Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16.30.

Lucrările au fost conduse de doamna Paula Maria Ivănescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnii Sorin Victor Lepşa şi Corneliu Ciontu, secretari.

*

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din totalul celor 343 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 257, participă la alte acţiuni parlamentare un număr de 25, iar 86 sunt absenţi. Cvorumul prevăzut de art.128 din regulament este întrunit şi este de 147 de deputaţi.

Pentru început urmează să dezbatem proiectul ordinii de zi şi al programului de lucru al Camerei Deputaţilor pentru această săptămână, care v-au fost difuzate. Dacă la ordinea de zi sunt observaţii sau comentarii? Din partea Grupului parlamentar al PNŢCD, domnul deputat Nică Mihail.

Domnul Nică Mihail:

Mulţumesc, doamnă preşedinte. Pentru ziua de marţi, deci, la cap.II a) propun să se facă următoarele modificări: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.52 privind planificarea apărării naţionale a României să fie trecut pe poziţia nr.3.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

De la ce poziţie la ce poziţie?

Domnul Nică Mihail:

De la poziţia 34 să treacă pe poziţia 3. De asemenea, proiectul de lege de la poziţia 27, deci, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei nr.93 privind înlocuirea unor produse petroliere din rezervele de mobilizare ale armatei, să treacă pe poziţia 4, deci, 27 să treacă pe 4, iar poziţia 28 să treacă pe poziţia 5, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului privind răspunderea materială a militarilor.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulţumesc, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al PUNR, domnul deputat Petre Ţurlea.

Domnul Petre Ţurlea:

Mulţumesc.

stimată doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Ştiţi că există până acum o cutumă în activitatea noastră în ordonarea acestor probleme pe ordinea de zi. Chestiunile care vizează una şi aceeaşi instituţie sau aceeaşi problemă sunt grupate pentru a avea o privire mai largă şi a le putea rezolva mai uşor.

Iată, la pct.8 aici, la pct.22 în acest proiect al ordinii de zi se află probleme legate de...

Doamna Paula Maria Ivănescu:

La ziua de luni, domnule deputat, sau marţi?

Domnul Petre Ţurlea:

De luni, de luni. Se află probleme legate de aceeaşi instituţie, de Academia Română. De aceea, doamnă preşedinte, vă propun să aducem şi pct.22 privitor la Academia Română lângă celălalt punct,8, care priveşte tot Academia Română. Deci, să fie pe locul 9. Evident că nu o să se ajungă astăzi la aceste două puncte: 8 şi 9, dar să avem în perspectivă, săptămâna viitoare, să le urcăm tot împreună pe această ordine de zi, pentru că se tot amână. Pct.22 este din luna februarie şi este inadmisibil ca Academia Română, cea mai importantă instituţie culturală a statului nostru, avem şi reprezentanţi ai ei în această aulă, să o tratăm cu un aşa de mare dispreţ.

Deci, vă propun ca pct.22 să ajungă pe locul 9, după altă problemă legată tot de Academia Română.

Mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulţumesc. Dacă sunt alte propuneri sau comentarii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt. O să încep prin a supune votului propunerile făcute de reprezentanţii celor două grupuri parlamentare.

Deci, din partea Grupului parlamentar al PNŢCD am primit trei propuneri de modificare a ordinii de zi în sensul, de altfel, precizat şi de domnul deputat Ţurlea, de a grupa legile pe aceeaşi direcţie şi acelaşi minister, care se referă la un anumit domeniu, deci, pentru le grupa şi a fi discutate împreună.

Domnul deputat Mihail Nică ne propune ca pe ordinea de zi de marţi, poziţia 34 din ordinea de zi să devină pct.3, poziţia 27 să devină pct.4 şi poziţia 28 să devină pct.5. Deci, propunerea am să o fac în pachet, pentru că sunt legi care se referă la aceeaşi instituţie şi care vizează acelaşi domeniu de activitate, cvasi acelaşi domeniu de activitate. Sunteţi de acord, domnule deputat, să le supun în pachet, da? Da. Cine este pentru modificarea anunţată? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? 3 abţineri.

Deci, cu majoritate de voturi, propunerea făcută în numele Grupului parlamentar al PNŢCD a fost adoptată.

Domnul deputat Petre Ţurlea, în numele Grupului parlamentar al PUNR, ne propune ca pe ordinea de zi de astăzi, punctul care se referă la Academia Română şi care este plasat pe locul 22 să devină pct.9 din ordinea de zi, urmând după ceva care este plasat la pct.8 şi care se referă la acordarea de indemnizaţii membrilor Academiei Române. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Deci, în unanimitate, a fost adoptată şi propunerea Grupului parlamentar al PUNR.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi, cu modificările votate anterior.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Deci, ordinea de zi a fost adoptată cu majoritate de voturi.

În ceea ce priveşte programul de lucru, ţin să vă precizez că faţă de proiectul primit de dumneavoastră, în şedinţa Birourilor permanente ale Camerei şi Senatului, care a avut loc astăzi, s-a propus ca pentru ziua de miercuri, în cadrul şedinţei comune, programul să se termine la ora 20,00, deci, să înceapă la ora 14,00 şi să se termine la ora 20,00, urmând ca pentru joi, când avem din nou şedinţă comună, programul să fie acelaşi între ora 9,00 şi ora 13,00. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Deci, şi programul de lucru a fost adoptat în unanimitate.

Intrăm în ordinea de zi şi vă prezint informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

La Biroul permanent al Camerei Deputaţilor au fost înregistrate următoarele iniţiative legislative:

1. proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.65/1998 privind salarizarea diplomaţilor, adoptat de Senat în şedinţa din 10 decembrie 1998. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, pentru avize: Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi;

2. propunerea legislativă pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi cu destinaţie forestieră în baza dispoziţiilor Legii nr.169/1997, cuprinse în Legea fondului funciar, nr.18/1991, republicată, iniţiată de un număr de 5 deputaţi. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, pentru avize: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi;

3. propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii din Legea nr.69/1991 privind administraţia publică locală, iniţiată de domnul deputat Vasile Vetişanu. Cu această propunere legislativă au fost sesizate în fond: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

În continuare, vă informez că la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a fost înregistrată propunerea legislativă privind declararea lui Ioan Monoran ca erou-martir, iniţiată de un număr de 8 deputaţi. Se solicită, din partea Grupului parlamentar al PNŢCD Civic Ecologist, procedură de urgenţă. Vă rog, domnule deputat Ţepelea.

Domnul Gabriel Ţepelea:

Grupul parlamentar al PNŢCD Civic Ecologist solicită procedură de urgenţă pentru proiectul de Lege privind declararea lui Ioan Monoran ca erou-martir. Ar fi bine să coincidă această trecere prin forurile noastre, declararea eroului-martir să fie făcută în luna în care s-a găsit pe baricade şi, deci, să aibă familia această mângâiere.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii?

Cine este pentru aprobarea procedurii de urgenţă? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Deci, în unanimitate, procedura de urgenţă a fost adoptată.

Cu această iniţiativă legislativă au fost sesizate în fond: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi pentru aviz: Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Vă rog, domnul deputat Vasile Lupu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, are de făcut o intervenţie cu privire la sesizarea pentru avize a unei iniţiative legislative.

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

3 minute, nu mai mult!

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog să păstraţi liniştea în sală!

Domnul Vasile Lupu:

Doamna preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Este vorba de propunerea legislativă pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi cu destinaţie forestieră în baza dispoziţiilor Legii nr.169/1997, cuprinse în Legea fondului funciar nr.18/1991. Cu această propunere legislativă, ne-aţi informat dumneavoastră, au fost sesizate următoarele comisii, în fond: Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice. Pentru avize, - uluitor! - Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională - De unde până unde? - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic - De unde până unde? - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Doamnelor şi domnilor,

Să fim serioşi, a mai fost o iniţiativă legislativă. În fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, sunt de acord, dar pentru avize este suficient avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Dacă de la Secretariatul general am primit, mă rog, această propunere, vă rog să supuneţi plenului la vot ca pentru aviz să fie, aşa cum am solicitat, ca iniţiator, investită doar Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dacă sunteţi amabil? Vă informez că aceasta a făcut obiectul aprobării în Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, dar nu este nici o problemă.

Deci, domnul deputat Vasile Lupu a propus ca pentru iniţiativa legislativă sus-anunţată, în cadrul avizelor, să fie sesizată numai Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Da, am înţeles bine?

Domnul Vasile Lupu:

Da, da.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dacă sunteţi de acord. cine este pentru? A, doriţi să luaţi cuvântul? Domnul deputat Adrian Năstase. Mă scuzaţi! N-am observat.

Domnul Adrian Năstase:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur, la prima vedere, observaţia domnului Vasile Lupu pare întemeiată. Totuşi, aş solicita o clarificare din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, eventual, dacă există cumva raţiuni pentru care dânşii doresc să participe cu un astfel de aviz. Deci, aş vrea să vedem exact dacă sunt motive care ar justifica un aviz de acest gen. De aceea, poate punctul de vedere al Comisiei pentru apărare ar putea să ne ajute.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Ioan Gavra, apoi domnul Ioan Oltean.

Domnul Ioan Gavra:

Mulţumesc, doamna vicepreşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Sigur că pentru simplificarea lucrurilor şi pentru operativitate, am putea lua în discuţie acceptarea propunerii domnului deputat Vasile Lupu la dezbaterea iniţiativei legislative pe care domnia sa, împreună cu un grup de deputaţi, a înaintat-o Camerei Deputaţilor. Dacă în sală s-ar afla, aşa cum ne spunea şi domnul deputat Năstase, cineva din partea Comisiei pentru apărare şi acel cineva să fie preşedintele sau cineva din Biroul comisiei, dacă s-ar afla preşedintele Comisiei pentru administraţie publică a Camerei Deputaţilor sau cineva din Biroul comisiei, vicepreşedinte sau secretar, am putea afla dacă domniile lor nu cer să avizeze acest proiect de lege, având o anumită incidenţă cu activitatea şi cu competenţele acelor comisii. Dacă sunt în sală, îi rog să-şi exprime un punct de vedere, pentru că, sigur, dorim operativitate, dar dorim ca problema să fie rezolvată per ansamblu, aşa cum trebuie. La această iniţitivă legislativă există şi terenuri intravilane şi eu nu înţeleg, domnule Vasile Lupu, cum dumneavoastră, care aveţi, am înţeles, atâta experienţă la retrocedare şi la repunerea în drepturi a proprietarilor, nu vă gândiţi că această Comisie pentru administraţie publică rezolvă problema teritoriului la nivelul localităţilor urbane, unde şi aşa sunt lucrurile foarte încurcate. Deci, nu este atât de simplu să retrocedăm numai printr-un articol imperativ de lege, pentru că se complică lucrurile în momentul în care s-ar pune în aplicare această lege. Şi atunci, eu nu înţeleg de ce dumneavoastră vreţi să eliminaţi Comisia pentru administraţie publică de la un aviz? că este un aviz, nu este pe fond analiza la această iniţiativă legislativă.

De asemenea, Comisia pentru apărare, cred că are implicaţii efective în avizarea acestui proiect de lege.

Deci, operativitate, dar, în acelaşi timp, să fie legalitate şi soluţie pe acest proiect de lege, aşa cum trebuie, să nu ne trezim cu alte chestiuni secundare şi anexe de care nu avem nevoie în perspectivă.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Este la rând, urmează domnul deputat Ioan Oltean, şi apoi domnul deputat Vasile Lupu. Şi din partea Comisiei pentru apărare să se pregătească cineva să ia cuvântul.

Domnul Ioan Oltean:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă pe care domnul vicepreşedinte Vasile Lupu o supune atenţiei Camerei Deputaţilor este una extrem de importantă, una care presupune, în opinia mea, nu numai avizul Comisiei juridice, ci presupune o analiză mult mai atentă şi din partea altor comisii. La vremea respectivă, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a cerut în plenul acesteia, printr-o adresă înaintată Biroului permanent, ca respectiva propunere legislativă să fie fie încredinţată spre aviz şi acestei comisii. Cred că această propunere este mai mult decât întemeiată, pe lângă faptul că printr-un capitol distinct din acest act normativ, această propunere va cere implicarea, întru totul, a autorităţilor publice locale, există şi alte elemente care justifică în mod evident o analiză pertinentă din partea acestei comisii.

De aceea, doamna preşedinte, doamnelor şi domnilor colegi, am rugămintea ca în rândul comisiilor ce vor fi menţinute a fi sesizate pentru avize, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic să rămână investită pentru aviz.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulţumesc. Domnul deputat Vasile Lupu.

Domnul Vasile Lupu:

Doamna preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Încă o dovadă că atunci când lucrurile se doresc a fi complicate se găsesc şi argumente de orice natură. Mai întâi, regret că s-a intervenit, procedural, complet în afara regulamentului. Nu poate veni un membru al comisiei nu ştiu care aici la microfon să ceară, în numele comisiei, fără să fi consultat comisia, sesizarea pentru aviz cu această iniţiativă legislativă.

Reţin informaţia pe care ne-a dat-o domnul deputat Oltean, după care, comisia a sesizat oficial Biroul permanent, şi cred că aşa este, ca această iniţiativă să fie avizată de Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, dar pentru celelalte, în termenul prevăzut de regulament, comisiile, după o deliberare în plenul comisiei sau cel puţin în biroul comisiei, vor solicita Biroului peramanent, dacă este cazul, ca această iniţiativă să meargă spre avizare în fond.

cu excepţia Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, ceilalţi membri din comisiile menţionate aici, nu sunt îndrituiţi să ceară sesizarea pentru aviz, şi, de aceea, vă rog să supuneţi la vot solicitarea pe care am făcut-o.

Deci, accept ca această Comisie pentru administraţie publică, echilibru ecologic să fie sesizată, dar cu Comisia pentru apărare şi cu Comisia pentru buget, finanţe şi bănci nu pot fi de acord. Ar mai rămâne Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, că şi ceteţenii de altă etnie or fi cerut retrocedarea proprietăţilor. Despre terenuri intravilane nu mai este vorba, că acestea au fost reglementate până în prezent pe baza Legii fondului funciar şi, ca atare, solicitarea, cu menţiunea pe care am făcut-o asupra Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, rămâne valabilă şi vă rog să o supuneţi la vot.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, domnul deputat Nică Mihail.

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Ai consultat comisia, Nică?

Domnul Mihail Nică:

Domnilor colegi,

Trebuie să precizăm că în regulament scrie foarte clar că dacă o comisie consideră necesar să-şi dea un aviz pentru un anumit proiect de lege, face această solicitare în scris. În cadrul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională nu s-a discutat nici în Biroul permanent, nici în plenul comisiei.

Miercuri vom supune discuţiei şi dacă vom considera necesar că vrem să dăm un aviz la această lege, vom cere, exact cum scrie în regulament.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Radu Mânea. Vă rog. Un moment, domnule deputat, că este o chestiune de procedură. Domnul deputat Adrian Năstase.

Domnul Adrian Năstase:

Nu, doamnă preşedinte, eu am vrut să vin la microfon în locul domnului vicepreşedinte Lupu, care probabil că urma să vină să spună că un membru al biroului, chiar un membru al biroului unei comisii nu se poate pronunţa până când acea comisie nu ia o decizie.

la acest moment nu avem o decizie a comisiei şi deci plenul este cel care decide. Ce se va întâmpla după aceea, dacă va renunţa, dacă va da aviz la o lege privind agricultura? este o altă chestiune. dar, deocamdată numai plenul. Nu putem să stăm în loc până când dânşii, săptămâna viitoare, se vor întruni. Şi de aceea am vrut să intervin în locul domnului deputat Lupu, care probabil că ar fi spus acelaşi lucru, reluând observaţiile pe care le-a făcut în legătură cu intervenţia domnului Oltean.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, domnul deputat Radu Mânea.

Domnul Radu Mânea:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cererea domnului deputat Ioan Oltean este o cerere personală, ea nefiind discutată în Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Asta pe de o parte. În altă ordine de idei, art.55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor precizează: "Comisiile permanente se aleg pe întreaga durată a legislaturii. Denumirea şi domeniile de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele: (…) 6. Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic poate fi sesizată pentru aviz simplu sau în fond pentru următoarele lucruri: autonomie locală; reforme administrataive; organizarea administrativ-teritorială; statutul funcţionarului public; sisteme urbane; reţele urbane şi rurale, finanţele publice locale; sisteme ecologice şi echilibru ecologic, calitatea aerului, apei, solului; protecţia florei, faunei şi a aşezărilor umane; recuperarea zonelor deteriorate; tehnologii pentru controlul şi eliminarea emisiilor poluante; gospodărirea apelor; amenajarea teritoriului; construcţii".

Deci, nici unul din aceste domenii care sunt atribute ale Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic nu se încadrează în prevederile regulamentului. În acest sens, consider cererea colegului nostru ca fiind în afara regulamentului şi deci rămâne ca dumneavoastră să decideţi.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, rămâne să mai meditaţi şi dumneavoastră dacă nu are de a face amenajarea teritoriului şi echilibrul ecologic cu aceasta.

Domnul deputat Gheorghe Cristea, apoi domnul deputat Ion Cîrstoiu, preşedintele Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Domnul Gheroghe Cristea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Din ce ştiu eu, este cam prima dată când acest subiect se discută în plen. Bănuiesc că există o procedură de repartizare a proiectelor de lege, care trebuie să ţină seama de conţinutul proiectului de lege şi de domeniul pe care-l reglementează, pentru că, altfel, pe aceste solicitări…, care, sigur, sunt îndreptăţite atunci când au în spate şi conţinutul şi domeniul de reglementare din partea comisiei pentru a se solicita fie un aviz, fie chiar dezbaterea pe fond, dar când aceste lucruri nu există, eu aş vrea să întreb pe cei care au făcut solicitări, inclusiv Biroul permanent, dacă au citit proiectul de lege, dacă au văzut ce reglementează acest proiect de lege, pentru că, altfel, sigur, nu o să pot să-mi explic de ce Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională..., dar orice altă comisie poate să solicite acest lucru. Faptul că se discută şi de intravilan… aş vrea să le amintesc sau să le reamintesc celor care nu ştiu că Legea nr.18, promulgată în 1991, în art.23, 24, 25 reglementează situaţia terenurilor din intravilan. Aş vrea să-i spun şi domnului Olteanu ce scrie, textual, în această lege: "terenurile libere de orice construcţie la data promulgării legii revin de drept fostului proprietar". Aşa scrie în Legea nr.18 din 1991, şi această lege nu face reorganizare de teritoriu. Nu este o lege de reorganizare a teritoriului, este o lege de retrocedare a unor terenuri, sigur, în condiţiile stabilite de lege.

Altfel, vă rog să mă iertaţi, doamnă preşedinte, proiectul acesta de lege putea fi trimis spre avizare tuturor comisiilor parlamentare. Păi, de ce Comisia pentru cultură să nu-l primească, spre exemplu, pentru că are sigur tangenţe şi cu cultura rurală. De ce să nu-l primească orice fel de altă comisie? Şi Comisia pentru sport pentru că are tangenţă, în ultimă instanţă, dacă este vorba de un stadion, şi cu sportul sătesc. Şi pe tema aceasta putem să discutăm foarte mult.

Cred că trebuie respectat regulamentul în această materie şi dacă, într-adevăr, proiectul de lege face trimitere sau are tangenţă, să spunem, cu un anume domeniu, în mod normal trebuie, fără ca acea comisie să solicite acest lucru, să-i fie repartizat pentru aviz. repet, fără să solicite, pentru că aşa este regulamentar. Numai dacă, dintr-o eroare, Biroul permanent nu a trimis acest lucru, comisia este îndreptăţită, prin regulament, să solicite dezbaterea, fie pentru aviz, fie pe fond, dar eu nu cred că Biroul permanent face astfel de erori. Aşa că, eu consider absolut îndreptăţită discutarea acestui proiect de lege în cele două comisii, pe fond la agricultură şi, sigur, pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, pentru că are astfel de implicaţii juridice. Mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Înainte de a da cuvântul domnului deputat Ion Cîrstoiu, vă readuc în memorie faptul că orice deputat, ca orişice comisie, poate depune amendamente şi au aceeaşi tărie şi valoare de judecată în comisia sesizată în fond şi în plenul Camerei Deputaţilor.

În al doilea rând, această listă de sesizare a comisiilor a fost discutată şi aprobată în Biroul permanent al Camerei Deputaţilor. Deci, reîncepând lista vorbitorilor, domnul deputat Ion Cîrstoiu şi domnul Ioan Oltean, urmând ca să tranşăm totuşi problema, că mai avem şi alte lucruri la ordinea de zi.

Domnul Ion Cîrstoiu:

Doamnă preşedinte,

Domnilor colegi,

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic are tangenţă cu această lege.

Faptul că am fost sesizaţi în fond cu toate legile de retrocedare, cred că Biroul permanent a procedat corect. Dacă nu eram sesizaţi, bineînţeles că făceam scris, conform regulamentului. Şi, cu aceasta, cred că am spus totul, şi vă rog să supuneţi la vot.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Ioan Oltean, ultimul vorbitor, şi apoi vom tranşa prin vot.

Domnul Ioan Oltean:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu-mi face plăcere să vin la acest microfon în acest moment, dar mă simt obligat să fac câteva precizări care se impun cu necesitate.

Am impresia că unii colegi ori nu aud bine, ori sunt rău intenţionaţi. Pentru că eu am fost aici şi nu am spus că vorbesc în numele comisiei, odată pe de o parte, aceasta pentru domnul vicepreşedinte Lupu şi pentru domnul deputat Mânea. Am vorbit în nume personal. Deci să nu răstălmăciţi şi să nu interpretaţi altfel intervenţia mea.

De asemenea, în motivaţia pe care am supus-o judecăţii dumneavoastră, privind necesitatea ca această propunere legislativă să facă obiectul unei analize la nivelul acestei comisii, nu era cea pe care domnul deputat Cristea a reiterat-o în faţa dumneavoastră cu atâta dezinvoltură. Deci, domnule deputat, fiţi atent la ceea ce spun eu.

Revin însă şi susţin necesitatea ca această propunere legislativă să facă obiectul unei analize a acestei comisii. Fondul Forestier nu se poate spune că nu are nimic cu echilibrul ecologic, nu se poate spune că nu are nimic cu administraţia locală, atâta timp cât această lege se transpune în practică, se materializează prin aportul direct şi efectiv al autorităţii publice locale.

De aceea, doamnă preşedinte, cred că Biroul permanent a judecat cu argumente edificatoare atunci când a fost de acord ca şi această comisie să fie avizată pentru analiza acestei propuneri legislative.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă reamintesc faptul că, cu această propunere legislativă a fost sesizată în fond Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi, pentru avize, avem patru comisii propuse de Biroul permanent, iar domnul deputat Vasile Lupu a propus ca pentru avize să rămână numai două comisii: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Domnule deputat Ioan Gavra, doriţi să spuneţi ceva în plus faţă de aceasta, pentru că, dacă nu este în plus, vă întrerup microfonul.

Domnul Ioan Gavra:

Doamnă vicepreşedinte,

Domnul Cârstoiu a adus argumente suficiente şi unul de regulament îl aduc eu art.59, pentru că domnul Mânea a citat un alt articol aici.

Orice comisiei permanentă care se consideră competentă pentru a-şi da avizul asupra unui proiect de lege, iniţiativă legislativă sau amendament trimis Biroului permanent se adresează preşedintelui şi Biroului permanent pentru a primi această delegare. În caz că Biroul permanent refuză, şi nu a refuzat Biroul, ci a acceptat în consecinţă, plenul este cel care decide. Deci comisia, şi nu altcineva. Or, preşedintele unei comisii a Camerei Deputaţilor cred că este mai mare în rang şi în funcţie decât membrii comisiei respective.

Mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Întrerupem discuţia aici.

Avem două variante: varianta propusă de Biroul permanent şi varianta propusă de domnul deputat Vasile Lupu.

Deci vă supun prima dată la vot varianta propusă de Biroul permanent, în care, pentru avize, figurează cele patru comisii.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi, domnilor secretari. 82 de voturi pentru.

Cine este contra? 76 de voturi contra.

Cine se abţine? 2 abţineri.

Deci, propunerea Biroului permanent a fost adoptată cu 82 de voturi pentru, 76 contra şi 2 abţineri.

Da, vă rog. Domnul deputat Dan Constantinescu, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Domnul Dan Constantinescu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Având în vedere hotărârea celor două Birouri permanente, al Camerei Deputaţilor şi al Senatului, privind încheierea audierilor pentru Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale şi Comisiei de cenzori ai aceleiaşi instituţii până mâine la ora 14,00, vă rugăm să permiteţi Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci ca mâine, între orele 11,00 şi 13,00, ore convenite cu comisia similară din Senat, să părăsească plenul şi să lucreze separat pentru finalizarea celor două rapoarte.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dacă plenul Camerei Deputaţilor este de acord?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Se abţine cineva? 10 abţineri.

Cu majoritate de voturi, solicitarea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a fost adoptată.

În conformitate cu prevederile art.17 alin.2 şi 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Uzbekistan privind serviciile aeriene, semnat la Bucureşti la 6 iunie 1996;

Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră, semnat la Galaţi la 30 septembrie 1996;

Lege pentru ratificarea Convenţiei dintre România şi Spania privind competenţa judiciară, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială, semnată la Bucureşti la 17 noiembrie 1997;

Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.68/1998 pentru ratificarea Acordului european privind marile căi navigabile de importanţă internaţională (AGN), adoptat la Geneva la 19 ianuarie 1996;

Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.74/1998 pentru ratificarea Protocolului la Acordul european din anul 1991 privind marile linii de transport internaţional combinat şi instalaţii conexe (AGTC) privind transportul combinat pe căi navigabile interioare, adoptat la Geneva la 17 ianuarie 1997;

Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.71/1998 pentru aprobarea prelungirii participării Guvernului României la programul de lucru în perioada 1997 - 2000 şi la extensiile ulterioare ale Acordului de cooperare pentru administrarea fondului Autostrăzii transeuropene nord-sud, semnat la Geneva la data de 18 decembrie 1991;

Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.76/1998 pentru ratificarea Acordului privind adoptarea de condiţii uniforme pentru inspecţiile tehnice periodice ale vehiculelor rutiere şi recunoaşterea reciprocă a acestor inspecţii, încheiat la Viena la 13 noiembrie 1997;

Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.75/1998 pentru aderarea României la Acordul cu privire la transporturile internaţionale de produse perisabile şi cu privire la mijloacele de transport speciale care trebuie folosite pentru aceste transporturi, adoptat la Geneva la 1 septembrie 1970;

Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.77/1998 privind aderarea României la Protocolul de amendarea a articolelor 1a) 14(1) şi 14(3) b) ale Acordului european din 30 septembrie 1957 referitor la transportul rutier internaţional de mărfuri periculoase (ADR), încheiat la Geneva la 28 octombrie 1993;

Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.119/1998 pentru ratificarea Acordului sub formă de schimb de scrisori modificând Acordul sub formă de schimb de scrisori dintre România şi Comunitatea Europeană privind stabilirea reciprocă de contingente tarifare pentru anumite vinuri, efectuat la Bruxelles la 7 aprilie 1998;

Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.108/1998 pentru modificarea anexei la Legea nr.157/1998 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Fondul pentru Cooperare Economică Internaţională, Japonia, privind proiectul de dezvoltare a Portului Constanţa Sud, semnat la Tokio la 27 februarie 1998;

Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.109/1998 pentru modificarea anexei la Legea nr.156/1998 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Fondul pentru Cooperare Economică Internaţională, Japonia, privind Proiectul de reabilitare a drumurilor, semnat la Tokio la 27 februarie 1998;

Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.23/1998 privind alocarea unei sume din bugetul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale pentru finanţarea activităţilor ocazionate de sărbătorirea în România a Zilei internaţionale a vârstnicilor;

Lege pentru ratificarea celui de-al 6-lea Protocol adiţional la Acordul general privind privilegiile şi imunităţile Consiliului Europei, adoptat la Strasbourg la 5 martie 1996;

Lege pentru ratificarea Convenţiei privind compensaţiile suplimentare pentru daune nucleare, adoptată la Viena la 12 septembrie 1997;

Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.26/1998 privind unele măsuri de protecţie socială a personalului din sectorul producţiei de apărare;

Lege pentru ratificarea Convenţiei dintre Guvernul României şi Guvernul federal al Republicii Federale Iugoslavia privind exploatarea şi întreţinerea sistemelor hidroelectrice şi de navigaţie Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II, semnată la Drobeta Turnu-Severin la 16 mai 1998.

Urmează să vă supun aprobării dumneavoastră două comisii de mediere.

Vă voi prezenta deputaţii propuşi în Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proictul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului, nr.84/1995: Petrescu Virgil - PNŢCD, Hillote Eugen Gheorghe - PNŢCD, Andronescu Ecaterina - PDSR, Brezniceanu Alexandru - PD, Asztalos Ferenc - UDMR, Stanciu Anghel - PRM, Secară Gheorghe - PUNR.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? 8 voturi împotrivă.

Cine se abţine? Nici o abţinere.

Cu majoritate de voturi, componenţa nominală a acestei comisii de mediere a fost adoptată.

Vă prezint deputaţii propuşi în Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.39/1998 privind regimul premiilor anuale sau a altor sume de această natură suportate din fondul de salarii pentru activitatea anului 1998: Petrescu Silviu - PNŢCD, Stanca Teodor - PNŢCD, Sârbu Marian - PDSR, Stan Vasile - PDSR, Gavrilaş Teodor - PD, Bondi Gyongyike - UDMR, Băbălău Constantin - PRM.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Se abţine cineva? 3 abţineri.

Cu majoritate de voturi, această comisie a fost adoptată.

Medierea pentru acest proiect de lege va avea loc marţi, 15 decembrie 1998, ora 9,00, la Senat, sala 431, etajul 4.

Intrăm în ordinea de zi şi vom dezbate raportul Comisie de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii audiovizualului nr.48/1992.

Deci urmărim textele propuse spre adoptare de comisia de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii audiovizualului.

Pct.1 din raportul de mediere.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Se abţine cineva? Nimeni.

Deci, cu majoritate de voturi, pct.1 din raportul de mediere a fost adoptat.

Pct.2 din raportul de mediere.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Domnilor secretari, vă rog să număraţi. 8 voturi împotrivă.

Cine se abţine? O abţinere.

Deci, cu majoritate de voturi, şi pct.2 al raportului Comisiei de mediere a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră în întregime raportul Comisiei de mediere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? 7 voturi împotrivă.

Se abţine cineva? Nici o abţinere.

În condiţiile cvorumului de lucru, ale prezenţei anunţate la începutul şedinţei, cu 250 de voturi pentru, 7 împotrivă şi nici o abţinere, acest raport de mediere a fost adoptat. Menţionez că are un caracter organic.

Urmează la ordinea de zi proiectul de Lege pentru ratificarea celui de-al cincilea Protocol anexă la Acordul general privind comerţul cu servicii, adoptat la Geneva la 27 februarie 1998.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul.

Nu doreşte nimeni să ia cuvântul din partea comisiei sesizate în fond? Domnul deputat Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest acord a trecut prin comisia de specialitate, Comisia pentru industrii şi servicii, aşa cum a venit de la Senat, s-a ţinut cont de toate sesizările Consiliului Legislativ şi a fost avizat favorabil. Comisia roagă ca şi plenul să avizeze favorabil şi să aprobe acest acord.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulţumim, domnule deputat.

În cadrul dezbaterilor generale dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Trecem la dezbaterea pe articole şi începem cu titlul legii.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Titlul legii a fost adoptat în unanimitate.

Art.1.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Art.1 a fos adoptat în unanimitate.

Art.2.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Art.2 a fost votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiect de lege pe ansamblu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? O abţinere.

Deci, cu majoritate de voturi, în condiţiile prezenţei anunţate la începutul şedinţei, acest proiect de lege a fost adoptat.

Urmează să luăm în dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.34/1998 privind reorganizarea Departamentului pentru Protecţia Copilului.

Potrivit prevederilor art.102, alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Deci invit biroul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, sesizată în fond, să facă propunerile de timp.

Dacă este vreun membru al Comisiei juridice în sală, este invitat să ne facă propunerea pentru timpul de dezbatere.

Doamnă deputat Radu Gabriela, ne propuneţi un timp de dezbatere pentru ordonanţă, ca membră a Comisiei juridice?

Doamna Elena Cornelia Gabriela Radu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi vă propune un timp de 2 minute dezbateri pentru fiecare articol şi un total de o jumătate de oră pentru întregul cuprins al legii.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dacă sunteţi de acord cu timpul propus de doamna deputat pentru dezbatere?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Deci începem dezbaterea proiectului de lege începând cu titlul.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Titlul legii a fost adoptat în unanimitate.

Trecem la ordonanţă.

Titlul ordonanţei.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Titlul ordonanţei a fost adoptat în unanimitate.

Art.1.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Deci, art.1 a fost adoptat în unanimitate.

Art.2.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi art.2 a fost adoptat în unanimitate.

Art.3 a fost amendat de comisia de specialitate.

Dacă sunt comentarii? Da.

Domnul deputat Marţian Dan, vă rog.

Domnul Marţian Dan:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Eu vreau să mă refer, pornind evident de la textul ordonanţei şi, de asemenea, de la raportul comisiei care a propus o anumită amendare a textului la lit.i).

Din păcate, atât în textul ordonanţei, cât şi în textul propus de către comisia care a analizat în fond şi care este reductibil doar la înlocuirea cuvântului "coordonează" cu cuvântul "îndrumă", textul de la art.3 alin.1 lit.e) rămâne un text ininteligibil, pentru că, dacă vă uitaţi foarte bine, fraza respectivă nu are subiect. El sună la ora actuală în felul următor: "Coordonează şi îndrumă în probleme specifice domeniului de activitate de protecţia copilului aflat în dificultate, exercitată de autorităţile administraţiei publice locale."

Eu cred că în primul rând trebuie să introducem substantiv în această frază şi în al doilea rând să operăm o anumită amenajare redacţională. Şi, în acest sens, vă propun următorul text: "Coordonează şi îndrumă în probleme specifice ale protecţiei copilului aflat în dificultate activitatea exercitată de autorităţile administraţiei publice locale." Am impresia că aceasta a fost intenţia iniţiatorului.

Şi, cu aceasta, trec la a doua dimensiune a problemei pe care o ridic. Potrivit Regulamentului, mai exact art.105, ultima teză care spune "În timpul dezbaterilor nu pot fi prezentate amendamente.", chestiunea este foarte restrictivă; articolul acesta care se referă deci la regimul amendamentelor în cazul dezbaterilor unor proiecte de legi sau propuneri legislative în procedură de urgenţă este foarte strict, dar cu o condiţie: ca cei care iniţiază texte de legi, iniţiatorul, Guvernul, diferite instituţii care sunt în subordinea Guvernului şi au pentru aceasta agrementul acestuia, să scrie corect textele pe care le înaintează.

În al doilea rând, este restrictivă această chestiune, pentru că ea presupune ca, în cazul în care iniţiatorul stă prost cu gramatica şi cu limpezimea textelor, să îndrepte aceste lucruri comisia sesizată în fond, ceea ce nu s-a făcut.

În consedinţă, doamnă preşedinte,

Ne găsim într-o situaţie dilematică: respectăm Regulamentul, şi atunci consacrăm un text agramat şi un text care nu clarifică lucrurile, sau operăm modificările corespunzătoare.

Vă rog să decideţi.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Aveţi dreptate, domnule deputat.

Sigur, vom ţine cont pentru modificările la regulament, dar, ori de câte ori a fost nevoie să facem corecturi gramaticale, le-am acceptat.

Eu cred că textul propus de dumneavoastră este corect din punct de vedere gramatical şi comisia şi colegii nu au nimic împotrivă.

Eu voi reciti reformularea pct.i) al art.3, aşa cum a propus domnul deputat Marţian Dan, şi care sună din punct de vedere gramatical corect: "Controlează şi îndrumă în probleme ale protecţiei copilului aflat în dificultate activitatea exercitată de autorităţile administraţiei publice locale."

Dacă sunteţi de acord cu această reformulare corectă din punct de vedere gramatical?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Voi supune votului dumneavoastră art.3 cu modificările votate înainte în întregime.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Art.3 a fost votat în unanimitate.

Art.4.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi art.4 a fost votat în unanimitate.

Art.5.

Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Art.5 a fost votat în unanimitate.

Art.6.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi art.6 a fost votat în unanimitate.

Art.7.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Art.7 a fost votat în unanimitate.

Art.8.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi art.8 a fost votat în unanimitate.

Art.9.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi art.9 a fost votat în unanimitate.

Ne reîntoarcem la articolul unic al proiectului de lege, care a fost amendat de comisia de specialitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi articolul unic a fost votat în unanimitate.

Pentru votul final asupra acestui proiect de lege vă propun votul deschis.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Supun votului dumneavoastră proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.34/1998... titlul curge mai departe.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

În condiţiile de prezenţă anunţate la începutul şedinţei, specificând că acest proiect de lege are un caracter organic, a fost votat în unanimitate.

Urmează să dezbatem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.31/1998 privind unificarea fondurilor componente ale bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi a celor pentru plata pensiilor cuvenite asiguraţilor din unităţile cu atribuţii în domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale.

Potrivit prevederilor art.102 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Invit biroul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci să ne prezinte propunerea de timp.

Domnul Dan Constantinescu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Având în vedere dimensiunea ordonanţei, vă propunem 15 minute pentru total şi 5 minute maximum pe fiecare intervenţie.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulţumesc.

Cine este pentru timpul de 15 minute? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Deci, începem cu titlul legii.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Titlul legii a fost a fost adoptat în unanimitate.

Titlul ordonanţei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Titlul ordonanţei a fost adoptat în unanimitate.

Art.1.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Art.1 a fost adoptat în unanimitate.

Art.2.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Art.2 a fost adoptat în unanimitate.

Art.3.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Art.3 a fost adoptat în unanimitate.

Art.4.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Art.4 a fost votat în unanimitate.

Art.5.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Art.5 a fost votat în unanimitate.

Art.6.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Art.6 a fost votat în unanimitate.

Ne reîntoarcem la articolul unic al proiectului de lege.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Articolul unic a fost votat în unanimitate.

Pentru adoptarea finală vă propun votul deschis.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Deci, supun votului dumneavoastră proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.31/1998 .... titlul curge mai departe, specificând că are un caracter ordinar.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abţineri? Nimeni. 1

acest proiect de lege a fost votat în unanimitate, în condiţiile de prezenţă anunţate la începutul şedinţei.

Urmează să dezbatem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.33/1998 cu privire la modificarea şi completarea art.6 din Ordonanţa Guvernului nr.3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată.

Potrivit prevederilor art.102 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Îl invit pe domnul preşedinte Dan Constantinescu să ne facă o propunere de timp.

Domnul Dan Constantinescu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Şi această ordonanţă are dimensiuni relativ reduse. Este vorba de un singur articol, care se modifică, din ordonanţa iniţială. Vă propun tot maximum 15 minute, 5 minute pentru intervenţii.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Consult Camera Deputaţilor cu privire la această propunere de timp.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Deci, timpul adoptat de Cameră este de 15 minute.

Începem dezbaterea pe articole şi începem cu titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Titlul legii a fost adoptat în unanimitate.

Titlul ordonanţei.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Titlul ordonanţei a fost adoptat în unanimitate.

Preambulul art.I.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Preambulul a fost adoptat în unanimitate.

Pct.1.

Vă reamintesc că este procedură de urgenţă.

Domnul Marţian Dan (din sală):

Doamnă preşedinte, vă rog să-mi daţi cuvântul.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dacă sunt amendamente de gramatică, le putem aproba.

Dacă sunt de fond ....

Domnul deputat Marţian. De gramatică, da?

Dacă sunt amendamente de fond, nu avem, conform procedurii, dreptul s-o facem.

Domnul Marţian Dan:

Sunt amendamente la aberaţii, doamnă preşedinte.

La art.1, avem, la lit.h)² o seamă de puncte, de asemenea marcate cu litere arabe. Şi eu am să mă refer numai la pct.6 de la acest text al lit.h)², care sună astfel: "Prestările de servicii care nu sunt efectuate în exclusivitate de societăţile bancare, ca de exemplu: expertizare de studii de fezabilitate, de acordare de consultanţă, evaluări de patrimoniu, închirieri de spaţii, cazare etc.".

În afară de manualele de drept, eu nu am văzut până acum legi care să folosească acest limbaj: "ca de exemplu" şi să numere şi după aceea, mă rog, după ce face o enumerare aproximativă, să mai scrie şi "etc.". Deci, în funcţie de voinţa fiecăruia şi de puterea lui de interpretare, putând adăuga diferite lucruri.

Eu cer lămuriri din partea iniţiatorului în legătură cu acest text şi de ce inovează în acest fel absolut jalnic în domeniul legiferării, care trebuie să fie foarte exactă,şi, în al doilea rând, cer opinia comisiei care a analizat în fond în legătură cu textul acesta de la lit.h)², pct.6.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Aveţi dreptate şi este salutară intervenţia dumneavoastră, domnule deputat.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să dea explicaţii?

Într-adevăr, nu se uzitează "ca de exemplu" în textul unei legi, care trebuie să fie precisă. În expunerea de motive se pot spune aceste lucruri, dar în textul legii, nu.

Da, vă rog.

Vă rog să vă şi prezentaţi.

Domnul Ion Busuioc:

Mă numesc Busuioc Ion. Sunt directorul adjunct al Direcţiei legislaţie din Ministerul Finanţelor.

Doamnă preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Referitor la intervenţia de mai înainte, vreau să precizez că legiuitorul a simţit nevoia enumerării acestor activităţi, întrucât, conform h)², sunt scutite băncile în totalitatea lor.

Deşi art.6 prevede că sunt scutite activităţile specifice, conform Legii nr.58, băncile pot desfăşura şi alte activităţi care nu sunt în exclusivitate atributul acestora. Şi noi am enumerat câteva dintre ele. Nu sunt toate şi nu pot fi cuprinse. Orice enumerare riscă să fie incompletă. Şi acesta a fost motivul care a determinat înscrierea lor cu caracter enumerativ şi incomplet.

Pornind de la ideea că art.6 precizează expres "activităţi specifice autorizate", este necesară această enumerare, motiv pentru care vă propunem adoptarea în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Comisia de specialitate?

Domnul preşedinte Dan Constantinescu.

Domnul Dan Constantinescu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este ştiut faptul că la noi, la comisie, într-adevăr asemenea formulări sunt de regulă respinse.

Am menţinut din două raţiuni acest text. În primul rând, pentru că în prima parte a pct.6 este clar definit la ce se referă textul. Este vorba de prestări de servicii care nu sunt efectuate în exclusivitate de societăţile bancare.

Al doilea argument: fiind o ordonanţă de urgenţă, pentru a nu avea texte în redactări diferite, neesenţiale, - pentru că aici, de fapt, este modificare neesenţială -, la Senat, sau la Cameră, am preferat să lăsăm textul.

În principiu, însă, suntem de acord, dacă se va vota, cu eliminarea celei de a doua părţi "ca de exemplu", întrucât textul de la pct.6 din prima parte este lămuritor.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci în normele de aplicare a legii se pot face aceste specificaţii. Nu este mai corect să fie acolo? Aaa, preferaţi să nu fie însoţită de norme? Da.

Mai doriţi? Domnul Ovidiu Petrescu.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Eu aş vrea să spun încă o dată că, de fapt, domnul deputat Dan Marţian nu s-a referit practic pe fond, că trebuie eliminate acele enumerări. Este vorba de forma de redactare care n-are nici o legătură cu o tehnică juridică normală. Deci nu e vorba să le eliminaţi. E vorba să le formulaţi puţin, conform unor norme de tehnică juridică, tehnică legislativă firească, iar experţii noştri pot ajuta la reformulare. Deci, nu e vorba să eliminaţi.

Dar nu merge cu "de exemplu", "etc.". Nu se poate aşa ceva într-un text.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulţumesc.

Deja am depăşit minutele acordate unui articol.

Vă supun votului propunerea comisiei, pentru pct.1 de la art.I.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? 12 abţineri.

Cu majoritate de voturi, pct.1 a fost adoptat.

Pct.2.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Pct.2 a fost adoptat în unanimitate.

Art.I, în întregime.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Două voturi împotrivă.

Se abţine cineva? 7 abţineri.

Deci, cu majoritate de voturi, art.I a fost adoptat.

Art.II.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Art.II a fost adoptat în unanimitate.

Art.III.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Art.III a fost votat în unanimitate.

Revenim la articolul unic al proiectului de lege.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Se abţine cineva? 2 abţineri.

Cu majoritate de voturi, articolul unic a fost adoptat.

Pentru votul final asupra acestui proiect de lege, vă propun procedura votului deschis.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Două voturi împotrivă.

Se abţine cineva? Nimeni.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptată procedura votului deschis.

Supun votului dumneavoastră proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.33/1998 ..... titlul curge mai departe. Menţionez că are un caracter ordinar.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Se abţine cineva? 5 abţineri.

Deci, cu 3 voturi împotrivă şi 5 abţineri, acest proiect de lege a fost adoptat cu majoritate de voturi, din totalul semnalat la începutul şedinţei, de 257 de deputaţi. Voturi pentru sunt 249.

Trecem să discutăm în plenul Camerei Deputaţilor proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.38/1998 pentru completarea şi modificarea Ordonanţei Guvernului nr.128/1998 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului.

Potrivit prevederilor art.102 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Invit biroul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci să facă propunerile de timp.

Domnul Dan Constantinescu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Nici acest proiect de lege nu are, după opinia noastră, probleme deosebite. Nu au fost amendamente respinse. Textul este scurt şi vă propunem, tot aşa, maximum 15 minute, maxim 5 minute pe fiecare intervenţie.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dacă sunteţi de acord cu acest timp?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

A fost adoptat timpul de 15 minute.

Titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Se abţine cineva? Două abţineri.

Cu majoritate de voturi, titlul legii a fost adoptat.

Titlul ordonanţei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Se abţine cineva? 5 abţineri.

Cu majoritate de voturi, titlul ordonanţei de urgenţă a fost adoptat.

Art.I. Preambulul.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă?un vot împotrivă.

Se abţine cineva? 9 abţineri.

Cu majoritate de voturi, preambulul art.I a fost adoptat.

Pct.1 de la art.I.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Se abţine cineva? 7 abţineri.

Cu majoritate de voturi, pct.1 de la art.I fost adoptat.

Pct.2 de la art.I.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Se abţine cineva? 7 abţineri.

Cu majoritate de voturi, pct.2 a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră art.I în întregime.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Două voturi împotrivă.

Se abţine cineva? 6 abţineri.

Cu majoritate de voturi, art.I a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al proiectului de lege.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva contra? Două voturi contra.

Se abţine cineva? 10 abţineri.

Cu majoritate de voturi, articolul unic a fost adoptat.

Vă propun, pentru adoptarea acestui proiect de lege, procedura votului deschis.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Două voturi împotrivă.

Se abţine cineva? 12 abţineri.

Cu majoritate de voturi, procedura de vot pentru acest proiect de lege este vot deschis.

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnă preşedinte,

Urmează ca acum dumneavoastră să supuneţi la vot proiectul de lege în ansamblul său.

Vreau să vă reamintesc că votul asupra legii este precedat întotdeauna de existenţa cvorumului. Totdeauna, potrivit art.64 din Constituţie, Camera Deputaţilor adoptă legi în prezenţa majorităţii membrilor, deci trebuie să existe o prezenţă efectivă în sală, înainte de a supune la vot.

Asta înseamnă să existe, în sală, în acest moment 172 de deputaţi, după care puteţi să treceţi la vot, care trebuie să se facă în condiţiile art.74, după natura legii: este vorba de o lege organică, votul trebuie să fie din partea majorităţii deputaţilor; este vorba de o lege ordinară, votul este votul majorităţii deputaţilor prezenţi în condiţiile în care sunt îndeplinite textele din art.64, adică în prezenţa majorităţii deputaţilor.

Vă rog să constataţi că totdeauna cvorumul este cel care precede votul şi nu se poate, din însumarea votului, să rezulte cvorumul de lucru.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog, în ce calitate? Sunteţi viceliderul PDSR?

Mi-aţi amintit Regulamentul pe procedură.

Deci, eu verific cvorumul când unul dintre lideri sau înlocuitorii acestora solicită.

Deci, nu a cerut absolut nimeni verificarea cvorumului.

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnă preşedinte,

Vă rog să vă uitaţi în Regulament, că una dintre obligaţiile preşedintelui de şedinţă este de a asigura, printre altele, respectarea Regulamentului. Respectarea Regulamentului vă incumbă obligaţia dumneavoastră ca să constataţi dacă într-adevăr în sală există cvorumul necesar, ca să supuneţi la vot o lege.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Am constatat la începutul şedinţei că există acest cvorum, am făcut-o public.

Verific în cursul şedinţei dacă unul dintre liderii grupurilor solicită acest lucru, sau dacă este evident că nu este cvorum în sală. Pentru mine este evident că este cvorum. Dacă nu aveţi ..., vă rog, un lider, sau un vicelider să-mi solicite acest lucru.

Da. Domnul deputat Bercea.

Domnul Florian Bercea:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Cred că trebuie să fie în interesul nostru, al tuturor, ca dezbaterile în cadrul plenului Camerei Deputaţilor să se facă de fiecare dată cu respectarea prevederilor din Regulament.

Dacă memoria nu mă înşeală, în art.128 din Regulament se spune următoarele - citez din memorie: din oficiu, preşedintele de şedinţă trebuie să se sesizeze ori de câte ori în sală nu există cvorumul necesar. Şi, dacă nu există altă soluţie, să solicite suspendarea şedinţei, din lipsă de cvorum. Deci, să se autosesizeze. Nu trebuie să vină nimeni să spună.

Şi numărul 2, legat de intervenţia domnului deputat Gaspar, pe care cred că nimeni nu-l poate acuza că nu este bine intenţionat şi nu are preocupări şi intervenţii de natură să ajute la desfăşurarea activităţii noastre, cu respectarea prevederilor regulamentare.

Deci, în consecinţă, după părerea noastră, în momentul de faţă în sală nu sunt 172 de deputaţi şi cerem verificarea cvorumului. Asta, cu atât mai mult cu cât, nu o dată, şi poate în mod mai puternic subliniat în ultimul timp, din cauza Opoziţiei, se tărăgănează, nu se face, nu se drege. Atunci, să dovedească Puterea că sunt in corpore aici şi doresc, să acţioneze pentru promovarea legilor pe care dânşii le susţin.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Aveţi dreptate. Sigur, eu, pe parcursul şedinţelor am rugat pe domnii secretari să numere, să-mi confirme dacă există acest cvorum. Mi s-a spus că există. În acest moment în sală sunt 148 de deputaţi. Deci, există cvorum pentru adoptat pe articole. Nu există cvorum în acest moment, pentru adoptat proiectele de lege finale.

Deci, proiectul de Lege privind adoptarea Ordonanţei de urgenţă nr.38/1998 va fi programat pentru votul final mâine, la ora 11,00, cu celelalte proiecte de legi.

Trecem la dezbaterea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.78/1997 pentru completarea art.1 din Legea nr.2/1992 privind acordarea de indemnizaţii membrilor Academiei Române.

Potrivit prevederilor art.102 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Solicit propunerea unui timp de desfăşurare a dezbaterilor.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Fiind vorba de un proiect de lege foarte simplu, doar de completare a unui articol, propun o discuţie nu mai lungă de 5 minute şi luări de poziţie de un minut din partea dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulţumesc.

Cine este de acord cu propunerea doamnei deputat Dobrescu? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Deci, începem dezbaterea cu titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Titlul legii a fost adoptat în unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Titlul ordonanţei a fost adoptat în unanimitate.

Articolul unic al ordonanţei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Articolul unic .....

Domnul Ioan Bivolaru (din sală):

Se votează contra şi abţineri, iar dumneavoastră spuneţi "nimeni"!

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dar domnii secretari nu-mi spun. Nu trebuie să număr eu.

Domnul Ioan Bivolaru (din sală):

Sculaţi-i din somn, atunci! (Rumoare)

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog să nu mai vorbiţi din sală. Domnii secretari au datoria să numere. Probabil că nu ridicaţi mâinile la timp.

Am să vă rog să fiţi şi dumneavoastră atenţi. Nu cereţi numai la ceilalţi să fie atenţi!

Supun votului dumneavoastră articolul unic al proiectului de lege.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva contra? Vă rog să număraţi, domnilor secretari! Două voturi contra.

Cine se abţine? 10 abţineri.

Cu majoritate de voturi, articolul unic al proiectului de lege a fost adoptat.

Acest proiect de lege va fi supus votului final mâine, în cadrul votului de la ora 11,00.

Urmează propunerea legislativă privind restituirea bunurilor preluate de stat din patrimoniul Academiei Române.

Din partea iniţiatorului, dacă doreşte cineva să ia cuvântul.

Domnul Petre Ţurlea:

Vă mulţumesc.

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

O să vă prezint câteva elemente de argumentaţie a votului favorabil pentru această lege, din partea domniilor voastre, cu rugămintea către doamna preşedinte ca să planifice eventual un vot asupra acestui proiect de lege, mâine, de exemplu, sau în altă zi, în condiţiile în care va fi o prezenţă mai mare în sală întrucât, după cum vedeţi domniile voastre, este lege organică şi să-i dăm o şansă de a trece.

Dumneavoastră ştiţi foarte bine, bănuiesc că toţi din această sală, că Academia Română este cea mai prestigioasă instituţie de cultură din ţara noastră şi are mai mult de 100 de ani, ea a contribuit substanţial însăşi la formarea statului naţional unitar român. Toate bunurile Academiei au fost realizate prin acumulare, prin donaţii, de către oameni de cultură sau de către oameni politici din România. Avem chiar în sala aceasta câţiva reprezentanţi iluştri ai Academiei Române. Deci îmi este imposibil să cred că cineva din această sală, deci vreun reprezentant al poporului român, nu ar vrea ca această instituţie de maximă valoare să o ducă din ce în ce mai bine, pentru a putea contribui la maxima ei potenţă, la dezvoltarea României viitoare.

În 1948 bunurile acestea ale Academiei Române au fost expropriate de către statul comunist, deci o expropriere samavolnică. Vă aduc aminte că suntem în Parlament, rezultat al unei revoluţii anticomuniste. Deci este normal, şi din această cauză, este normal să acceptăm retrocedarea bunurilor celei mai prestigioase instituţii de cultură din ţara noastră. Apoi, trebuie să aveţi în vedere faptul că Academia Română nu vrea să preia aceste bunuri, clădiri, de exemplu, pentru a alunga pe cei care stau astăzi acolo, ci să preia numai uzufructul acestor clădiri. Dacă se va realiza o asemenea lege,… poate distinşii mei colegi vor să facă mai puţină gălăgie în sală...

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Vă rog să păstraţi linişte în sală să-l ascultăm pe domnul deputat.

Domnul Petre Ţurlea:

Dacă se va realiza o asemenea lege, atunci înseşi bugetele viitoare ale ţării vor putea fi degrevate de o parte importantă din fondurile care astfel, în acest moment, trebuie alocate Academiei Române.

Mă adresez, în special, marii majorităţi a deputaţilor care fac parte din majoritatea parlamentară, în special, principalului partid care este urmaşul marelui partid naţional ţărănesc, PNŢCD-ul astăzi, care militează pentru ideea restitutio in integrum. Sunt două direcţii aici. Restituire a bunurilor pentru persoane şi restituirea bunurilor pentru nişte instituţii. Dacă acceptăm, cum spuneţi domniile voastre, restituirea bunurilor pentru persoane, cu atât mai mult trebuie să acceptăm restituirea bunurilor pentru Academia Română care este cea mai prestigioasă instituţie culturală din România. Dacă facem acest lucru, ajutăm Academia, dar ajutăm indirect însăşi ţara aceasta, pentru că, prin Academie, prestigiul în lume al României va spori foarte mult. Vă rog să faceţi abstracţie de acest aviz cu totul curios al comisiei, de respingere, şi să judecaţi cu maximă aplecare acest raport, să vă gândiţi la ce a însemnat până acum, dar şi ce înseamnă şi în acest moment Academia Română.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Da, este adevărat, are un raport de respingere din partea Comisiei juridice. Invit preşedintele acestei comisii sau un vicepreşedinte să ne expună motivele pentru care a respins acest proiect de lege. Nu există. Amânăm acest proiect de lege pentru săptămâna viitoare, când vom avea şi comisia, să sperăm, şi comisia de specialitate.

Vă rog, domnilor secretari, să verificaţi cvorumul.

În şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor sunt prezenţi reprezentanţii câtorva miniştri pentru a răspunde întrebărilor dumneavoastră. Din partea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei este prezent domnul secretar de stat Adrian Dobrescu pentru a răspunde întrebării domnului deputat Petre Naidin.

Domnul deputat Petre Naidin este invitat să-şi susţină întrebarea. Domnul deputat Petre Naidin nu este momentan în sală.

Din partea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale este prezent domnul secretar de stat Petru Păun Jura pentru a răspunde întrebării formulate de domnul Petre Bejinariu.

În acest moment în sală se află 114 deputaţi, un cvorum insuficient pentru a ne continua activitatea pe proiectele legislative. Urmează partea a doua, cu privire la întrebările adresate membrilor Executivului. Ne reîntâlnim mâine la lucrările în plen.

Domnule deputat, vă rog să vă prezentaţi întrebarea, pentru a vă putea primi răspunsul.

Domnul Petre Bejinariu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Întrebarea noastră se întemeiază pe o scrisoare pe care au primit-o mai mulţi colegi parlamentari din judeţul Suceava şi care vine din partea Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război - Filiala Suceava.

Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război care pentru judeţul nostru cuprinde 22.560 de veterani, văduve de război şi urmaşi, arată în scrisoare situaţia grea în care se află şi notam aici în coţinutul întrebării că în scrisoarea aceasta am înţeles toate stările pe care poate să le aibă un veteran, de la implorare la protest şi apoi la ameninţare. Dânşii spun că indemnizaţia lunară a unui veteran şi, respectiv, a unei văduve este echivalentă cu preţul unui kg de carne sau 10 pâini. Înţelegem că oamenii aceştia în vârstă, toţi aproape de peste 75 de ani, au nevoie, dar şi merită şi consideraţia şi sprijinul statului român.

De aceea, ne-am gândit să întrebăm Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale dacă au în vedere completarea Legii nr.44 din 1994 şi când anume au în vedere acest demers în favoarea acestor eroi în viaţă ai neamului, aşa cum corect se autodefinesc.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Domnule secretar de stat, vă rog prezentaţi răspunsul la întrebare.

Domnul Petru Păun Jura am fost anunţată că este în sală. Am să vă rog să mă anunţaţi cine este în sală şi cine nu este. Da?

domnule deputat Petre Bejinariu, vă rugăm să ne scuzaţi, este ieşit puţin din sală.

Domnul deputat Petre Naidin are o întrebare către Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi se află aici domnul secretar de stat Adrian Dobrescu.

Domnule deputat, vă rog să prezentaţi întrebarea. Vă reamintesc că durează 2 minute prezentarea întrebării.

Domnul Petre Naidin:

Doamnă preşedinte,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Întrebarea mea aţi primit-o, bănuiesc că aţi comentat-o, primesc şi răspuns astăzi, se referă la a cunoaşte punctul de vedere al Guvernului privind o lucrare locală, în judeţul meu, la comuna Dragalina, privind eliminarea excesului de umiditate şi strămutarea gospodăriilor afectate. Dar, cel mai mult m-ar interesa, aşa cum este în întrebarea pe care v-am trimis-o, următorul lucru: a ne pune la dispoziţie anexa de la Hotărârea de Guvern nr. 762/1998, proiectele ei sau extrase, pentru a fi mai bine cu toţii clarificaţi asupra celor ce le cuprind, pentru că altfel sunt nevoit să citesc numai studiul "Aderarea României la Uniunea Europeană şi reforma politicii agricole", unde aflăm că: "Agricultura românească părăseşte drumul spre Uniunea Europeană, distanţa faţă de parametrii occidentali se măreşte, sectorul agricol nu mai oferă stabilitate, siguranţă sau protecţie materială şi socială ţăranilor români, care devin segmentul cel mai îmbătrânit şi cel mai periclitat din societate. Radiografia din afară înfăţişează un schelet cu producţii vegetale tot mai mici, cu diminuarea gravă a sectorului zootehnic, avicol, legumicol şi pomicol, concomitent cu uriaşa creştere a preţurilor, precum şi prăbuşirea comerţului exterior al produselor agicole".

Hotărârea de Guvern nr.762 alocă 500 de miliarde de la bugetul de stat pentru proiecte de dezvoltare în agricultură.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul secretar de stat Dobrescu.

Domnul Adrian Dobrescu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă!

Răspuns adresat domnului deputat Petre Naidin.

Regia Autonomă a Îmbunătăţirilor Funciare nu are în domeniul său de activitate execuţia de lucrări privind eliminarea excesului de umiditate în intravilanul localităţilor şi strămutarea gospodăriilor afectate, aceste lucrări revenind în totalitate organelor locale. Potrivit Hotărârii guvernului României nr. 762/1998 pentru aprobarea finanţării programului de restructurare şi reformă în agricultură în 1998, din fondul la dispoziţia Guvernului, constituit din vărsăminte din privatizare, Regia Autonomă a Îmbunătăţirilor Funciare a prevăzut în programul pentru eliminarea excesului de umiditate şi regularizări văi continuarea execuţiei lucrărilor la obiectivul de investiţii, eliminarea excesului de umiditate din sistemul de irigaţii Gălăţui-Călăraşi, zona amintită de dumneavoastră, prin redimensionarea reţelei de desecare în extravilanul localităţii Dragalina judeţul Călăraşi. Lucrările de execuţie au început în luna octombrie anul curent, iar realizările înregistrate la sfârşitul lui noiembrie 1998 la acest obiectiv sunt de 2,4 miliarde de lei, faţă de un program de 3 miliarde de lei. Finanţarea lucrărilor la acest obiectiv de investiţii este în continuare condiţionată de asigurarea fondurilor necesare, fonduri ce urmează a fi alocate din bugetul de stat din surse din privatizare sau de la bugetul de stat pentru 1998, cât şi pentru 1999.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Da, domnule deputat, un comentariu scurt, dacă aveţi? Dar, nu mai mult de un minut.

Domnul Petre Naidin:

Nu un comentariu, o observaţie. Întrebarea mea are două puncte privind aplicarea acestei hotărâri de Guvern nr.762 şi a doua şi cea mai interesantă era de a şti, de a cunoaşte anexa la această hotărâre.

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Domnule secretar de stat?

Domnul Adrian Dobrescu:

Da, anexa la această hotărâre cuprinde, structurat pe 7 sau 8 domenii de activitate, printre care îmbunătăţiri funciare, zootehnie, viticultură, culturi de câmp, creşterea şi o gestionare mai bună a cailor de rasă etc. cuprinde un număr de peste 220 de unităţi.

Dacă doriţi, v-aş ruga să îmi permiteţi să vă prezint, în zilele următoare, unităţile care sunt cuprinse în această anexă, structura de cheltuieli pe care o solicită, cât şi cuantumul pentru fiecare unitate în parte, aceste unităţi, urmând a fi trecute, pe baza unor rigori, printr-o comisie care va stabili dreptul fiecăreia din ele de a căpăta aceşti bani, cu specificaţia că ei sunt de la bugetul de stat, din fondul de privatizare şi fiind fond nerambursabil. Deci, vă voi înainta în scris o copie după această anexă care cuprinde 230-240 de unităţi, unde veţi vedea toate unităţile cuprinse pe zone şi pe grupe de activitate. Vă mulţumesc.

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Da. Vă mulţumesc.

Se află prezent pentru a răspunde întrebării adresate de domnul Nicolae Ionescu, domnul secretar de stat general Constantin Degeratu.

Domnule deputat Nicolae Ionescu, vă rog să adresaţi întrebarea.

Domnul Nicolae Ionescu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Întrebarea este pentru domnul general de corp de armată Constantin Degeratu, şeful Statului Major.

Recent, cu prilejul celei de-a 80-a aniversări a Marii Uniri, mai marii puterii au făcut masive înaintări în grad. S-au bucurat, din păcate, de astfel de avansări, în principal, cei din structurile sus-puse ale oştirii. Că s-au făcut respectivele înaintări în grad, aceasta este treaba celor în drept. Dar, că au fost puse noi steluţe pe epoleţii generalului Gheorghe Bucşe sau noi trese pe manşetele contraamiralului Traian Atanasiu, personaje asupra cărora încă planează dubii că s-ar fi aflat implicaţi în lucrări necurate, în afaceri precum au fost "Ţigareta II" şi "Distrugătorul Mărăşeşti", pentru care au fost deja anchetaţi şi blamaţi în coloanele presei, la radio şi la televiziune, acest fapt este cu totul şi cu totul de neînţeles pentru orice om cu mintea limpede şi curată. La semnalele deosebit de critice făcute de massmedia, potrivit cărora înaintările în grad ale acelora la care ne referim ca şi a torţionarului de la Sighet, Ciolpan, au reprezentat o mare gafă, o bilă neagră pentru cei care au dreptul de propuneri şi de decizie în privinţa avansărilor din armată, prin Biroul de presă al Ministerului Apărării, s-a aruncat imediat praf în ochi celor care au îndrăznit să ridice o astfel de problemă, afirmându-se, vezi doamne, că propunerile de avanasare a celor în discuţie s-au sprijinit, au avut la bază, "...criterii strict profesionale, având în vedere atribuţiile de serviciu ale celor doi lideri militari". În cazul în care, respectivele avansări...

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Vă rog, întrebarea se pune în timp de un minut şi fără conţinut, cuprins şi încheiere! Vă rog să formulaţi întrebarea.

Domnul Nicolae Ionescu:

Da. În cazul în care respectivele avansări au avut la bază ca singur suport criteriul profesional, rugăm pe domnul general Degeratu să ne spună în în mod concret, nu la modul general:

1. Care au fost realizările profesionale de excepţie ale celor două cadre militare sus puse care au primit noi grade.

2. Câţi alţi militari din subordinea domniei sale, în principal, soldaţi, gradaţi, subofiţeri, maiştri militari şi ofiţeri care duc de fapt greul în Armata Română au fost recent înaintaţi în grad pe criterii profesionale?

Dacă la baza înaintărilor în grad în armată stă doar criteriul profesional, aşa cum a lăsat să se înţeleagă comunicatul de presă, îl întreb pe domnul general Degeratu, în urma recomandărilor scrise şi verbale, făcute de subsemnatul anul trecut, ca deputat de Argeş, şi de primarul ţărănist al Municipiului Curtea de Argeş, Gheorghe Nicuţ şi de părintele Calinic, episcop de Argeş şi Muscel, de ce n-a fost avansat la gradul de general în rezervă şi domnul colonel Florian Tucă, argeşean, fiu al Argeşului, cetăţean de onoare al oraşului Curtea de Argeş, ţinându-se seama că la capitolul realizări profesionale, domnia-sa stă, după opinia noastră şi a altora, nu doar foarte bine, ci chiar excelent, dânsul punându-şi semnătura ca reputat istoric militar pe un număr de 50 de cărţi şi pe mai bine de 2000 de studii şi articole pe teme de istorie. Chiar în preajma aniversării a 80 de ani de la Marea Unire, domnul colonel în rezervă, doctor în istorie Florian Tucă a publicat în colaborare singura lucrare monografică apărută pe plan naţional, dedicată Războiului de reîntregire al Marii Uniri, carte care a fost apreciată deja de către specialişti şi de către presă ca o apariţie editorială de excepţie. Chiar şi numai pentru această realizare profesională ofiţerul în cauză...

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Întrebarea, nu mai dezvoltaţi, că nu facem... un minut aveţi atât!

Domnul Nicolae Ionescu:

Da. Îmi exprim speranţa că domnul general Degeratu va căuta să repare o astfel de omisiune sau de nedreptate în viitor.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Reamintesc domnilor colegi că întrebarea se pune direct fără comentarii şi durează un minut.

Domnule secretar de stat, domnule general Constantin Degeratu, vă rog să răspundeţi pe parcursul a maximum 3 minute, întrebării domnului deputat.

Domnul Constantin Degeratu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vă rog să-mi permiteţi să răspund la întrebările care au fost puse.

Prima, în legătură cu meritele profesionale ale celor doi nominalizaţi, meritele profesionale de excepţie. Generalul Bucşe şi amiralul Atanasiu au fost numiţi în funcţie anul trecut, în urma schimbărilor care s-au produs prin trecerea la pensie a celor care au fost în funcţiile anterioare. Ei au fost selecţionaţi din grupul de generali şi ofiţeri care puteau să îndeplinească aceste funcţii, conform criteriilor profesionale. De altminteri, grupul este foarte mic, la aviaţie au fost 3 generali, la marină 4 contra-amirali care puteau să îndeplinească aceste funcţii. Funcţiile prevăzute în ştat pentru cei doi sunt funcţii de generali cu 4 stele sau amirali cu 4 stele. În Armata Română a existat un singur general cu 3 stele. În Armata Română pînă la ora actuală nu mai există nici un general sau contra-amiral care să aibă grad dobândit înainte de revoluţie. Din care cauză, este o discrepanţă majoră între gradele pe care le poartă aceşti comandanţi şi funcţiile pe care le îndeplinesc.

Generalul Bucşe promovează cu perseverenţă procesul de reformă, restructurare şi modernizare, în conformitate cu obiectivele stabilite de Parlamentul României, Guvernul României şi Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. În timpul mandatului său, generalul Bucşe a asigurat realizarea proiectului de modernizare al avionului MIG-21, respectiv integrarea în cadul escadrilei de luptă a primelor 52 de avioane din acest model. La data luării în primire a funcţiei avea 6 avioane în exploatare. Cu acest prilej generalul Bucşe a asigurat trecerea pe aceste avioane a numărului necesar de piloţi, a asigurat zborurile de luptă, a asigurat zborurile de instrucţie, a asigurat primele exerciţii, după 1990, în formaţii de 10-15 avioane.

Generalul Bucşe a asigurat succesul de implementare a proiectului C-130. România a devenit utilizator de C-130 într-un timp record. România a executat cu această ocazie primul zbor continental, primul zbor transcontinental până în Angola, primul zbor transoceanic. În acest an, generalul Bucşe a asigurat prezenţa aviaţiei române la exerciţiul Strong Resolve. De asemenea, a asigurat prezenţa aviaţiei române cu succes la exerciţiile bilaterale româno-franceze şi a asigurat, de asemenea, un număr important de exerciţii care au garantat capacitatea operativă a aviaţiei militare. Sub mandatul său, proiectul FPS - 117 a prins contur şi sunt realizate obiective în proporţie de aproximativ 30 %. Anul viitor acest obiectiv va fi realizat integral.

Din punctul de vedere al acuzaţiilor ce i se aduc, generalul Bucşe a fost acuzat de subordonatul său, fostul comandor Suciu, că a fost anunţat de sosirea acestui transport. Nici măcar Suciu nu l-a acuzat că a participat la acţiunea în cauză. Parchetul Militar a verificat această acuzaţie, acuzaţia s-a dovedit nedreaptă, netemeinică, fără a putea fi dovedită. De altminteri, era şi absurd, pentru că ceea ce pretindea fostul comandor Suciu era să spună ceva de genul acesta: "Domnule generale, fiţi atenţi că eu fac contrabandă!" Altceva nu se putea spune, pentru simplul motiv că nu i-a cerut nimic, doar spune că l-a anunţat. Ceea ce a dovedit până la această dată Parchetul Militar este că generalul Bucşe nu a fost implicat în această operaţiune. Cunoaştem motivele pentru care s-a făcut această acuzaţie, pentru că generalul Bucşe era o ţintă perfectă. Pentru presă, cel puţin, oferea opiniei publice iluzia unei sancţiuni severe şi nu ducea nicăieri ca pistă de cercetare.

Din punctul de vedere al pct.2 - contra-amiralul Atanasiu a promovat cu perspeverenţă obiectivele procesului de reformă, restructurare şi modernizare, a asigurat starea de operativitate a marinei militare în limita fondurilor asigurate în condiţii exceţionale, în condiţiile în care aceste fonduri sunt absolut insuficiente, a condus partea componentei navale la cel mai mare exerciţiu de după al doilea război mondial la care a participat Armata Română, Exerciţiul Strong Resolve cea mai mare desfăşurare şi cea mai complexă desfăşurare de forţă la 3000 de km în condiţii excepţionale, zi şi noapte, pe toată durata exerciţiului. A asigurat prezenţa Marinei Române în Bazinul Mării Negre la cei mai înalţi parametri posibili.

Din punctul de vedere al acuzaţiilor ce i se aduc, amiralul Atanasiu nu a fost acuzat niciodată că direct ar fi participat la vreo activitate infracţională. Corpul de control a constatat apariţia unor neregularităţi în derularea contractului de modernizare a distrugătorului Mărăşeşti, singurul lucru care a putut fi dovedit a fost o recepţie în avans săvârşită de o echipă de 3 ofiţeri, din păcate, cu bună intenţie, spun din păcate, pentru că a trebuit să fie sancţionat pentru această bună intenţie, operaţiunea era absolut necesară pentru ca distrugătorul să fie gata de marş la data stabilită. Au procedat în afara legii, au fost sancţionaţi. Acţiunea de presă are la bază alte motive decât cele profesionale. De altminteri, prezumţia de nevinovăţie trebuie să funcţioneze, cred că pentru toată lumea şi, în plus, cred că nu există om politic sau om care îndeplineşte o funcţie deosebită în statul acesta, care să nu fie zilnic sau aproape zilnic sau săptămânal acuzat în cel puţin un ziar. De aceea este liberate de exprimare ca fiecare să-şi spună punctul de vedere. Până în momentul în care astfel de acuzaţii vor putea fi dovedite trebuie să beneficiem de această prezumţie de nevinovăţie.

În legătură cu celelalte avansări, au fost înaintaţi la gradul următor 8, 7 generali şi un amiral. Au fost avansaţi, de asemenea, 78 de ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri. Aceşti oameni sunt într-adevăr de la trupe, cum s-a precizat aici. Cred însă că greul activităţii se duce la toate eşaloanele, aşa cum se duce şi la acest forum, cred că nu se poate spune că într-un astfel de forum este uşor şi este greu numai acolo unde se munceşte fizic direct.

În legătură cu propunerea privind avansarea domnului colonel Tucă. Personal sunt unul dintre admiratorii operei sale. De asemenea, pot să spun că am făcut anul trecut o propunere de avansare, propunere însă care nu se încadra în circuitul normal. Propunerile se fac de către Asociaţia cadrelor militare în rezervă şi în retragere şi se discută de o comisie în cadrul secţiei militare pentru problemele veteranilor de război, rezerviştilor şi celor în retragere. Nu am fost consultat în această direcţie, dar ştiu un lucru foarte precis. Domnul colonel Tucă nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de actele normative în vigoare. S-a iniţiat o analiză în legătură cu modificarea acestor acte în vigoare pentru a se rezolva şi alte cazuri. Atunci când procedura va fi completă, vom răspunde în cunoştinţă de cauză.

În orice caz, personal, nu sunt implicat în acest proces, întrucât ţine de alte structuri ale Ministerului Apărării Naţionale. Repet, însă, cred că domnul colonel Tucă merită respectul nostru pentru opera sa istorică şi sunt un admirator al domniei sale.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Şi eu vă mulţumesc. Domnule deputat, sunteţi mulţumit, da? (Confirmă că este mulţumit de răspuns).

Da, domnul secretar de stat Petru Păun Jura este invitat să răspundă întrebării adresate, în lipsa dumnealui momentană, de domnul deputat Petru Bejinariu.

Domnul Petru radu Păun-Jura:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimate domnule deputat,

În domeniul la care faceţi dumneavoastră referire sunt acum în diferite faze ale procesului legislativ trei proiecte de acte normative. Este vorba de două proiecte de lege, iniţiativa aparţinând unor domni deputaţi. unul dintre dânşii a preluat propunerile Asociaţiei veternanilor de război. noi am discutat la Ministerul Muncii aceste propuneri şi am fost de acord cu ele, n-am putut noi să facem iniţiativa, deoarece vizează vreo patru-cinci ministere şi atunci a preluat-o un domn deputat. Ce am făcut noi, în schimb, am înaintat un proiect de lege care se dezbate acum la Senat prin care am propus ca invalizii, orfanii şi văduvele de război să beneficieze de exact acelaşi tratament de care beneficiază revoluţionarii sau urmaşii acestora. Prin această lege, situaţia financiară a invalizilor, orfanilor şi văduvelor de război se va îmbunătăţi substanţial.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, sunteţi mulţumit, da? Da.

Se află prezent în sală pentru a răspunde întrebării adresate de domnul deputat Petru Şteolea, domnul secretar de stat Mihai Korka. Domnul deputat este în sală? Deci nu este în sală domnul deputat. Îmi pare rău, domnule secretar de stat. Vă rog, dacă aveţi ceva scris, puteţi lăsa şi o să transmitem domnului deputat. Şi noi vă mulţumim.

Se solicită amânare pentru următoarele întrebări: cele adresate Ministerului Industriei şi Comerţului de domnii deputaţi Petre Ţurlea şi Petre Naidin şi Ministerului Finanţelor de domnii deputaţi Vasile Stan, Wittstock Eberhard şi Petru Bejinariu. răspunsurile la aceste întrebări vor fi reprogramate.

Urmează prezentarea interpelărilor adresate de domnii şi doamnele deputate pe adresa Guvernului. Deci, astăzi are loc prezentarea, pe scurt, numai a obiectului interpelărilor, urmând să primiţi răspuns din partea Guvernului în şedinţa următoare. Îl invit pe domnul deputat Nicolae Ionescu pentru a prezenta obiectul interpelării, şi nu toată interpelarea, doar obiectul.

Domnul Nicolae Ionescu:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Interpelarea este adresată domnului Radu Vasile, prim-ministru al Guvernului, domnului Radu Berceanu, ministrul industriei şi comerţului, şi domnului director al FPS, Radu Sârbu.

Obiectul interpelării este un obiect cald. Publicarea listei de lichidare, prin veşnica grabă a Guvernului sau a unei părţi a presei, a provocat nemulţumiri transformate în manifestări de stradă.

De exemplu, la Câmpulung-Muscel, vineri, pe platforma ARO şi apoi în faţa Primăriei s-a strigat: "Jos ţărăniştii!", "Jos Guvernul!", creându-se o stare de tensiune socială deosebită. În mod normal, nu poate fi răspunzător numai PNŢcd, ci întreaga coaliţie, deci şi PNL, PD, PSDR, UDMR, ecologiştii, dar acest lucru cu greu poate fi explicat şi lămurit pe moment, străzii.

Făcându-mă exponentul miilor de muncitori de la ARO şi a Câmpulungenilor, în general, atrag atenţia Guvernului, domnului prim-ministru Radu Vasile, că trebuie acordată o deosebită atenţie şi o analiză temeincă acţiunilor de reformă, mai bine zis, de lichidare, acolo unde sunt zone sensibile, cu probleme economice şi sociale aproape dezastruoase, cum o reprezintă Câmpulungul.

ARO reprezintă unul din stâlpii industriei argeşene, şi în acelaşi timp şi singura platformă industrială musceleană activă acum, iar reprezentanţii coaliţiei aflată la putere, anul trecut, când Guvernul a trecut la lichidare, când s-a început închiderea minelor, au făcut promisiuni că ARO se va restructura şi privatiza. A fost linişte. Reamintesc faptul că ARO a rămas singura mare uzină din zonă, susţinând, practic, municipiul Câmpulung-Muscel din toate punctele de vedere.

În numele muscelenilor, a primarului municipiului Câmpulung, domnul Sorin Buta, care a intervenit...

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, nu dezvoltaţi! numai obiectul intervenţiei.

Domnul Nicolae Ionescu:

În numele celor 8.000 de angajaţi de la cunoscuta uzină de autoturisme de teren ARO, cer executivului - termin, imediat - includerea în anexa la ordonanţa de Guvern emisă în cursul acestei luni şi a societăţii ARO, pe lângă societăţile constructoare de maşini de la Braşov, pentru a beneficia de reeşalonarea datoriilor, credite avantajoase, susţinerea desfacerii de autoturisme de teren în ţară şi peste hotare, având în vedere importanţa strategică a acestei uzine, singura producătoare de autoturisme de teren în această zonă a Europei. Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul domnul deputat Paul Alecu, dacă este în sală, pentru a-şi prezenta interpelarea. Nu este în sală. Domnul Leonăchescu Nicolae, două interpelări.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Prima interpelare este adresată domnului inginer Vlad Roşca, secretar de stat la Departamentul administraţiei publice locale.

În localitatea Livada, aflată la 5 km de municipiul Arad, locuitorul Todoca Dumitru este supus unui tratament abject din partea primarului şi a viceprimarului comunei. Pentru că a îndrăznit să gândească politic altfel decât actualii administratori ai comunei, s-a întrerupt alimentarea cu energie electrică pe strada sa, iar extinderea reţelei de gaz combustibil, pe această stradă, a fost blocată. Şi acum, interpelarea: Salariaţii aflaţi în subordinea Departamentului administraţiei publice locale au primit instrucţiuni de a trece la represalii contra celor care au altă orientare politică?

Cea de a doua interpelare este adresată ministrului Valeriu Stoica. La Judecătoria sectorului 1 Bucureşti se află pe rol cauza care face obiectul dosarului nr. 12.368/1994, prin care reclamanta Vlădescu Alexandra Aurora a revendicat de la SC Herăstrău Nord SA, fostul ICRAL, imobilul din strada Luigi Cazavillan nr.15, sector 1 Bucureşti. Chiriaşul Diaconu Ioan, fost deţinut politic, beneficiarul contractului de închiriere nr. 2.348 ne semnalează că de 4 ani procesul bate pasul pe loc, reclamanta nedorind să facă expertiza tehnică. O parte din imobil a fost vândut, iar cealaltă parte nu se poate vinde din cauza acestui litigiu. Şi acum interpelarea: Domnule ministru, această cauză poate fi judecată şi finalizată în acest mileniu, dat fiind ritmul inadecvat al lucrărilor!?

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, şi noi vă mulţumim.

Domnul deputat Darie Simion. Vă rog, numai obiectul, da? Şi vă avertizez că nu este transmisă astăzi în direct la radio, lunea viitoare va fi.

Domnul Simion Darie:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului Andrei Marga, ministrul educaţiei naţionale.

Obiectul interpelării este legat de numirea în funcţia de directori de şcoli în judeţul Bacău şi aş vrea să primesc răspuns privind criteriile în virtutea cărora sunt admise dosarele candidaţilor pentru ocuparea posturilor de director, dacă corpul profesoral dintr-o şcoală poate avea cuvânt în numirea acestor directori, când comportamentul şi profesionalismul unui candidat sunt precare, ca să folosesc un eufemism, ce alte criterii evaluează la numirea unui director, şi dacă apartenenţa la un partid politic este un criteriu hotărâtor în numirea directorilor de şcoli şi a întreprinderilor comerciale.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulţumesc. Are cuvântul domnul deputat Remus Opriş.

Domnul Constantin Remus Opriş:

Interpelarea mea este adresată primului-ministru. În data de 19 octombrie în nr.395 al publicaţiei "Monitorul Oficial" s-a publicat Hotărârea de Guvern nr.692 care face referire la aprobarea programului de conversie a unor capacităţi de producţie militară către producţia civilă. Pentru punerea în aplicare a acestui program a fost alocată suma de 32,5 miliarde de lei din fondul aflat la dispoziţia Guvernului pentru Ministerul Industriei şi Comerţului. Iată pentru ce doresc să cunosc modul de utilizare a acestor resurse financiare, care sunt acele capacităţi la care se referă programul de conversie. Întrucât sunt parlamentar al circumscripţiei Prahova, aştept ca în răspunsul dumneavoastră să prezentaţi şi detalierea programului de conversie a producţiei militare către producţia civilă din unităţile economice ale acestui judeţ, cu sublinierea impactului social pe care aplicarea programului îl va avea asupra salariaţilor din sucursalele Regiei autonome pentru producţia de tehnică militară. Mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Şi eu vă mulţumesc. Are cuvântul domnul deputat Vichentie Nicolaiciuc.

Domnul Vichentie Nicolaiciuc:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Interpelarea mea se adresează domnului prim-ministru. Este cunoscut de către întreaga ţară faptul că la începutul lunii noiembrie o serie de localităţi din judeţul Maramureş au avut de suferit cele mai puternice inundaţii, poate, din ultimii 100 de ani. Marea majoritate a locuitorilor care trăiesc în localităţile inundate sunt de origine ucraineană.

Luând contact direct, zilele acestea, cu o parte dintre aceşti locuitori, sunt obligat de către aceştia, ca deputat al ucrainenilor în Parlamentul României, să vă solicit următoarele : Se cer urgent de reevaluat corect pagubele pe care le-a avut de suferit fiecare familie în parte, deoarece din comisiile care au evaluat pagubele imediat după inundaţii, nu au făcut parte şi reprezentanţii comunităţilor locale, ci doar specialiştii de la judeţ. Prima evaluare, după cum declară oamenii locului, s-a făcut subiectiv, s-a sărit peste multe poziţii sau gospodării. Apoi, evaluarea s-a făcut în pripă, fără nici o instruire, reieşind o mare diferenţă între pagubă şi evaluare, sau, au fost chiar cazuri când s-au făcut evaluări la unele gospodării în care nici n-a intrat apa. De asemenea, listele cu evaluări trebuie afişate din timp, pentru eventuale reclamaţii.

Doi: clădirea şcolii...

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, obiectul, nu citiţi toată interpelarea, o citiţi lunea viitoare pe toată. Pe scurt, tema.

Domnul Vichentie Nicolaiciuc:

Obiectul interpelării este cererea de a se lua o serie de măsuri urgente privind ajutorarea polulaţiei în urma inundaţiilor şi a trece la construcţia infrastructurii, regularizarea râurilor şi a malurilor, pentru ca la primăvară se pot ivi alte inundaţii.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Excelent. Aşa trebuie.

Domnul Vichentie Nicolaiciuc:

Da, hârtia este aici.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Petre Naidin are cuvântul.

Domnul Petre Naidin:

Interpelarea este adresată domnului ministru Valeriu Stoica.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Este vorba de interpelare.

Domnul Petre Naidin:

Deci, adresată Guvernului României, privind aplicarea art.580 şi 58l din Codul de procedură civilă de către unii magistraţi din municipiul Călăraşi, judeţul Călăraşi.

Mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Nicolae Popa. Prezentaţi pe scurt obiectul celor două interpelări, nu e nevoie să le citiţi, puteţi să le spuneţi direct.

Domnul Nicolae Popa:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Prima interpelare este adresată ministrului industriei şi comerţului, domnul Radu Berceanu, şi aici aducem la cunoştinţă domnului ministru că în ultima vreme, la solicitarea patronatului din industria uşoară, au avut loc foarte multe intrări de mărfuri, e vorba de ciorapi, în special din China şi din alte ţări care sunt specializate în aceste produse, care, din cauza faptului că nu sunt vămuite sau sunt vămuite sub valoarea reală a acestora, fac o concurenţă neloială întreprinderilor specializate din România, ceea ce conduce la falimentarea acestora. Şi, în această situaţie, noi dorim să ştim care sunt măsurile şi care sunt problemele care vor trebui rezolvate de către domnul ministru Radu Berceanu pentru înlăturarea acestei situaţii care poate deveni catastrofală pentru industria uşoară.

A doua interpelare este adresată Fondului Proprietăţii de Stat, domnului preşedinte Radu Sârbu, cu privire la privatizarea unei întreprinderi clujene, este vorba de societatea comercială "Electrosigma", care a fost supusă procesului de privatizare unde au participat două societăţi comerciale de provenienţă, am putea spune, dubioasă, este vorba de Societatea Comercială "Monetko Invest" înmatriculată în 1997, cu un capital de numai 144 de milioane de lei, şi care, de fapt, a şi câştigat licitaţia, în defavoarea unei firme recunoscute, de notorietate publică, şi cu specialişti, este vorba de firma Gant. sindicatele şi salariaţii acestei societăţi comerciale sunt nemulţumiţi de modul în care s-a desfăşurat privatizarea, ei suspectează funcţionaraii FPS-ului de afaceri oculte şi, în această direcţie, am vrea să îl întrebăm pe domnul preşedinte Radu Sârbu dacă cunoaşte această stare de fapt şi care sunt deciziile pe care le va lua domnia sa pentru înlăturarea acestei situaţii conflictuale.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, şi eu vă mulţumesc. Domnul deputat Aron Popa.

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulţumesc.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al finanţelor, domnul Traian Decebal Remeş, şi se referă la faptul că prin bugetul de stat pe 1998, la art.24 se prevede că din fondul la dispoziţia Guvernului, 500 de miliarde să se aloce pentru programe şi proiecte ce urmează a fi aprobate prin hotărâre de Guvern. Prin Hotărârea nr.486 s-a aprobat programul de restructurare privind prevenirea alunecărilor de teren, combaterea eroziunii solului şi corecţia torenţilor. La ora actuală, peste 45 de societăţi comerciale autorizate au executat lucrări de îmbunătăţiri funciare şi ecologizare a mediului, în valoare de peste 64 miliarde de lei.

Solicităm ca Ministerul Finanţelor să perfecteze de urgenţă formalităţile de suplimentare a bugetului Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei şi de deblocare a fondurilor necesare achitării contravalorii producţiei de construcţii-montaj executată la această dată. Sunt măsuri imperios necesare opririi falimentării societăţilor implicate în realizarea programelor de investiţii finanţate din vărsămintele din privatizare, din care 80 sunt privatizate, iar restul în curs de privatizare, şi a consecinţelor decurgând din neplata la termen a salariilor a peste 15.000 de salariaţi.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, şi eu vă mulţumesc. Domnul deputat Marin Gheorghe.

Domnul Gheorghe Marin:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Foarte pe scurt, întrebarea mea este adresată domnului preşedinte al FPS, Radu Sârbu, şi ea se referă la criteriile care au stat la baza alegerii întreprinderilor care au fost propuse pentru lichidare. În particular, care sunt sau care au fost criteriile care au stat la baza alegerii societăţii ARO, societate care se găseşte într-o zonă economică cu grave probleme sociale.

Mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, şi eu vă mulţumesc. Domnul deputat Romulus Raicu.

Domnul Romulus Raicu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Radu Vasile, domnului ministru al industriei şi comerţului Radu Berceanu, şi domnului preşedinte al FPS, Radu Sârbu. Obiectul interpelării se referă la trecerea pe lista întreprinderilor ce urmează a fi lichidate şi a unei unităţi din Drobeta Turnu Severin.

Guvernul Radu Vasile a dat publicităţii o listă cu întreprinderile ce urmează a fi lichidate în următoarele zile. Ca şi celebra listă a cabinetului Ciorbea, noua listă a fost întocmită fără ca FPS să fi făcut o analiză atentă a unităţilor propuse spre lichidare. Pe lista neagră a fost trecută şi SC "SEVERNAV" SA din Drobeta Turnu Severin, întreprindere care construieşte nave numai pentru parteneri externi, din ţări precum: Germania, Suedia, Olanda, Scoţia, unitate care aduce valută în ţară şi care nu cere valută de la Guvernul Radu Vasile. Unitatea severineană este apreciată de parteneri externi pentru calitatea deosebită a lucrărilor efectuate şi care sunt la nivelul standardelor europene.

De ce, domnule prim-ministru Radu Vasile, şi domnule ministru al industriei şi comerţului, domnule preşedinte al FPS aţi trecut spre lichidare o asemenea unitate care are încheiate contracte până în anul 2001? Cui doriţi să faceţi cadou pe nimic o unitate care are o existenţă de peste 100 de ani? Vă rugăm să precizaţi care au fost criteriile care v-au determinat să treceţi la lichidarea unei asemenea unităţi, în condiţiile în care dumneavoastră nu aţi avut datele necesare despre activitatea întreprinderii? Nu consideraţi că Guvernul ar putea fi dat în judecată de întreprinderea severineană pentru imensul prejudiciu adus unităţii în faţa partenerilor săi de afaceri, prin trecerea pe o astfel de listă?

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Domnul deputat Lazăr Lădariu are cuvântul şi se pregăteşte ultimul vorbitor, domnul deputat Burlacu Viorel.

Domnul Lazăr Lădariu:

Doamna preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Interpelarea are ca obiect numirea în post a ambasadorilor şi se adresează domnului ministru de externe Andrei Pleşu. Sfidând, pur şi simplu, avizul negativ al Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaţilor, la propunerea domnului ministru de externe Andrei Pleşu, Preşedintele Constantinescu a numit-o în postul de ambasador al României la Helsinki, pe doamna Smaranda Enache. Dacă ar fi existat un pic de curiozitate şi de interes, cei preocupaţi ar fi putut afla ce roluri a jucat doamna Smaranda Enache în viaţa social-politică înainte de 1989, în perioada premergătoare şi în timpul tragicelor evenimente de la Târgu Mureş din martie 1990, când, materializându-şi acţiunile antiromâneşti, pleda pentru separatismul şcolar şi universitar.

Pupăză peste colac, la 2 octombrie, printr-o scrisoare adresată împreună cu Gabriel Andreescu, consiliul reprezentanţilor UDMR, incită maghiarimea să ceară autonomie pe criterii etnice, deci la federalizarea şi enclavizarea României.

Oare domnul ministru Andrei Pleşu nu consideră suficiente aceste motive şi argumente pentru rechemarea urgentă din post a doamnei Smaranda Enache, avându-se în vedere încăldarea flagrantă a statutului corpului diplomatic?

Cu toate că domnul ministru de externe dădea asigurări că în aceste funcţii vor fi numiţi numai diplomaţi de carieră, având în vedere precedentul creat, permisă fie-ne o altă întrebare: Va fi cumva numit în postul de ambasador al României în Tunisia, tot după votul negativ al Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaţilor, şi domnul Petru Constantin, zis doctor Barbi?

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Şi eu vă mulţumesc. Domnul deputat Burlacu.

Domnul Viorel Burlacu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Interpelarea mea se adresează domnului ministru al sănătăţii şi se referă la 3 probleme din judeţul Neamţ.

Una; la desemnarea celor trei membri din partea patronatului pentru consiliul de administraţie al viitoarei case judeţene de asigurări sociale de sănătate, ne-a fost oferită surpriza să fie propusă directoarea Direcţiei sanitare Georgeta Vintea, din partea PNŢcd, şi nu este normal să reprezinte patronatul, doar dacă se prevede o viitoare privatizare a Direcţiei sanitare şi noi nu ştim.

Punctul 2 se referă la lipsa normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr.154 din 1998 privind salarizarea personalului sanitar, care a dus la nişte nereguli şi necorelări astfel încât, la Sanatoriul TBC Bisericani, un paznic de animale să aibă o leafă mai mare decât un medic cu peste 20 de ani vechime.

Şi punctul 3; săptămâna trecută, în şedinţa Consiliului municipal Piatra Neamţ a fost anunţat iminentul deces al Centrului judeţean de transfuzie. Îl sfătuiesc pe domnul ministru al sănătăţii, ca, în eventualitatea că trece prin judeţul Neamţ, să-şi aducă sânge de acasă.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, mulţumesc.

Cu aceasta, declar închise lucrările şedinţei de astăzi, 14 decembrie 1998.

Lucrările şedinţei s-au încheiat la ora l8,55.