dobânzilor, am putea pune în valoare chiar acest potenţial uman de care dispune România. Sigur că se spunea aici şi se aduceau elogii că această lege este nemaipomenită şi că s-a descoperit marea minune a lumii. Noi, această facilitate, am avut-o, agenţii economici au avut-o şi înainte de 1996, ea a fost eliminată la intervenţia Fondului Monetar Internaţional şi astăzi am venit cu această propunere care, din fericire, o susţine toată lumea. Deci eu susţin să aprobaţi dumneavoastră punctul de vedere al comisiei de specialitate a Camerei Deputaţilor.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Alte intervenţii.

Domnule deputat Pârgaru, vă rog.

Domnul Ion Pârgaru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să-mi daţi voie să înclin spre amendamentul făcut de domnul senator Cataramă, dat fiind faptul că problemele puse în discuţie de către domnul deputat Neculai Popa sunt absolut în competenţa Ministerului Comerţului care ne reprezintă în cadrul organismelor internaţionale, iar legile pe care le-am votat şi care sunt în vigoare la ora asta în ţară, urmare faptului că suntem membrii originari ai organizaţiei mondiale a comerţului nu ne permit acest lucru, de a stipula într-o lege o asemenea restricţie, deci sunt pentru textul domnului senator Cataramă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Liviu Bujor.

Domnul Liviu Bujor:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Noi, liberalii, îl susţinem pe domnul senator Viorel Cataramă dintr-un motiv temeinic şi anume: nu trebuie să introducem nici un fel de discriminare în activităţile de export, deoarece libera concurenţă, intrând în funcţiune, va elimina agenţii economici care vor face activitate de export lipsită de profit. Aşa că noi nu acceptăm un tratament discriminatoriu pentru exportatori. Exportatorii vor avea şanse egale şi, în măsura în care vor rezista, vor merge înainte, ceilalţi vor da faliment.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Dacă mai sunt intervenţii?

Domnul deputat Cristea. O să dau cuvântul la sfârşit pentru a răspunde tuturor amendamentelor.

Vă rog, domnule deputat Gheorghe Cristea.

Domnul Gheorghe Cristea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur, ar fi fost foarte bine, zic eu, dacă iniţiatorul şi sigur, împreună cu reprezentanţii Guvernului, ar fi făcut o susţinere mai aplicată, să spunem, a proiectului de lege. Pentru că o formulare de genul "să se acorde 50% scutire de impozit"… Sigur că oricine se bucură de scutire de impozit, care este urmată de a doua facilitate, care se solicită prin proiectul de lege "de bonificare a dobânzilor". Ar fi interesant de ştiut dacă România exportă 8 miliarde de dolari şi dacă pentru o producţie de 8 miliarde de dolari se bonifică dobânzile la creditele cu care se realizează această dobândă, în virtutea textului de lege, ce ar însemna ca efort financiar, să spunem, dacă 50% din profitul pe care îl fac aceste societăţi se scuteşte de plată, ce înseamnă şi, dacă cumulate aceste două măsuri, ar însemna, pentru mine e greu să cuantific, o creştere cu 50% a exportului românesc.

Pentru că opinia mea este şi sigur, fiecare îţi spune cuvântul, că nu lipsa acestor facilităţi, decât în mică măsură, limitează ieşirea pe piaţa a produselor româneşti, ci lipsa lor de calitate. Deci bariera dezvoltării comerţului extern românesc este lipsa de calitate a produselor româneşti. Bariera principală. Sigur că trebuie să existe nişte stimulente, dar cred la fel că ele trebuie acordate în baza unei strategii guvernamentale în acest sens. Ce sprijinim ca producţie şi implicit ca producţie care iese pe piaţa externă? Avem o anume direcţie sau discutăm la modul absolut general, oricine vrea să vândă ceva în exterior, indiferent de grad de prelucrare, nivel etc.etc. va trebui să aibă aceste facilităţi. E bine să le aibă, dar se va ajunge pe baza lor acolo unde se doreşte? Eu personal nu mă pot pronunţa în lipsa unei susţineri de maniera pe care o invocam puţin mai devreme. Deci de asta spun că ar fi fost foarte bine sau indicat, dacă vreţi, în ideea de a susţine într-adevăr acest proiect de lege, dar dacă vreţi şi detaliat puţin, pentru că, indiferent ce s-ar spune, Guvernul României sau România, în ansamblu, trebuie să aibă sau să promoveze o anume strategie în acest sens.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Stănescu. Nu este. Atunci, domnul deputat Corâci, urmează domnul deputat Iliescu şi apoi domnul deputat Ciumara.

Domnul Ioan-Cezar Corâci:

Eu am ţinut în mod special să transmit colegului câteva răspunsuri pe care ni le-a dat chiar domnul ministru Remeş. De altfel, eu interpretez lipsa dânsului aici sau a Ministerului de Finanţe drept o aprobare a proiectului de lege, pentru că altfel bănuiesc că ar fi venit să susţină un punct de vedere contrar. Deci în privinţa remarcilor, aş vrea să vă spun că în ultimul an exportatorii nu au avut aproape deloc profit, deci implicaţiile bugetare ale primei părţi sunt practic nule, iar în privinţa celei de-a doua părţi, nu sunt de acord deloc cu ceea ce aţi spus şi nu sunt normale asemenea tipuri de politici, de fapt, ele contravin unor normative generale şi acordurilor, regulilor pe care România este în general pusă să le respecte. În general, nu se încurajează în acest moment în lume politicile sectoriale.

Pe de altă parte, nu cred că într-o lege de stimulare a exporturilor se poate face o strategie la nivel naţional, nu cred că este aici locul în care trebuie să facem o strategie de dezvoltare economică. Măsura este foarte simplă, ea are un unic scop, acela de a stimula exporturile din România, necesitatea ei cred că e dată de o singură cifră, uitaţi-vă la deficitul balanţei de plăţi, cu asta am înţeles tot. Şi dacă vom rezolva adoptând această lege, măcar acest aspect, atunci înseamnă că am făcut ceva pentru economia românească. Şi, numai prin asemenea măsuri vom reuşi să facem ceva. Cred că efectele adoptării măsurilor vor fi absolut pozitive.

În privinţa posibilelor discriminări care se pot naşte dacă vom lăsa în mâna unor organisme, indiferent care vor fi acelea, modul în care sunt subvenţionate creditele, aici mă asociez ideii că legea trebuie să fie cea care trebuie să decidă nediscriminarea între toţi cei care fac export şi din acest motiv susţin şi eu punctul de vedere prezentat de domnul Viorel Cataramă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Iliescu şi se pregăteşte domnul deputat Ciumara.

Domnul Valentin Adrian-Iliescu:

Stimaţi colegi,

Doresc, din capul locului, să afirm că susţin cu fermitate punctul de vedere exprimat de iniţiator, de domnul senator Viorel Cataramă, şi mi se pare că am comite o imensă greşeală, mai ales în condiţiile balanţei comerciale externe deficitare şi a nevoii acute de valută a acestei ţări, să încercăm prin varianta propusă de comisie să facem o anume discriminare. Susţin că această propunere, această iniţiativă legislativă este un prim pas care trebuie acceptat şi votat exact cum ne propunea aici iniţiatorul, respectiv domnul Cataramă, urmând ca în măsura în care noi, într-o etapă imediat următoare şi nu amânată la nesfârşit, să dorim să stimulăm toţi exportatorii ce doresc să înnobileze materia primă cu cât mai multă inteligenţă, cu cât mai multă prelucrare prin diverse procedee, să creăm şi să imaginăm şi alte facilităţi acordate acestor exportatori. Repet, susţin varianta propusă aici de colegul senator Cataramă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Domnul deputat Mircea Ciumara.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule preşedinte,

Eu vreau să explic ce am spus prima dată când am luat cuvântul. Noi nu trebuie să încercăm ca prin această lege să rezolvăm toate problemele comerţului exterior sau al exportului. Nu se poate printr-o singură lege.

În condiţiile în care România este obligată să renunţe la barierele vamale, să renunţe la asemenea protecţii ale economiei naţionale, trebuie să găsim alte metode de protecţie, pe motive ecologice, pe motive de calitatea mărfii etc. Să stimulăm întreprinderile mici şi mijlocii. Deci prin alte acte normative în alte domenii. De aceea, eu zic să lăsăm o lege nediscriminatorie, asta, însă, completând-o printr-o discuţie clară la comisia de specialitate a celor două Camere, cu măsuri în alte domenii, în aşa fel încât să creezi acea orientare economiei naţionale, spre un export de produse prelucrate sau pe a frâna întâi importurile. Propunerea mea este să lăsăm aşa cum a propus senatorul Cataramă, însă, urgent să venim cu alte măsuri prin alte acte normative, cum fac toate ţările lumii, ca să le protejeze.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Domnul deputat Păcuraru.

Domnul Iuliu Păcurariu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest act normativ, în finalitate lui, presupune efort bugetar, presupune bani a căror resursă este fiscalitatea. Nu mi se pare firesc ca o ţară care se află în condiţiile economice de acum să nu acorde aceste subvenţii, în ultimă instanţă, pe baza unei strategii care să corespundă interesului nostru. O ţară dezvoltată exportă produse în care manopera reprezintă 80% şi materia primă 20%, România este exact în situaţia inversă. Industria siderurgică din România în acest moment nu poate să facă faţă concurenţei în achiziţionarea fierului vechi, fier vechi care înseamnă şi el resurse adunate de ani de zile, nu văd de ce trebui să stimulezi un export de fier vechi ca să fac bani pentru alţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenţii, dacă mai sunt? Dacă nu sunt, îi dau cuvântul domnului senator Viorel Cataramă ca iniţiator şi pe urmă o să mai ascultăm o dată punctul de vedere al comisiei, pentru că s-au spus foarte multe puncte de vedere. Vă rog.

Domnul Viorel Cataramă:

Vin din nou în faţa dumneavoastră, stimaţi colegi, ca să mai clarific despre ce vorba în acest articol.

În acest articol este vorba numai despre acei agenţi economici care apelează la credite pentru a realiza un export. În general, fără a elimina excepţiile, cei care au activitate productivă apelează la credite pentru a realiza produse destinate exporturilor. E mai puţin probabil, deşi nu imposibil, că cei care doresc să facă export de cherestea apelează la credite pentru a face exportul de cherestea. În general, aceste exporturi se fac de către agenţii economici, fără a apela la credite. Eu sunt unul dintre cei care am susţinut, pe scena politică în ultimii doi ani, protejarea resurselor naturale ale României, descurajarea exportului de materii prime şi materiale. În acest sens, am făcut comisii la Senat şi am propus, am prezentat un program cu proiecte de legi, care, din păcate, încă nu au intrat în discuţie. Intră aici în discuţie inclusiv renegocierea termenelor în care România trebuie să se integreze în structurile Uniunii Europene, pentru a putea pregăti economia românească pentru această integrare.

Dar, revenind la subiectul nostru, sunt agenţi economici care apelează la credite pentru a face o activitate de export. Activitatea de export este obligatorie pentru România şi trebuie s-o încurajăm prin toate mijloacele şi prin toate canalele. În momentul în care aceşti agenţi economici care apelează la credite şi se duc să solicite, conform legii, bonificarea dobânzii şi nu o obţin, dacă facem o asemenea discriminare, nu facem decât să agravăm corupţia pe anumite niveluri şi să facem o discriminare absolut de neacceptat, pentru că unii vor putea să găsească argumente convingătoare să obţină sumele necesare, iar un producător, să spunem, din jud.Bistriţa, va avea foarte greu, foarte multe dificultăţi în a veni la Bucureşti şi a convinge EximBankul că şi el are dreptul la bonificaţii.

De aceea, în această lege noi trebuie să facem facilităţile pentru exportatori şi în alte legi, care sunt deja depuse, să vedem cum stimulăm dezvoltarea anumitor ramuri economice în România, cum stimulăm creşterea exporturilor de produse prelucrate ale industriei, ale agriculturii etc. şi cum descurajăm, prin mecanisme ale economiei de piaţă liberă, exportul de materii prime şi materiale al României.

Cred că am explicat suficient de clar şi sunt suficiente argumente care să vă convingă pe dumneavoastră să votaţi forma acestui articol pe care am prezentat-o eu care ar elimina definitiv atât discriminarea, cât şi posibilitatea influenţelor, dacă vreţi, în direcţionarea acestor sume.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Punctul de vedere al comisiei?

Domnul deputat Dan Constantinescu, preşedintele comisiei. Vă rog.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule preşedinte,

Forma care a fost adoptată de comisie, a fost, aşa cum arătam, în data de 27 oct. În acest moment, am primit această mică modificare, dar care este esenţială prin efectele pe care le facem şi care, dacă vreţi, justifică textul de la alin.1 art.2, motiv pentru care vă propun ca să supuneţi votului cele două forme, pentru că nu putem lua acum o pauză să ne pronunţăm, comisia, să venim iar să continuăm lucrările. Sunt două forme care au fost, una anterioară, una astăzi şi vă rog să le supuneţi votului pe amândouă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, în cazul acesta, trecem la vot, o să vă rog să fiţi foarte atenţi cum vom vota.

În primul rând, în textul propus de comisie, care e primul care trebuie supus la vot, în textul propus de comisie, domnii deputaţi Liviu Bujor şi Corâci au propus, prin luările lor la cuvânt, au susţinut eliminarea ultimei părţi, după "export,", părţii următoare "...care vor fi utilizate, conform normelor metodologice aprobate prin hotărârea Guvernului". Deci eliminarea acestei părţi din această lit. a). Ca atare, eu vă voi supune spre aprobare întâi această eliminare, după care revenim la text.

Voturi pentru eliminare? Vă rog să număraţi. Vă rog foarte mult, am senzaţia că… mi se spune că nu s-a înţeles ce s-a supus la vot. Deci din amendamentul propus de comisie, doi colegi deputaţi au propus eliminarea ultimei părţi, care sună aşa: "...care vor fi utilizate conform normelor metodologice aprobate prin hotărârea Guvernului", urmând ca dacă se aprobă chestiunea asta să vedem cum rămâne textul în continuare. Acesta era textul supus spre aprobare.

Revin şi vă cer voturi pentru eliminare, ca să putem număra. Vă rog ţineţi mâinile sus ca să numărăm. Vă rog ţineţi mâine sus, ca să nu fie discuţii. 29 de voturi pentru. Insuficient pentru a trece.

Al doilea amendament cu care tot aşa au fost de acord colegii noştri a fost să se introducă cuvântul "tuturor". Amendamentul a fost propus de dumneavoastră, dar a fost susţinut de colegi deputaţi. E vorba de "tuturor dobânzilor".

Domnul Viorel Cataramă:

Domnule preşedinte, vă rog citiţi tot amendamentul, pentru că eu am făcut o formulare generală a amendamentului. Vă rog să supuneţi la vot acest amendament reformulat, în integralitatea lui. Eu am făcut o propunere privind reformularea textului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Conform regulamentului nostru, la noi nu se supun spre aprobare reformulări de text, se supun spre aprobare completări ale textului, respectiv eliminări din text şi pe urmă textul complet. Deci reformularea trebuie să vină din partea unor colegi. Domnul senator Cataramă a propus ca în text să se scrie că vor fi prevăzute sume pentru "bonificarea tuturor dobânzilor". Deci să se adauge acest "tuturor" la textul propus de comisie. Acest amendament este susţinut de domnii deputaţi Liviu Bujor şi Corâci. Ca atare, el trebuie supus spre aprobare. Deci completarea textului cu cuvâtnul "tuturor" înainte de "dobânzilor".

Vă rog să fiţi atenţi. Vă supun spre aprobare acest amendament de completare a textului.

Voturi pentru? În mod evident, da, e majoritate. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog foarte mult să număraţi. Revenim la număratul voturilor pentru după aceea. Numărăm voturile împotrivă acum. Vă rog ţineţi mâinile sus ca să putem număra corect. Au fost 40 de voturi împotrivă.

Abţineri? Vă rog să numărăm abţinerile şi apoi revenim şi numărăm şi voturile pentru. 24 de voturi împotrivă.

Revenim şi numărăm voturile pentru şi vă rog ţineţi mâinile sus.Voturi pentru? Sunt 54 de voturi pentru, 40 contra şi 24 abţineri. A căzut amendamentul de completare cu "tuturor", căzuse şi cel dinainte.

Acum, vă supun spre aprobare textul comisiei care însă a avut o eroare materială şi anume, în partea finală, "conform normelor metodologice aprobate prin hotărârea Guvernului". Cu această completare de eroare materială, textul comisiei? Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? 8 voturi împotrivă.

Abţineri? 16 abţineri.

Cu majoritate de voturi s-a adoptat textul propus de comisie însă cu acea completare de eroare materială.

Alineatul 2. Deci alin.2 este textul iniţiatorului. Dacă sunt intervenţii. Nu sunt. Da, vă rog, domnul deputat Pârgaru.

Domnul Ion Pârgaru:

Domnule preşedinte,

Aş avea de făcut o adăugire, un nou alineat la art.2, paragraful 2. Este vorba de sursele pentru obţinerea sumelor respective, şi l-aş formula după cum urmează: "Sumele necesare finanţării acestor acţiuni vor fi evidenţiate distinct în buget şi nu vor fi mai mici decât 0,1 % din volumul exportului realizat anual".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să-mi daţi textul, domnule deputat, textul am să vă rog să mi-l daţi.

Dacă mai sunt alte amendamente. Nu sunt. Da, domnul deputat Cristea, vă rog.

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule preşedinte,

Cred că formularea dată de iniţiator este corectă, pentru că mi se pare extrem de greu de presupus că pot să ştiu dinainte să cuantific o sumă cu care să se bonifice aceste dobânzi, fără să ştiu cum va evalua exportul românesc. 0,1 %, 0,2, 0,3...deci nu se poate.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat, alin.2 vorbeşte de acţiunile de promovare a exporturilor prin organizare de târguri şi expoziţii, conferinţe etc. Deci nu se referă la bonificare şi la sursele pentru bonificare. Vă rog, la alin.2 textul iniţiatorului, dacă aveţi amendamente de făcut.

Domnul Gheorghe Cristea:

Nu domnule preşedinte, dacă eu am înţeles greşit îmi cer scuze. Dacă suma la care s-a făcut trimitere se referă numai la târguri, expoziţii, simpozioane, îmi cer scuze, eu am înţeles că suma asta face trimitere la valoarea exporturilor.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Amendamentul respectiv face trimitere la valoarea exporturilor, ca o sumă de promovare a acestora, amendamentul respectiv. Iniţiatorul este de acord, trebuie însă ca textul să-mi parvină ca să-l transmit comisiei să-şi spună punctul de vedere. Vă rog, comisia, să analizaţi textul şi să mi-l daţi după aceea ca să-l supun votului. Domnul deputat Dan Constantinescu, din partea comisiei, pe urmă vă dau cuvântul, domnule deputat Marton.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule preşedinte,

Fiind vorba de un amendament depus acum, noi suntem patru acolo la comisie, vă propun să supuneţi votului plenului Camerei, pentru că nu putem întrerupe acum lucrările ca să dezbatem şi să ne pronunţăm comisia. Deci vă propun să-l supuneţi votului plenului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Marton.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Teoretic, eu aş fi de acord cu acest amendament, însă un lucru nu mi-e clar. Formularea amendamentului vorbeşte de "anual", 0,1 din exportul anual". Se pune întrebarea: care an, din care an? Pentru că dacă este vorba din anul precedent, atunci se precizează că este vorba de anul precedent.

Doamnelor şi domnilor,

Dacă noi prin buget fixăm o sumă, aşa cum a spus şi domnul antevorbitor Cristea, deci dacă noi în noiembrie, că aşa prevede legea, preconizăm o sumă de, pe care să scriem exact suma şi destinaţia în bugetul respectiv, atunci înseamnă că eu în noiembrie 1998 trebuie să ştiu care va fi exportul în 1999. Atunci trebuie să vorbesc despre un cuantum estimativ, deci atunci scriu suma estimativă a exportului anual, dar oricum, sau fac media ultimilor cinci ani sau trebuie să fie specificat, pentru că astfel formulat, "0,1 a exportului anual"... această formulare de "anual" nu ne spune la ce ne referim. Deci face un procentaj la nu ştim ce.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenţii? Domnul deputat Cezar Corâci. Vă rog.

Domnul Ioan Cezar Corâci:

Cred că observaţia colegului a fost cea mai bună pledoarie pentru a vedea ce a însemnat votul pe care noi l-am dat anterior. Evident, că n-o să spun să revenim la acel vot, dar iată un argument pentru a vedea ce s-ar putea întâmpla în asemenea situaţii. Cred însă că spiritul textului este clar şi totul se referă la bugetul de stat şi el este oricum o prognoză, nu avem cum să procedăm altfel, deci cred că a pune o limită minimă este un lucru foarte important şi eu, personal, susţin amendamentul colegului în forma în care a fost prezentat.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Avramescu.

Domnul Constantin-Gheorghe Avramescu:

Eu cred că nu este niciun impediment că apare acel cuvânt anual. Intotdeauna când se face proiectul de buget pentru anul următor se ţine cont de realizările anului anterior. Iarăşi în cursul anului apare bugetul rectificat, în septembrie, când cifra mai exactă se cunoaşte şi se face rectificarea respectivă. In fond, toate cifrele din buget sunt nişte cifre prognozate şi care se rectifică şi se actualizează pe parcurs. In consecinţă, dacă apare acest cuvânt, "anual", nu se întâmplă nici o dramă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dan Constantinescu, vă rog.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Observaţia a fost foarte justă. Soluţionarea ei eu o văd în felul următor: să nu uităm că acest procent se referă la volumul exporturilor, deci este calculat în valută. Inflaţia, în acest caz, are semnificaţie mai mică. In al doilea rând, sigur că prin această lege se doreşte o stimulare a exporturilor. Să fim realişti însă şi să vedem cât va fi această creştere de la an la an şi dacă va fi atât de puternic influenţată. Eu cred că dacă vom completa acest amendament din volumul exporturilor realizat în anul precedent este o atitudine raţională.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun, deci o să vă rog să-mi daţi textul ca atare. Domnul deputat Gheorghe Cristea.

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule preşedinte,

Cred că este corect "volumul anului precedent", pentru că dacă vrem într-adevăr să stimulăm... prin târguri, spre exemplu, trebuie să ştiu ce sumă, pe ce sumă mă bazez ca să organizez în România, să spunem, 20 de târguri anuale pe diverse sectoare. Şi atunci să spunem corect: 0,1 % din volumul exportului din anul în care se aprobă bugetul, dacă vreţi, pentru anul următor, pentru că altfel o să vreau să organizez târgul de carte de nu ştiu ce, sau o mulţime de alte lucruri şi o să spun "domnule, stai că n-am bani", iar financiar bugetul care trebuie să-mi dea aceşti bani va spune "Bun, volumul exportului românesc pe anul ăsta este numai atât şi dumneata vrei să-ţi faci această prognoză şi nu ştii pe ce te bazezi". Cred că este corect să se treacă procentual dar din anul respectiv, pentru ca prognoza pentru a stimula prin astfel de acţiuni dezvoltarea exportului să poată fi făcută şi să poată fi făcută coerent, pentru că nu ne închipuim că se face o expoziţie şi un târg de-ăsta în trei zile, în cinci zile ş.a.m.d., înseamnă o logistică foarte serioasă, care durează luni de zile şi atunci trebuie să ştii ce ai de făcut.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Tudor Gheorghe Morariu.

Domnul Tudor Gheorghe Morariu:

Din punct de vedere procedural, nici nu se poate ridica un astfel de amendament în plen, care presupune cheltuieli din bugetul de stat. Eu sunt de acord cu amendamentul, dar fără partea finală, care impune o limită minimă. Deci sumele sunt prevăzute în bugetul de stat, dar fără să impunem o anumită limită. Nici n-avem punctul de vedere al Guvernului, al Ministerului de Finanţe în această chestiune.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Să revenim puţin la textul nostru. Vă rog şi pe dumneavoastră, domnule senator Cataramă, domnule ministru Remeş, să fiţi atenţi acum, pentru că suntem în următoarea situaţie: la art.2 alin.2, s-a propus introducerea după alin.2 a unui nou alineat şi până la discutarea acestui alineat eu aş dori să vă supun spre aprobare întâi alin.2,după care trecem la alineatul propus în plus de domnul deputat Pârgaru.

Deci, alin.2, unde nu au existat intervenţii, voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Deci, în unanimitate, adoptat.

S-a propus ca după alineatul 2 să se introducă un nou alineat care să spună exact şi nivelul sumelor cu care Guvernul va finanţa acţiunile de promovare a exporturilor prin organizare de expoziţii, târguri, simpozioane, conferinţe, şi anume alineatul sună aşa: "Sumele necesare finanţării acestor acţiuni vor fi evidenţiate distinct în buget şi nu vor fi mai mici de 0,1 % din volumul exportului realizat în anul...", ("anual", era propus, s-a făcut propunerea ca să fie vorba ca an de referinţă nivelul exportului făcut în anul anterior). De asemenea, mai este o propunere ca să se introducă aici, din volumul în valută al exportului realizat în anul anterior". Ca atare, acesta este amendamentul. Eu am o rugăminte, îl rog pe iniţiator să-şi spună punctul de vedere, pe domnul senator Cataramă.

Domnul Viorel Cataramă:

Stimaţi colegi,

Eu susţin acest amendament, aş vrea să vă dau şi cifra despre care e vorba. E vorba de 8 milioane de dolari, aproximativ. Deci e 0,1 % din 8 miliarde. Prin urmare, dacă nu putem să alocăm 8 milioane de dolari ca să promăvăm exporturile româneşti prin târguri şi expoziţii, pe tot anul, pe un an întreg, n-are sens să discutăm pentru că exporturile trebuie să fie promovate. Deci, eu am venit să vă dau cifra, că este aproximativ 8 milioane de dolari, o sumă absolut insuficientă, dar ţinem cont că este buget de austeritate şi o să pornim, de aia am spus minim 0,1 %, cred că poate fi votată liniştit această chestiune. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Vă voi supune spre aprobare acest amendament care sună în felul următor:"Sumele necesare finanţării acestor acţiuni vor fi evidenţiate distinct în buget şi nu vor fi mai mici de 0,1 % din volumul în valută al exportului realizat în anul anterior".

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 4 abţineri.

Deci cu patru abţineri, niciun vot împotrivă a fost adoptat acest alineat nou la art.2, după alin.2, textul iniţiatorului.

Continuăm cu ultimul alineat al art.2, alin.3, nr.crt.2 din raport. Comisia propune eliminarea textului. Iniţiatorul, de acord? Vă supun spre aprobare nr.crt.2 din raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare art.2 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, adoptat art.2.

Art.3. Textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Adoptat în unanimitate.

Este o lege cu caracter ordinar, e o lege ordinară, va trebui să o adoptăm odată cu celelalte legi care au rămas pentru vot final, sunt două la număr. In momentul în care vom avea cvorumul necesar adoptării unor legi, deci de 172 de colegi, eu aş ruga liderii de grupuri să facă acum acest lucru şi să îi chemăm pe toţi colegii. La ora 11 era prevăzut un vot final, e ora 11 şi jumătate, am putea să trecem trei legi pe vot final. Ca atare, îi rog pe colegi să facă acest lucru, eu o să-i chem cu mijloacele tehnice ale Camerei. Liderii de grupuri, vă rog.

Da, rog liderii de grupuri să îi aducă în sală pe colegii care sunt în alte locuri. Rog, de asemenea, să daţi telefon la comisiile, cele două, care sunt aprobate, să vină în sală.

Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală. Trecem la voturi finale.

Prima lege: proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.11/1998 pentru instituirea ordinului "Steaua României", lege cu caracter ordinar.

Vă propun pentru toate votul deschis prin ridicarea mâinii. Deci pentru acest tip de vot.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Deci s-a adoptat votul deschis. Pentru primul proiect de lege.

Voturi pentru? Vă mulţumesc. .

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Deci, în unanimitate, adoptat.

Al doilea proiect de lege este o lege organică, şi anume. Da, vă rog, domnul deputat Miron Mitrea. Vă rog. Chestiune de procedură.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte,

In probleme de procedură, cred că ar fi bine să intrăm în regulament, şi acest sisem de bandă rulantă, cine este pentru, cam toată lumea, cine e contra, cine se abţine, să renunţăm la el şi să numărăm voturile. Grupul nostru parlamentar nu a participat la acest vot pentru că nu a participat la dezbaterea legii. Or, modul acesta de a nominaliza toată lumea care este în sală a votat pentru, pentru că toţi au ridicat mâinile sus îmi crează mie o mare dificultate, ca vicelider de grup, şi vă rog să respectaţi regulamentul şi la fiecare vot important să număraţi mai ales voturi de lege, voturile pentru, voturile contra şi abţineri, aşa cum spune regulamentul. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Atâta vreme cât suntem în cvorumul pe care colegii secretari l-au verificat, şi nu s-a cerut o numărare a celor prezenţi în sală de către un lider de grup, şi suntem în cvorumul normal pentru aprobarea unei legi, deci suntem peste 172 în sală. Această numărare, ca să se ştie exact cât sunt, 178, 179 sau 200 este superfluă, atâta vreme cât suntem în cvorumul cerut de Constituţie.

Dacă dumneavoastră cereţi să verificăm cvorumul îi rog pe cei doi colegi să verifice încă o dată cvorumul, să-mi spună care este, şi atunci, în momentul în care este unanimitate, ştim exact câţi au votat, pentru că s-a numărat cvorumul anterior, în momentul în care există voturi împotrivă, sau respectiv, abţineri, vom şti exact cât scădem din total.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte,

Imi cer scuze, se pare că n-am reuşit să mă fac înţeles. Nu mă refeream la cvorum şi sunt absolut de acord cu ce aţi spus dumneavoastră. Mă refeream la numărarea voturilor în favoarea unui proiect de lege.

Conform regulamentului, şi conform Constituţiei, sunteţi obligaţi să număraţi voturile, să spuneţi câte voturi au fost pentru, câte voturi au fost contra, şi câte voturi au fost ca abţineri. Pentru că există chiar în spiritul regulamentului posibilitatea ca parlamentari prezenţi în sală să nu voteze în nici-un mod. Este dreptul lor. Si intră în cvorum, cum foarte bine aţi precizat şi cum foarte bine ştiţi.

Regulamentul este foarte clar, şi eu am fost împotriva acestui sistem folosit şi într-una din zilele în care noi am lipsit, de bandă rulantă: cine este pentru, majoritatea, nu se abţine, e unanimitate. Deci, trebuie spus câţi parlamentari votează pentru, câţi parlamentari votează contra, câţi parlamentari se abţin. Acest lucru nu are, conform Regulamentului, nici o legătură cu cvorumul, cvorumul prin număr de parlamentari în sală şi foarte des ştim cu toţii că cei care votează pentru, contra şi abţineri, nu dau cvorumul, pentru că colegii au dreptul, şi folosesc acest drept, să nu voteze, drept pe care Grupul parlamentar al PDSR l-a folosit. Deci nu mă refer la cvorum, vă rog număraţi numărul de voturi. Mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cred că procedeul pe care îl propuneţi dumneavoastră este nou, şi atâta vreme cât nu-mi spuneţi exact, o să vă rog să-mi precizaţi numărul de articol din Regulament în baza căruia doriţi, şi nu-i nici o problemă, facem acest lucru. Deci, o să vă rog să-mi spuneţi articolul din Regulament în baza căruia mi-aţi cerut acest lucru, pentru că această procedură s-a aplicat până acum la aproape toate voturile şi ca atare, vă rog să-mi precizaţi din regulament şi nu-i nici-o problemă. Domnul deputat Dan.

Domnul Dan Marţian:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Eu nu vreau, domnule preşedinte, să vă precizez pentru că am o experienţă personală în dialogul cu dumneavoastră în legătură cu precizarea pe care uneori o luaţi în considerare, alteori n-o luaţi. Dar vreau să vă spun următorul lucru: Constituţia şi Regulamentul spun foarte clar că Parlamentul României lucrează în prezenţa majorităţii deputaţilor. Nu poate fi supusă votului o lege atunci când nu este întrunită majoritatea absolută, jumătate plus unu în cazul legilor organice şi a legilor ordinare, şi există pentru legile constituţionale altă majoritate pe care o stipulează, de asemenea, regulamentele noastre.

Din moment ce domnul Mitrea v-a cerut să se numere voturile şi inclusiv v-a atras atenţia asupra faptului că grupul nostru parlamentar nu va vota o lege la a cărei discuţie n-a participat, şi că se va abţine, dumneavoastră va trebui să număraţi voturile care reprezintă abţineri în plenul Camerei. Va trebui să număraţi voturile împotrivă. Nu este logic, în virtutea Constituţiei, a Regulamentului, să specificaţi foarte exact câte voturi sunt pentru? Să spunem că din acest punct de vedere dumneavoastră socotiţi că nu sunt mulţumitoare aceste precizări. Nu credeţi însă că principiul transparenţei, care este un principiu esenţial în funcţionarea unei instituţii care lucrează sub ochii presei şi ai opiniei publice, să se ştie foarte exact care este numărul de votanţi pentru cutare lege? Ca să nu mai vorbesc despre faptul că în Statele Unite ale Americii, presa din state precizează în fiecare caz de vot asupra unei legi cum au votat parlamentarii din statul respectiv.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu mi-aţi dat răspunsul în ce articol din regulament scrie acest lucru. Îi dau cuvântul domnului deputat Lepşa.

Domnul Sorin Victor Lepşa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu aş fi luat cuvântul, pentru că eu consider că din 1992 şi până acum procedura de vot a fost aceeaşi şi nu s-a modificat nimic, dar pentru că domnul deputat Dan Marţian, pe care eu îl apreciez, spunea aici de transparenţă, aş vrea să vă spun că exact la fel de transparent a fost totul şi între 1992 şi 1996 când erau majoritatea. Deci, noi, în ceea ce priveşte şi transparenţa şi modalitatea cum se votează am respectat atât procedurile, cât şi Regulamentul, cât şi cutumele care sunt în Parlament.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Zoner, urmează domnul deputat Miron Mitrea.

Domnul Constantin Şerban Rădulescu Zoner:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

De fapt, domnul Lepşa mi-a luat-o înainte, dar totuşi cer să-mi acordaţi şi mie un minut.

Eu mă mir că domnul deputat Dan Marţian, pe care eu îl stimez foarte mult, care ne-a dat de atâtea ori cuvântul când se discutau legi în legislatura trecută, când conducea foarte des, dar şi domnia sa, şi domnul preşedinte Năstase, preşedinte al Camerei Deputaţilor în legislatura trecută, procedau în felul următor: se stabilea cvorumul, se numărau voturile contra şi cu asta basta.

Deci, văd că vreţi să introduceţi un nou obicei, care de altfel nu este prevăzut nici în regulament.

Aceasta am vrut să spun şi cred că putem să trecem la vot şi cu aceasta am terminat.

Dar, eu ştiu de ce dumnealor vor să vină cu noi obiceiuri în Parlament: ca să conteste acele 18 legi pe care noi am reuşit să le votăm, inclusiv legi organice, în lipsa dumnealor.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă rog foarte mult să nu ne întoarcem la alte lucruri! Vă rog foarte mult, păstraţi-vă calmul!

Domnul deputat Mitrea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte,

Sunt aproape..., mă rog, nu sunt nicicum, jignit nu sunt nici de faptul că şi-au creat anumiţi colegi de la grupul din dreapta obiceiul să mă interpeleze când vin la microfon; înseamnă că îmi atrag atenţia domniile lor şi mă bucură acest lucru.

Mă miră patima domnului Zoner; n-aş vrea să fac vreo afirmaţie jignitoare şi mă opresc aici.

Domnule preşedinte,

Eu am ridicat o problemă extrem de simplă şi cred că dumneavoastră aţi complicat-o. Dumneavoastră aţi anunţat la legea anterioară că ea a fost votată în unanimitate. Vă dau o veste proastă: este fals! Eu, deputatul Miron Mitrea, afirm de la această tribună că nu am votat pentru acea lege. Deci, nu este unanimitate. V-am atras atenţia că modul în care s-au numărat voturile a creat un fals. Că el influenţează sau nu rezultatul asupra legii, nu ştiu!

Am atras atenţia că deputatul poate în sală să voteze pentru, contra, să se abţină sau să nu voteze, şi din câte am văzut eu la votul respectiv, majoritatea parlamentarilor din aulă nu a votat. Aceasta a fost observaţia pe care am făcut-o.

Dumneavoastră mă întrebaţi unde scrie în regulament că trebuie să numărăm voturile?

Domnule preşedinte,

Mă fac că nu înţeleg această întrebare. Cum adică, unde scrie că trebuie să numărăm voturile? Eu cred că aceasta face parte din ideea parlamentarismului, stă la baza activităţii parlamentare, se numără voturile. Şi v-am rugat doar să număraţi voturile. N-aţi numărat nici voturile pentru, nici voturile contra, nici abţinerile, aţi tras concluzia - unanimitate. Este o concluzie falsă şi rog să intraţi în normal: să număraţi câte voturi pentru, câte voturi contra, câte abţineri sunt în sală, recunoscând că este cvorum.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Conform regulamentului nostru, pe care îl avem mai demult, adică eu l-am găsit aici în funcţiune, în momentul în care am venit, există trei tipuri de voturi: există vot pentru, vot contra sau abţinere şi nu există şi alt mijloc de vot, adică nici un fel de vot. Există, în schimb, în art.113, unul dintre alineate, următoarea prevedere: "Înainte de votare preşedintele poate cere verificarea cvorumului prin apel nominal sau prin numărare de către secretari". Secretarii mi-au confirmat că ne aflăm în cvorumul de votat legi, deci că avem peste 280 de deputaţi în sală. La ora actuală sunt peste 200. Şi mai departe se spune aşa: "Deputaţii care nu-şi exercită dreptul de vot, dar care au fost prezenţi în sala de şedinţe, intră în numărul regulamentar de stabilire a cvorumului". Aceasta nu înseamnă că sunt pentru. Dacă nu ridică în nici un fel mâna, eu nu am cum să ştiu cum vor să voteze, dar ei nu sunt în afara sălii, ei sunt în sală şi intră în cvorumul respectiv.

Deci, eu nu ştiu dacă ei au votat pentru, contra sau s-au abţinut şi, ca atare, eu nu pot să ştiu... Poftim? Şi, în principiu, nevotând împotrivă, neabţinându-se, respectiv neavând nici o altă opţiune, se poate presupune că au fost pentru. Din cauza aceasta, la unul dintre articolele anterioare, de care vă pomeneam, respectiv art. 108, se spune că deputaţii au trei tipuri de voturi: pentru, contra sau abţinere.

Chestia cu "nu votează" este o opţiune personală. Cred că normal era ca liderul de grup să spună că în cadrul respectiv: "Noi ne abţinem.", era cel mai logic mod de lucru, sau "Nu votăm deloc".

Însă, votul s-a făcut în prezenţa şi în cvorumul corect de lucru.

Deci, revin asupra unui singur text pe care l-am spus la sfârşit: votul s-a făcut pentru legea respectivă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi în sală, în prezenţa cvorumului normal, o parte din membrii Grupului parlamentar al P.D.S.R. intrând în categoria celor care nu şi-au exercitat dreptul de vot în cadrul acestui vot.

Domnul deputat Dan, vă rog, aveţi dreptul la replică.

Domnul Marţian Dan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Eu cred că noi putem şi trebuie să reglementăm această problemă, în spiritul Constituţiei şi în spiritul regulamentului.

În consecinţă, eu cred că ar fi bine ca Biroul permanent să desemneze pe cineva, să vadă cum s-a lucrat şi s-a votat în Adunarea Constituantă şi în Parlament, din momentul constituirii lui şi până în prezent.

Şi atunci, eu cred că unii dintre colegi nu vor mai veni cu invocarea unor chestiuni care ţin de cutumă, şi nu de regulament. Aceasta în primul rând.

În al doilea rând, dumneavoastră, cei care reprezentaţi majoritatea, apropo de cvorum, aţi instituit un mod de desfăşurare a lucrărilor, care este sub majoritatea absolută a deputaţilor, noi lucrăm cu cvorum care este de 100, 100 şi ceva de oameni, şi aceasta, din punctul meu de vedere reprezintă o încălcare a Constituţiei.

În al treilea rând, aţi făcut chiar săptămâna trecută o abatere de la ceea ce reprezintă regula dumneavoastră de a conduce lucrările de doi ani de zile, şi anume, anunţarea că a fost adoptată legea, în conformitate cu cvorumul anunţat la începutul lucrărilor.

Dumneavoastră aţi rectificat aceasta săptămâna trecută, când aţi cerut ca să nu fie luate în considerare listele, semnăturile deputaţilor în listele de prezenţă, ci să se vadă exact care este participarea.

Deci, domnilor, intraţi o dată în respectarea regulamentului şi a Constituţiei, intraţi o dată într-o conduită coerentă!

Nu puteţi judeca lucrurile în funcţie de oportunităţi, ceea ce vă convine într-un anumit moment să luaţi în seamă, ceea ce nu vă convine, să nu luaţi!

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Da. Domnul deputat Má rton. Haideţi, că mai avem puţin şi votăm încă două legi. Vă rog!

Domnul Má rton Á rpá d Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Domnul deputat Dan Marţian este membru în Parlamentul României din 1990, exact ca şi mine, şi ştim cu toţii, cei care am fost în legislatura trecută, că până atunci, această prevedere citată chiar acum de domnul vicepreşedinte Chiliman, nu existase în Regulamentul Camerei Deputaţilor, şi Opoziţia de atunci, printre care am fost şi noi, am protestat când majoritatea pe care dumneavoastră aţi dat-o atunci, tocmai pentru că noi nu am votat în anumite situaţii, aţi impus, atunci aţi impus expres, pentru a nu se putea folosi Opoziţia de această manevră de a nu vota, aţi impus acest text, în momentul modificării regulamentului.

Şi atunci nouă nu ne-a plăcut şi v-am spus că nu este bine şi că este anticonstituţional. Dumneavoastră aţi votat că este constituţional. Acum, s-au inversat rolurile şi vă daţi seama că un lucru pe care l-aţi impus dumneavoastră, tocmai pentru a nu se putea uzita de această manevră de a nu vota, acum, astăzi, nu mai este constituţional.

Deci, cine este cel care are o măsură pentru o situaţie şi are o altă măsură pentru o altă situaţie, noi sau dumneavoastră?

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

O să-i mai dau cuvântul domnului deputat Mitrea. În ceea ce priveşte cele câteva observaţii pe care le-a făcut domnul deputat Dan, eu nu pot decât să fiu de acord cu ele şi cred că comisia noastră specială pentru regulament va introduce aceste prevederi, lucru care mi se pare absolut logic.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte,

N-aş fi intervenit dacă nu ar fi trebuit să-i explic măcar domnului Má rton - şi am senzaţia că nici alţii n-au priceput - ce am spus eu: nu am invocat cvorumul! Am spus de zece ori! Sunt de acord - şi este normal - deputaţii care sunt în sală şi nu-şi exercită dreptul de vot să fie cuprinşi în cvorum. Aşa este regulamentul şi este corect! N-am discutat acest lucru! Am cerut - şi mi se pare absolut anormal că discutăm acest lucru - ca la votarea proiectelor de lege să se numere voturile pentru, contra şi abţinerile şi să fie anunţate în plen. Atât am cerut! Dumneavoastră aţi pus acest lucru în discuţie, de o oră discutăm dacă trebuie sau nu numărate voturile la aprobarea unei legi. Cred, domnule preşedinte, că există undeva un dor de Marea Adunare Naţională, şi nu la mine!

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Lupu. Vă rog foarte mult să nu părăsiţi sala de şedinţe, să aveţi răbdarea să depăşim acest moment procedural. Vă rog.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi, care ne-am întâlnit pe băncile Parlamentului şi în legislatura trecută, astăzi în majoritate,

Nu încercaţi să convingeţi Opoziţia să respecte cutumele pe care le-a instituit în legislatura trecută, că nu veţi reuşi! Pierdem timp! Altfel se văd lucrurile din Opoziţie, altfel se vedeau la majoritate. Noi suntem gata să respectăm regulamentul, Opoziţia este în drept să ceară numărarea voturilor şi vă rog să treceţi la vot şi să numărăm voturile, exact la solicitarea Opoziţiei.

Cât priveşte şedinţa în care s-au votat cele 18 acte normative pe vot final, şedinţă pe care am condus-o - verificaţi stenograma - a fost numărat de fiecare dată cvormul, a fost verificat cvorumul, au fost numărate voturile pentru, contra şi cu aceasta consider această chestiune lămurită.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea stângă a sălii.)

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Linişte, vă rog!

Revenim la votul final asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 11/1998 pentru instituirea Ordinului "Steaua României".

Voturi pentru? Linişte, vă rog! Ţineţi mâinile sus, să se poată număra! Vă rog. 137 plus 11, 148.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 8 abţineri.

148 voturi pentru şi 8 abţineri, restul colegilor intră în cvorum.

Următoarea lege este proiectul de Lege pentru sprijinirea exporturilor, care este tot lege ordinară şi care a fost discutată anterior.

V-o supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă rog să număraţi voturile pentru. Vă rog să faceţi linişte! 207.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate, a fost adoptat acest proiect de lege.

Continuăm cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 113/1998 privind acoperirea debitelor externe rezultate din importul de pesticide realizat în anul 1991 în cadrul Programului Guvernamental de Importuri Critice şi a diferenţelor de preţ şi de curs aferente importului de ulei brut realizat în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 274/1992.

Când a fost dezbătută această lege a apărut o chestiune procedurală, în sensul că titlul legii, dacă nu mă înşel, a avut o problemă atunci.

Domnule deputat Mitrea, vă rog. A fost retrimisă, în orice caz, la comisie şi o să-l rog şi pe preşedintele comisiei, după aceea, să explice exact ce s-a întâmplat.

Vă rog.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte,

Am cerut să spun eu, fiindcă a fost cererea mea, ca această lege, de două ori am cerut, să fie retrimise la comisie. Prima oară pentru că în urma unei dispute pe care am avut-o cu preşedintele comisiei, disputa pe care vreau să v-o reamintesc ca principiu, domnia sa spunea că trebuie aprobată legea de aprobare a ordonanţei. Eu spuneam că nu, din moment ce patru guverne nu au vrut să facă cadou unor firme particulare suma de aproape 10 milioane de dolari, nu înţeleg de ce trebuie să o facem acum, fiind vorba de o operaţie comercială, iar domnia sa mi-a spus că există o hotărâre a Curţii de la Haga, care condamnă statul român să plătească suma respectivă.

Am spus că, în acest caz, sigur că voi fi de acord şi am cerut să se aducă acest document în faţa noastră.

La readucerea pe ordinea de zi a acestei discuţii, domnul preşedinte nu a fost prezent, iar cel care i-a ţinut locul, domnul deputat Alecu, a spus că nu mai este nevoie de hotărâre.

Este o oarecare problemă aici. Deci, dacă noi vrem să facem cadou aproape 10 milioane de dolari unor firme particulare care au pierdut într-o afacere în 1991, care nu a fost afacere garantată de Guvernul României... Cine spune că a avut o garanţie guvernamentală, minte! Să aducă, să prezinte actul prin care s-a instituit acea garanţie guvernamentală, conform legii, semnătura ministrului finanţelor, angajamentul Ministerului Finanţelor.

În cazul în care nu avem aceste date şi ni s-a spus că este o hotărâre judecătorească, sigur, nu avem încotro! Dar din moment ce mi s-a spus sau ni s-a spus că există această hotărâre judecătorească, şi ea nu există în fapt, eu cred că nu putem fi de acord să acceptăm o minciună ca bază pentru a aproba ca de la bugetul statului, bugetul României, care este în mare suferinţă astăzi, peste 100 de miliarde de lei să plece la două firme particulare, nemulţumite că au greşit în 1991 o operaţiune comercială.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Cristea, preşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Vă rog.

O să vă rog să păstraţi liniştea în sală.

Domnul Gheorghe Cristea:

Sigur că putem să reluăm această discuţie. Am mai spus-o, dacă domnul deputat Mitrea şi, eu ştiu, colegii domniei sale au dubii, să facă o anchetă, să solicite o anchetă, să întrebe cine a comandat, cum a comandat, s-au făcut importurile, nu s-au făcut, cine le-a făcut şi aşa mai departe.

Deci, este un angajament al statului român. Dacă dumneavoastră înţelegeţi că statul român trebuie să-şi manifeste de asemenea manieră angajamentele, indiferent faţă de cine, prin a nu le plăti, prin a nu şi le onora, este dreptul dumneavoastră. Lucrurile pot fi explicate; îmi pare rău că nu este aici domnul Lăpuşan, să vă explice de câte ori a cerut şi dumnealui, în calitate de secretar de stat. Vă poate explica şi domnul Oană aceeaşi chestiune, vă poate explica şi domnul fost ministru de finanţe aceeaşi problemă. Nu este problema mea sau a comisiei de acum, pentru agricultură, dar noi ne aflăm în momentul de faţă în următoarea situaţie: ordonanţa a fost votată pe articole, a fost votată în ansamblu, numai că a fost votată fără titlu. Şi aş vrea să fac următoarea precizare, pentru că ne-am documentat în acest sens. La prima dezbatere s-a votat titlul legii, deci la prima dezbatere din Camera Deputaţilor, care include şi titlul ordonanţei, după care, la solicitarea Opoziţiei nu s-au mai continuat dezbaterile şi s-a trimis ordonanţa la comisie. Comisia a revenit cu un raport suplimentar de adoptare a ordonanţei, fără să intervină, de fapt, cu nici un fel de modificări, la a doua dezbatere în plen s-a întâmplat ceea ce v-am povestit mai devreme, conducerea şedinţei ar fi trebuit la vremea respectivă să nu supună votului eliminarea titlului, pentru că, implicit, titlul ordonanţei fusese cuprins în titlul legii. Şi deci, el nu mai putea fi supus la vot pentru respingere.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Am o rugăminte: să nu părăsiţi sala de şedinţă, va urma iarăşi un vot şi vă rog foarte mult să nu o părăsiţi, pentru ca să nu apelăm din nou la sistemul acela bine cunoscut, cu apelul nominal.

Domnul Gheorghe Cristea:

Deci, consultând stenogramele, exact acest lucru am constatat: că titlul legii, incluzând şi titlul ordonanţei, a fost adoptat, cele două articole ale textului ordonanţei au fost adoptate, ordonanţa în ansamblu a fost adoptată, dar pe un vot care a eliminat titlul ordonanţei.

Acest lucru, procedural, juridic, trebuie corectat, de altfel vreau să vă spun că ceea ce eu vă spun dumneavoastră aici, ca text, este rezultatul unei discuţii cu Departamentul legislativ al Camerei Deputaţilor şi cu experţii de la acest departament, şi soluţia este să se revină asupra acestei anulări a titlului, care nu poate fi operată, din motivul pe care vi l-am precizat puţin mai devreme.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Florin Georgescu.

Domnul Florin Georgescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Această ordonanţă, această iniţiativă legislativă a Guvernului se înscrie, vorbind de fondul problemei, şi nu de forma referitoare la titlu sau la unul dintre articole, se înscrie în această practică, spun eu, contraproductivă şi cu care dacă dumneavoastră analizaţi bine fondul chestiunii nu cred că sunteţi de acord, nici cei de la Putere, şi anume, practica constantă a actualilor guvernanţi de a naţionaliza pierderile şi a privatiza profiturile.

Deci, când este ceva foarte profitabil se privatizează pe o anumită uşă din dos, când sunt anumite pierderi, la anumite entităţi, trebuie plătite de tot poporul, exact ca şi în chestiunea politică: când este bine, are merite puterea, când este rău, este de vină toată clasa politică. (Aplauze din partea stângă a sălii.)

Corespondentul financiar este acesta: se naţionalizează pierderile, că trebuie să le plătim cu toţii, dar când este vorba de profituri, nu se privatizează profiturile pentru toată ţara, ci un anumit grup de interese şi de putere are el acces la profiturile respective, la bănci, la Romtelecom-uri, la Romgaz-uri şi aşa mai departe.

Deci, în cazul de faţă, este vorba de o operaţiune comercială din 1991, când s-a aflat la guvernare ştiţi dumneavoastră cine - nu era P.D.S.R.-ul format în acel moment - în care anumite societăţi comerciale au beneficiat de unele importuri de pesticide, de substanţe de natura îngrăşămintelor chimice şi aşa mai departe. De ce?, nu ştim, că produceam şi noi chestiuni din acestea, dar, sigur că da, atunci a fost euforia importurilor, iar acum, când se plăteşte datoria publică contractată atunci, cei care au făcut importuri iraţionale au şi tupeul să iasă în faţă şi să declare că reforma este apanajul unora. Bun, aceasta este o chestiune de comportament politic, dar fondul problemei este acela că dacă au consumat, şi domnul deputat Cristea, preşedintele comisiei, avea nişte remarci foarte bune de la acest microfon în anii trecuţi, nu de la acesta, de la microfonul Camerei Deputaţilor, oricum, în care spunea: "Domnule, este foarte corect ca cine consumă să şi plătească!". Dacă au consumat agenţii economici, să se meargă la ei, să fie executaţi silit, să fie vândute fabricile, şi cu banii din privatizare să plătească această datorie. Nu să se ia din impozite şi taxe în mod global, să se plătească o datorie în Elveţia, că eu ştiu ce presiuni a pus Guvernul elveţian pe actualul Guvern, poate sunt în aceeaşi familie politică, că am auzit că lucrul acesta cu familiile politice este foarte important acum, deci rudeniile politice, nu ştim despre asemenea lucruri şi nu trebuie să prevaleze faţă de fondul chestiunii.

Deci, cine a consumat, să şi plătească! Dacă au consumat societăţile comerciale, şi ele au consumat, că n-au consumat pesticide instituţiile publice. Nu Ministerul Agriculturii a consumat pesticidele, nici Ministerul Învăţământului, nici Ministerul de Interne. Au consumat unele societăţi comerciale cu capital de stat. Ele sunt în gestiunea Fondului Proprietăţii de Stat. Fondul Proprietăţii de Stat are bani să se apuce şi să le dea bani să-şi plătească datoriile, dacă vor. Dacă nu vor, să nu vină să ia din impozitele şi taxele populaţiei, cu atât mai mult cu cât, dacă statul român a fost implicat în acel moment cu o aşa-zisă garanţie, ea este total în afara legii, pentru că legislaţia momentului nu permitea unor persoane, chiar cu funcţii de răspundere din ministere, să angajeze statul român pentru operaţiuni comerciale, fără a avea un mandat, fie din partea Guvernului, fie din partea Parlamentului. Să ni se arate mandatul domnului subsecretar de stat de la agricultură - nu-i dau numele, nu era din P.D.S.R. - care a semnat pe capota maşinii, cum am moştenit toate semnăturile, toate garanţiile, şi de la domnul Dijmărescu, şi de la domnul Stolojan, şi de la alţi domni din guvernele respective, în 1993, pentru că Legea datoriei publice, nr. 91/1993 a apărut în decembrie 1993 şi toţi cei care au guvernat până atunci au beneficiat de anularea legilor lui Ceauşescu, pentru a face ce vor dumnealor în ţara aceasta, spunând că nu au un cadru legal de referinţă cu care să compare acţiunea, faţă de cazul juridic permisiv.

Din 1993 a apărut legea, nu s-au mai dat asemenea garanţii, dar aceasta a rămas în sarcina celor care au consumat pesticidele şi produsele respective. Dacă domnul subsecretar de stat a dat o garanţie şi şi-a depăşit sarcinile de serviciu, nu scria în fişa postului de subsecretar de stat să angajeze Ţara Românească, putea să-şi angajeze averea dumnealui, dacă vroia. Şi, ca atare, aceşti bani trebuie suportaţi de grupul de societăţi comerciale care i-au consumat, după principiul economiei de piaţă, mult clamat de actuala Putere! că cine consumă trebuie să şi plătească, cu eficienţa economică, cu pârghiile de piaţă... Păi, vedeţi, pârghiile de piaţă acţionează numai când privatizăm profiturile. Când naţionalizăm pierderile, facem apel la declaraţii patetice.

Nu e loc de patetism în ceea ce priveşte banii ţării, banii publici şi în această situaţie eu vă propun să nu fiţi de acord cu aşa ceva. Firma Ciba Geigy care are foarte multe miliarde de dolari profit, trebuia să se uite bine cui dă produsele! Şi, cum au pierderi întreprinderile româneşti, pe care patronii lui Ciba Geigy vor să le închidă acum, să mai aibă şi Ciba Geigy pierderi! Dacă nu au fost atenţi cei de la serviciul comercial, când au livrat un anumit produs.

Deci, să lăsăm impozitele şi taxele aşa cum sunt ele, multe-puţine, la buget şi să plătim medicamentele şi căldura din spitale, că mor oamenii cu zile! Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gheorghe Cristea.

Domnul Gheorghe Cristea:

Vreau să vă spun că asta e demagogie curată! (Vociferări, proteste.) Domnule ministru Florin Georgescu, eu, sigur, de la microfonul Camerei Deputaţilor v-am tras de mânecă în multe rânduri, absolut democratic şi elegant, atunci când dumneavoastră aţi uitat de interesele..., şi ale naţiunii, şi ale societăţii, şi ale celor care n-au căldură, şi ale celor care n-au opinci, şi ale celor care n-au ce să-şi pună pe cap! Aţi uitat complet lucrurile astea şi veniţi cu aceste chestiuni! Care, sigur, fac parte din dezbaterea parlamentară, dar trebuie oprite la un anume punct! Pentru că, dacă vreţi să vă întreb de banii poporului, nu eu v-am trecut pe dumneavoastră în consiliul de administraţie la Mega Super Power, prin care ne-am propus noi să răsturnăm America în materie de electronică! Dacă tot vă interesează banul poporului! Nici pe domnul Baltag nu l-am trecut eu, nici pe domnul Stolojan şi nici pe alţi domni! (Proteste.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos, să ne oprim la această lege!

Domnul Gheorghe Cristea:

Eu nici nu-l cunosc pe domnul în cauză, dar aş putea să vă spun, domnule ministru..., fost ministru, tot cu semnătura dumneavoastră, domnul Plăcintă de la Bacău făcea cerere să i se dea, pentru exportul de porumb, în calitate de director... şi să i-o aprobaţi, în calitate de ministru! Iar dumneavoastră, de la Finanţe, scriaţi "de acord" pe ea! (Vociferări, proteste.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte mult, să ne întoarcem la lege! (Rumoare, vociferări, proteste.)

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule preşedinte, vă rog să-mi permiteţi un minut şi am încheiat! Nu făceam nici o trimitere, dar, repet, mi se pare demagogie dusă la extrem pentru lucruri de această manieră! Pentru care, domnule fost ministru, vă pot aduce inclusiv stenogramele de şedinţă, în care dumneavoastră aţi fost întrebat, şi ce spuneaţi atunci!

Am să fac acest efort benevol şi pentru domnul fost preşedinte al Camerei şi fost vicepreşedinte Dan Marţian, tot pe stenograma de şedinţă, pe care am să cer permisiunea să o citesc de la acest microfon, în care domnia sa şi cu domnul Năstase au inventat celebrul: "prezenţi la ora două şi cvorum până la ora patru", indiferent de cine şi ce se votează în sală! Există în stenogramă!

Am să fac efortul acesta, domnule Florin Georgescu, asta pentru că ţin realmente la dumneavoastră! Şi la competenţa profesională a dumneavoastră, de care dădeaţi dovadă atunci când discutaţi nişte lucruri şi pe care aţi uitat-o complet acum!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos, să revenim la subiect!

Domnul Gheorghe Cristea:

Şi nu e admisibil, tocmai pentru calitatea profesională, să faceţi afirmaţiile pe care le faceţi aici, ştiind din start că sunt absolut inexacte! Şi absolut incorecte! Numai pentru că trebuie să venim la microfon şi să spunem că nu există căldură nu ştiu unde!

Pentru că, dacă tot discutăm (şi chiar am încheiat), de "banii poporului", vă aduc aminte celebra Ordonanţă nr. 13, domnule Florin Georgescu! (Vociferări, protestie.) Prin care aţi anulat la bugetul statului sute şi sute de miliarde! ...Din dragoste pentru bugetul statului şi pentru căldură!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos să vă întoarceţi la această lege! Nu se fac acum declaraţii politice!

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule preşedinte, am făcut această incursiune exact ca să fim parteneri de dialog cu domnul fost ministru Florin Georgescu, care a făcut acelaşi lucru!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, dialogul cu dânsul ţineţi-l în afara microfonului!

Domnul Gheorghe Cristea:

E dialog parlamentar, domnule preşedinte!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte mult, în afara microfonului! Revenim la punctul de vedere privind această lege!

Domnul Gheorghe Cristea:

Dar îmi daţi voie să vorbesc, domnule preşedinte?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu vă dau voie, dar vorbiţi despre această lege!

Domnul Gheorghe Cristea:

Păi, lăsaţi-mă să vorbesc, dacă-mi daţi voie să vorbesc, şi să-mi spun un punct de vedere!

Vreau să vă citesc, stimaţi colegi, este expunerea de motive, semnată inclusiv de Ministerul Finanţelor şi de Guvern: "Importul de pesticide din anul 1991 s-a realizat pe baza programului guvernamental de importuri critice cu asigurarea fondurilor valutare din balanţa de plăţi externe a României, conform reglementărilor legale la acea dată." Pe care domnul fost ministru de finanţe le cunoaşte foarte bine! Şi că nu se putea face acest import de altă manieră decât s-a făcut, pe baza acestor reglementări, pe care le-am putea discuta. "Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei a dispus măsuri pentru efectuarea importurilor din programul guvernamental, în campania agricolă din primăvara anului 1991, prin unitatea sa specializată S.C. Romagrimex S.A. (neprivatizată, domnule Florin Georgescu!) şi prin Danubiana", actualmente S.C. Chimexim S.A. "Valoarea importurilor angajate..." şi vă pot citi, lucruri care, sigur, sunt scoase din documentele respective, pentru că nu sunt făcute de mine! (Vociferări, proteste.)

Voci din sală:

Nu le-au vândut, domnule? Nu au luat banii pe ele? Unde este marfa?

Domnul Gheorghe Cristea:

Toate aceste produse! Şi, repet, dacă aveţi dubii că aceste mărfuri nu au ajuns la IAS-urile pentru care au fost comandate, puteţi să solicitaţi această verificare! Deci, nu mă întrebaţi pe mine unde au ajuns, în 1998, întrebaţi-i pe colegii dumneavoastră de partid: pe domnul Oană, pe domnul ..., că ştiu unde au ajuns! Iar dacă au ajuns în altă parte, domnule Florin Georgescu, ca ministru de finanţe, 4 ani de zile, trebuia să luaţi măsuri drastice împotriva celor care au furat banii poporului! Să-i sancţionaţi cu severitate, dacă aşa au stat lucrurile! Nu să veniţi acum să spuneţi că: "Ce grijă avem noi de aceşti bani, pe care i-au furat nu ştiu care!" Mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Florin Georgescu are dreptul la replică, după care urmează domnul deputat Mitrea şi domnul deputat Ana. Dar eu vă propun să ne oprim, după aceasta, pentru că dezbaterile generale pe acest proiect de lege s-au făcut la vremea respectivă şi trebuie să continuăm cu dezbaterea proiectului în sine.

Vă rog, domnule ministru!

Domnul Florin Georgescu:

Domnule preşedinte de şedinţă, eu am să mă rezum la a răspunde concret la afirmaţiile netemeinice şi tendenţioase ale domnului coleg care a vorbit înaintea mea. Sigur că da, probabil în spiritul lecţiilor, tezelor şi prelegerilor de la socialism ştiinţific, cu care dânsul e mai obişnuit... (Râsete.)

Voci din sală:

Meseria, ce să faci!

Domnul Florin Georgescu:

Însă, punctual, financiar-contabil, la problemă, domnule coleg, ar trebui să reţineţi faptul că şi eu am fost solicitat de trei-patru ori de Ministerul Agriculturii, precum şi de către creditorii în cauză, atunci când am fost ministru al finanţelor, să acopăr din fondurile publice acest volum de influenţe nefavorabile, pierderi puteţi să le spuneţi cum doriţi. Însă, analizând - că ştiu unde s-au dus pesticidele -am considerat că este o operaţiune comercială, că garanţia (aşa-zisă) emisă nu are nici un fel de valoare legală şi nu angajează statul român, reprezentând un risc. Pentru că vorbiţi de economie de piaţă, dumneavoastră vă convine riscul numai când câştigaţi! Când pierdeţi, vreţi ca riscul să-l suporte toată populaţia! Nu este în regulă aşa ceva1

Deci, firma exportatoare trebuie să-şi asume riscul, că a vândut în România (cui a vândut, treaba dumnealor), să-şi încaseze banii de la beneficiarii finali! Aceştia sunt operatori economici, organizaţi pe principiile societăţilor comerciale! Dacă luaţi pierderile de la IAS-uri acum şi mâine le luaţi pe cele de la unele bănci comerciale, care nu au creditat programe de stat, au creditat alte operaţiuni şi pe alţi oameni, de ce nu luaţi şi pierderile de la Galaţi, de la Călăraşi, pe care vreţi să le închideţi sau să le daţi pe un dolar, pe un leu? De ce acelaşi tratament nu e valabil pentru toţi operatorii economici? Sau este numai pentru cei care sunt trecuţi pe anumite liste, întocmite de patronii şi unchii dumneavoastră politici din Europa?

Deci, v-am ruga foarte mult să înţelegeţi că, strict financiar, nu se justifică preluarea unei pierderi a unor societăţi comerciale la buget. Dacă faceţi aşa, trebuie să aveţi o privire mai amplă şi o acţiune mai de amploare, pe de o parte. Pe de altă parte, banii trebuie plătiţi de cei care au consumat produsele. Dacă nu au capacitatea de plată necesară, cum este în economia de piaţă, furnizorul, indiferent că se cheamă Ciba Geigy, Azomureş, Biofram sau Întreprinderea de medicamente (dar dumneavoastră vreţi numai pentru necăjiţii ăştia de la România să aplicaţi asemenea principii ale legii falimentului şi ale riscului de piaţă!), trebuie să-şi asume riscul! Să piadă! Şi-şi trece acolo, în bilanţ: 8 milioane de dolari mai puţin pe anul 1998!

Nu! Trebuie ca din bugetul ăsta mic, în care tot dumnealor ne dau 2% deficit bugetar la anu', să mai dăm 100 de miliarde, ca să fie profituri mai mari în altă parte şi pierderi mai mari, până or plezni toate spitalele, şcolile şi toate ţevile de gaze naturale şi se vor înregistra consecinţe sociale cu totul inadmisibile!

Deci, nu are ce să caute o asemenea sumă la bugetul de stat! Mai clar decât atât, domnule profesor de economie politică socialistă, nu pot să vă explic! (Râsete. Aplauze sporadice.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi mai dau cuvântul domnului deputat Mitrea...

Domnul Florin Georgescu:

Mă scuzaţi, domnule preşedinte!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog!

Domnul Florin Georgescu:

În ceea ce priveşte referirea dumneavoastră la Megapower, eu vă spun că aceea este o mega-operaţiune a celor care au guvernat în '90-'91 (eu nu guvernam atunci!), am fost solicitat ca specialist să intervin, câteva luni de zile, pentru a-mi pune în valoare cunoştinţele despre care aţi menţionat şi dumneavoastră, în vederea eficientizării operaţiunii. Dar, ştiţi dumneavoastră, domnule Cristea, atunci când un copil se naşte cu handicap este foarte greu să-l faci academician, eu l-am ajutat să absolve liceul... Vă mulţumesc. (Râsete.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mitrea. Şi, după aceasta, trecem la dezbaterea în continuare a legii, pentru că s-a spus cam tot ce era să se spună despre ea. Vă rog!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte, nu s-a spus şi îmi cer scuze că revin. Aşadar, este vorba de un import de pesticide şi de ulei brut (deci, nu numai de pesticide), în 1990-91. Nu are nici o legătură cu persoana preşedintelui de comisie, observaţia mea. Pur şi simplu, dacă vă uitaţi în acte, este vorba de import de pesticide şi de ulei brut.

În al doilea rând, pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu asemenea operaţii - ceea ce domnul Florin Georgescu a încercat să explice, dar, ca specialist, nu transmite ceea ce înţelegem noi, nespecialiştii - lucrurile au stat astfel: Guvernul României, considerând că este nevoie de ulei brut şi de pesticide (sau existând oameni care considerau că e nevoie de comisioane, lucru pe care eu îl spun şi astăzi, cum îl spuneam şi atunci), au hotărât să facă acest import. Au dat bani de la buget celor care au făcut importul, care au adus pesticidele, au adus uleiul, le-au vândut şi, undeva, au pierdut banii. Şi nu numai că au pierdut din banii Guvernului, dar mai vor şi banii înapoi, ei, astăzi! Şi noi le dăm din buget, când?

Domnul Cristea (lucruri pe care le ştiţi şi pe care domnul Florin Georgescu vi le-a spus cu eleganţă, eu am să le spun mai direct) ştie şi care erau argumentele care însoţeau această cerere. De aceea suntem foarte porniţi pe ea! Cunoaştem argumentele! Şi cele directe, şi cele indirecte!

În al treilea rând, rugămintea mea la dumneavoastră este una singură... nu am ce măsură să iau, pentru că argumentele au venit la cei care sunt la putere astăzi...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, nu discutaţi cu sala!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Rugămintea mea directă, domnule Cristea (şi mă adresez dumneavoastră) este aceea să-mi daţi răspuns la întrebarea pe care v-am pus-o acum o şedinţă anterioară, când s-a discutat prima oară această lege: Dumneavoastră, de la acest microfon, aţi afirmat că există o decizie a Curţii de la Haga, care obligă Guvernul României să facă această plată. Eu, atunci, v-am spus că minţiţi şi dumneavoastră aţi spus că mi-o aduceţi. Vă rog, aduceţi-mi-o!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Drept la replică, domnul deputat Cristea. O să vă rog să nu părăsiţi sala de şedinţe, pentru că, totuşi, vom trece la vot!

Domnul Gheorghe Cristea:

Eu nu am decât să regret că dumneavoastră, care ştiaţi aşa de bine cine a băgat mâna în buzunarul statului şi având la dispoziţie nişte ani şi nişte argumente, trebuia să-l luaţi de mânecă! Că s-a întâmplat atunci. (Vociferări, proteste.) Luaţi-l şi acum, nici o problemă!

Cât priveşte, domnule Mitrea, eu am spus de aici că există o hotărâre a unei curţi de arbitraj în această problemă, care s-a pronunţat. M-am documentat, m-am informat, este vorba de hotărârea Curţii de arbitraj de pe lângă Camera de comerţ şi industrie a României, care a judecat, să spunem... (Vociferări, proteste.)

Domnul Miron Tudor Mitrea (din sală):

Şi care spune ce?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Linişte, vă rog!

Domnul Gheorghe Cristea:

Care a judecat acest litigiu şi care a dat dreptate firmelor respective!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Să-şi recupereze banii firmele!

Domnul Gheorghe Cristea:

Şi aş vrea să mai amintesc un lucru, domnule Mitrea. Că, probabil, l-am uitat şi l-am uitat repede...

La vremea respectivă, ştiţi foarte bine, nu se putea schimba valută în nici un fel decât punând leii într-un cont şi aşteptând ca statul, prin organismele lui, să-ţi elibereze această valută. Ei, aş vrea să vă spun că aceşti lei au fost puşi în contul respectiv, numai că, până să vină această valută, de la 25 de lei un dolar s-a ajuns la 60 de lei un dolar.

Şi aş vrea să vă mai spun încă un lucru (asta pentru că ar trebui să discutăm, totuşi, serios): termenul de plată în valută la extern pentru acest import comandat de stat pentru societăţile statului a avut scadenţă la 6 luni de zile. Din păcate, în aceste 6 luni de zile, nu s-a putut face această operaţiune financiară, pentru că statul român, la vremea respectivă, nu a avut posibilităţile financiare pentru a deconta la valoarea la care s-a executat operaţiunea comercială. Când statul român a avut această posibilitate, ecartul între leu-dolar s-a mărit şi, în permanenţă, statul român a rămas debitor în lei, pentru o sumă pe care n-a mai putut să o achite punctual la vremea respectivă.

Asta este realitatea! Dacă vreţi să o facem şi pe zile şi pe luna respectivă, sigur, facem un efort şi venim cu toată această argumentaţie financiară, valutară etc. etc. etc.! Asta este toată problema!

Domnul Miron Tudor Mitrea(din sală):

Haga!

Domnul Gheorghe Cristea:

În rest, cine a făcut-o, dacă aveţi dovezi de genul acesta, domnule Mitrea, veniţi cu ele, nici un fel de problemă? Uite, domnul cutare a luat, a vândut, a băgat banii în buzunar, nici un fel de discuţie!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Cristea:

Nu numai de la microfon, că a făcut, veniţi şi spuneţi: Ăsta este!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte mult! S-a spus aici tot ce se putea spune despre acest subiect... şi chiar mai mult decât atât. (Vociferări, proteste.) Cum dezbaterile generale au avut loc, cum s-a dezbătut deja titlul legii şi ordonanţa, eu zic că putem să trecem mai departe, la articolul unic al legii.

Domnul Eugen Nicolicea (din sală):

Am o propunere!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu, continuăm cu dezbaterea legii, ca să vedem, o trecem, nu o trecem, acesta este votul majorităţii.

Domnul Eugen Nicolicea (din sală):

O chestiune de procedură!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă e procedură, vă rog! Dar numai dacă e procedură!

Domnul Eugen Nicolicea:

Deoarece domnul preşedinte al comisiei a propus o comisie de anchetă, eu propun amânarea votului până instituim această comisie, pentru simplul fapt că aici se votează preluarea la datoria statului a 100 de miliarde, contra unui comision de 1 milion de dolari. (Rumoare. Aplauze.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Această frumoasă aserţiune... O anchetă poate fi făcută oricând, nu are legătură cu dezbaterea unui proiect de lege.

Voci din sală:

Cum să nu aibă, poate influenţa votul!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O anchetă poate să stabilească exact ce trebuie să stabilească şi vor fi mai mulţi, atunci, care vor plăti, dacă, într-adevăr, găseşte vinovaţi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, suntem la articolul unic al legii, care nu a fost adoptat data trecută.

Vă rog, procedură! Domnul deputat Cristea.

Voci din sală:

10%!

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule preşedinte, articolul unic al legii a fost votat! Vă rog să reţineţi! Dacă îmi permiteţi 2 minute, să solicit de la unul din experţii Comisiei pentru agricultură stenogramele celor două şedinţe în plen ale Camerei Deputaţilor, o să constataţi că articolul unic al legii a fost votat.

Când s-a trecut la dezbaterea textului ordonanţei, s-a făcut o propunere de eliminare a titlului acesteia. Numai că, în momentul în care s-a votat, în prima şedinţă, articolul unic, el integrează titlul ordonanţei. Dar titlul este integrat în totalitatea lui în titlul legii.

S-au votat, după aceea, art. 1 şi 2, s-a votat ordonanţa în ansamblul ei, dar fără această observaţie, care trebuia făcută de către conducerea şedinţei, la cea de a doua dezbatere. Că titlul nu putea fi eliminat, în momentul în care, într-o şedinţă anterioară, el fusese integrat în titlul legii. Pentru că nu puteam să am: "Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 113", iar, după aceea, titlul ordonanţei să nu mai existe. Deci, a fost o încălcare de procedură şi de regulament.

Şi aş vrea să mai spun un lucru. Am citit toate stenogramele şi la discuţia care a fost la vremea respectivă trebuie să-i dau dreptate domnului deputat Dan Marţian, care a sesizat exact acest lucru, în intervenţia pe care a avut-o, că titlul nu poate fi eliminat, în momentul în care el a fost cuprins în titlul legii. Există toate stenogramele pe această dezbatere, care a fost în plenul Camerei Deputaţilor la vremea respectivă, şi vi le pot pune la dispoziţie.

Deci, este de revenit asupra chestiunii titlului ordonanţei, restul au fost votate şi acceptate de Camera Deputaţilor, inclusiv titlul legii.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Titlul legii, într-adevăr, a fost votat. În schimb, Departamentul tehnic îmi spune că nu s-a votat articolul unic al legii. Şi este scos din stenogramă acest lucru.

Ca atare, eu vă supun spre aprobare articolul unic al legii.

Voturi pentru? Vă rog să număraţi!

Voci din sală:

Hoţilor! Aţi împărţit banii! 1 milion de dolari! Ia şpaga-na şpaga! Lei pentru ulei!

Domnul Marţian Dan (din sală):

Primiţi cu şpaga?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

112 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Şi vă rog să ţineţi mâinile sus, ca să le putem număra corect!

Voci din sală:

Lasă, că o să daţi voi şpaga înapoi!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

70 de voturi împotrivă.

Abţineri? 10 abţineri.

S-a adoptat articolul unic.

Legea va fi supusă spre aprobare împreună cu celelalte legi care vor mai urma, probabil la începutul săptămânii viitoare, marţi.

În continuare, vă supun spre aprobare constituirea Comisiei de mediere la proiectul Legii datoriei publice: Morariu Teodor Gheorghe, Nichita Dan Gabriel, Ana I. Gheorghe, Grigoraş Nicolai, Papuc Aurel Constantin, Baban Ştefan, Avramescu Gheorghe Constantin.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Continuăm cu un proiect de lege, care, dintr-o regretabilă eroare, era pe locul doi, ca urmare a programului adoptat ieri şi care mie mi-a fost adus mai târziu. De fapt, nici în ordinea de zi care mi-a fost dată nu apărea, probabil dintr-o eroare tehnică.

E vorba de proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 103/1998 privind modificarea structurii normei didactice în învăţământul preuniversitar.

Din partea iniţiatorului, nu doreşte să ia nimeni cuvântul.

Din partea comisiei, domnul deputat Anghel Stanciu, preşedintele Comisiei pentru învăţământ.

Domnul Anghel Stanciu:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ne pare rău, noi nu avem nici ulei, nici d-ăla, ce mai spune..., noi avem o ordonanţă, care îşi propune, în fapt, să detalieze două articole din Statutul personalului didactic: este vorba de art. 42 alin. 1 şi 2, privitoare la exemplificarea componenţei acestei norme didactice; şi de art. 45, privitor la precizarea unor excepţii, care erau nominalizate, dar nu erau suficient de bine clarificate.

Prin urmare, este o chestiune pur tehnică, care nu ridică nici un fel de obiecţii de o natură sau alta şi comisia vă propune să o aprobaţi în forma în care a fost amendată de către comisie. Vă mulţumim.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Începem cu ordonanţa şi aş dori să vedem dacă la tittlul acesteia sunt intervenţii? Domnul deputat profesor Stanciu. Vă rog!

Domnul Anghel Stanciu:

Comisia a găsit de cuviinţă că nu este vorba de o modificare a structurii normei, pentru că aceasta este clar definită în statut, ci o detaliere, de o precizare. Prin urmare, titlul va fi: "Ordonanţa Guvernului privind structura normei didactice în învăţământul preuniversitar". Şi nu modificarea acesteia, care este clar structurată în statut. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, dumneavoastră propuneţi modificarea titlului ordonanţei. Iniţiatorul, de acord? Da.

Vă supun spre aprobare acest amendament la titlul ordonanţei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 1 al ordonanţei. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 2. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 3. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 4. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Ordonanţa, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Domnul Anghel Stanciu:

Mai avem şi art. 5 şi 6!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Art. 5 şi 6 nu mi-au fost trecute aici, e prost făcut materialul meu.

Deci, la nr. crt. 6 din raport, intervine text nou, art. 5 din ordonanţă. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 7 din raport, art. 6 nou. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Ordonanţa, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Continuăm cu legea şi ne întoarcem la titlul legii, nr. crt. 1, dacă nu mă înşel, din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul unic al legii, care însă trebuie completat conform procedurii noastre: "se aprobă Ordonanţa..." nu ştiu ce, "... cu modificările şi completările următoare..." şi sunt cele aprobate în textul Ordonanţei.

Deci, articolul unic, cu aceste completări.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Aveţi condiţii pentru votarea legii?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Poftim? Nu aprob legea. Este vorba de articolul unic al legii.

Deci, voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Legea va fi aprobată împreună cu celelalte legi, probabil la începutul săptămânii viitoare. Este lege ordinară, dar trebuie să se asigure condiţiile normale de desfăşurare a unei asemenea votări.

Dintr-o eroare, a apărut în ordinea de zi: "proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 81/1998 privind unele măsuri pentru ameliorara prin împădurire a terenurilor degradate", lege organică, care este o lege trecută pe articole şi care, în mod normal, trebuie să intre şi ea pe vot final, o dată cu celelalte legi, săptămâna viitoare.

Eu vă propun să facem pauza aici.

Ne revedem la ora 14,30.

Programul astăzi este până la ora 18,00 şi... (Întreabă membrii prezidiului: "Până la 18,00 sau până la 18,30?"), deci până la 18,30 avem program astăzi şi, ca atare, o să vă rog la ora 14,30 să veniţi în sală, să putem continua activitatea noastră.După pauză.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onoraţi colegi,

Eu sper că dacă ne ocupăm locurile în sală vor veni şi ceilalţi colegi de afară. Îi rog şi pe ceilalţi colegi de afară să vină în sală.

Putem trece la dezbaterea proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă.

Dacă doreşte să ia cuvântul cineva din partea iniţiatorului?

Domnul secretar de stat Baias, din Ministerul Justiţiei, vă rog.

Domnul Flavius Baias:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În contextul continuării reformei în sistemul judiciar propriu statului de drept şi ţinând seama de imperativul promovării principiilor ce guvernează activitatea de înfăptuire a justiţiei în procesul civil, se propun, prin prezentul proiect, unele modificări şi completări ale dispoziţiilor Codului de procedură civilă, prin care se preconizează, în principal, asigurarea celerităţii în soluţionarea acestui proces, sporirea şi modernizarea mijloacelor procesuale de realizare a drepturilor deduse judecăţii, exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor procesuale ale părţilor, în condiţiile legii, precum şi sancţionarea corespunzătoare a abuzului de drept şi a tendinţelor de tergiversare a judecăţii.

În ce priveşte reglementarea competenţei materiale, se propune consacrarea regulii potrivit căreia tribunalul va judeca, în primă instanţă, toate procesele şi cererile în materie comercială, procesele şi cererile care au ca obiect drepturile reale imobiliare, precum şi cele al căror obiect are o valoare de peste 500 de milioane de lei.

Se apreciază că aceste categorii de cauze, care de multe ori ridică probleme de drept complexe, vor fi soluţionate în fond într-un termen mai scurt şi de către judecători cu mai mare experienţă, din cadrul secţiilor specializate ale tribunalelor.

Hotărârile pronunţate de tribunale vor fi susceptibile de a fi atacate cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie, ceea ce este de natură să conducă şi la o practică unitară, promovată de instanţa supremă, care îşi va îndeplini astfel rolul constituţional de a asigura unificarea practicii judiciare la nivel naţional.

Prin modificarea actualelor dispoziţii privind atribuţiile procurorului în procesul civil, se urmăreşte consacrarea legislativă a soluţiei stabilite de Curtea Constituţională în acest domeniu, în conformitate cu dispoziţiile art. 130 din Constituţie.

Potrivit acestor dispoziţii, proiectul prevede creşterea rolului Ministerului Public în procesul civil, prin aceasta că el are dreptul de a porni acţiunile civile, de a cere şi punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti în cauzele privind realizarea drepturilor minorilor, ale celor puşi sub interdicţie sau în alte cazuri prevăzute de lege.

Pentru a se contura cadrul procesului încă de la prima zi de înfăţişare şi a se evita pe cât posibil amânările ulterioare, s-au introdus reglementări de rigoare, atât pentru sesizarea instanţei printr-o cerere de chemare în judecată care să întrunească toate condiţiile legii, cât şi prin stabilirea obligaţiei părţii adverse de a prezenta instanţei o replică corespunzătoare, prin depunerea la instanţă, în termen util, a unei întâmpinări. Astfel, desfăşurarea procesului va debuta în condiţiile unui echilibru procesual, realizat prin cunoaşterea pretenţiilor şi mijloacelor de apărare ce se invocă de ambele părţi în susţinerile lor, adică, prin stabilirea de la bun început a unui cadru procesual riguros delimitat.

Au fost reconsiderate şi completate dispoziţiile de principiu privind atât obligaţia părţilor de a-şi exercita cu bună credinţă drepturile procesuale, urmând ca în caz contrar să suporte sancţiunile prevăzute de lege, cât şi îndatorirea judecătorului de a da ajutor activ părţilor, prin lămuriri în ce priveşte drepturile şi obligaţiile procesuale ce le revin.

O premieră în dreptul nostru procesual este propunerea de a se adopta reglementarea privind cercetarea procesului în cazul administrării probelor de către avocaţi. Părţile interesate în stabilirea în termen cât mai scurt şi cu bună-credinţă a situaţiei de fapt reale au posibilitatea legală, potrivit acestui proiect, să realizeze administrarea probelor prin avocaţii lor, sub controlul operativ al instanţei, ori de câte ori este cazul.

Înainte de a începe administrarea probelor în aceste condiţii, instanţa va fi obligată să cerceteze cauza sub toate aspectele care ar pune problema participării şi a altor persoane în proces, ori care ar face inutilă continuarea judecăţii şi, implicit, administrarea de probe.

Această procedură urmează a se desfăşura conform unui program încuviinţat de instanţă, în care sunt fixate şi termene riguroase, care trebuie respectate, pentru administrarea probelor, ţinându-se seama de volumul şi complexitatea acestora.

Astfel se creează posibilitatea ca îndată ce probele au fost administrate în modul arătat, instanţa să treacă direct la dezbaterea în fond a procesului.

Când instanţa consideră necesar, va putea proceda ea însăşi la administrarea nemijlocită a uneia sau a tuturor probelor, aplicând însă în acest caz o procedură proprie cazurilor urgente.

În conformitate cu prevederile Constituţiei privind adoptarea şi aplicarea ca norme juridice interne a prevederilor, pactelor şi tratatelor la care România este parte, proiectul admite ca pe calea recursului în anulare să poată fi atacate hotărârile judecătoreşti irevocabile ale instanţelor române, în cazurile în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că prin aceste hotărâri s-au adus încălcări ale drepturilor ori libertăţilor fundamentale.

Urmare numeroaselor semnalări referitoare la hotărârile judecătoreşti irevocabile ce conţin soluţii contrare legii, s-a propus ca astfel de hotărâri, date de judecătorii, tribunale şi curţi de apel să poată fi atacate cu recurs în anulare, în cazul în care se constată că prin aceste hotărâri s-au adus încălcări esenţiale ale legii, ce au determinat soluţionarea greşită în fond a cauzelor.

Ţinându-se seama de cerinţele dezvoltării relaţiilor economice specifice economiei de piaţă, care impun şi soluţionarea cu promptitudine a litigiilor în materie comercială, proiectul propune adoptarea unei proceduri speciale în materie comercială, care asigură judecarea cu maximum de rapiditate, dat fiind faptul că procedura în discuţie, între altele, prevede obligativitatea încercării concilierii părţilor, reprezentarea acestora prin avocat sau consilier juridic şi, după prima zi de înfăţişare, desfăşurarea, în continuare a procesului, cu termene scurte, date în cunoştinţa părţilor.

Dintre alte propuneri ale proiectului ce au în vedere ridicarea calităţii actului de justiţie, şi în special, promovarea celerităţii în soluţionarea proceselor civile, pot fi amintite cele privind noua reglementare a comunicării actelor de procedură, de regulă, prin salariaţi ai instanţelor, abilitarea judecătorului de a încuviinţa, încă de la primirea cererii de chemare în judecată, măsuri pentru administrarea probelor, măsuri asigurătorii şi alte măsuri prevăzute de lege, suspendarea judecării cererii de chemare în judecată în toate cazurile în care reclamantul nu respectă obligaţiile procesuale stabilite de lege ori de instanţă, sancţionarea cu amendă a celor ce nu comunică înscrisurile sau relaţiile solicitate de instanţă, posibilitatea completării hotărârii judecătoreşti, în cazurile în care instanţa a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere, perfecţionarea reglementărilor referitoare la asigurarea drepturilor deduse judecăţii, la împărţeala judiciară a bunurilor proprietate comună, la soluţionarea cererilor prin Ordonanţă Preşedinţială şi altele.

În fine, proiectul conţine o reglementare nouă, mult simplificată, pentru întreaga materie a procedurii executării silite a obligaţiilor stabilite prin hotărârile instanţelor judecătoreşti sau prin alte titluri executorii recunoscute de lege.

Toate formele de executare silită ar urma să fie aduse la îndeplinire de către executorii judecătoreşti în mod operativ, în baza cererii creditorului-urmăritor. Atât cererea, cât şi actele de executare anume prevăzute de lege sunt supuse încuviinţării prealabile de către instanţa judecătorească.

De asemenea, părţile interesate au posibilitatea să conteste în faţa instanţei orice act de executare considerat contrar legii.

Dacă veţi fi de acord cu proiectul de lege ce vă este supus astăzi discuţiei, vă rugăm să-l aprobaţi în această formă.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul din partea Comisiei juridice?

Da, vă rog.

Domnul Ioan Mihai Popa:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

S-a întocmit, aşa cum este cunoscut, un raport asupra acestui proiect de Lege pentru modificarea Codului de procedură civilă, în următoarele condiţii. În conformitate cu art. 86 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisia a fost sesizată cu dezbaterea în fond a proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, trimis cu Adresa nr. 200 din 18 august 1998 şi înregistrată la noi la 25 august.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege în 16 iunie 1998, aviz prin care s-au făcut unele observaţii şi propuneri cu caracter general, precum şi altele de redactare şi tehnică legislativă, de care, în cea mai mare parte, am ţinut seamă atât noi, cât şi iniţiatorii.

Potrivit prevederilor art. 57 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au examinat proiectul de lege, finalizând dezbaterile în şedinţa din 27 octombrie 1998, când s-a hotărât cu majoritate de voturi, ca acesta să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, cu amendamentele pe care le aveţi la dispoziţia dumneavoastră şi comunicate, în timp.

Ulterior, în 16 noiembrie 1998, reluând discuţia asupra unor puncte rămase în suspensie, nemulţumiţi fiind şi noi şi iniţiatorii, am căzut de acord să completăm acest raport, în 2 noiembrie, cu o serie de amendamente. În principal ele se referă la poziţia procurorului în cadrul procedurii penale şi civile. Raport suplimentar pe care, de asemenea, l-am pus la dispoziţia dumneavoastră.

În forma în care vi s-a prezentat acest raport, cu observaţiile şi propunerile noastre, convenite în prealabil şi cu iniţiatorii, în cea mai mare parte a lor, vă rugăm să fiţi de acord cu acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale la acest proiect de lege? Deci, nu doreşte.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Adoptat în unanimitate.

Articolul I, punctul 1, deci art. I, preambul întâi. N-au fost observaţii ale comisiei. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 1 de la art. I, nr.crt. 1 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 2 la art. I, nr.crt. 2 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 3; la nr.crt. 3 din raport se propune eliminarea lit.b). Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 3, textul iniţiatorului, fără lit.b).

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 4, nr.crt. 4 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 5, nr.crt. 5 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 6, nr.crt. 6 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 7, nr.crt. 7. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 8, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 9, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La 10, da?

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

La 10 suntem, da?

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Am ridicat mâna când discutaţi pct. 8 şi vreau să vă atrag atenţia...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

... că pct. 8 este prevăzut şi în raportul suplimentar, cu acelaşi conţinut, numai că trimiterea se face la un alt alineat decât la ceea ce aveţi dumneavoastră în raportul iniţial.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am votat pct. 8, textul iniţiatorului, nu pct. 8 din raportul comisiei.

Suntem la pct. 8 de la art. I. Deci, am văzut acest lucru.

La nr.crt. 1 din raportul suplimentar este o referire la acelaşi nr.crt. 8 din raportul iniţial. Dar nu am ajuns acolo, suntem la pct. 8 din textul art. I.

Domnul Acsinte Gaspar:

Din textul iniţiatorului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Textul iniţiatorului. Da.

Deci, am trecut de el.

Punctul 10.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 11.

Da. Vă rog.

Se referă la alin. 2 al art. 38. Vă rog.

Domnul Szekely Ervin-Zoltan :

Înainte de pct. 11, aş vrea să vă spun că colegul meu, domnul Kerekes, a depus un amendament la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, în termenul prevăzut de regulament, însă, din păcate, nu a fost discutat acest amendament. Se referă la alin. 1 al art. 99 şi aş vrea să susţin acest amendament, întrucât mi se pare că nu comportă discuţii.

Este vorba despre majorarea amenzilor pentru cei din vina cărora nu se poate proceda la dezbaterea unei cauze. În prezent, aceste amenzi sunt cuprinse între 500 şi 3.000 de lei, care nu au nici un efect mobilizator. Se propune ca amenda să fie de la 100.000 la 300.000 de lei.

Aş vrea să susţin acest amendament, întrucât cred că putem să ni-l însuşim şi să fim de acord.

Deci, în formularea colegului meu, alin. 1 al art.99 ar suna aşa: "Cei însărcinaţi de lege cu îndeplinirea actelor de procedură, din a căror vină s-a pricinuit amânarea judecăţii, vor fi condamnaţi de instanţă printr-o încheiere executorie la o amendă de la 100.000 la 300.000 de lei şi la despăgubirea părţii vătămate".

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, dumneavoastră aveţi un amendament la art. 99? Un moment, la art.99. Mai avem până acolo. Suntem abia la art. 38.

Deci, când îi vine rândul, discutăm această chestiune.

În principiu..., nu, nu, este mai încolo acesta.

Articolul 99 ar trebui să vină după punctul 27.

Deci, apare la art.II chestiunea aceea. Bun, o s-o discutăm atunci.

Deci, punctul 11 de la art. I.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 12.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 13.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 14.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 15.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 16.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 17 apare în două rapoarte. Deci în primul raport, la nr.crt. 8, şi apare o nouă variantă în raportul suplimentar, la nr.crt. 1. Comisia susţine varianta din raportul suplimentar. Iniţiatorul este de acord? Vă supun spre aprobare nr.crt. 1 din raportul suplimentar.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate pentru nr.crt. 1 din raportul suplimentar, referitor la alin. 3 de la punctul 17.

Vă supun spre aprobare punctul 17, cu această completare din raportul suplimentar.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Deci, am aprobat punctul 17, cu alin. 3 modificat conform celor de aici.

Punctul 18.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 19.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 20 este în raportul iniţial, la nr.crt. 9. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 21.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 22.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 23.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 24.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 25.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 26.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 27 este în raportul iniţial la nr.crt. 10. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 28.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 29.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct. 30 este, în raportul iniţial, la nr.crt. 11. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Deci, acum vom vota punctul 30 cu aceste modificări, în întregime.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 31, la nr.crt. 12 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 31, cu amendamentele de la nr.crt. 12, deci, 31 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 32, nr.crt. 13 din raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Deci, punctul 32 în ansamblu, cu amendamentul din raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 33.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 34.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 35.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 36.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 37, nr.crt. 14 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 38.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 39.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 40; la nr.crt. 15 din raport este un amendament. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 40 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 41.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 42.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 43.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 44.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 45.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 46.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 47.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 48, nr.crt. 16 din raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 48 în ansamblu, cu amendamentele de la nr.crt. 16 din raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 49, nr.crt. 17 din raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 49 în ansamblu, cu amendamentele de la nr.crt. 17 din raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 50 -Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 51 - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 52 - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 53 - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 54, la nr.crt.18 din raport, intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 54, cu amendamentele de la nr.crt.18 din raport - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 55 - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 56 - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri. Unanimitate.

Punctul 57 - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 58 - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri. Unanimitate.

Punctul 59 - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 60 - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 61 - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 62 - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 63 - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 64 - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 65 - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 66 - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri. Unanimitate.

Punctul 67 - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 68 Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 69 - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 70 - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 71 - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri. Unanimitate.

Punctul 72 - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 73 - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 74 - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 75 - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 76 - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 77 - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 78 - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 79 Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 80 - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 81 - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 82 - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 83 - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 84 - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 85, nr.crt.19 din raport.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 86 - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 87 - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 88 - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 89 - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 90 - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 91 - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 92 - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 93, nr.crt. 20 din raport.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 93, în ansamblu - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 94 - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 95, nr.crt.21 din raport - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 96, nr.crt.22 din raport - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 97 - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

La nr.crt.23, se cere introducerea unui text nou, după punctul 97, un punct 97¹. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 98 - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Punctul 99 - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

La punctul 100, sunt două texte, unul în raportul iniţial, unul în raportul suplimentar. Raportul suplimentar, da?

Deci vă supun spre aprobare nr.crt.2 din raportul suplimentar.

Intervenţii, nu sunt? Da, vă rog.

La punctul 100 suntem. Vă rog.

Din partea iniţiatorului, domnul secretar de stat Baias.

Domnul Flavius Baias:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aici s-a propus modificarea textului iniţiatorului în două rânduri, prin primul raport şi prin raportul suplimentar.

În ce ne priveşte, suntem de acord cu amendarea textului nostru, într-o manieră intermediară, care nu corespunde nici primului raport şi nici celui suplimentar, şi anume suntem de acord ca, în textul astfel cum a fost trimis de Guvern Camerei Deputaţilor, să se înlocuiască, la alin.1 al art.329, cuvântul "ţării" cu cuvântul "României". Deci este vorba de "aplicarea unitară a legii pe întreg teritoriul României". Însă nu suntem de acord cu această propunere de modificare a textului, care, dacă ar fi adoptată, ar da dreptul preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie să promoveze recursurile în interesul legii. De ce? Pentru că, pe de o parte, chiar dacă există un alin.2 propus în raportul suplimentar, care spune că, atunci când Curtea Supremă de Justiţie este sesizată de preşedinte, acesta nu participă la judecată, totuşi nu trebuie uitată poziţia importantă pe care o are preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, în cadrul Curţii Supreme de Justiţie şi, deci, nu trebuie omis faptul că, faţă de această poziţie, judecătorii Curţii Supreme de Justiţie ar putea fi, la un moment dat, tentaţi să dea curs cererii formulate de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie de a se ataca cu recurs în interesul legii, de a admite recursul în interesul legii declarat de acesta. Pe de altă parte, este un argument care ţine de istoricul reglementării, posibilitatea preşedintelui instanţei supreme de a ataca cu recurs în supraveghere, recurs extraordinar, cum era reglementarea atunci, nu a existat decât în perioada 1948 până prin anii ' 70. Deci nu este o instituţie care să fie caracteristică, să fie tradiţională în sistemul de drept românesc. Ea a fost copiată, dacă nu cumva mă înşel, după un sistem de drept care a influenţat puternic sistemul procesual, cel puţin, într-o anumită perioadă de timp, în ţara noastră.

Cu aceste argumente, îndrăznesc să solicit plenului să adopte textul de la pct.100, respectiv modificarea art.329, aşa cum a fost propus Parlamentului de către Guvern, care l-a înaintat, însă cu menţiunea pe care am spus-o mai înainte, înlocuirea cuvântului "ţării", de la alin.1, cu cuvântul propus de Comisia juridică, "României".

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea comisiei.

Domnul Ioan-Mihai Popa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ne-am permis, după mai multe examinări, care au fost, după cum aţi constatat, extrem de fructuoase, cu Ministerul Justiţiei şi le mulţumim, pe această cale, pentru modul extrem de profesional în care am realizat, am parcurs această lege stufoasă şi destul de dificilă, însă nu putem să-i împărtăşim punctul de vedere, în sensul că numai procurorul general să ceară Curţii să se pronunţe asupra chestiunilor care au fost soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti. De ce? Şi noi am solicitat, în plus, ca această acţiune să poată fi promovată şi de preşedintele Curţii Supreme, pentru că Curtea Supremă de Justiţie îşi are această menire să aplice unitar şi uniform legea pe întreg teritoriul ţării, beneficiază de independenţă crescută faţă de un procuror care, după Legea de modificare a organizării judecătoreşti, este, de fapt, un funcţionar superior, într-un fel, subordonat ministrului justiţiei şi nu vrem să transformăm efortul nostru de interpretare unitară a legii numai prin comenzi administrative. Am înţeles, de asemenea, să-i acordăm intervenţiei preşedintelui Curţii Supreme o graţie, în sensul concepţiei noastre legislative democrate, cum se spune, şi anume ca, atunci când el sesizează cu o asemenea acţiune, să nu participe la judecată, iar deciziile să se pronunţe, deci, de secţiile unite ale Curţii Supreme de Justiţie.

O chestiune importantă, în sensul democratizării procesului nostru justiţiar, este ca soluţiile pe care le pronunţă Curtea reunită să se facă în interesul legii şi să nu aibă efect direct asupra hotărârii judecătoreşti examinate.

Deci, în esenţă, aş dori să vă spun că scopul nostru a fost să lărgim sfera de democratizare şi de dreptate socială şi prin intervenţia preşedintelui Curţii Supreme, care trebuie să-şi exercite şi el un rol de aplicaţie unitară şi uniformă a legislaţiei pe teritoriul nostru şi să nu devină un simplu subordonat administrativ, printr-o comandă socială.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog.

Domnul Székely Ervin Zoltán:

Domnule preşedinte,

Părerile, într-adevăr, sunt împărţite, şi în cadrul Comisiei, pentru că, în opinia noastră, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, totuşi, angajează toată instituţia, care este un for deliberativ şi ar exista sau ar putea să existe suspiciunea că această instanţă cu caracter deliberativ ar deveni parte în proces, în momentul în care ar avea această competenţă preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, de a iniţia recurs. Deci părerea noastră este că observaţia şi propunerea iniţiatorului este justificată şi textul trebuie adoptat în varianta în care a fost propus de iniţiator. Desigur, suntem de acord cu schimbarea cuvântului "ţării" cu "României".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul secretar de stat Baias.

Domnul Flavius Baias:

Vă mulţumesc.

Nu doresc să aduc nici un argument suplimentar, ci un plus de preciziune, pentru a cărei lipsă, în momentele anterioare, îmi cer scuze. Revenind la raportul suplimentar, trebuie să observăm că acesta cuprinde 4 alineate ale textului art.329. În poziţia pe care am susţinut-o, nu suntem de acord cu modificarea alin.1, cu excepţia înlocuirii cuvântului "ţării" cu "României", şi alin.2. Suntem, însă, de acord cu celelalte ultime 2 alineate, alin.3 şi 4, în formula raportului suplimentar, care sunt binevenite şi, fie că textul se aprobă într-o formă, fie în cealaltă, ele trebuie să rămână.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mai sunt alte intervenţii?

O să-mi permit să iau şi eu cuvântul, în această chestiune, pentru că este o chestiune puţin ciudată. (Domnul vicepreşedinte Andrei Ioan Chiliman vine la tribună, pentru a lua cuvântul)

Aici este o prevedere care este cel puţin bizară, din punct de vedere al unui stat de drept, şi anume faptul că justiţia poate să se autosesizeze, prin preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, asupra unor erori judiciare şi să ceară Curţii Supreme de Justiţie, chiar preşedintele acesteia, să fie soluţionate anumite cauze într-un mod sau altul, el declanşând recursul. Este un mod de a privi, puţin ciudat, al comisiei, eu nu am înţeles exact cum s-a ajuns la această soluţie, prin care, practic, îl pui pe cel care trebuie să judece să se şi pronunţe, de fapt, în prealabil asupra acestei judecăţi, în momentul în care el ia decizia să trimită spre judecare Curţii o chestiune care i se pare anormală. Nu este normal ca preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, care trebuie să judece şi atâta tot, să şi iniţieze anumite acţiuni judecătoreşti. Din cauza aceasta, mie se pare că această funcţionalitate nouă, care i se acordă, prin propunerea comisiei, este anormală şi ea trebuie să fie înlăturată din text, pentru că va putea duce la nişte aberaţii juridice. În momentul respectiv, justiţia va fi influenţabilă, chiar de către justiţie şi atunci se va putea pune un semn de întrebare asupra corectitudinii acesteia. Ca atare, trebuie eliminat. Tocmai în interesul de a se întări instituţiile statului de drept şi de a avea o justiţie cu adevărat independentă, trebuie eliminată prevederea aceasta "precum şi preşedintele Curţii Supreme de Justiţie" din primul alineat de la pct.100 referitor la art.329. De aceea eu o să vă rog să votaţi împotrivă, pentru că am crea un precedent foarte periculos pentru întreaga noastră justiţie, pentru statul de drept şi pentru funcţionarea pe viitor a instituţiilor democratice în România. (Se duce înapoi la prezidiu)

Să revenim la pct.100.

Dacă mai sunt alte intervenţii aici? Nu mai sunt.

Există două sau trei intervenţii care cer eliminarea, din textul comisiei, a unei părţi, şi anume eliminarea părţii referitoare la preşedintele..., deci ar fi citită exact "precum şi preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, din oficiu". Deci, fiind vorba de eliminare, eu o s-o supun, la început, votului dumneavoastră, urmând ca, pe urmă, să vedem celelalte. Deci voturi pentru eliminarea acestei părţi.

Deci, pentru eliminare, vă rog ţineţi mâinile sus, să le putem număra. Da? Deci, repet, este vorba de eliminarea sintagmei "precum şi preşedintele Curţii Supreme de Justiţie", eliminare care a fost cerută de mai mulţi colegi.

Deci, pentru aceasta, voturi pentru. Ţineţi mâinile sus, să le putem număra ca lumea. 62 voturi pentru.

Voturi împotrivă, dacă sunt? 5 voturi împotrivă.

Abţineri? Şi vă rog să le număraţi. 26.

(Comentarii, discuţii în sală)

Cvorumul este de 91. Vreau să vă spun că 81 de colegi sunt în diverse alte acţiuni, conform materialului pe care l-am primit la începutul şedinţei şi pe care l-am citit. Deci ar trebui să avem 91, 62 şi cu 31 fac 93, deci suntem în cvorumul de lucru aprobat de Regulamentul nostru.

Vă supun spre aprobare primul alineat al pct.100, fără această sintagmă care a fost eliminată adineauri, prin votul dumneavoastră.

Voturi pentru? 60 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abţineri? Deci suntem în cvorum, oricum, suntem peste 93. Sunt colegi care nu votează, dar, oricum, suntem în cvorumul de lucru. Deci s-a adoptat primul alineat.

Acum, al doilea alineat era legat de posibilitatea preşedintelui Curţii Supreme să sesizeze Curtea, care a fost eliminat însă. Ca atare, al doilea alineat din textul propus de comisie nu-şi mai găseşte rostul şi, practic, prin consecinţă, ar trebui, şi el, eliminat. Eu vă supun spre aprobare eliminarea lui.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

7 abţineri, nici un vot împotrivă. Eliminat, cu majoritate.

Ultimele 2 alineate, cu care este de acord şi iniţiatorul, vi le supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Deci au fost aprobate.

Punctul 100, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Deci a fost adoptat.

Trecem, mai departe, punctul 101.

Comisia propune eliminarea la nr.crt.25 din primul raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 101, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 102, nr.crt.26, din raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 102, cu cele aprobate la nr.crt.26 din raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 103.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 104.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 105.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 106.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 107.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Da, sunteţi la punctul 107?

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La poz.107, se prevede că: "La Capitolul 1 din Cartea V se introduce Secţiunea I, intitulată "Scopul şi obiectul executării silite" şi care va avea următorul cuprins:".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da.

Domnul Acsinte Gaspar:

Dacă dumneavoastră supuneţi numai poziţia, ca atare, înseamnă că procedăm neregulamentar, că dezbaterea se face pe articole. Deci, după ce s-a adoptat poz.107, cu titlul secţiunii, trebuie, acum, să luăm fiecare text din cuprinsul acestei secţiuni şi să fie dezbătut. Repet, art.95 din Regulament spune clar: dezbaterea proiectelor de lege se face pe articole.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci este o chestiune procedurală. Eu, la punctul 107, am ajuns la preambul. Deci acesta vi-l supuneam, acum, spre aprobare. Şi, pe urmă, intrăm pe fiecare în parte. Deci, fiind vorba de o secţiune nouă, într-o lege cu caracter organic, este normal să existe aprobarea fiecărui articol în parte.

Punctul 107, preambul.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul Secţiunii I.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.371^1. Deci, eu am să fac o pauză. Dacă aveţi intervenţii, vă rog să le faceţi, ca să meargă mai repede votarea, da?

Deci, art.371¹. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.371². Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.371³. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.371⁴. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.371⁵. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.371⁶. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.371⁷. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 107, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 108. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 109. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 110. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 111, preambul. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.373¹. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.373². Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.373³. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.373⁴. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 111, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 112. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 113. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 114. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 115. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 116. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 117. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 118. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 119. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 120. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 121. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 122. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 123. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 124. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 125, preambul. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea VI, titlu. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.399. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.400. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.400¹. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.401. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.402. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.403. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.404. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea VI, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 125, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 126, preambul. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea VI¹, titlu. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.404¹. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.404². Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.404³. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea VI¹, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 126, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În continuare, la punctul 127 este vorba de raportul comisiei, raport suplimentar, nr.crt.3.

Deci, vom începe cu preambulul prevăzut aici.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul secţiunii VI². Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.405, aici, la nr.crt.3 din raportul suplimentar, sunt nişte amendamente. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.405, cu aceste amendamente de la nr.crt.3 din raportul suplimentar. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.405¹. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.405². Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.405³. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea VI², în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 127, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 128. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 129. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 130. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 131. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 132. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 133. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 134. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 135 de aici, de la I. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul 136, apare, la nr.crt.28 din primul raport, la al treilea alineat, un amendament. Nr.crt.28. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 136, cu amendamentul aprobat la nr.crt.28.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 137. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 138. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 139. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 140. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 141. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 142. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 143. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 144. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 145. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 146. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 147. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 148. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 149. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 150. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 151, nr.crt.29 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 151, în ansamblu, cu amendamentele de la nr.crt.29 din primul raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 152. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 153. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 154. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 155. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 156. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 157 are un amendament la nr.crt.30 din raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 157, cu amendamentul de la nr.crt.30. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 158. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 159. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 160. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 161. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul 162, nr.crt.31 din raport, este un amendament. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

punctul 162, cu amendamentul adoptat, de la nr.crt.31 din primul raport. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

punctul 163. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

punctul 164. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

punctul 165. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

punctul 166. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

punctul 167, nr.crt.32 din raport, amendament. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

punctul 167, cu amendamentul aprobat la nr.crt.32 din raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

punctul 168. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

punctul 169. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

punctul 170. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

punctul 171. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

punctul 172. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

punctul 173. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

punctul 174. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

punctul 175. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

punctul 176. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

punctul 177. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

punctul 178. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul 179, la nr.crt.33 din raport, amendament. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 179, cu amendamentul aprobat la nr.crt.33 din primul raport. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 180. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 181. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 182. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 183. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 184. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 185. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 186. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 187. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 188. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 189. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 190. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 191. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 192. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul art.193 avem, la nr.crt.34, un amendament, însă referitor la art.501, când ajungem acolo, îl supunem la aprobare.

Deci, preambulul la punctul 193.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.IV, titlul. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea I, titlul. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.488. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.489. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.490. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.491. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.492. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.493. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea I, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul secţiunii II. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.494. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.495. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.496. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.497. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.498. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.499. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea II, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea III, titlul. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.500. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La ar.501 este amendamentul de la nr.crt.34 din raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.502. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.503. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.504. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.505. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.506. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.507. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.508. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.509. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.510. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.511. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.512. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.513. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea III, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul secţiunii IV. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.514. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.515. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea IV, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul secţiunii V. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.516. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.517. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea V, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul secţiunii VI. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.518. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.519. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.520. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea VI, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.IV, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 193 în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 194. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 195, preambul. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.V, titlul. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.562. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.563. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.564. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.565. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.566. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.567. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.568. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.569. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.570. Aici este amendamentul de la nr.crt.35. Vă supun spre aprobare amendamentul de la nr.crt.35.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.570, cu amendamentul de la nr.crt.35. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.571. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.V, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 195, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 196, preambul. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul cap.VI. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul secţiunii I. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.572. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.573. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.574. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea I, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea II, titlul. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.575. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.576. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.577. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea II, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul secţiunii III. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.578. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.579. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.580. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.580¹. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea III, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul secţiunii IV. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.580². Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.580^3. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.580⁴. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.580⁵. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea IV, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.VI, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

punctul 196, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

punctul 197. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

punctul 198. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

punctul 199. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul 200 se propune introducerea unui nou alineat, dar la art.592, când ajungem acolo, îl vom vota.

Deci, 200, preambul. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.IV.

Titlul.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea I.

Titlul.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.591.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.592 se propune introducerea unui nou alineat la nr.crt.36 din primul raport al comisiei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.592, cu amendamentul de la nr.crt.36 din primul raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.593.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.594, tot la nr.crt.36, se propune un amendament.

Vă supun spre aprobare art.594 completat.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.595.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.596.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea I în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul secţiunii II.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.597.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea II în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul secţiunii III.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.598.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.599.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.600, tot la nr.crt.36 din raport.

Este un amendament. Vă supun spre aprobare acest amendament.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.600 în ansamblu, cu amendamentul de la nr.crt.36 tocmai aprobat.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.601.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Acum ne întoarcem la secţiunea III în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.IV în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Deci pct.200 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.201.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.202.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.203.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.204, preambul.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.VII¹.

Titlul.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.673¹.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.673².

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.673³.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.673⁴.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.673⁵.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.673^6.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.673⁷.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.673⁸.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.673⁹.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.673¹⁰.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.673¹¹.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.673¹².

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.673¹³.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.673¹⁴.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.VII¹ în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.204 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.205.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.206, preambul.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul cap.XIV.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.720¹.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.720², la nr.crt.37 din raport.

Vă supun spre aprobare amendamentul.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.720³.

Pct. a), b), c) şi d) sunt în regulă.

Vă supun spre aprobare întâi amendamentul care se află la nr.crt.37 în raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.720³, cu lit.e), modificată conform nr.crt.37 din raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Mai era o propunere de eliminare a alin.2 din raport, care era tot aici.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.720³ cu cele două modificări propuse şi aprobate la nr.crt.37 din raportul iniţial.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.720⁴.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.720⁵.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.720⁶. Există în raportul iniţial un amendament la alin.2.

Vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Şi mai există un al doilea amendament în raportul suplimentar, la nr.crt.4. La alin.4 se referă. Vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare art.720⁶ cu cele două amendamente aprobate anterior.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.720⁷.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.720⁸.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.720⁹.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.720¹⁰.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.XIV în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.206.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Acum ne întoarcem la art.I din lege.

Am făcut o eroare, la un moment dat la pct.54 de la art.I, unde am votat tot acest punct dintr-un foc şi ar fi trebuit să votăm pe articole, fiecare articol în parte, motiv pentru care voi reveni la pct.54.

Deci titlul secţiunii III¹.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.241¹.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.241².

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.241³.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.241⁴.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.241⁵.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.241⁶.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.241⁷.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.241⁸.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.241⁹.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.241¹⁰.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.241¹¹.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.241¹².

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.241¹³.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.241¹⁴.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.241¹⁵.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.241¹⁶.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.241¹⁷.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.241¹⁸.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.241¹⁹ cu amendamentul aprobat de la nr.crt.18 din raportul iniţial.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.241²⁰.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.241²¹.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.241²².

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea III¹ în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.54 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Acum revenim la art.I în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Adoptat în unanimitate.

Art.II.

Aici este prevăzută şi creşterea de amenzi propusă anterior de unul dintre colegi.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.III.

Domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

La art.III, domnule preşedinte, pe pag.93 propun ca sintagma "notarul comunei" să fie înlocuită cu "secretarul comunei".

Ţinând seama şi de prevederile Legii administraţiei publice locale, fiecare unitate administrativă are un secretar. Deci, notarul comunei să fie înlocuit cu secretarul comunei.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci în loc de "notarul comunei"...

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

În concordanţă cu art.51, propun ca această sintagmă "notarul comunei", ca să acopere toate situaţiile, să fie înlocuită cu "secretarul unităţii administrativ-teritoriale".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul este de acord.

Comisia? De acord.

Deci vă supun spre aprobare acest amendament: în loc de termenul vechi "notarul comunei" să fie "secretarul unităţii administrativ-teritoriale".

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.III cu acest amendament.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.IV.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.V.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.VI.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.VII este o chestiune de tehnică legislativă - textul ar trebui să sune: "Prezenta lege intră în vigoare la 3 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României partea I." Deci, cu precizarea "...partea I."

Ca atare, cu aceste două completări, art.VII.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Mulţumesc.

Art.VIII.

Domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Alin.2 de la art.VIII a fost redactat la data la care încă nu era în vigoare Legea cu privire la organizarea Monitorului Oficial. Între timp a apărut Legea nr.202, publicată în Monitorul Oficial nr.423 din 10 noiembrie, care, la art.20, prevede următorul lucru: "Reproducerea legilor şi a celorlalte acte normative se face numai după textele publicate în Monitorul Oficial al României."

Ca atare, propun ca la alin.2 să se intoducă următorul text, urmând ca acesta să aibă următoarea redactare: "Ministerul Justiţiei este singurul autorizat să editeze şi să publice în volum, după textul publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, ediţia oficială a Codului de procedură civilă."

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul, de acord? De acord.

Comisia? De acord.

Deci, art.VIII cu acest amendament, această completare necesară la alin.2.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Adoptat în unanimitate.

Cu aceasta, am reuşit să parcurgem pe articole acest proiect de lege şi votul final urmează să îl dăm, fiind o lege organică, săptămâna viitoare, în momentul în care vom fi în cvorumul necesar.

Dacă reuşim mâine să avem cvorumul necesar, poate trecem şi legile care au rămas pentru vot final de astăzi.

Îi dau cuvântul domnului secretar de stat Baias din Ministerul Justiţiei, din partea iniţiatorului. Vă rog.

Domnul Flavius Baias:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Nu ştiu dacă mă încadrez în prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor. Aş vrea însă, în acest moment, după ce a fost adoptat pe articole Codul de procedură civilă, să mulţumesc membrilor comisiei cu care am avut o cooperare deosebită pe parcursul discuţiilor cu privire la acest proiect şi, de asemenea, plenului, în ansamblul său, pentru votul dat astăzi pe articole.

Vă mulţumesc.

(Aplauze.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumim şi noi.

Ştiţi că astăzi programul este până mai târziu - până la 18,30.

Continuăm cu proiectul de Lege privind taxele extrajudiciare de timbru.

Din partea iniţiatorului.

Inţiatorul nu doreşte să ia cuvântul.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci?

Din partea comisiei dacă doriţi să luaţi cuvântul.

Nu ia cuvântul nimeni de la comisie.

Dacă doreşte să ia cuvântul cineva în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege .

Intervenţii la titlul legii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul cap.I.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.1.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.I în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.II.

Titlul.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.2.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.3.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.4.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.5.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.6.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.7.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.8.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.9.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.II în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul cap.III.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.10.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.11.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.12.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.III în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul cap.IV.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.13.

La acest articol, ca tehnică legislativă ar trebui scris "...prin hotărâre a Guvernului."

Deci art.13 cu această modificare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.14 trebuie precizat "...Monitorul Oficial al României", ca să nu fie publicat eventual în alt monitor oficial.

Deci, cu această completare, art.14.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.15, aceeaşi completare "...Monitorul Oficial al României".

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.16.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cred că la art.15 şi 16 trebuie precizat "...Monitorul Oficial al României, partea I". Trebuie completat şi cu acest lucru, şi vă rog să ţineţi cont acolo la acest lucru.

Şi la art.15: nu "...în termen de...", ci "...la 90 de zile...", ca şi la art.14.

Acestea sunt mici erori de redactare, care trebuie corectate în formă.

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Era corect aşa!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog.

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

La art.14 este corect: "Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile."

Art.15 vrea să spună că în acest termen, de când public în Monitorul Oficial, să elaborez normele, astfel încât, la data când legea a intrat în vigoare, să am şi normele de aplicare.

Deci textul este corect. Lăsaţi-l aşa.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este corect cum a fost votat art.15.

Singura completare acolo este "...în Monitorul Oficial al României, partea I."

Deci art.16 l-am adoptat.

Urmează să aprobăm acum cap.IV în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Anexa care conţine lista respectivă.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Votul final, tot aşa, împreună cu celelalte legi, să vedem, poate se va rezolva mâine această chestiune.

Continuăm cu proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii.

Iniţiatorul? Vă rog.

Domnul secretar de stat Păun Jura.

Domnul Păun Jura (Ministerul Muncii):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ministerul Muncii a iniţiat acest proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, ieşind în întâmpinarea unor solicitări mai vechi, şi din teritoriu, şi din partea mai multor parlamentari din ambele Camere ale Parlamentului.

S-a solicitat şi noi am propus acordarea alocaţiei de stat pentru copii, chiar dacă tinerii depăşesc vârsta de 18 ani, cu condiţia ca aceştia să urmeze învăţământul liceal sau profesional, organizat în condiţiile legii.

Suntem în cadrul prevederilor constituţionale care în art.45 garantează drepturile copiilor de a se bucura de protecţie şi asistenţă în exercitarea drepturilor lor şi, de asemenea, prin ratificarea Convenţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, România şi-a asumat obligaţia să garanteze şi să promoveze drepturile fundamentale ale copilului.

Am profitat de ocazie că am propus modificarea acestui act normativ şi propunem introducerea şi a unei reglementări prin care serviciile de stare civilă să fie obligate să comunice direcţiilor generale de muncă lunar situaţia privind copiii care au decedat, pentru că am avut mari probleme cu privire la gestionarea fondurilor privind plata alocaţiei de stat pentru copii.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul deputat Valentin Iliescu, preşedintele Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Vă rog.

Domnul Valentin Iliescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru muncă şi protecţie socială apreciază ca o iniţiativă deosebit de bună proiectul de lege venit de la Guvern pentru modificarea şi completarea Legii nr.61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii şi, având în vedere avizele comisiilor sesizate pentru avize, a întocmit un raport care nu aduce nici un fel de modificări proiectului de lege venit de la Senat.

Având în vedere că este o lege organică, deci, rugându-vă să ţineţi cont de acest lucru, comisia vă propune să luaţi în discuţie şi să adoptaţi proiectul de lege în forma iniţiatorului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Intervenţii la titlul legii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.I al legii.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.II al legii.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Şi această lege, care văd că e trecută ca lege organică, vot final, împreună cu celelalte legi, probabil în cursul zilei de mâine, sau săptămâna viitoare.

Ar trebui să intrăm acum în proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii locuinţei, nr.114/1996.

Doresc să ştiu dacă de la iniţiator este cineva.

Deci, nu avem iniţiator. Ca atare, va trebui să renunţăm s-o dezbatem.

Eu v-aş propune să ne uităm la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii din Codul Familiei.

Avem aici iniţiatorul?

A plecat iniţiatorul.

Eu vă propun să suspendăm aici şedinţa, nu atât din lipsa cvorumului, pentru că suntem la limita cvorumului, cât din cauză că în momentul de faţă este un simpozion pe tema aniversării Constituţiei, care are loc aici în clădire şi la care cred că ar fi bine să participăm şi noi în această zi, în care se serbează Constituţia.

Ca atare, eu vă propun să sistăm aici şedinţa.

Continuăm dezbaterile mâine după-amiază, la ora stabilită prin program, la ora 14,00 în plen.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,15.