Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse de domnul Adrian Năstase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Miron Tudor Mitrea şi Ioan Vida Simiti, secretari .

Domnul Adrian Năstase:

Bună dimineaţa!

Remarc prezenţa "numeroasă" a deputaţilor la această şedinţă.

Începem seria de intervenţii din această dimineaţă.

Are cuvântul domnul deputat Ioan Bivolaru. Se pregăteşte domnul deputat Mihai Drecin.

Domnul Ioan Bivolaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Asistăm neputincioşi la prăbuşirea în izolare a sectoarelor economiei naţionale, ca urmare a lipsei de competenţă, a costurilor creditelor, energiei electrice, petrolului, gazelor naturale, a transporturilor şi a celorlalte.

Toate programele aşa-zis reformatoare, aplicate în ultimii doi ani în domeniul transporturilor, acest sistem circulator al economiei naţionale poartă atât pecetea voluntarismului, cât şi a lipsei de profesionalism, în foarte multe cazuri.

A fost mediatizat ca performant numărul mare de ordonanţe ale Guvernului privind domeniile transporturilor, fără a se observa neligitimitatea unora, incoerenţa şi inconsistenţa altora, cât şi lipsa cadrului juridic corespunzător aplicării acestora, prefigurându-se încă de pe acum problemele grave şi costurile cu care se vor confrunta aceste domenii, cu implicaţii care aduc atingere siguranţei naţionale.

Ţările componente ale Uniunii Europene au aprobat nu demult proiectul reţelei de transport integrat pentru o Uniune Europeană lărgită, la costurile căreia s-a stabilit că vor contribui şi candidaţii potenţiali, în condiţii apreciate ca dure.

Putem concluziona acum, după doi ani de la alegerile din '96, că România nu este pregătită să se alinieze şi să suporte astfel de costuri.

Dintre multitudinea de drumuri ce puteau fi urmate în domeniul transporturilor, Guvernul, Ministerul Transporturilor, ca autoritate, le-au ales pe cele mai riscante, care se opresc inevitabil la marginea prăpastiei.

Dezideratul principal al reformelor preconizate în transporturi trebuie să fie satisfacerea cerinţelor interne, corelat cu un program realist de integrare europeană.

În statele europene, reforma transporturilor feroviare a demarat cu trei decizii majore: trecerea datoriei căilor ferate la datoria publică, exploatarea comercială a infrastructurii feroviare prin introducerea tarifului de utilizare a acestei infrastructuri şi acoperirea costurilor transportului de persoane în proporţie cuprinsă între 25 pănă la 55% din bugetele naţionale şi locale.

Domeniul feroviar a constituit un adevărat poligon de încercări pentru Ministerul Transporturilor în ultimii doi ani, ocazie cu care Legea nr.129/1996 privind transporturile feroviare, ca lege ordinară, a fost abrogată neconstituţional prin Ordonanţa Guvernului nr.40/1997, pentru ca şi aceasta, la rândul ei, să fie contrazisă de prevederile Ordonanţei de urgenţă nr.12/1998, care introduce, în decurs de doi ani, o a treia variantă, de reorganizare a SNCFR, variantă originală, fără precedent notabil în Europa şi în lume.

Acest experiment ne este decât rodul voluntarismului, fără a avea vreo susţinere practică în directivele Consiliului Comunităţii Europene, care nu prevăd separarea instituţională a infrastructurii de transport de mărfuri şi transport de călători.

Restructurarea SNCFR astfel realizată este o gravă eroare de strategie a căror costuri nu sunt evaluate pentru a stabili capacitatea statului de a le prelua aceste costuri şi a le susţine.

Consecinţa imediată a reorganizării SNCFR se va regăsi în explozia preţurilor afectate de redevenţe şi de TVA, de incapacitatea statului de a prelua costurile, incapacităţile entităţilor rezultate din această spargere de a contracara concurenţa externă, precum şi de a penetra piaţa europeană a transporturilor.

Bulversarea din sistemul feroviar este accentuată şi faptul că cele trei acte normative contradictorii sunt în funcţiune, în egală măsură.

Falimentară s-a dovedit şi strategia lipsită de transparenţă, dar şi de perspectivă promovată în perioada '96-'98, continuarea strategiei catastrofale aplicate în perioadele '90-'92 de către actuala conducere a Ministerului Transporturilor în ce priveşte flota maritimă, care a pierdut pînă acum 30% din capacitatea de transport.

Singurele strategii notabile aplicate de actualii guvernanţi în ce priveşte restructurarea flotei naţionale au fost în primul rând cele privind pulverizarea companiilor maritime în societăţi pe o navă, înregistrate în ţări cunoscute ca paradise fiscale şi, în al doilea rând, ipotecarea acestor nave pentru credite obţinute de parteneri externi care au preluat şi gestionarea acestor credite în interes propriu.

Ordonanţa Guvernului nr.42/1997, celebra ordonanţă privind navigaţia civilă promovată de către Ministerul Transporturilor în Parlament, ca un act normativ capabil să restructureze flota maritimă din temelii, nu s-a dovedit decât că este o copie fidelă a tot de atât celebrul Decret nr.443 din '72, semnat de Nicolae Ceauşescu.

Această gafă monumentală dovedeşte pe de o parte că actualul Guvern nu are vocaţie de iniţiator legislativ şi pe de altă parte că Ceauşescu a fost reformator pentru toate timpurile.

În ce priveşte transportul fluvial, administraţia fluvială a Dunării de Jos, singura autoritate din România capacitată în a negocia şi a coopera cu Comisia Europeană a Dunării în scopul dezvoltării şi valorificării traficului pe Dunăre pînă la Marea Neagră, îşi pierde din prerogative după '96 în favoarea unor sereleuri care au preluat, odată cu profitul statului, şi autoritatea acestuia.

Suntem pe punctul de a pierde astfel controlul gurilor Dunării în folosul unor firme private, care şi-au însuşit monopolul şi care vor pretinde taxe grele României pentru propriile mărfuri tranzitate pe această cale fluvială.

În politica regională, rolul Dunării trebuie să fie acela de liant, şi nu de barieră faţă de statele Uniunii Europene, cum rezultă din politica actualei Puteri.

În domeniul aviaţiei, prin Ordonanţa Guvernului nr.45/1997 privind reorganizarea TAROM, s-a încercat să se legifereze transferul unui pachet însemnat de acţiuni ale Companiei TAROM către un grup de interese, persoane fizice aflate în conducerea TAROM şi a Ministerul Transporturilor, tentativă care a fost stopată de comisia de specialitate a Camerei Deputaţilor.

Lipsa de performanţe economice ale TAROM a fost amplu mediatizată, dar nu şi transferul gratis de profit de la această companie către numărul impresionabil de sereleuri căpuşe, înfiinţate sub tutela actualului Minister al Transporturilor.

În aceste circumstanţe, rezultă că TAROM nu este o afacere păguboasă pentru România şi, deci, etatizarea sa prin preluarea capitalului social al acestuia de către Ministerul Transporturilor prin Ordonanţa Guvernului nr. 45/1997 nu a însemnat decât punerea la adăpost a acestor sereleuri.

În domeniul rutier, Ordonanţa Guvernului nr.92/1997 privind stimularea investiţiilor directe poate fi denumită Ordonanţă privind lichidarea producţiei autohtone de autovehicule la care a contribuit din plin şi facilitarea importului a peste 210 mii de autovehicule vechi în ultimii doi ani.

Deşi transportatorii rutieri au beneficiat primii şi din plin de efectele descentralizării şi privatizării, aceştia se confruntă cu riscurile falimentului datorită multiplelor taxe şi impozite, în număr de 12 la această dată.

Fondul special pentru drumuri, prin modul cum este gestionat de către Ministerul Transporturilor, a devenit fondul special de campanie electorală a Partidului Democrat, perioadă în care 70% din reţeaua de drumuri naţionale are durată de exploatare depăşită.

Până şi plăcile indicatoare care ne sugerează cu cinism unde ne sunt îngropaţi banii au constituit subietul unor afaceri în sine, completându-se astfel fondurile de campanie şi pe această cale.

Inconsecvenţa Guvernului în politica dezvoltării infrastructurii rutiere se regăseşte şi în comportamentul sinuos al Ministerului Transporturilor privind necesitatea construirii autostrăzilor.

Se marşează în ultima vreme pe ideea că PDSR este un partid antireformator. Multitudinea de incoerenţe legislative semnalate mai sus, precum şi altele, au fost corectate în procedură de dezbatere parlamentară, în care o contribuţie majoră au avut-o parlamentarii PDSR şi este bine să se cunoască acest lucru.

Toate aceste erori de strategie ale Guvernului înseamnă costuri suplimentare pentru tranziţia pe care o traversăm, ale căror consecinţe sunt incalculabile în plan social, pentru care pierderea puterii de către actuala coaliţie nu poate însemna singura sancţiune pe care o merită.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Mihai Drecin. Se pregăteşte domnul deputat Petru Bejinariu.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Mihai Dorin Drecin:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Sâmbăta trecută, dimineaţa, la sediul Prefecturii Bihor, factorii de conducere locali - prefectul, preşedintele Consiliului judeţean şi primarul municipiului Oradea - au invitat la o discuţie pe marginea gravelor probleme economice şi sociale ale judeţului şi municipiului Oradea, pe toţi parlamentarii bihoreni şi liderii locali ai partidelor politice, parlamentare şi neparlamentare, fie ele de la Putere sau de la Opoziţie.

Din cele 10 chestiuni puse în discuţie, s-a detaşat, de departe, situaţia dramatică a angajaţilor întreprinderilor S.C. BAUXITAMIN S.A. Dobreşti şi S.C. ALOR S.A. Oradea, producătoarea bauxitei, respectiv aluminei, care stau la baza aluminiului, sută la sută românesc, realizat la ALRO Slatina.

Deşi în decembrie trecut, Ministerul Industriei şi Comerţului, condus de arogantul pedist Radu Berceanu, a promis că va căuta şi găsi soluţii tehnice pentru a menţine în funcţiune ALOR S.A. Oradea, care se aproviziona cu 95% din materia primă de la BAUXITAMIN S.A. Dobreşti, angajamentul nu a fost respectat.

În consecinţă, la 25 ianuarie anul curent, uzina orădeană îşi închide porţile aproape în întregime, atrăgând după sine încetarea exploatării bauxitei 3 zile mai târziu.

Implicaţiile financiare, economice şi sociale ale opririi operaţionale a celor două întreprinderi sunt deosebite atât pentru cei 800 de noi şomeri ai ALOR, cât şi pentru cei 890 de la BAUXITAMIN, plus un număr încă greu de estimat de muncitori de la CET 1 Oradea, furnizorul de până ieri al aburului pentru uzina de alumină.

Sentimentul inutilităţii sociale marchează pe orice şomer, indiferent unde locuieşte, indiferent de meserie, sau gradul de cultură. El capătă, însă, elemente agravante atunci când zona în care trăieşti nu-ţi poate oferi un alt mijloc de existenţă onestă, chiar dacă ai accepta o totală deprofesionalizare.

Este cazul minerilor de la BAUXITAMIN din Dobreşti. Proveniţi din satele şi comunele unei zone muntoase şi sărace, ce acoperă aproape 200 de km² în Munţii Pădurea Craiului, din salariile lor asigurau existenţa a cel puţin 4000 de persoane.

Exploatarea minieră furniza curentul electric în zonă şi apa potabilă prin pompare, tratate şi filtrare, facilita naveta elevilor, cadrelor didactice şi personalului medical cu autobuzele-curse muncitoreşti, întreţinea toate drumurile de acces în localităţile şi cătunele pe raza cărora se desfăşura activitatea, oferea locuinţe în colonia de blocuri a unităţii pentru dascăli, ingineri silvici, cadre medicale, tehnicieni şi muncitori, ca şi serviciul de ambulanţă pentru sătenii din întreg arealul.

Din acest moment, ţinutul este sortit căderii în uitare, izolării, sărăcirii, înfometării, bolilor şi deculturalizării.

Revenirea la o agricultură de subzistenţă, creşterea animalelor şi prelucrarea lemnului, fără sprijin bănesc, o legislaţie coerentă şi favorizatoare, un sistem de achiziţionare şi desfacere a produselor nu pot duce la absorbirea forţei de muncă din zonă, unde şomajul a atins 90%.

În plus, minerii din Dobreşti nu şi-au primit salariile din 18 decembrie anul trecut. Până acum, au fost amânaţi în repetate rânduri. Ei ameninţă cu blocarea Vămii Borş şi a Şoselei internaţionale E-60.

Singura soluţie de dezamorsare a stării tensionate din zonă este legată de reactivarea S.C. ALOR S.A. Oradea. Este concluzia bine documentată, oferită de inginer Gheorghe Pele, director, inginerul şef Nicolae Neag şi liderul sindical Viorel Duma.

În caz contrar, locuitorii zonei nu vor mai putea beneficia nici măcar de ultima, a 14-a, facilitate oferită până acum de funcţionarea S.C. BAUXITAMIN S.A., înscrisă în raportul conducerii. "Peste 85% din crucile din cimitirile comunelor enumerate, sunt din ţeavă de 2", confecţionate la unitatea noastră".

Alt fel spus, domnilor guvernanţi, le furaţi oamenilor până şi şansa de a avea o cruce la cap, când cel de sus îi va chema la el. Macabră constatare!

Închei cu descrierea unei imagini care mi s-a întipărit definitiv în memorie, în urma discuţiei avute cu tânărul muncitor Octavian Pocean, preşedintele subfilialei PUNR Roşia, comună situată în zona de exploatare a bauxitei din Bihor. Venise şi el să se informeze asupra situaţiei grave a colegilor săi de muncă. Tremura, deşi vremea era aproape primăvăratecă. Întrebându-l dacă-i este frig, mi-a spus că nu. Apoi a continuat: "Mă gândesc, domnule deputat, ce o să le pun pe masă copiilor peste 2-3 luni, dacă mina rămâne definitiv închisă".

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul în continuare domnul deputat Petru Bejinariu. Se pregăteşte domnul deputat Ilie Neacşu.

Domnul Petru Bejinariu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La 125 de ani de la moartea marelui cărturar patriot din Bucovina, Eudocxiu Hurmuzachi, am simţit datoria, dar şi onoarea, de a încerca o evocare comemorativă de la înalta tribună a Parlamentului României.

Cărturarul, omul politic şi istoricul român Eudocxu Hurmuzachi este un vrednic descendent al unei vechi şi nobile familii boiereşti de la Cernauca, localitate, pe nedrept, astăzi în componenţa Ucrainei.

Tatăl său, bătrânul vornic Docsachi Hurmuzachi, un autentic reprezentant al spiritului şi tradiţiilor româneşti, a militat pentru păstrarea identităţii noastre naţionale în Bucovina, în vremea dominaţiei habsburgice.

Casa familiei Hurmuzachi de la Cernauca a devenit un centru al deşteptării naţionale, în care s-au cristalizat cele mai de seamă aspiraţii şi spirite prin găzduirea revoluţionarilor din Transilvania şi Moldova, siliţi de mişcările politice de la 1848 să-şi părăsească ţara.

Între cei care au fost găzduiţi aici, se numără George Bariţiu, Aron Pumnul, Alecu Russo, Anastasie Banu, Mihail Kogălniceanu, Iacob Bologa, Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza, Gheorghe Sion, Costache Negri şi alţii. Aici, la conacul de la Cernauca, se crease aşadar un puternic centru de spiritualitate românească şi de luptă pentru unitatea şi libertatea poporului român.

Într-o astfel de ilustră familie cu şapte copii - cinci băieţi şi două fete -, s-a născut, la 29 septembrie 1812, şi Eudocxiu.

Studiile primare şi cele secundare le-a urmat la Cernăuţi, iar pe cele superioare le-a terminat în 1835 la Viena, unde rămâne o vreme pentru studiul istoriei în Arhivele Statului.

În anul 1848, se întoarce în ţară şi participă la mişcările naţionale ale Bucovinei, din care a rezultat memorabila Petiţiune din iunie 1848, introducerea limbii române în învăţământul teologic şi înfiinţarea unei catedre de limbă şi literatură română la Liceul din Cernăuţi.

În anul următor a întocmit un memoriu adresat Parlamentului şi împăratului, prin care obţine ca Bucovina să devină ducat independent de Galiţia, un moment semnificativ în istoria Bucovinei, cu Guvern, dietă şi stemă proprie, cu zimbru pe ea.

În anul 1861, a fost ales reprezentant în dieta ţării şi în Parlament, iar în anul 1862 este numit de împăratul Franţ Iosif vicecăpitan şi apoi căpitan al Bucovinei.

La potolirea mişcărilor politice, Eudocxiu Hurmuzachi se dedică cercetării istoriei românilor. Astfel, s-a preocupat de adunarea documentelor latine şi germane referitoare la români. Opera sa, cu cinci volume, cuprinde documente diplomatice privind istoria românilor.

Colecţia Hurmuzachi, vestita colecţie Hurmuzachi, cu documente externe privind istoria naţională, publicată de Academia Română, are 44 de volume. Pentru 11 volume din această colecţie, documentele au fost adunate de Eudocxiu Hurmuzachi, din care cauză îi poartă şi numele.

Drept omagiu, Liceul teoretic din municipiul Rădăuţi poartă numele de Eudocxiu Hurmuzachi, recent ridicat la rangul de colegiu naţional. Iar, pe lângă Ministerul Educaţiei Naţionale, s-a înfiinţat Centrul Eudocxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni.

Sâmbătă, 30 ianuarie, la Cernăuţi, am stabilit împreună cu colegii lideri ai societăţilor culturale româneşti, ca la 29 şi 30 mai, cu sprijinul Societăţii pentru cultura şi literatura română în Bucovina, cu acordul autorităţilor ucrainene, să dezvelim şi să sfinţim troiţa nou înălţată la mormântul cărturarului român din cimitirul Cernauca, uşor în părăsire, ca să fiu elegant, şi să organizăm manifestări de comemorare, spre a menţine neuitarea.

Marii noştri înaintaşi trebuie să rămână în memoria, învăţarea şi îmbărbătara noastră. Si Eudocxiu Hurmuzachi este unul dintre marii noştri înaintaşi.

V-aş ruga, domnule preşedinte, să-mi mai îngăduiţi un minut, să citez din ceea ce spunea fiilor săi şi celor apropiaţi în 1857, pe patul de suferinţă, vornicul Docsachi Hurmuzachi: "Nu uitaţi că aveţi trei îndatoriri mari şi sfinte, pentru care aveţi să răspundeţi înaintea lui Dumnezeu, înaintea oamenilor şi a urmaşilor voştri. Aceste trei îndatoriri sunt: patria, limba şi istoria. Iar pentru binele şi fericirea naţiunii române să depărteze Dumnezeu din mijlocul românilor sămânţa intrigii şi discordiei, spiritul de partid, egoismul, pofta de a domni cu stricăciunile binelui public". Gânduri de mare actualitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul în continuare domnul deputat Ilie Neacşu. Se pregăteşte domnul deputat Vasile Lupu.

Domnul Ilie Neacşu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

După pacea de la Cozia, am crezut că reprezentanţii Puterii vor analiza la rece adevăratele cauze ale escaladării unui simplu conflict de muncă, chiar dacă acesta a pornit din Valea Jiului.

M-am înşelat, aşa cum s-au înşelat toţi aceia care în toamna lui 1996 au crezut în minciunile şi promisiunile electorale ale Convenţiei Democrate din România.

Nici nu se uscase definitiv cerneala de pe Protocolul dintre liderii minerilor şi premierul Radu Vasile, că unii reprezentanţi ai coaliţiei au şi început să-şi arate muşcii - "după război, mulţi viteji se arată -," deşi ar fi fost normal ca de această dată creierele să fi fost solicitate la maximum, pentru ca liniştea pecetluită lângă mormântul lui Mircea cel Bătrân să aducă acea armonie pe care o aşteaptă populaţia de la guvernanţi.

O isterie inexplicabilă l-a cuprins pe unul dintre liderii de marcă ai unui partiduleţ, care, de frica electoratului şi a pragului parlamentar, se tot ascunde de vreo 8 ani sub umbrela salvatoare, dar umilitoare a CDR. Personajul despre care fac vorbire nu poate fi trecut în rândul iresponsabililor, deoarece el conduce justiţia română. Domnul Valeriu Stoica, pentru că despre dumnealui este vorba, şi-a luat abonament la toate posturile de televiziune şi de radio, a acordat interviuri sau a făcut declaraţii reprezentanţilor presei scrise, pentru a-şi exprima unica idee care-i rămăsese în cap, după epuizantele eforturi de a ajunge în fotoliul în care s-a aflat cândva Ionel I.C. Brătianu: scoaterea Partidului România Mare în afara legii.

Câteva zile, de dimineaţa până seara, domnul Valeriu Stoica s-a aflat alături de turnătorul şi şantajistul Sorin Roşca Stănescu, de câţiva bursieri ai lui Sö rö s - Dan Pavel, Monica Macovei, Cristian Preda - , într-o bătălie propagandistică cu Partidul România Mare.

În lipsă de probe şi argumente juridice, şeful justiţiei şi-a convins colegii de partid să dea un comunicat conceput după gândurile domniei sale.

Spectacolul ar fi continuat, dacă mai mulţi colegi de breaslă, şi din coaliţie, şi din serviciile de informaţii, nu l-ar fi tras de mânecă s-o lase mai moale cu implicarea PRM în mineriadă, că va compromite PNL-ul şi o să ajungă precum Varujan Vosganian, care bate câmpii, indiferent pe ce asfalt îşi plimbă paşii.

Orbit de avantajele poziţiei sale politice, domnul Valeriu Stoica refuză să vadă ceea ce o ţară întreagă a văzut pe micile ecrane, cu toate eforturile unor ziarişti de a prezenta deformat realitatea.

1. În Valea Jiului, minerii au dorit un dialog cu Guvernul şi Guvernul a refuzat. Aroganţa, sfidarea, dispreţul au fost răspunsurile Guvernului prin vocile sale cele mai autorizate: Radu Berceanu, Traian Băsescu, Victor Babiuc.

2. Din Valea Jiului minerii au plecat cu mâinile goale, fără arme, demonstrând paşnic, până la întâlnirea cu forţele de ordine trimise de Guvern, fără a ţine seama de art.36 şi 40 din Constituţie.

Ca atare, pentru cele întâmplate în Defileul Jiului şi la Costeşti, întreaga răspundere aparţine Guvernului Radu Vasile, din care încă face parte şi domnul Valeriu Stoica.

La Târgu-Jiu şi la Râmnicu Vâlcea minerii au demonstrat că sunt oameni civilizaţi şi nu doresc altceva decât să muncească, nu să cerşească.

3. Guvernul, din care face parte şi domnul Valeriu Stoica, a dovedit că este mincinos atunci când a anunţat pe toate posturile TV că "vicepreşedintele PRM, Mihai Preda, se află în fruntea coloanelor de mineri şi instigă populaţia".

Pentru aceasta, Guvernul, deci şi domnul Valeriu Stoica, trebuie să plătească şi să ceară scuze Partidului România Mare.

4. Anonimul prefect de Vâlcea, un laş şi om de nimic, a declarat că Miron Cozma l-a scăpat din ghiarele minerilor şi l-a trimis la Râmnicu Vâlcea. Acum, el îl dă în judecată pe Miron Cozma ca simplu cetăţean, nu ca prefect. Ce-o fi căutat la Costeşti cetăţeaul simplu Curcăneanu?! Halal prefect!

5. Domnul Valeriu Stoica l-a determinat pe judecătorul Marin Dinu să-şi dea demisia, pentru că aşa a ordonat Emil Constantinescu, Gabriel Liiceanu, Ana Blandiana, adică reprezentanţii unei intelectualităţi răsuflate, rupte de realităţile de azi ale României. Pentru această faptă, orice ministru de justiţie, din oricare altă ţară, şi-ar fi dat demisia şi ar fi fost pedepsit corespunzător.

6. Cum îşi explică ministrul justiţiei prezenţa domnului Lucian Mihai la ultima şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, ştiind că "golanul" din Piaţa Universităţii este astăzi preşedintele Curţii Constituţionale, organ independent de toate autorităţile statului? Îl întrebăm pe domnul Valeriu Stoica, dacă sub regimul lui Emil Constantinescu, al cărui om de casă a devenit, există vreo putere în statul român care să-şi exercite prerogativele constituţionale, fără ingerinţa factorilor politici.

Stimaţi colegi,

Eu, unul, cred că statul de drept nu este ameninţat nici de mineri, nici de Partidul România Mare, nici de alţi salariaţi care-şi cer drepturile legale, ci el este serios ameninţat de chiar reprezentanţii actualei Puteri care, prin tot ceea ce fac, îi compromit şi principiile şi instituţiile.

Vina Partidului România Mare este aceea că informează permanent opinia publică asupra acestui pericol de moarte_|, demonstrând că puterea actuală subminează din temelii statul român de drept.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul în continuare domnul deputat Vasile Lupu. Se pregăteşte domnul deputat Lazăr Lădariu.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La 2 ianuarie 1999, mi s-a înmânat o scrisoare din partea Episcopiei Sucevei şi Rădăuţilor, şi alta a fost adresată domnului Preşedinte Emil Constantinescu, domnului prim-ministru, Radu Vasile, domnului preşedinte al Senatului, Petre Roman, domnului preşedinte al Camerei Deputaţilor, Ion Diaconescu.

Mai întâi, două fraze din scrisoarea ce mi-a fost adresată. Precizez că este semnată de arhiepiscol Sucevei şi Rădăuţilor, Înalt Preasfinţitul Pimen, de Gherasim Pruteanul, episcop vicar, de alţi ierarhi ai Arhiepiscopiei Rădăuţilor, de preoţi.

"Onorate domnule deputat,

În responsabilitatea pe care o avem în faţa istoriei, privind îngrijirea, restaurarea şi păstrarea monumentelor istorice bisericeşti din Bucovina, apoi dragostea şi teama de Dumnezeu, ne îndeamnă a vă adresa părinteasca rugăminte de a da citire în Parlamentul României scrisorii noastre privind retrocedarea parţială a averilor Bisericii judeţului Suceava, din fondul regional bisericesc din Bucovina, răpit după 1945 de regimul comunist şi care era constituit din terenuri, fâneţe, dar mai ales păduri.

Spre a ne justifica cererea, care nu vine ca un moft personal, ca o atitudine de oportunism, ci ca o nevoie arzătoare a sărăciei Bisericii, vă încunoştinţăm că toate fondurile, dar absolut toate, obţinute din exploatarea raţională a pădurilor, vor fi alocate restaurării şi îngrijirii monumentelor istorice şi din ce va rămâne, împlinirii operei de caritate.

Iată care vor fi rezultatele: vom scuti statul de subvenţiile alocate restaurării monumentelor din Bucovina, vom lua din sarcina statului o parte din fondurile alocate judeţului Suceava, privind protecţia celor nevoiaşi, pe care-i vom îngriji noi, vom preda generaţiilor viitoare o parte a tezaurului spiritual românesc, mărturie a existenţei şi continuităţii noastre între culturile europene".

Mă opresc aici cu scrisoarea care mi-a fost adresată. Ea mai continuă cu nişte elogii la persoana mea, care nu se cuvine să le rostesc eu de la tribuna Parlamentului, şi trec la scrisoarea adresată înalţilor demnitari ai statului român.

"Domnia Voastră

Îndreptăţiţi de prevederile Constituţiei, care garantează dreptul la proprietate (art.41 alin.1) şi dreptul la moştenire (art.42), respectuos solicităm retrocedarea parţială a terenurilor bisericeşti confiscate de regimul comunist. Bunurile retrocedate vor constitui resurse materiale şi financiare necesare lucrărilor de restaurare, conservare, îngrijire şi asigurare a securităţii valorilor de patrimoniu naţional aflate în proprietatea Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.

Inventarul sumar al valorilor de patrimoniu naţional al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor constă din: 91 biserici de parohii, 15 mănăstiri, 120 catapetesme, 12 colecţii cu obiecte bisericeşti, un depozit de carte veche cu 4100 exemplare, un depozit cu peste 1200 icoane vechi, precum şi un număr foarte mare de icoane şi cărţi vechi, ce se află în inventarul parohiilor şi mănăstirilor. Toate aceste valori au nevoie urgentă şi permanentă de o îngrijire specială pentru a fi salvate de la pieire. Au şi ele nevoie de un "medic de familie". Zidurile edificiilor au fisuri grave, pelicula de culoare a frescelor exterioare este într-o stare avansată de exfoliere, catapetesmele sunt supuse unui atac puternic al microorganismelor, la fel toate icoanele, cărţile şi broderiile.

Cheltuielile pentru lucrările de restaurare, numai la o singură biserică cu fresce exterioare, se ridică anual, după apreciarea noastră, la suma de cel puţin 200 de milioane de lei şi deci pentru cele 8 biserici cu fresce exterioare este necesară suma de 1.600.000.000 de lei. Pentru frescele interioare ale celor 15 biserici, aflate într-o stare avansată de degradare, este necesar cel puţin 1.500.000.000 de lei anual, iar pentru restaurarea celor 120 de catapetesme, numai 200 milioane lei pentru fiecare se va ridica la suma de 2.400.000.000 de lei, pentru cele 50 biserici de parohii, acoperiş, pereţi, lucrări de asanare şi drenare, ar fi necesară suma de un miliard lei. Pentru cele 12 colecţii de obiecte bisericeşti numai 100 milioane de lei fiecare, înseamnă un total de 1.200.000.000 de lei şi pentru cele două depozite de carte şi icoană veche, cel puţin 300.000.000 de lei. Totalul cheltuielilor ar însemna 8 miliarde de lei.

Potrivit uzanţelor internaţionale, statul poate să acopere numai până la cel mult jumătate din cheltuielile necesare lucrărilor de conservare şi restaurarea valorilor de patrimoniu aflate în proprietate particulară, restul cheltuielilor cad în sarcina deţinătorilor.

Ca urmare a celor de mai sus, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor ar trebui să aibă anual în visteria ei cel puţin 4 miliarde lei, în cazul în care statul ar finanţa cu 4 miliarde lei.

Cheltuielile anuale de funcţionare pentru Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, ce are în întreţinere şi Căminul de Bătrâni "Sfântul Ioan cel Nou", Suceava, se cifrează la 640 de milioane lei. Cu ce fonduri se mai poate participa la restaurarea monumentelor bisericeşti şi la activitate filantropică? Ceea a dat statul anual după 1989, noi nu ştim precis să o spunem. Direcţia monumentelor istorice a renunţat la colaborarea cu Arhiepiscopia, ceea ce nu s-a petrecut nici în perioada regimului comunist. Se spune că în anul trecut s-au cheltuit la cele 6 şantiere din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor suma de 6 miliarde de lei. Lucrările pe care le ştim noi din anul 1997, dacă ar fi fost executate tot de aceeaşi echipă, dar sub directa noastră supraveghere, nu ar fi constat mai mult de 2 miliarde de lei. Iată două cazuri ce pot fi lămuritoare pentru afirmaţia de mai sus.

Demontarea catapetesmei bisericii de la Mănăstirea Probota, executată de Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor sub veghea specialiştilor delegaţi şi laboratorul din Suceava, a costat 7 milioane de lei şi nu 30 milioane de lei. Acoperişul mănăstirii Humor executată în anul 1992 sub supravegherea Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor a costat 1 200 000 de lei şi nu 3 000 000 lei cât prevedeau devizele înaintate şi aprobate de D.M.I. Din aceste două exemple, credem că se poate afirma că biserica poate face mai ieftin, la timp şi chiar mai bine, folosind oameni de specialitate în domeniul autorizat de Direcţia Monumentelor Istorice.

În afară de activitatea privitoare la îngrijirea valorilor de patrimoniu create şi păstrate de ea, mai avem şi îndatoriri de ordin filantropic, de ajutorarea semenului aflat în griji şi nevoi, potrivit poruncii date nouă de Mântuitorul Iisus. Şi în acest domeniu al carităţii, biserica poate face mai bine, mai ieftin şi la timp. Căminul de bătrâni al Arhiepiscopiei noastre, cu 100 de locuri, poate sta mărturie a afirmaţiei noastre. El este făcut şi funcţionează prin dragostea oamenilor care îşi cîştigă pâinea cu cinste. Resursele financiare şi materiale necesare acestei activităţi trebuie asigurate parţial tot din proprietăţile lăsate de fericiţii ctitori, acum confiscate. Nu ne cerem terenurile agricole neapărat, care sunt foarte puţine pentru populaţia judeţului Suceava, şi din acest motiv am refuzat retrocedarea a 7 ha pentru Mănăstirea Putna, aflate în vecinătatea mănăstirii, dar şi a satelor din jurul ei. Cerem însă terenuri forestiere, păduri din fondul bisericesc care totalizau la vremea confiscării aproape 191 779 ha. Administrarea fondului forestier era exemplară pentru întreaga ţară, în acea vreme, valabilă şi astăzi.

Ceea ce s-a retrocedat prin Legea nr.18/1991 nu a avut în vedere cheltuielile pentru lucrările de restaurare, care cad în sarcina bisericii, în cazul nostru Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor. Ceea ce urmează să se retrocedeze şi Centrului eparhial prin Legea nr.169 nu poate constitui nici pe departe resursa suficientă pentru îngrijirea valorilor de patrimoniu ale Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. Dacă ni se refuză retrocedarea parţială a bunurilor confiscate, mai propunem varianta acordării de materiale şi finanţe la echivalenţa masei lemnoase obţinute anual de pe cele 191779 ha, echivalent care să acopere nevoile de restaurare a monumentelor patrimoniale bisericeşti aflate în proprietatea Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţiului şi, nu în cele din urmă, acţiunile noastre legate de opera de caritate.

Nădăjduim că actul de retrocedare parţială a averilor cofiscate de Guvernul comunist va fi un act de legitimare a unui stat de drept şi că în sfârşit ne-am lepădat de vechile apucături comuniste. Mai nădăjduim că retrocedarea nu va fi impusă în cele din urmă de cei din afară ca una din condiţiile primirii ţări în Europa, în NATO etc. şi că vor fi înţelese drepturile şi menirea slujirii noastre închinate binelui obştesc şi zestrei noastre naţionale româneşti, sfintelor valori spirituale, create şi ocrotite de Biserica Ortodoxă Română.

În numele Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, Permanenţa Consiliului Eparhial" semnează mai jos....

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Lazăr Lădariu. Se pregăteşte doamna deputat Leonida Lari.

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În repetate rânduri, am atras atenţia de la această tribună a Camerei Deputaţilor că cedările unui Guvern pleoştit şi total depăşit, care se face că nu vede şi nu aude nimic din ceea ce ar trebui să bage la cap, mereu dispus să accepte sau să treacă cu vederea şantajul UDMR, sfidează bunul simţ al românului.

Cu totul neluate în seamă au trecut obrăzniciile primarului Szasz Jeno din Odorheiul Secuiesc, nu altul decât cel care se tot războieşte cu orfelinatul şi cu măicuţele Congregaţiei greco-catolice, cel care l-a ţinut pe domnul Remus Opriş să doarmă în autoturism o noapte, cel care gândeşte tare, uneori, cam aşa: " Au mai rămas în oraş 861 de români. Trebuie terminat cu ei, pentru ca instituţiile statului român să nu mai aibă nici o putere aici", pentru a i se oferi satisfacţia să mai exclame o dată, aşa cum o făcea cu un an în urmă, şi să declare Odorheiul "cel mai unguresc oraş din România".

Orb şi surd a rămas şi rămâne Guvernul la sfidările în serie, fie că e vorba de schimbarea numelui localităţii Vlăhiţa, din Olahfalra (sat al valahilor) în Egysueuthaza, care nu mai are nimic comun cu rădăcinile denumirii, fie că mai marii capi ai UDMR se opun ridicării de biserici şi monumente, de sedii ale jandarmeriei şi poliţiei, în localităţi cu rădăcini româneşti, fie că elevi ai recent inauguratului Liceu "Marin Preda" din acelaşi Odorhei, devenit adevărat "gulag al românilor", copii de militari, poliţişti, jandarmi, profesori, sunt făcuţi imbecili de dascăli maghiari, fie că preşedintele consiliului judeţean Harghita, Kolumban Gabor, cere reînfiinţarea regiunii autonome maghiare, deoarece "minoritatea maghiară este exterminată".

Nu-i pasă Puterii, care îşi pierde autoritatea de pe o zi pe alta, că pe Primăria din Miercurea Ciuc scrie mare "Varoshaza", nici că pe sediul Poliţiei din Târgu Secuiesc, tocmai de Anul Nou, cineva li se adresa românilor cu uraea: "Români mizerabili, plecaţi acasă", de parcă România, în care se află şi Miercurea Ciuc şi Odorheiul Secuiesc, nu ar fi ţara lor.

Nu s-a dovedit guvernul mai prompt în reacţiile aşteptate nici la gafa de proporţii a domnului Gheorghe Frunda, care, pe fundalul nemulţumirilor minereşti, stimulat de înălţarea lui în funcţia de vicepreşedinte al Comisiei juridice a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, încurajat şi de noul vicepreşedinte al acestui organism european, scoţianul Russel Johnstan, adept al modificării frontierelor, prin dezavuarea inviolabilităţii lor, al dreptului la autodeterminare şi secesiune, al drepturilor coercitive şi al scoaterii în afara legii a partidelor naţionaliste, surprinde, din nou, deopotrivă pe membrii delegaţiei române şi străine prin proiectul de rezoluţie a înfiinţării unei comisii ad-hoc pentru drepturile minorităţilor naţionale.

Domnul Frunda invocă evenimentele recente din Balcani, cu trimitere directă la Kosovo, ca neclară sintagma "minorităţi naţionale", precum şi nerespectarea recomandării 1201 a Conveţiei-cadru şi a Cartei europene. Un periculos joc de culise, o altă spectaculoasă dare în petic, când se ştie că există deja o comisie pentru drepturile omului şi o alta pentru monitorizare. Şi, din nou, Puterea, care pare mulţumită din cale afară că de când e la guvernare UDMR are doar pretenţii la autonomii etnice, la enclavizări şi regiuni autonome maghiare, la universitate ungurească, la drepturi colective, tot mai pleoştită, se face că nu aude şi nu vede nimic, aşezând în locul grijii pentru ţară nenorocita judecată oportunistă: "După noi, potopul".

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul, în continuare, doamna deputat Leonida Lari şi se pregăteşte domnul deputat Eugen Nicolicea.

Doamna Leonida Lari Iorga:

Stimaţi colegi,

În timpurile grele se călesc oamenii de caracter, dar se înmulţesc şi ticăloşii. Semnificative în acest sens sunt ultimele evenimente. Revolta minerilor din Valea Jiului mi-a amintit de revolta maselor populare din Basarabia, cu o unică diferenţă: mineii luptă pentru dreptul la muncă şi la viaţă, iar românii basarabeni pentru dreptul la libertate şi tot la viaţă.

Confom Constituţiei, fiecare cetăţean are dreptul la muncă. De libertate, nici nu mai vorbesc. Şi după iei acest drept la zeci de mii de români şi-i laşi pe drumuri, mai trimiţi şi forţele de ordine peste ei, cu gaze lacrimogene, cu bastoane, cu tancuri. Credeam că după întâlnirea dintre mineri şi premier, după ce s-a bătut palma pentru pace, treburile se vor îndrepta către bine. Dar n-a fost să fie aşa. Minerii sunt cercetaţi, anchetaţi, li se încropesc la iuţeală dosare penale. Mai mult decât atât, liderii PRM, am auzit chiar şi PSM şi PS, sunt defăimaţi pentru susţinerea minerilor, sunt ameninţaţi cu scoaterea în afara legii.

Apoi, ce fel de pace strâmbă e aceasta, doamnelor şi domnilor! Unii care o duc într-un lux continuu, fără grija zilei de mâine, iar alţii într-o mizerie continuă, neştiind ce să le pună copiilor pe masă şi tot ultimii condamnaţi. Şi, apoi ce fel de lege strâmbă, când unii care fură ţara de la un capăt la altul vând copii sau îi droghează, lasă bătrânii fără zile şi tinerii fără muncă, sunt apăraţi de lege, iar cei care cutează să cuvânte despre aceste nedreptăţi sunt scoşi în afara ei?!

Ba, li se mai pune în socoteală că au organizat o lovitură de stat. Păi, o lovitură de stat aşa se face? Cu mâinile goale? Mare naivitate, ca să nu zic mai rău! Păi cine ţine toate pârghiile de decizie într-un stat, dacă nu puterea ? Lovitura de stat se declanşează prin antrenarea instituţiilor fundamenntale ale statului de manipulare a maselor, precum radioul, televiziunea, poşta, telegraful, ministerele. Or, minerii după ce au fumat pipa păcii cu domnul premier, au plecat pe la casele lor, convinşi fiind că adevărul e de partea lor. Şi, iată că nu au ajuns bine acasă, iar adevărul a început să umble cu capul spart prin tribunale.

Da, poporului român, precum se vede, nu-i prieşte de loc nici comunismul, nici capitalismul! Pesemne, i se potriveşte, mai mult decât orice, iluminismul creştin. Bineânţeles, nu cel de tipul domnului Dejeu, când se stârnesc cu bună ştiinţă conflicte între români şi români.

Cum fiecare popor îşi are iluminaţii săi, purtătorii săi de idealuri naţionale, îl asigur, îi are şi poporul român. Numai aceşti oameni sunt prezicătorii de bine şi de rău, ei pot anticipa anumite evenimente nefaste. Spunea cândva autorul poeziei Limba noastră, Alexe Mateevici: "Dacă nu vom avea iluminaţii noştri, vom muri ca popor".

Iluminaţii nu fac jocuri politicianiste, nu cedează pământurile strămoşeşti pe timp de pace şi nici siliţi de nimeni, nu vor colonizarea Ţării Româneşti. Iluminaţii gândesc cu adevărat la soarta de azi şi de mâine a neamului lor. Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Eugen Nicolicea. Se pregăteşte domnul deputat Traian Rânja.

Domnul Eugen Nicolicea:

In urma protestului minerilor din Valea Jiului, preşedintele Emil Constantinescu anunţă cu mare pompă că va lansa până miercuri un program naţional de dezvoltare a infrastructurii, program care va rezolva şi problemele minerilor din Valea Jiului. Emil Constantinescu afirmă că vorbeşte în calitate de specialist şi dă să înţeleagă că acest program este o iniţiativă personală. Termenul pe care şi l-a acordat a fost depăşit, ceea ce ne face să credem că această declaraţie este de tipul: "Mai dă-le o sută, Nicule!"

În locul acestui program ne-am ales cu Ordonanţa de urgenţă privind instituirea stării de urgenţă şi a stării de asediu, ordonanţă a cărei paternitate şi-o atribuie tot acelaşi specialist.

Actuala Putere, în frunte cu preşedintele Emil Constantinescu, consideră probabil că problemele sociale se vor rezolva cu tancuri, iar numărul de şomeri va scădea direct proporţional cu muniţia consumată.

În final, solicit preşedintelui Emil Constantinescu şi premierului Radu Vasile să prezinte Parlamentului acest program în cadrul măsurilor stabilite de către Parlament şi în termenul fixat de către Hotărârea Parlamentului, pentru că nu este permis să minţi chiar dacă eşti specialist în asta.

Guvernul să retragă Ordonanţa de urgenţă privind instituirea stării de urgenţă şi de asediu, ordonanţă care este în vigoare, şi să înainteze Parlamentului un nou proiect de lege gândit şi documentat.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulţumesc.

În continuare, domnul deputat Traian Rânja. Se pregăteşte domnul deputat Dumitru Bălăeţ.

Domnul Traian-Neculaie Rânja:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să-mi exprim în această zi câteva gânduri la final de mineriadă.

Asemeni marii majorităţi a românilor, mă bucur că situaţia a fost detensionată fără a se înregistra decese nici de o parte, nici de cealaltă. Ar fi fost de-a dreptul catastrofal să moară oameni din ambiţiile lui Miron Cozma şi ale sprijinitorilor lui, la mai bine de 7 ani de la trecutul pelerinaj al minerilor din Valea Jiului înspre Bucureşti.

Vreau să mă refer, totuşi, la o serie de probleme ce îşi aşteaptă încă rezolvarea chiar dacă baricadele au dispărut. În primul rând, la ceea ce am putea numi, fără teama de a greşi, "mineriada intelectuală" a senatorului Corneliu Vadim Tudor, că domnul Vadim Tudor şi alţi colegi de partid din Valea Jiului, Vâlcea şi din alte părţi, au ţinut cu minerii, nu este chiar atât de grav. Chiar sunt impresionat de solidaritatea prosperului senator cu minerii autodisponibilizaţi şi alte detaşamente de avangardă ale proletariatului. Problema este aceea că liderii PRM, că liderul se răfuieşte de ani de zile, fără nici un moment de respiro, cu toate principiile fundamentale ale democraţiei parlamentare, iar noi nu părem capabili să luăm măsuri. Iar unii dintre reprezentanţii stângii, aşa zis democratice, se solidarizează pe faţă cu domnia-sa. Dacă nu curmăm acum "mineriada intelectuală", ne asumăm riscul mineriadelor reale, cu sau fără lămpaşe, cu sau fără bâte, cu sau fără complicitate a unor organe puse să protejeze democraţia şi statul de drept.

Mediul politic românesc nu va deveni niciodată imun la astfel de boli pe care le considerăm boli ale copilăriei democraţiei, dar care, iată, i-au lăsat sechele adânci. Unica soluţie, pe care o consider demnă şi în acelaşi timp realizabilă, este tragerea la răspundere pe baze individuale, aşa cum se întâmplă într-un stat de drept, a tuturor celor responsabili. Aceasta este, de altfel, şi poziţia oficială a PNŢCD.

Statul de drept şi evoluţia sa reprezintă un alt moment, un alt motiv de preocupare, ca să nu spun de îngrijorare. Statul de drept nu se prăbuşeşte doar atunci când sunt încălcate anumite drepturi individuale, ci şi atunci când legea nu se aplică, atunci şi acolo unde trebuie să se aplice, când marii vinovaţi scapă de pedeapsă, chiar dacă faptele lor au cauzat victime omeneşti, când escrocul care dintr-o trăsătură de condei păgubeşte statul de miliarde şi se plimbă liber pe străzi, când calomniatorii sunt lăsaţi să-şi facă numărul şi altele şi altele.

Nu trebuie să ne facem iluzii în ceea ce priveşte mineriada, în ciuda înţelegerii de la Cozia. Ea a reprezentat o lovitură serioasă la adresa principiilor statului de drept. Aştept cu încredere reacţia instituţiilor abilitate şi datoare să reacţioneze, indiferent dacă tentativele de subminare a ordinii constituţionale au fost săvârşite cu vorba sau cu fapta.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Dumitru Bălăeţ. Se pregăteşte domnul deputat Petre Ţurlea.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

Ca deputat, membru al Comisiei juridice de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor, mă văd obligat să atrag public atenţia asupra unor grave abateri de la deontologia profesională ale actualului ministru al justiţiei, domnul Valeriu Stoica.

De unde Constituţia ţării (art.123,124, 131 şi altele) prevede în mod expres obligaţia ca justiţia şi actele ei să se desfăşoare numai "în numele legii", independent de ceilalţi factori ai puterii în stat, în special cei politici, asistăm în ultima vreme la o încălcare în mod flagrant şi grosolan a acestor prevederi, tocmai de către acela care este obligat să le apere, căci se află în fruntea justiţiei, conduce acest domeniu esenţial al vieţii noastre sociale, al echilibrului nostru statal, domnul ministru al justiţiei, Valeriu Stoica. Presa, (citez după Cotidianul din 1 februarie 1999) a atras atenţia asupra faptului că: "Ministrul justiţiei a săvârşit o gravă încălcare a statului de drept, obligându-l pe judecătorul Dinu Marin, de la Curtea de Apel Bucureşti, să-şi dea demisia". Motivul? Sentinţa dată de acest judecător în cunoscutul proces al lui Miron Cosma.

Se cuvine să luăm în seamă faptul că această sentinţă nu e definitivă, ea urmând să fie confirmată sau infirmată de Curtea Supremă de Justiţie. Deci, ministrul justiţiei a intervenit brutal în desfăşurarea procesului, ceea ce contravine, evident, normelor elementare ale statului de drept.

O altă ingerinţă a ministrului justiţiei izvorăşte din faptul că presiunile sale s-au exercitat asupra unui judecător cu statut inamovibil. În discuţiile avute cu acest judecător, ministrul îşi justifică gestul cu cinism, recunoscând faptul că presiunile de ordin politic sunt acelea care le-au determinat să-l facă. (Vezi, în acest sens, ziarul citat, pagina 10).

Dacă luăm în consideraţie faptul că ministrul justiţiei este un model care este urmat, ca atare, în întregul aparat al justiţiei din toată ţara, trebuie să ne imaginăm în toată gravitatea lor urmările acestui model negativ, distrugător al statului de drept. Şi, când te gândeşti că ministrul justiţiei, domnul Valeriu Stoica, n-a pregetat în ultimul timp să apară pe toate posturile de televiziune, la radio, în presă ca un aprig apărător al statului de drept, ameninţat, după părerea dumnealui, de greva minerilor din Valea Jiului, de PRM şi de senatorul Corneliu Vadim Tudor, împotriva căruia domnul ministru al justiţiei face spume la gură pe toate canalele mass-media.

Înţelegem motivele personale pentru care are domnul Stoica toate aceste ieşiri, dar cum se împacă ele cu funcţia de ministru al justiţiei? Cel care trebuie să fie cu balanţa dreaptă, cel care trebuie să fie echidistant faţă de toate tentaţiile, să fie independent faţă de toate interesele, inclusiv cele personale. Nefiind independent, mai ales faţă de acestea din urmă, domnul ministru al justiţiei se vede obligat să-şi pună măşti diferite.Una este cea din faţa publicului, unde se prezintă ca apărător al statului de drept împotriva aşa zisului extremism, inventat de dânsul pentru interese personale, şi alta este masca profesiei, unde domnul ministru al justiţiei a introdus teroarea, după cum observă presa cotidiană.

Domnul ministru al justiţiei joacă şi cu una şi cu cealaltă, după împrejurări.

Astfel, cu autoritatea lui de ministru al justiţiei indică instanţelor judecătoreşti să treacă la represiune economică împotriva PRM şi revistelor România Mare şi Politica, ultimul fiind chiar săptămânalul Partidului, instigând prin exemplu personal la introducerea acţiunilor în daune.

Interesul său personal, dat ca exemplu şi preluat în nenumărate feluri în mass-media pentru o mai bună lămurire a populaţiei (instigând-o astfel la acţiune împotriva adversarului său politic), dar şi pentru o mai bună atenţionare a completelor de judecată care vor soluţiona eventualele procese, este dovedit prin declaraţia sa că va cere 1 miliard de lei daune morale în procesul pe care-l va intenta preşedintelui PRM, "pentru a-l sufoca şi a-l elimina din viaţa politică".

Jos măştile, domnule ministru al justiţiei! Lasă la o parte interesele personale, calomniile şi vorbăria politicianistă, ca să poţi deveni, dacă mai poate fi vorba de aşa ceva, un adevărat ministru al justiţiei, independent, echidistant şi pus în slujba dreptăţii, cum s-ar cuveni! Dacă nu, dă-ţi demisia, şi este mai bine şi pentru coaliţia guvernamentală din care faci parte!

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Stimaţi colegi,

Am plăcerea să vă anunţ că, în acest moment se află în sală delegaţia condusă de domnul Jan Cenoguski, ministrul justiţiei din Republica Slovacă, pe care îl salutăm cu cea mai mare bucurie. (Aplauze)

Mă bucur să-i spun în mod special domnului deputat Dumitru Bălăeţ că delegaţia efectuează o vizită în ţara noastră la invitaţia domnului Valeriu Stoica, ministrul justiţiei.

Vă mulţumim foarte mult.

Continuăm programul nostru de intervenţii. Are cuvântul domnul Petre Ţurlea şi se pregăteşte domnul deputat Florea Buga.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Petre Ţurlea:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Semnalez în faţa domniilor voastre un fenomen cu posibile consecinţe dezastruoase pentru România.

În 1958, pentru spionaj în favoarea Ungariei, a fost condamnat la moarte şi executat pastorul Szasz Kalman din Valea lui Mihai, judeţul Bihor. Condamnarea era cu atât mai meritată cu cât pastorul respectiv, în perioada 1940-1944, perioada ocupaţiei hortyste, a fost cel mai înfocat susţinător şi realizator în practică a maghiarizării forţate a populaţiei româneşti din zona Bihor.

Iată că, în 1993, pe acest trădător, UDMR l-a ridicat la rangul de martir maghiar, de erou maghiar şi în memoria sa a fost amplasată o placă din marmoră pe zidul Bisericii reformate din Valea lui Mihai, în prezenţa chiar a preşedintelui de onoare al UDMR-ului, pastorul sau episcopul Tokes Laszlo. Episodul acesta l-am prezentat chiar într-o carte în 1996 publicată sub titlul: "Falşi martiri maghiari pe teritoriul României".

Faptul acesta, al amplasării plăcii respective, nu a fost socotit de ajuns şi în memoria aceluiaşi spion maghiar, acum, în 1999, se plănuieşte ridicarea unui monument în comuna bihoreană Tarcea. Astfel, în zilele festive, copiii unguri vor fi îndrumaţi să ducă flori la mormântul spionului. Vor fi învăţaţi că acesta a făcut bine că i-a deznaţionalizat pe români, că acesta a făcut bine trădând România.

Constat cu indignare că faţă de asemenea fapte, Guvernele României tac. Azi, spionii maghiari nu mai sunt condamnaţi la moarte. Ei sunt acceptaţi chiar în Guvernul României. Deci, fac parte din Guvernul României. Cunoaştem cazul fostului ministru al sănătăţii, Barany, dovedit că fiind spion ungur. Spionii unguri sunt în toate ministerele, pe diverse trepte ale ierarhiei, numai treapta de portar nu o deţin pe undeva. Cazul cel mai recent dovedit este în sectorul cel mai important al Guvernului, de unde se controlează întreaga activitate, chiar în Secretariatul General al Guvernului.

În timpul recentei mineriade, de la SRI se trimiteau, cum este normal, din oră în oră, Guvernului rapoarte şi informaţii ultrasecrete pentru folosinţa doar a primului-ministru. Un anume Demeter Ianoş, adjunct al secretarului general, reprezentant al UDMR-ului, evident, chiar de la faxul Guvernului a trimis regulat, tot din oră în oră, toate informaţiile venite de la SRI către Guvernul de la Budapesta. Iată ce spune Codul Penal, partea specială, titlul I "Infracţiuni contra securităţii statului", art.157: "Transmiterea secretelor de stat unei puteri sau organizaţii străine ori agenţilor acestora, precum şi procurarea de documente sau date ce constituie secrete de stat săvârşite de un cetăţean român, se pedepseşte cu detenţie pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi".

În loc să-l trimită la puşcărie pe spionul maghiar, Guvernul, care ştia de activitatea acestuia, l-a păstrat în continuare în post. Astfel, s-a dovedit încă o dată că actuala majoritate guvernamentală este în stare chiar să trădeze interesele ţării pentru a se menţine la putere. Şi un amănunt de loc neglijabil, pe care bănuiesc că mulţi dintre dumneavoastră nu-l ştiţi. Într-o perioadă foarte recentă, aflu că există un plan secret maghiar de accelerare a instabilităţii României în condiţiile unor grave acţiuni sociale interne, cum a fost recenta mineriadă. Pentru ca planul să fie pus în practică eficient, Guvernul de la Budapesta trebuie să aibe informaţii exacte şi rapide. De aceea, şi-a implantat spionii chiar în interiorul Guvernul de la Bucureşti, toţi fiind membri ai UDMR-ului. Atunci când vorbeşte de scoaterea în afara legii a unui partid, domnul ministru al justiţiei, Valeriu Stoica, să se uite mai întâi spre UDMR, adevăratul pericol pentru România. Dacă nu o face, evident că nu o face interesat, nu că nu ar şti despre ce este vorba.

Aşadar, partidul lui Iuliu Maniu, marele partid al lui Iuliu Maniu, marele partid al Brătienilor, acceptă astăzi tacit acţiunea de disoluţie a statului român. Este o pată asupra acestor partide, care le va arunca în opoziţie pentru totdeauna.

Şi, în final, domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor colegi, daţi-mi voie să fac o remarcă. Vreau să transmit felicitări PNTCD-ului, care se consideră cel mai anticomunist partid din România actuală, pentru faptul că aseară a impus, din nou, în postul de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor pe un fost turnător dovedit al securităţii, domnul Vasile Lupu.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

În încheiere, are cuvântul domnul deputat Florea Buga din Grupul parlamentar al PRM.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Florea Buga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Protest în atenţia directorului Televiziunii Române, Cristian Hadji-Culea.

Comitetul director al Partidului România Mare îşi exprimă încă o dată pe această cale protestul ferm faţă de acţiunile calomniatoare pe care unii redactori şi unele redacţii ale Televiziunii Române continuă să le desfăşoare la adresa Partidului România Mare şi a preşedintelui său, senatorul Corneliu Vadim Tudor.

În emisiunea "7 zile în România" din ziua de duminică, 31 ianuarie a.c., sub pretextul realizării unui tur de orizont al evenimentelor din săptămâna anterioară, s-a procedat fără jenă la instigarea telespectatorilor contra Partidului România Mare şi, cu deosebire, a liderului său, reluându-se cunoscutele fabulaţii despre un aşa-zis extremism, fabulaţii în baza cărora oameni ai puterii şi susţinători ai acestora, cu o disperată manevră, doresc scoaterea în afara legii a Partidului România Mare.

Protestând ferm contra acestor practici, dorim să reamintim că ele sunt totalmente contrare legilor statului român şi principiilor de funcţionare a Televiziunii Române, căreia, ca televiziune publică îi este interzisă defăimarea unor formaţiuni politice şi a unor personalităţi publice, fiind obligată, în mod expres, la o atitudine imparţială şi o prezentare obiectivă a tuturor punctelor de vedere. Încălcând în mod grosolan aceste principii, realizatorii emisiunii citate şi-au permis chiar mai mult, să mintă pe telespectatori afirmând că s-ar fi lovit de refuzul Comitetului director al Partidului România Mare de a primi trimişii Televiziunii Române pentru a difuza şi opiniile Partidului România Mare referitoare la tema în discuţie.

Întrucât în realitate nu a avut loc nici o astfel de solicitare, dorim să se comunice telespectatorilor, când, unde şi prin cine anume s-a adresat o asemenea invitaţie refuzată. La protestul nostru ferm şi categoric faţă de asemenea practici descalificate, adăugăm cererea de a se acorda conducerii Partidului România Mare dreptul la replică în baza legilor statului şi deontologiei profesionale, specifice mass-media.

Rugăm cu insistenţă, domnule preşedinte, să ni se comunice în timpul legal prevăzut, data şi ora la care putem beneficia de acest drept. Semnează Comitetul Director al Partidului România Mare.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Stimaţi colegi,

S-au epuizat intervenţiile prevăzute pentru astăzi. Rog liderii grupurilor parlamentare să invite toţi colegii în sală pentru a începe lucrările propriu-zise.

Continuăm şedinţa Camerei Deputaţilor.

Vă precizez că din totalul celor 342 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări 247. Sunt absenţi 95, dintre care, participă la alte acţiuni parlamentare, 38. Cvorumul prevăzut de art.128 din regulament este întrunit.

Pentru început, vă prezint informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

1. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii din Ordonanţa de urgenţă nr.92/1997 privind stimularea investiţiilor directe, iniţiată de doamna deputat Hildegard Puwak.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea unor prevederi din Decretul-Lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate, constituite în prizonieri, iniţiată de domnul deputat Teodor Stanca.

Cu această propunere legislativă au fost seseizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

3. Propunerea legislativă pentru completarea art.12 alin.1 din Ordonanţa Guvernului nr.3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, iniţiată de un număr de 4 deputaţi PDSR.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.84/1992 privind regimul zonelor libere, iniţiată de un număr de 6 deputaţi PDSR.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional, secţiunea a IV-a, reţeaua de localităţi, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

6. Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea fondurilor universale de pensii, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.1/1999 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă nr.82/1997 privind regimul accizelor şi al altor taxe indirecte, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmăltoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.2/1999 pentru aprobarea rezoluţiei nr.53/2 din 30 ianuarie 1998 adoptată la Washington de Consiliul Fondului Monetar Internaţional privind majorarea cotelor membrilor Fondului, cea de-a 11-a revizuire generală, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.3/1999 pentru ratificarea acordului între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în domeniul contracarării proliferării armelor de distrugere în masă şi promovarea relaţiilor militare şi de apărare, semnat la Washington la 30 martie 1998, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond, Comisia pentru apărare,ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.5/1999 privind declararea municipiului Sibiu şi a zonei înconjurătoare ca obiectiv de interes naţional, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru arte, mijloace de informare în masă; pentru avize, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.6/1999 pentru ratificarea Acordului de împrumut între România şi Banca Europeană de Investiţii şi Societatea Naţională a Căilor Ferate Române (SNCFR) pentru finanţarea proiectului de modernizare a căilor ferate, semnată la 31 iunie 1998, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.7/1999 pentru ratificarea Acordului de împrumut între România şi Banca Europeană de Investiţii şi Administraţia Naţională a Drumurilor - AND, pentru finanţarea proiectului de reabilitare a drumurilor, etapa a III-a, semnat la Luxemburg la 21 iulie 1998, şi la Bucureşti la 24 iulie 1998, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.10/1999 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.32/1995 privind timbrul judiciar, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.11/1999 privind aprobarea plafonului de îndatorare publică externă a României pentru anul 1999, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege, au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.13/1999 pentru modificarea alin.1 al art.3 din Legea nr.105/1997 pentru soluţionarea obiecţiunilor, contestaţiilor şi a plângerilor asupra sumelor constatate şi aplicate prin actele de control sau de impunere ale organelor Ministerului Finanţelor, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.24/1999 pentru ratificarea Memorandumului financiar privind programul naţional FARE 1998, semnat la Bruxelles, la 20 octombrie 1998, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

17. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.25/1999 privind scoaterea din funcţiune a unor mijloace fixe uzate fizic sau moral, neamortizate, aparţinând agenţilor economici din industrie, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

18. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.26/1999 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.29/1994, aprobată prin Legea nr.136/1994, privind constituirea şi utilizarea fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic, cu modificările ulterioare, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege, au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

19. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.28/1999 de ratificarea Acordului cadru de împrumut dintre România şi Fondul de Dezvoltare Socială al Consiliului Europei pentru sprijinirea regiunilor afectate de inundaţii din ultima perioadă, semnat la Paris la 19 ianuarie 1999, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

20. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.29/1999 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 20 ianuarie 1999, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

21. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.31/1999 privind aprobarea primei de export la grâu şi porumb boabe, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

22. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.32/1999 privind instituirea sistemului de cupoane pentru agricultori în anul 1999, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

23. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.33/1999 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.42/1995 privind producţia de produse alimentare destinate comercializării, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

24. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.34/1999 pentru modificarea Legii nr.165/1998 pentru constituirea la dispoziţia Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei a fondului pentru finanţarea cheltuielilor aferente lucrărilor agricole din sectorul vegetal şi a celor pentru creşterea animalelor în perioada 1998-2000, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege, au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

25. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.35/1999 pentru prelungirea termenului de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.50/1998 privind aprobarea primei de 200 lei/kg la cumpărarea grâului din recolta anului 1998 pentru panificaţie, destinat consumului intern, societăţilor comerciale de morărit şi/sau panificaţie, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.20/1998 şi aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.28/1998, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege, au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

26. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.36/1999 privind sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli pentru achiziţionarea de tractoare, combine, maşini şi utilaje agricole şi instalaţii pentru irigat, din producţia internă, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Stimaţi colegi,

Intrăm în ordinea de zi şi urmează să luăm în dezbatere iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi.

Rog încă odată liderii grupurilor să invite în sală colegii pentru a putea desfăşura lucrările noastre în condiţii de cvorum regulamentar.

Stimaţi colegi,

Începem cu proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Europeană de Investiţii şi Administraţia Naţională a Drumurilor pentru finanţarea proiectului de reabilitare a drumurilor, etapa a III-a, semnata la Luxembourg la 21 iulie 1998, şi la Bucureşti, la 24 iulie 1998.

Invit Comisia pentru buget, finanţe şi bănci să ia loc în loja rezervată.

Stimaţi colegi,

Cu acordul dumneavoastră, Comisia pentru buget, finanţe, ştiţi bine, lucrează la definitivarea raportului referitor la proiectul de Lege asupra bugetului de stat. De aceea, până va veni cineva de la comisie, ca să facă recomandări privind procedura de urgenţă şi durata de dezbatere, vă propun să luăm în discuţie proiectul de Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 45/1998 privind bugetul Camerei Deputaţilor pe anul 1999 şi proiecţia acestuia pentru anul 2000.

Din partea iniţiatorului, are cuvântul domnul secretar Vida - Simiti, care va prezenta acest proiect de hotărâre. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ioan Vida - Simiti:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

V-aş ruga să-mi permiteţi să vă reamintesc că, prin Hotărârea Camerei Deputaţilor din 21 decembrie 1998, bugetul Camerei Deputaţilor pe anul 1999 a fost stabilit la suma de 538.188.635 mii lei. Acest buget a fost înaintat, conform prevederilor art. 65 din Constituţie şi a Legii finanţelor publice, în data de 23 decembrie 1998, Guvernului şi Ministerului Finanţelor, în vederea includerii lui în proiectul bugetului de stat.

În 4 ianuarie 1999, Ministerul Finanţelor a transmis o variantă de buget al Camerei Deputaţilor pentru a o avea în vedere la întocmirea listei de investiţii, variantă care a fost şi cuprinsă în proiectul Legii bugetului de stat pe 1999 şi care diferă de cea înaintată şi adoptată de noi. Varianta Ministerului Finanţelor, care este inclusă în bugetul de stat, este în valoare de 337.714.841 mii lei, inferiară celei aprobată de către noi în 21 decembrie cu circa 200 de miliarde de lei.

Astfel, importante modificări şi reduceri a suferit capitolul "Cheltuieli de capital", care, după o discuţie cu chestorii şi cu departamentele de specialitate din Cameră, s-a stabilit la circa 22 de miliarde, din care, "Cheltuieli de investiţii" 5.126.253 mii lei.

Prin urmare, acesta este bugetul nostru auster pe acest an. Trec peste discuţiile şi diferendele care au avut loc, precum şi peste motivaţiile Ministerului Finanţelor, referitoare la mişcarea, spun eu, anticonstituţională de reducere a bugetului nostru. Trec peste aceste discuţii şi vă propun adoptarea bugetului, în forma care vă este prezentată. Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Raportul comisiei îl aveţi în mapele dumneavoastră, el se încheie cu precizarea că s-a hotărât, în cadrul comisiei, ca proiectul să fie supus spre dezbatere şi adoptare în forma prezentată de iniţiator, deci aşa cum vi l-a expus domnul secretar Vida - Simiti.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale în legătură cu acest proiect de hotărâre. Dacă nu, trecem la dezbaterea pe articole.

În legătură cu titlul hotărârii, dacă sunt obiecţii. Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. I are mai multe puncte, numerotate cu cifre arabe, pe care le vom lua în ordine.

Dacă la pct. 1 al art. I sunt observaţii. Este vorba de reformularea art. 1 alin. 1. Există un comentariu. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Szilágyi Zsolt:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La pct. b) aş avea o întrebare şi m-aş adresa membrilor prezenţi din Biroul permanent.

Anul trecut am ridicat tot această problemă, în legătură cu Institutul Român pentru Drepturile Omului, şi am întrebat: având în vedere faptul că, teoretic, noi avem o anumită răspundere, fiindcă aprobăm bugetul acestui institut, şi el funcţionează într-o oarecare măsură pe lângă structurile Parlamentului, ar fi de dorit ca acest institut - IRDO - să aibă o transparenţă mai mare în activitate şi să prezinte măcar un raport anual Parlamentului. Ştim foarte bine pentru ce şi cu ce scop a fost creat acest institut, nu ştiu în ce măsură s-a schimbat, nu se ştie - şi nici colegii mei nu ştiu, fiindcă am întrebat înainte de şedinţă şi în comisii - ce face, ce publicaţii are, ce activităţi are, iar în bugetul pe anul 1999, Anexa nr. 1 col. 4 prevede, practic, dacă comparăm proporţional cu bugetul total al Camerei Deputaţilor, 1% este destinat acestui institut.

Deci, domnule preşedinte şi stimaţi membri ai comisiei, aştept cu mare nerăbdare un raport din partea IRDO, precum şi din partea iniţiatorului, privind destinaţia şi utilizarea acestor bani. Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Vreau să vă informez că IRDO... Vreţi să răspundeţi la această chestiune? Îl rog pe domnul deputat Marţian Dan să vă dea explicaţiile solicitate. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Marţian Dan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sigur că se pot ridica fel şi fel de probleme, în funcţie de anumite opţiuni sau anumite puncte de vedere pe care ni le formăm. Cu condiţia ca să ne informăm! Pentru că, în ceea ce priveşte problemele pe care le-a ridicat domnul deputat, cred că există suficiente elemente legate de activităţile pe care le desfăşoară Institutul Român pentru Drepturile Omului.

Acest institut, în conformitate cu legea care a fost adoptată, de înfiinţare a lui, şi care îi fixează şi obiectivele şi sarcinile pe care trebuie să le ducă la îndeplinire, desfăşoară activităţi foarte diverse. În primul rând, desfăşoară activităţi prin care contribuie la punerea în temă, la pregătirea exponenţilor diferitelor instituţii şi verigi ale aparatului de stat, care sunt implicate în apărarea drepturilor omului în România. În al doilea rând, desfăşoară o activitate foarte susţinută pe linia propagării cunoştinţelor despre drepturile omului în sistemul de învăţământ. Dacă domnul deputat este interesat să cunoască aceste lucruri, se poate obţine această informaţie, pentru că activităţile acestea sunt foarte diverse, în diferite zone din ţară, împreună cu compartimente specializate din Ministerul Educaţiei Naţionale şi cu inspectoratele pentru învăţământ.

În altă ordine de idei, organizează, împreună cu alte instituţii, româneşti şi din afară, unele cursuri de vară pe problemele drepturilor omului, la care au participat şi mai mulţi parlamentari. De asemenea, trebuie spus că desfăşoară o activitate foarte meritorie pe linia publicării documentelor internaţionale care abordează problematica respectării drepturilor omului în lume, în general, dar şi probleme legate de respectarea drepturilor omului la noi.

Eu cred că, dacă domnul deputat se uita mai atent asupra "Jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului", o carte esenţială, care a fost publicată la sfârşitul anului 1997 şi difuzată inclusiv către parlamentari în cursul anului 1998, dacă vedea acţiunile şi materialele care au fost publicate în cadrul aniversării a 50 de ani de la adoptarea Declaraţiei universale a drepturilor omului şi multe, foarte multe alte materiale publicate, inclusiv revista pe problemele drepturilor omului, cred că şi-ar fi putut forma o imagine mai obiectivă despre activitatea pe care o desfăşoară Institutul Român pentru Drepturile Omului.

În ceea ce priveşte raportul pe care dânsul l-a menţionat, vreau să vă spun că IRDO prezintă anual un raport, el a fost analizat în Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, iar discuţiile, eu consider - şi nu este aici un punct de vedere personal - că au fost substanţiale, şi o sinteză despre aceste discuţii, despre raport şi despre evaluarea activităţii institutului a fost publicată în sintezele pe care comisiile le prezintă pe marginea şedinţelor pe care le ţin. Şi nu este nici un lucru secret, este publicat în Monitorul Oficial, se poate citi acest lucru! Eu vreau să atrag atenţia asupra acestui lucru.

Apoi, o discuţie pe marginea activităţii institutului şi raportului respectiv a fost planificată şi a avut loc şi într-o şedinţă comună a Birourilor permanente ale celor două Camere. Sigur, aceasta nu înseamnă că, în ceea ce priveşte IRDO, nu există necesitatea unor îmbunătăţiri, a unei mai mari eficienţe şi finalităţi a activităţii desfăşurate.

Consider, deci, că, din acest punct de vedere, sumele prevăzute pentru activitatea Institutului Român pentru Drepturile Omului sunt îndreptăţite şi cred că ar trebui să fie aprobate.

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Aş vrea să nu continuăm această discuţie, pentru un motiv foarte simplu: mecanismele de control din partea Parlamentului, în ceea ce priveşte acest institut, sunt prevăzute în legea prin care el a fost înfiinţat. Este vorba de rapoarte care se transmit Birourilor permanente. După aceea, ele sunt transmise la Comisiile pentru drepturile omului şi, de asemenea, controlul se exercită prin consiliul de conducere, din care face parte un număr de parlamentari.

De aceea, în această chestiune eu vă rog să ţineţi seama de faptul că institutul şi-a făcut datoria, conform legii, prezentând rapoartele respective în legătură cu activitatea depusă. Rămâne de văzut, şi aceasta este o problemă pentru Birourile permanente, dacă rapoartele respective să fie difuzate pentru toţi parlamentarii. Şi aceasta este o chestiune pe care o reţin din intervenţia dumneavoastră.

Rugaţi-l, în măsura în care aceasta ar fi o solicitare pentru viitor, pe domnul Kovacs să prezinte în cadrul Birourilor permanente o astfel de solicitare, poate că ideea nu este, până la urmă, foarte rea. Noi am îndreptat, de la Birourile permanente, aceste rapoarte, în special către comisiile care se ocupă cu drepturile omului, dar, dacă există un interes mai larg, poate că măcar o sinteză ar putea să fie difuzată pentru toţi colegii.

Repet, noi discutăm acum despre bugetul pentru anul următor. Pot să confirm, la fel ca şi ceilalţi colegi din Birourile permanente, că institutul, sub aspectul legii care guvernează în acest moment activitatea sa, şi-a îndeplinit obligaţiile, în sensul că a depus aceste rapoarte la Birourile permanente. Noi le-am dat această utilizare, le-am îndreptat spre comisiile care se ocupă în mod deosebit la noi de aceste probleme. Dar, dacă există şi alte variante, putem să le luăm în calcul pentru viitor.

Dacă mai sunt alte comentarii în legătură cu acest articol. Doamna Mitzura Arghezi şi apoi domnul deputat Ţurlea. Aveţi cuvântul, doamnă deputat.

Doamna Mitzura Arghezi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Deoarece fac parte din Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, vă pot asigura, stimaţi colegi, că acest Institut Român pentru Drepturile Omului îşi face datoria pe deplin şi răspândeşte, în toate părţile unde este necesar, această grijă pentru drepturile omului. Şi nu găsim că suma alocată lui este mare şi grevează bugetul, au publicaţii, muncesc, şi noi suntem foarte mulţumiţi de toate materialele pe care le furnizează şi, în acelaşi timp, informează pe deplin comisia noastră, ca şi Parlamentul, prin Monitorul Oficial. Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Ţurlea.

Domnul Petre Ţurlea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Nefiind în sală, eu am auzit la televizor intervenţia viforoasă a colegului nostru de la UDMR şi, în grabă, am luat doar două din cele 16 volume apărute sub egida acestui institut, din anul trecut. Uitaţi-le aici, toate cele 16 se referă la drepturile omului! Colegul nostru, măcar dacă nu le-a citit, putea să vadă că sunt masive, măcar aşa să se uite la ele! Pe lângă acestea, există o publicaţie trimestrială extrem de valoroasă.

În realitate, nu lipsa de activitate deranjează, ci obiectivitatea rapoartelor date de acest institut, în contradicţie totală cu rapoartele către institutele internaţionale pe care le face Grupul pentru Dialog Social. Asta deranjează pe cei de la UDMR şi de aceea vor să desfiinţeze acest institut!

Aşa a fost pusă problema şi anul trecut. Din fericire, institutul rezistă şi sper să reziste în continuare, el având o largă apreciere şi pe plan internaţional. Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Szilágyi Zsolt:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Eu am cerut mai multă transparenţă în activitatea institutului. Fără să intru în polemici politice cu domnul Ţurlea, mi se pare absolut relevant că primii care sar să apere Institutul Român pentru Drepturile Omului sunt cei de la actuala Opoziţie,...

Voci din Opoziţie:

Românii, domnule!

Domnul Szilágyi Zsolt:

... triumviratul PDSR-PUNR-PRM.

În cazul în care domnul Ţurlea spune că activitatea acestui institutut este absolut obiectivă, asta vorbeşte de la sine şi nu mai necesită nici un comentariu. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat,

Pot să vă asigur că acest institut, pe care îl cunosc foarte bine, pentru că am fost, în urmă cu mulţi ani, iniţiatorul acestei idei, are un consiliu internaţional de foarte bună calitate, sunt unii dintre cei mai mari specialişti, care au constituit acest institut după modelul Institutului Danez pentru Drepturile Omului, şi el îşi asigură funcţionarea neutrală, ca să spun aşa, şi activităţi obiective printr-un consiliu de administraţie din care fac parte reprezentanţi, parlamentari şi neparlamentari, din diferite zone politice. Este o construcţie care, repet, se regăseşte şi în alte ţări. Activitatea poate să fie mai bună sau mai rea, în funcţie de ani, în funcţie de oamenii care lucrează acolo, dar eu cred că, în măsura în care vă interesează acest subiect, puteţi să căutaţi datele necesare şi să vedeţi efectiv cum îşi desfăşoară activitatea, nu întotdeauna cu mulţi bani şi având foarte adesea probleme pentru a menţine oamenii care să lucreze acolo cu nişte salarii care nu sunt extrem de interesante.

Dar, vă repet, dacă doriţi o modificare a legii care guvernează acest institut, puteţi să faceţi o iniţiativă legislativă, iar dacă este vorba doar de o îmbunătăţire a sistemului de informare către Parlament, puteţi să solicitaţi prin Birourile permanente aceste schimbări.

Dacă mai sunt alte observaţii la pct. 1. Dacă nu, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Cu o abţinere, pct. 1 de la art. I a fost aprobat.

Pct. 2, referitor la modificarea art. 2 alin. 1. Dacă sunt observaţii? Dacă nu, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri?

Cu un vot împotrivă, pct. 2 a fost aprobat.

Pct. 3 vizează abrogarea alin. 5 de la art. 2.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Cu o abţinere, pct. 3 a fost acceptat.

Pct. 4, dacă sunt observaţii? Domnul deputat Stan.

Domnul Vasile Stan:

Constat cu neplăcere - şi poate mai mulţi colegi au constatat acest lucru - distrugerea a circa o treime din pavajele din curtea Palatului Parlamentului. În special s-au distrus pavajele pietonale; probabil că ele au fost turnate iarna, aceasta este cauza.

Pentru că sunt conştient că lucrarea a depăşit perioada de garanţie, doresc să aflu dacă au fost prevăzuţi bani pentru refacerea acestor pavaje.

Domnul Adrian Năstase:

Din partea iniţiatorului, dacă se poate răspunde. Poate vă consultaţi cu Secretariatul tehnic?

Domnul Ioan Vida - Simiti:

Domnule deputat,

Doresc să vă spun că, în această situaţie în care circa 200 de miliarde de lei din 500 ne-au fost eliminate de către Ministerul Finanţelor, am încercat să protejăm în primul rând fondurile, respectiv cheltuielile legate de personal şi cheltuielile legate de servicii şi plăţi, pentru a asigura ceea ce consumăm, şi salariile personalului şi ale deputaţilor. Ceea ce a rămas, o sumă foarte mică, în valoare de circa 27 de miliarde, am încercat să o drămuim pe principalele priorităţi. Este posibil ca aceste pavaje să le introducem la "Cheltuieli curente" şi să rezolvăm şi acest lucru în acest an. Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Dacă mai sunt observaţii la pct. 4? Dacă nu, supun votului acest punct.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct. 5 vizează Anexele nr. 1 şi 2. Dacă sunt observaţii? Domnul deputat Ţurlea.

Domnul Petre Ţurlea:

Domnule preşedinte,

Vreau să ridic o problemă în legătură cu Anexa nr. 1. Am mai ridicat-o o dată de la această tribună. Domnul Vida - Simiti a spus atunci că într-o perspectivă îndepărtată se va gândi cu atenţie la această problemă pe care am spus-o şi o repet acum.

Constat cu stupoare că suntem în Peninsula Balcanică şi la propriu şi la figurat. În structura personalului Parlamentului nostru sunt acum, după câte ştiu eu, cam 8 funcţionari la un deputat. În ţările europene occidentale, media este de 3 funcţionari la un deputat. La noi sunt 8! Şi în legislatura trecută au fost numai 5! E normal, actuala majoritate parlamentară şi-a adus absolut toţi nepoţii din Bucureşti pe capul Parlamentului!

Tot vorbim de economii, de nevoia de a ne sacrifica pentru bugetul acestei ţări. Rog majoritatea parlamentară să mai trimită acasă măcar o parte din aceşti nepoţi, domnule! Sunt 8 pe un deputat! În occidentul european, pe care vrem să-l urmăm, sunt doar 3! Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

V-aş ruga să nu dezvoltăm această discuţie foarte mult, pentru că este evident că în legislatura anterioară s-a lucrat într-o clădire care avea alte rigori, alte condiţii de funcţionare, iar în noua legislatură, în această clădire, evident, apar alte constrângeri legate de personal.

Dacă, în sfârşit, reuşim să optimizăm cumva acest raport de care vorbea domnul Ţurlea, în măsura în care va veni şi Senatul în această clădire, dacă Centrul de conferinţe va reuşi să compenseze cu unele beneficii o parte dintre cheltuieli, rămâne să vedem împreună aceste lucruri, pe perioada care urmează. Dar este evident că situaţia în care se găseşte actualul Parlament este diferită de cea anterioară. Şi, oricum, s-au luat anumite măsuri chiar de anul acesta, prin blocarea unor noi angajări.

De altfel, poate, ar trebui să vedem, şi pentru Biroul permanent aş ruga să prezentaţi şi evoluţia în termeni reali a bugetelor pe care le-a avut Camera în ultimii ani, ca să ne dăm seama, totuşi, ce sume s-au alocat şi care este situaţia în termeni comparabili. Pentru că, aşa, sigur, nu ne putem face o idee despre ce înseamnă actualul buget. Eu nu vreau să comentez felul în care s-a ajuns, practic, la blocarea investiţiilor pe următorii ani şi care vor fi efectele, nu vreau să comentez ce s-a întâmplat cu maşinile pe care le-am luat - bine sau rău, nu discut acum -, dar care, pe frigul acesta, au stat toate în aer liber. Deci, nu ştiu... Până la urmă va trebui să găsim nişte soluţii, inclusiv pentru garajul subteran.

Dar, nu este acum, cred, momentul să discutăm aceste lucruri, asta este situaţia, bugetul este cel care a fost comunicat şi va trebui să găsim soluţiile de acomodare în interiorul său.

Supun votului dumneavoastră pct. 5 de la art. I.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri?

Cu un vot împotrivă, pct. 5 a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră art. I în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă... Două voturi împotrivă.

Abţineri?

Deci, cu două voturi împotrivă, art. I a fost aprobat.

Articolul II. Dacă sunt observaţii? Este vorba de republicarea hotărârii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri?

Cu un vot împotrivă, proiectul de hotărâre a fost aprobat.

Vă mulţumesc.

Revenim la proiectul de lege anunţat, cel referitor la ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, pe de o parte, şi Administraţia Naţională a Drumurilor, pe de altă parte, în legătură cu finanţarea Proiectului de reabilitare a drumurilor - etapa a III-a, semnat la Luxemburg la 21 iulie 1998 şi la Bucureşti la 24 iulie 1998.

Rog biroul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci să facă propunerile necesare pentru dezbaterea în procedură de urgenţă a acestui proiect de lege.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ion Botescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Din partea comisiei propunem 15 minute pentru dezbateri generale şi 3 minute pentru fiecare intervenţie.

Domnul Adrian Năstase:

Supun aprobării Camerei Deputaţilor propunerile făcute de biroul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Potrivit prevederilor art. 105, referitoare la dezbaterea în procedură de urgenţă, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege direct pe articole.

Începem cu titlul proiectului de lege. Dacă sunt observaţii. Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art. 1, dacă sunt observaţii? Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art. 2 sunt observaţii? Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art. 3 sunt observaţii? Supun votului dumneavoastră art. 3.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 4 îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost adoptat.

Trecem la următorul proiect de lege, cel referitor la ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Europeană de Investiţii şi Societatea Naţională a Căilor Ferate Române - S.N.C.F.R. pentru finanţarea Proiectului de modernizare a căilor ferate, semnat la Luxemburg şi Bucureşti la 30 iunie 1998.

Şi pentru acest proiect de lge s-a aprobat dezbaterea în regim de urgenţă.

Rog biroul comisiei să facă propunerile necesare pentru aprobarea timpilor ce vor fi afectaţi luărilor de cuvânt la articole, ca şi durata de timp afectată dezbaterii în ansamblu.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ion Botescu:

Propunerea este tot de 15 minute pentru dezbateri generale şi 3 minute pentru fiecare intervenţie.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră aceste propuneri.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, propunerile comisiei au fost acceptate.

Vă rog să observaţi, pe de altă parte, raportul comisiei, raport care sugerează ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare în forma adoptată de Senat.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Începem cu titlul legii. Dacă sunt observaţii? Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La articolul 1 sunt observaţii? Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art. 2 dacă sunt observaţii? Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art. 3 dacă sunt observaţii? Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art. 4 dacă sunt observaţii? Dacă nu sunt, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost adoptat.

Vă mulţumesc.

În continuare, vom relua dezbaterile la proiectul de Lege privind responsabilitatea ministerială.

Aţi primit, între timp, un raport suplimentar.

Aş ruga comisia să ne informeze în legătură cu soluţiile care au fost discutate şi care au fost acceptate şi care au fost, bineînţeles, consemnate în acest raport suplimentar.

Domnule deputat Grădinaru, aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae Grădinaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Plenul Camerei Deputaţilor a retrimis Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, spre o nouă examinare, art. 10 şi 13 din proiectul Legii responsabilităţii ministeriale.

În urma dezbaterilor din 25 ianuarie, discuţie la care a participat şi domnul ministru al justiţiei Valeriu Stoica, domnul deputat Emil Popescu - preşedintele comisiei, şi-a retras amendamentele, iar Ministerul Justiţiei a făcut două amendamente, în sensul că art. 10 alin. 3 devine alin. 2, iar alin. 2 devine alin. 3, cu enunţul pe care-l aveţi în raportul dumneavoastră, iar art. 13 alin. 5, este la pct. 2 în anexa la raport, deci art. 13 alin. 5 are formularea care este trecută în raport.

De comun acord cu Ministerul Justiţiei, am mai avut o scăpare, la alin. 2 din art. 13, observaţie care s-a făcut şi în plenul Camerei Deputaţilor, la discuţiile anterioare, la alin. 2, după "... şi a Ministerului de Interne..." urmează virgulă şi textul: "... în termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României", pentru o corelare cu articolul din finalul legii, în care se prevede că "... legea intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial".

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Stimaţi colegi,

Vă propun să luăm amendamentele în ordinea în care au fost prezentate.

Este vorba, în primul rând, de alin. 2, în forma prezentată de către comisie..., alin. 2 la art. 10. Dacă sunt observaţii? Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră acest text.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alineatul 3 la art. 10, în formularea amendată de către comisie. Dacă sunt observaţii? Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră acest alineat.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art. 10 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art. 13, modificarea sugerată pentru alin. 5. Dacă sunt observaţii? Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Domnule deputat Grădinaru,

Nu am reţinut ultimul amendament pe care l-aţi menţionat şi dacă vreţi să-l mai menţionaţi o dată. Nu figurează în raportul suplimentar... Deci, vă rog să-l mai prezentaţi o dată.

Domnul Nicolae Grădinaru:

A fost o scăpare. S-a pus şi în plen, ne-am pus de acord şi cu Ministerul Justiţiei.

La alin. 2 de la art. 13, se continuă textul cu "... în termen de 30 de zile...", deci: "Comisia specială prevăzută la alin. 1 este formată din 5 membri. Componenţa acesteia se aprobă prin Decret al Preşedintelui României, la propunerea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului de Interne, în termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României".

Domnul Adrian Năstase:

Dacă sunt observaţii la această propunere de amendare a textului? Dacă nu sunt, o supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art. 13 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, art. 13 a fost aprobat.

Stimaţi colegi,

Este vorba de o lege organică şi, de aceea, cred că nu există în acest moment condiţiile necesare pentru un vot de acest gen. De aceea, să vedem împreună, în cursul zilei de astăzi, dacă vom avea un cvorum convenabil pentru votul final asupra legii.

Vreţi să spuneţi ceva?

Domnul preşedinte Emil Popescu.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor colegi şi doamnelor colege,

Vreau să vă spun, în final, după ce domniile voastre aţi dat votul, că nu se putea ieşi din această deblocare decât renunţând la amendamentele pe care eu le-am formulat. Asta nu înseamnă că ele nu erau întemeiate.

Care este consecinţa pe care vreau să v-o spun?

Legea, aşa cum este, este o lege care organizează răspunderea ministerială după proceduri diferite. Adică, nu există o răspundere unitară. Pentru ca domniile voastre să fiţi conştienţi de ce se întâmplă: înseamnă că atunci când doi inşi au comis în participaţiune, unul este parlamentar, iar celălalt nu este parlamentar, aproape sigur, cel neparlamentar va fi trimis în judecată, iar pentru celălalt nu se va putea ridica imunitatea.

Asta este soluţia legii la ora actuală.

Este bine că am reuşit să ajungem să o adoptăm, sunt convins că se va da şi votul final, dar ea suferă de acest păcat fundamental, care, la rândul lui, izvorăşte din modul cum este structurată această instituţie în Constituţie. Nu avem altă soluţie. De aceea, este bine să o votăm aşa cum este. Vedem cum se va aplica ea.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Ar urma să începem dezbaterea proiectului de lege, propunerii legislative privind stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii.

Aş vrea să rog toţi colegii interesaţi pe aceste teme să vină la dezbaterea proiectului.

În acest sens, am să dau o pauză de 15 minute.

Rog liderii grupurilor parlamentare să vadă încă o dată prezenţa şi să invite mai mulţi colegi la dezbateri, astfel încât să putem să începem în mod substanţial dezbaterea la acest proiect deosebit de important.

Deci, facem o pauză de 15 minute.

Pauză

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog să luaţi loc în bănci.

Începem dezbaterea la Propunerea legislativă privind stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii.

Rog iniţiatorii să ia loc în băncile rezervate pentru dânşii.

De asemenea, comisiile sesizate în fond, Comisia pentru industrie şi servicii şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare. Deci, membrii acestor comisii sunt rugaţi, de asemenea, să ia loc în băncile rezervate comisiilor.

Cred că este un semn foarte bun că luăm în discuţie acest proiect. Este un proiect care are o semnificaţie deosebită şi mă bucur că putem discuta pe un text concertat. Au fost numeroase iniţiative, care au fost, până la urmă, puse în comun şi s-a ajuns la o formulă care să fie acceptabilă pentru cei mai mulţi dintre iniţiatori.

Dacă din partea iniţiatorilor, doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă rog, organizaţi dumneavoastră ordinea în care să luaţi cuvântul.

Domnul deputat Rânja.

Domnul Traian-Neculai Rânja:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Deci, vorbesc atât în calitate de iniţiator, cât şi în numele Grupului parlamentar al P.N.Ţ.C.D.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Până în prezent, în România s-a acordat o atenţie nemeritat de mică dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii. Faptul în sine este, oarecum, surprinzător, ţinând cont de rolul cheie pe care ar trebui să-l deţină acest sector în cadrul procesului de restructurare al economiei centralizate.

Prin faptul că are o contribuţie importantă la menţinerea dinamismului economic, sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii ar trebui să fie cel care stimulează desfăşurarea unor reforme structurale radicale, dar, în acelaşi timp, el este capabil să absoarbă mâna de lucru diponsibilizată din marile întreprinderi de stat.

Proiectul de lege pe care vi-l propunem, semnat de toţi membrii Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare reprezintă, de fapt, chintesenţa a 4 iniţiative legislative, printre care şi cea elaborată de Grupul parlamentar al P.N.Ţ.C.D. - Civic Ecologist. El reprezintă, de fapt, rezultatul unui compromis politic şi tehnic, realizat între grupurile parlamentare, compromis benefic pentru economia reală, benefic pentru ţară.

Întrucât P.N.Ţ.C.D. îşi regăseşte în această lege principiile politice, economice şi sociale, de sprijinire a economiei reale şi de formare a clasei mijlocii româneşti, precum şi majoritatea propunerilor din iniţiativa noastră legislativă, Grupul parlamentar al P.N.Ţ.C.D. va vota proiectul de Lege privind stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea întreprinderilor mici şi mijlocii, în forma propusă de cele două comisii.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Nica.

Domnul Dan Nica:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Proiectul de stimulare a întreprinderilor mici şi mijlocii este rodul unei activităţi de câteva luni de zile, pe care am desfăşurat-o atât noi, ca iniţiatori, cât şi colegii din Comisia pentru politică economică, industrie şi servicii.

Noi am considerat că este momentul ca Parlamentul României să declare politică naţională aceea de sprijinire a întreprinderilor mici şi mijlocii, prin măsuri concrete, măsuri care să fie stabile şi care să permită acestui sector, dacă doriţi, să renască, în condiţiile în care constatăm că de doi ani de zile, acest sector este într-o situaţie deosebit de dificilă.

Ca un lucru benefic, şi salutăm acest lucru, pentru prima dată, dacă doriţi, după doi ani de zile, toate grupurile parlamentare prezente în Camera Deputaţilor au ajuns la un punct de vedere comun: acela de a declara sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii politică naţională.

Ceea ce vă propunem în acest proiect de lege este ca aceasta să se realizeze prin politici inteligente şi mai puţin cu bani de la bugetul statului, bani care sunt prevăzuţi în acest proiect de Lege în sume mici, considerând că o politică, dacă este dusă inteligent, nu trebuie să afecteze în mod necesar bugetul statului.

Sunt alte sectoare care au la fel de mare nevoie de bani, iar noi am considerat că pot fi sprijinite aceste întreprinderi mici şi mijlocii prin intermediul unor politici, care vor aduce o dezvoltare a acestui sector, apariţia unor noi locuri de muncă şi credem că acest semnal, pe care Camera Deputaţilor şi sperăm că şi Senatul României îl va acorda acestui sector, va fi un semnal pentru relansarea activităţii economice în România.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Pecsi Ferenc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să-mi permiteţi ca, în numele Grupului parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România şi în numele celor doi iniţiatori, domnul deputat Vida Iuliu şi subsemnatul, să-mi exprim satisfacţia că astăzi începem dezbaterea propunerii legislative - Lege privind stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii.

De la 1990 încoace, toate Guvernele au recunoscut importanţa sectorului de întreprinderi mici şi mijlocii, care, prin dinamismul lor, pot influenţa în mod pozitiv creşterea producţiei industriale şi de servicii, pot contribui substanţial la creşterea resurselor bugetului de stat.

Din păcate, până în prezent, nu a fost creat un cadru legislativ coerent, care să creeze condiţii favorabile dezvoltării sectorului de I.M.M.

În aceste condiţii, trebuie să remarc, ca un fapt pozitiv, că, în cadrul Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, la sfârşitul anului 1997 şi începutul anului 1998, s-au născut 4 iniţiative legislative din partea Grupurilor parlamentare ale P.N.Ţ.C.D., P.D.S.R. şi U.D.M.R.

Deşi au existat 4 iniţiative legislative diferite, cu texte diferite, este de remarcat şi faptul că toate grupurile parlamentare din Comisia pentru politică economică au reuşit să ajungă la un consens şi iată, textul care se află în faţa dumneavoastră reprezintă un text care a fost însuşit de toţi membrii comisiei noastre.

Cred că nu greşesc dacă afirm în faţa dumneavoastră că acest lucru, ca un text de lege să fie adoptat prin consens de către o comisie parlamentară, reprezintă o premieră în istoria Camerei Deputaţilor după 1990.

Nu doresc să trec sub tăcere nici contribuţia Consiliului pentru Reformă, care, prin specialiştii săi, a participat la finalizarea textului.

Faţă de cele de mai sus, vă rog, stimaţi colegi, să fiţi de acord cu textul propunerii legislative aflat în faţa dumneavoastră, pentru a oferi, în sfârşit, un cadru legislativ adecvat sectorului de întreprinderi mici şi mijlocii.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Radu Spiridon Cojocaru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Aş dori să remarc aici, cu această ocazie, fericită - aş spune eu - într-un moment în care avem destule motive de nefericire, opinia expusă de Partidul Naţional Liberal de-a lungul timpului, că, o problemă majoră a României, în momentul de faţă, o constituie structura proprietăţii. Respectiv, noi am considerat şi considerăm că în România, în momentul de faţă, este încă prea mare ponderea proprietăţii de stat şi ar trebui să crească ponderea proprietăţii private în economie.

Una dintre abordările pe care o considerăm deficitară, în decursul anilor care s-au scurs din 1989 încoace, este aceea prin care formarea sectorului particular a fost, în primul rând, aşteptată de la procesul de privatizare.

Am fost printre aceia care au susţinut şi susţin că o abordare mai potrivită ar fi ca sectorul particular să se formeze prin stimularea înfiinţării şi dezvoltării de întreprinderi particulare noi, pentru mai multe motive, pe care n-o să le detaliez aici.

Legea pe care o vom dezbate astăzi, şi care cred că este una dintre cele mai importante legi care au fost propuse Parlamentului în perioada de după 1989, vine să corecteze în mod fericit, după opinia noastră, această abordare.

Aş menţiona, în plus, că în cuprinsul legii sunt incluse o serie de definiţii, care lipseau şi care sunt, după informaţiile mele, în acord cu abordările Comunităţii Europene.

De asemenea, sunt puse în valoare o serie de idei privind introducerea în circuitul economic a unor categorii de active nefolosite.

Aş dori, de asemenea, să subliniez faptul că textul legii a fost îmbunătăţit, ţinându-se cont şi de propunerile venite din partea sistemului Camerelor de Comerţ şi Industrie, din partea întreprinzătorilor particulari, Comisia economică deplasându-se chiar in corpore, în vara trecută, în teritoriu, pentru acest lucru, şi, deşi repet ce au spus şi colegii mei, aş dori şi eu să subliniez această colaborare remarcabilă între grupurile parlamentare reprezentând coaliţia guvernamentală şi partidele din opoziţie, pentru realizarea unui text de lege modern şi echilibrat.

Ţinând cont de aceasta, vă solicit, şi în numele Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal să trataţi cu bunăvoinţă şi să votaţi această lege.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc, domnului deputat Cojocaru.

Domnule deputat Ruse, aveţi cuvântul.

Înainte de a da cuvântul domnului deputat, aş vrea să anunţ că la ora 12,00 există intenţia de a organiza votul final la 4 proiecte de legi. Rog, deci, liderii Grupurilor parlamentare să invite în sală pentru ora 12,00 toţi colegii.

Pe de altă parte, rog ca şi colegii de la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci să vină pentru 10 minute în sală la ora 12,00, astfel încât să avem cvorumul necesar.

Sunt şi două legi organice şi de aceea insist asupra prezenţei la acest vot.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Corneliu Constantin Ruse:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Încă din 1989, unul din cele 10 puncte ale Consiliului Frontului Salvării Naţionale a fost legat de apariţia sectorului particular în România. Pentru aceasta, Guvernul Roman, în mai 1990, a pus în practică Decretul-lege nr.54, aprobat de CPUN, prin care apăreau în România primele semne ale întreprinderilor mici şi mijlocii, ale sectorului particular.

De-a lungul celor 9 ani scurşi de la revoluţie şi până în prezent, sectorul particular a cunoscut o dinamică ascendentă an de an, ajungând ca în 1996 să realizeze 52% din produsul intern brut, să realizeze 58% în 1998 din produsul intern brut, iar tot acest sector să realizeze o desfacere de mărfuri de peste 75% în România şi la nivelul extern, la export.

Deci, iată, spun eu, că a sosit momentul ca în 1999 instituţiile statului, prin Parlament, prin Guvern, să se aplece asupra realizării unor programe şi politici care să coordoneze activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii, care să conducă la mărirea capacităţilor de dezvoltare şi la expansiunea acestor întreprinderi, în întregul sector economic din România, fiindcă ştim cu toţii că numai mâna particularului, mâna bine motivată poate să realizeze producţii vandabile. Iată de ce Comisia economică şi Partidul Democrat, care a susţinut această iniţiativă prin membrii din comisie, sunt de acord cu promovarea acestei iniţiative legislative. Dar, fiindcă există un dar, dacă în permanenţă Executivul va găsi metode şi pârghii să inhibe activitatea economică în România, în general activitatea de dezvoltare în România, şi dau exemplu recent, în anul trecut, împreună, am adoptat Legea privind investiţiile directe, nr.241/1998, care transforma în lege Ordonanţa de urgenţă nr.92/1997, dacă Guvernul României, revin, va proceda în acelaşi fel şi va practica aceleaşi metode de inhibare a dezvoltării economice, în mod clar, această lege pe care o discutăm astăzi şi o vom vota, cu siguranţă, va rămâne doar manual documentar.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul, în continuare, doamna deputat Puwak.

Doamna Hildegard-Carola Puwak:

Domnule vicepreşedinte,

Stimate şi stimaţi colegi,

Eu aş fi vrut să ridic câteva aspecte în cadrul dezbaterilor generale.

În primul rând, aş dori să spun că Grupul parlamentar al PDSR se regăseşte printre iniţiatorii acestui proiect pe care îl discutăm astăzi, printr-un număr de 10 deputaţi membri ai Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisiei pentru industrii.

De la început, trebuie spus că atât în cadrul demersului legislativ, cât şi în mod public, PDSR a insistat asupra necesităţii sprijinirii întreprinderilor mici şi mijlocii, a capitalului autohton, în nevoia de implicare a acestuia în procesul de susţinere a reformei şi, în general, a rolului pe care sectorul privat trebuie să-l aibă în economia de piaţă. Grupul parlamentar al PDSR a depus mai multe iniţiative legislative, pe parcursul anilor 1997 şi 1998, având ca obiect stimularea sectorului IMM-urilor în ansamblu sau diferite secvenţe privitoare la activitatea acestuia.

Am pornit de la realitatea că, în condiţiile în care mediul economic s-a degradat puternic după 1997, acest sector trebuia sprijinit şi protejat, fiind, cu siguranţă, cel care poate contribui cel mai rapid la schimbarea structurii de proprietate. Din păcate, şi spun încă o dată din păcate, Guvernul nu s-a arătat dispus să se implice în modul în care ar fi fost necesar soluţionării problemelor acestui sector al întreprinzătorilor privaţi. Dovezi în acest sens sunt următoarele: necuprinderea în bugetul de stat pentru 1998 a unei sume pentru IMM de doar 80 de miliarde de lei, ci doar discuţiile în dezbaterea proiectului de buget, la începutul anului 1998, au determinat Guvernul să accepte acest amendament. La sfârşitul anului 1998, în ultimele luni, Guvernul a adoptat trei hotărâri de Guvern care, din păcate, au rămas nepuse în aplicare.

Deşi proiectul de lege pe care-l discutăm astăzi a fost finalizat în timpul util pentru a putea parcurge etapele procesului legislativ de adoptare încă în anul trecut, în mod cu totul de neînţeles, dezbaterea lui a fost amânată până în acest moment, deşi conţine prevederi a căror prezenţă, într-un cadru legislativ deja stabil, ar fi fost necesară la elaborarea şi la construirea bugetului pentru 1999. Ar fi fost o garanţie în plus pentru întreprinzători şi pentru sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii, că Guvernul nu va proceda discreţionar, aşa cum a procedat în cazul altor iniţiative legislative pe care Parlamentul le-a promovat în spiritul ideii de reformă. Deşi ponderea sectorului privat în exportul ţării, produsă de întreprinderile mici şi mijlocii, a scăzut şi în 1997 şi în 1998, Guvernul, prin comportamentul său în această perioadă, consideră că orice facilitate care ar trebui acordată pentru stimularea acestui sector şi acestei activităţi trebuie anulată în 1999.

Ar fi încă alte argumente pe care le-am putea menţiona, dar credem că, la acest moment, important este să ne aplecăm asupra acestui proiect, astfel încât, cu adevărat, acest sector să poată beneficia de prevederile legii, cât încă nu este prea târziu. În acelaşi timp, am dori să invităm Guvernul să procedeze aşa cum s-a angajat în faţa Parlamentului de mai multe ori, să sprijine în mod real acest sector şi să aplice legea aşa cum o vom adopta noi, în Parlamentul României, într-o manieră transparentă şi nediscriminatorie, ca să existe cel puţin posibilitatea cuprinderii resurselor financiare pe care aceste facilităţi le reclamă la rectificarea bugetului pe anul 1999.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Vida, pentru a prezenta raportul comisiei, urmând ca, după aceea, domnul deputat Dan Popescu să prezinte raportul celei de-a doua comisii sesizate în fond.

Domnule preşedinte Vida, aveţi cuvântul.

Domnul Vida Iuliu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Propunerea legislativă care urmează să fie dezbătută astăzi reprezintă o activitate de un an a celor două comisii, a Comisiei pentru industrii şi servicii şi a Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare. Au fost consumate peste 30 de şedinţe pentru a găsi cele mai adecvate texte şi reglementări. Au fost consultaţi reprezentanţii întreprinzătorilor mici şi mijlocii, Camerele de Comerţ şi, în final, această propunere legislativă care are drept fundament patru propuneri legislative şi sute de sugestii, propuneri venite din toate colţurile ţării, a ajuns în această fază finală demult aşteptată.

Fără nici o exagerare, aşa cum a rezultat din luările de cuvânt ale reprezentanţilor grupurilor parlamentare şi ale iniţiatorilor, este o lege de bază a reformei economice din România. Unica şansă pentru relansarea economiei româneşti o constituie dezvoltarea şi consolidarea întreprinderilor mici şi mijlocii. Aprobarea acestei propuneri legislative va fi un act politic de voinţă şi de mare importanţă a tuturor grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor.

Propunerea legislativă a fost avizată, în mod favorabil, de către Consiliul Legislativ, are avizul favorabil al Guvernului României. În cadrul elaborării, atât a propunerii legislative comasate, cât şi a amendamentelor cuprinse în raport, se reflectă modul de soluţionare a acestor observaţii făcute atât de către Consiliul Legislativ, cât şi de către Guvern.

Eu, din partea Comisiei pentru politică economică, propun aprobarea propunerii legislative, cu amendamentele formulate şi cuprinse în raport, şi sper că şi colegul de la Comisia pentru industrii şi servicii va avea această sugestie.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Dan-Ioan Popescu, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii.

Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.

Domnul Dan-Ioan Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Prezentarea pe care domnul preşedinte Vida a făcut-o îmi uşurează considerabil sarcina. Deci aş dori să remarc şi eu volumul extraordinar de mare pe care membrii ambelor comisii l-au depus la acest proiect de lege. Consider că este un proiect de lege extrem de util, comisia l-a avizat în unanimitate şi îl supune dezbaterii plenului Camerei Deputaţilor. Pentru că l-am văzut intrând în sală şi pe domnul ministru Remeş, daţi-mi voie să-mi exprim şi speranţa că, după promulgarea acestei legi, faţă de care toţi colegii şi-au declarat susţinerea, nu numai ca profesionşti, dar şi susţinerea politică, Guvernul şi ministrul finanţelor, care va fi la acea dată, va găsi modalitatea de implementare a acestui proiect de lege în proiectul de buget rectificat pentru 1999 şi nu vom avea aceleaşi surprize neplăcute ca anumite proiecte de lege care au trecut prin Parlament, deci au primit girul Parlamentului României şi au fost promulgate, să fie eliminate prin proiectele de buget făcute pe anumite perioade.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Am avut o combinaţie de prezentări din partea iniţiatorilor, dar şi, cumva, s-a realizat şi o dezbatere generală, până la urmă, pentru că au luat cuvântul, într-un fel, şi reprezentanţii grupurilor parlamentare. Totuşi, vă consult dacă mai există solicitări pentru dezbaterea generală, dacă vreun grup parlamentar doreşte să participe la această discuţie. Dacă nu, trecem la dezbaterea pe articole.

Începem cu titlul legii. Vă rog să observaţi şi rog şi comisiile să fie foarte atente la aceste chestiuni, înţeleg că proiectul iniţial a fost amendat în cadrul celor două comisii şi, practic, vom merge pe propunerile comisiilor, deci pe raportul comisiilor, propuneri care sunt acceptate şi de către iniţiatori.

Din loja iniţiatorilor:

Nu în totalitate!

Domnul Adrian Năstase:

Nu în totalitate, dar, sigur, ne veţi atrage atenţia acolo unde sunt diferenţe faţă de soluţiile propuse de către comisie.

Începem cu titlul legii.

Dacă sunt observaţii? Da, domnul preşedinte Vida.

Aveţi cuvântul.

Domnul Vida Iuliu:

Domnule preşedinte, vin cu o idee, o sugestie. În textul propunerii legislative, denumirea întreprinderilor mici şi mijlocii s-a făcut cu litere mici şi, în cadrul întocmirii raportului, s-a corectat această greşeală de redactare şi vrem să solicităm un aviz de principiu din partea Camerei, ca, pe parcursul celorlalte articole, peste tot, să facem această corectare şi să nu mai revenim printr-un vot, la fiecare, separat.

Domnul Adrian Năstase:

Consult iniţiatorii şi membrii comisiilor dacă sunt de acord cu această propunere. Da?

Supun votului dumneavoastră sugestia pe care a făcut-o domnul deputat Vida, astfel încât să uniformizăm, în textul legii, felul în care este trecută denumirea aceasta de întreprinderi mici şi mijlocii.

Deci cine este pentru ? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Deci, cu o abţinere, propunerea domnului deputat Vida a fost acceptată.

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră titlul proiectului de lege.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, titlul legii a fost acceptat.

Vă propun să întrerupem, o clipă, dezbaterea, ca să realizăm voturile pe care le-am anunţat. Înţeleg că au venit în sală şi membrii Comisiilor pentru buget-finanţe.

Începem cu votul asupra proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului european privind persoanele participante la proceduri în faţa Curţii europene a drepturilor omului, adoptat la Strasbourg la 5 martie 1996. Legea are un caracter ordinar.

Supun votului dumneavoastră acest proiect de lege.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

Trecem la următorul text, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.46/1998 pentru stabilirea unor măsuri în vederea îndeplinirii obligaţiilor asumate de România prin aderarea la Convenţia internaţională Eurocontrol privind cooperarea pentru securitatea navigaţiei aeriene şi la Acordul multilateral privind tarifele de rută aeriană, lege cu caracter ordinar.

Supun votului dumneavoastră acest proiect de lege.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

Următorul text, proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.54/1993 pentru organizarea instanţelor şi parchetelor militare, lege cu caracter organic.

Supun votului dumneavoastră acest proiect de lege.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu un vot împotrivă şi o abţinere, proiectul de lege a fost aprobat, subliniez, în condiţiile de cvorum pentru o lege cu caracter organic.

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră şi proiectul de Lege privind responsabilitatea ministerială, pe care l-am finalizat în cursul dimineţii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Cu o abţinere, proiectul de lege a fost aprobat, în condiţiile de cvorum pentru legile organice.

Vă mulţumesc. Trecem, mai departe, la art.1.

Dacă sunt observaţii în ceea ce priveşte propunerea comisiilor de reformulare şi de completare a art.1. Dacă nu, supun votului dumneavoastră art.1, în formula comisiilor.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, art.1 a fost adoptat.

Art.2. Dacă sunt observaţii faţă de textul sugerat de către comisii. Dacă nu sunt observaţii, supun votului dumneavoastră art.2, în această formulare.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.3 ar urma să rămână nemodificat. Dacă sunt observaţii.

Îl supun votului dumneavoastră, în formula iniţială.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.4 sunt mai multe modificări, mai multe amendamente.

Să începem cu propunerea referitoare la definiţia cuprinsă la lit.a).

Dacă sunt observaţii. Dacă nu, supun votului dumneavoastră acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Se propune, de asemenea, reformularea textului de la lit.b).

Dacă sunt observaţii?

Da, vă rog, domnule deputat.

Domnul deputat Francisc Pécsi.

Domnul Pécsi Francisc:

La punctul b) am o observaţie, respectiv la număr mediu scriptic de salariaţi, "între 10 şi 50", fiindcă, altfel, şi microîntreprinderile se încadrează tot la această categorie, ori noi, aici, facem o distincţie între cele trei categorii de întreprinderi mici şi mijlocii. Deci, dacă până la 9 avem microîntreprinderi, între 10 şi 50 avem întreprinderi mici. Deci să corectăm aici, la număr mediu scriptic, "între 10 şi 50".

Domnul Adrian Năstase:

Da. Pare logic ceea ce spuneţi.

Iniţiatorii sunt de acord? Da.

Comisiile de acord.

Supun votului dumneavoastră acest subamendament.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră, acum, amendamentul care figurează sub litera b), la punctul 6 din raport, cu modificarea deja acceptată.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la propunerea de completare a art.4 cu o literă nouă, litera c).

Dacă sunt observaţii? Domnul deputat Cojocaru.

Nu. Deci va reveni la alt text.

Dacă nu sunt observaţii, supun votului dumneavoastră această propunere a comisiilor.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Se propune un alineat nou la art.4.

Acum are cuvântul domnul deputat Cojocaru.

Domnul Radu-Spiridon Cojocaru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Eu şi alţi colegi ne opunem introducerii acestui alineat, deoarece un principiu care ar trebui să guverneze legislaţia noastră ar fi acela al neutralităţii actelor juridice, respectiv, pe de o parte, nu văd nici un motiv să discriminăm în raport cu anumite categorii de activităţi, pe de altă parte, din păcate, activităţile, sectoarele prevăzute aici, în această propunere, sunt, să spun aşa, atinse de cea mai mare înapoiere, mă refer, bineînţeles, la întreprinderile mici şi mijlocii şi, ca urmare, susţin ca acest alineat să nu fie acceptat.

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc.

Înainte de a continua, rog colegii să nu plece din sală. Vom lucra până la 12,30, după aceea vom face o pauză de masă. Deci vă rog să rămâneţi pentru a lucra, cel puţin în minutele care urmează, cu un cvorum convenabil.

Domnul deputat Neagu.

Domnul Victor Neagu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Se propune introducerea unui alineat nou, din care dominanta este excluderea agriculturii, silviculturii, exploatării forestiere ş.a.m.d. Aş vrea să vă spun că s-ar face o mare discriminare, dacă s-ar introduce acest alineat, mai ales că, în agricultură, şi ca urmare a fărâmiţării terenului care există la ora actuală, există foarte multe întreprinderi mici, există foarte multe asociaţii familiale, există activităţi numai familiale şi toate acestea fac parte din categoria conţinută şi susţinută în articolele pe care le-am votat anterior, adică la întreprinderile mici şi mijlocii. Ar fi o discriminare crasă dacă noi am admite acest amendament nou, acest alineat nou, eliminând agricultura. Mi-aş îngădui, în acelaşi timp, să vă spun şi să vă exemplific: sunt atâţia...

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, pe scurt. Lucrurile sunt foarte clare, am impresia, deci nu are rost să prelungim această discuţie.

Domnul Victor Neagu:

E în regulă, atunci.

Deci eu propun eliminarea acestui alineat, neintroducerea în text.

Domnul Adrian Năstase:

Introducerea acestui alineat, da.

Deci eu aş ruga, pentru că este foarte clar punctul de vedere dominant, dacă domnul deputat Barbu Piţigoi insistă pentru această introducere, şi dânsul să ia cuvântul, pentru a-şi susţine, eventual, amendamentul, iar după aceea să tranşăm prin vot.

Domnul Barbu Piţigoi:

Domnule preşedinte,

Motivaţia amendamentului este trecută în proiectul de lege, eu o consider reală şi vă rog s-o supuneţi la vot.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră introducerea acestui alineat. Este vorba, deci, de eventuala acceptare a amendamentului propus de domnul deputat Piţigoi. Am înţeles că iniţiatorii sunt împotrivă, comisiile sunt împotrivă, de asemenea.

Cine este pentru amendamentului domnului Barbu Piţigoi? 8 voturi pentru, insuficiente pentru adoptarea acestui amendament.

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră art.4, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la art.5. Vă rog să observaţi reformularea de la punctul 1. Cred că o să mergem din nou pe puncte. Deci alin.1, în formula comisiei.

Dacă sunt observaţii? Dacă nu, supun votului dumneavoastră această propunere a comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 2, deci alin.2.

Dacă sunt observaţii? Nu.

Supun la vot.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3. Dacă sunt observaţii?

Supun la vot.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 4. Dacă sunt observaţii?

Doamna deputat Puwak.

Doamna Hildegard-Carola Puwak:

Practic, prevederile acestui alineat nu se regăsesc în practică. Noi nu dispunem de un sistem de monitorizare a unor situaţii de schimbare sau de evoluţie, aşa cum se spune aici, "dacă evoluţiile care impun schimbarea...".

Întrucât alin.1 şi 2 prevăd condiţiile şi instituţiile care eliberează asemenea atestate, cred că alin.4 poate fi eliminat. Şi, ca să nu mai vin pentru alin.5, există necorelare cu art.4 alin.4 care nu există în textul legii.

Deci, eu vă propun votarea eliminării alin.4 al art.5.

Domnul Adrian Năstase:

Da, punctul de vedere al iniţiatorilor, de acord cu eliminarea, da? Punctul de vedere al comisiilor? De acord.

Deci, supun votului dumneavoastră propunerea formulată de către doamna deputat Puwak, de a nu se include alin.4 în textul art.5.

Cine este de acord? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La alin.5, înţeleg că sunt unele probleme. Spuneaţi doamnă Puwak de o necorelare? Vreţi să reluaţi totuşi observaţia pe care aţi făcut-o?

Doamna Hildegard-Carola Puwak:

Deci, în formula în care am votat art.4, acesta nu are 4 alineate, domnule preşedinte.

Referirea care se face este la art.4 alin.4, deci, trebuie să găsim formula de corelare cu ceea ce se spune aici: categorii specificate la lit.a), b). Cel mult putem să ne referim la art.4 în întregul său şi atât.

Domnul Adrian Năstase:

Da, corectă observaţia. Să eliminăm adăugirea aceea, alin.4, deci, să fie o referire la art.4 ca atare.

Deci, alin.5 ar trebui eliminat în totalitate. Comisiile sunt de acord? Da, bun.

Supun votului dumneavoastră eliminarea alin.5 din formula propusă de comisie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În unanimitate de voturi a fost acceptată propunerea doamnei deputat Puwak.

Supun votului dumneavoastră art.5 în formularea acceptată până acum de către plen.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la art.6. Domnul deputat Ionescu.

Domnul Gheorghe Ionescu:

Domnule preşedinte,

Propun ca la alin.6, ultima parte, care spune: "cu excepţia celor care au făcut obiectul procesului de privatizare", să fie eliminată această parte. De ce propun această problemă? Pentru că, creăm o discriminare între societăţile comerciale care deja au apărut şi lucrează şi au destule necazuri sau sunt vecine sau au cumpărat chiar cu bani integral tot activul respectiv şi acum venim şi pe ele le discriminăm. Propun eliminarea acestei părţi.

Domnul Adrian Năstase:

De acord? Comisiile sunt de acord cu această propunere. Iniţiatorii? De acord. Supun votului dumneavoastră de fapt textul iniţial, pentru că rămâne textul iniţial, menţinerea textului iniţial, prin eliminarea adăugirii care s-a făcut la comisie.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Domnul deputat Croitoru.

Domnul Mircea Adrian Croitoru:

Aş propune, domnule preşedinte, o adăugire la text, care să sune cam aşa: "...inclusiv unităţile aparţinând cooperaţiei meşteşugăreşti şi de consum", pentru că, în fond, acestea sunt cuprinse, rezultă din textul legii, din textul proiectului, dar cred că ar fi bine de statuat şi formal, în mod explicit, această treabă, pentru a nu apărea discuţii.

Domnul Adrian Năstase:

Da, punctul de vedere al comisiilor?

Domnul deputat Vida.

Domnul Iuliu Vida:

Cu privire la diferite forme de cooperative, există deja o lege care reglementează activitatea cooperativelor de consum. Se află în curs de avizare două propuneri legislative care vizează organizarea activităţii cooperativelor meşteşugăreşti. Părerea mea ar fi că această problemă să o lăsăm pe seama acestor reglementări şi să nu complicăm prevederile din Legea privind întreprinderile mici şi mijlocii cu această chestiune.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc. Din partea iniţiatorilor?

Domnul Gheorghe Ionescu (din loja ministerială):

Nu acceptăm.

Domnul Adrian Năstase:

Nu acceptaţi această soluţie. Domnule Piţigoi, sunteţi împotrivă, da?

Domnul Barbu Piţigoi (din bancă):

Sunt pentru.

Domnul Adrian Năstase:

Sunteţi pentru. Da, vă rog să luaţi cuvântul!

Domnul Barbu Piţigoi:

Domnule preşedinte,

Amendamentul care s-a propus aici, referitor la cooperative, are un caracter limitativ; colegul nostru a propus aici nişte elemente care privesc numai cooperaţia meşteşugărească. Există o sumedenie de alte formaţiuni cooperatiste care şi ele pot beneficia de prevederile legii pe care o discutăm.

Mie mi se pare că propunerea pe care a făcut-o domnul preşedinte al Comisiei economice este corectă şi eu consider că acolo, la Legea cooperaţiei, putem prevedea ca de beneficiile şi de toate drepturile care se bucură întreprinderile mici şi mijlocii se vor bucura şi societăţile cooperatiste care fac parte din mişcarea cooperatistă generală.

Deci susţin teza domnului Vida Iuliu şi cred că acest lucru trebuie introdus atunci când discutăm Legea cooperaţiei. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Burlacu (din bancă):

Şi Aro Câmpulung?...

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Ionescu.

Domnul Gheorghe Ionescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu cred că amendamentul propus de colegul, de domnul deputat Croitoru, eu zic că este binevenit şi nu numai la cooperativele meşteşugăreşti, să spunem la întreprinderile cu caracter cooperativ. De ce spun această problemă? Pentru că Legea cooperaţiei meşteşugăreşti, Legea cooperaţiei de consum... nu se poate să preluăm această lege de la început şi să o înşirăm acolo. Eu cunosc foarte bine Legea cooperaţiei meşteşugăreşti şi Legea cooperaţiei de consum, sunt iniţiatorul celor două legi şi nu sunt prevăzute asemenea facilităţi.

De aceea, consider că menţinerea acestui amendament este binevenită aici.

Domnul Adrian Năstase:

Da, mulţumesc.

Domnul Gheorghe Ionescu:

Am spus pentru toate cooperativele, tot. Deci, am spus: pentru întreprinderile tip cooperatist. Şi cu aceasta am terminat, le-am prins pe toate.

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Problema este de rigoare în acest text. Ceea ce se încearcă să se sublinieze este că vor beneficia numai structurile care au un anumit tip de proprietate.

Deci, în momentul în care se judecă aplicarea legii, se vede dacă este vorba de o structură cu capital integral privat sau nu. Altfel, a introduce aici formulări de genul "...inclusiv...", sugerează cumva ideea că statutul, sub aspectul proprietăţii pentru societăţile cooperatiste, nu este foarte clar. Şi aici se face o asimilare. Deci, nu ar fi o aplicare de plin drept, ci ar fi o aplicare prin asimilare. Dacă societăţile cooperatiste au proprietate exclusiv de tip privat, atunci ele intră de plin drept sub aplicarea acestei legi. Dacă nu, nu.

Deci, a încerca să reglementăm aici această chestiune prin exemplificări ar însemna deja să introducem o discuţie nu prin, să spunem, prin excludere, ci prin exemplificări, ceea ce ar foarte dificil.

De aceea, eu vă rog să reflectaţi la această chestiune şi să vedeţi dacă este potrivită o astfel de... Ştiu că există o anumită nervozitate la nivelul cooperativelor, dar aceste lucruri trebuie rezolvate în cadrul legilor care guvernează activitatea lor, iar în ceea ce priveşte proprietatea ele sunt sau nu sunt de tip privat. Dacă au proprietate privată, intră în mod automat aici, pentru că nu există forme de discriminare. De aceea, ca un punct de vedere personal, cred că ar trebui să urmăm cu o anumită rigoare textul aşa cum a fost el formulat iniţial.

Bun, domnule deputat Croitoru, susţineţi..., îl menţineţi?

Domnul Mircea Adrian Croitoru (din bancă):

Menţin amendamentul.

Domnul Adrian Năstase:

Bun. Supun votului dumneavoastră amendamentul prezentat de către domnul deputat Croitoru.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi! 32 de voturi pentru, insuficiente pentru adoptare.

Supun votului dumneavoastră art.6 în formularea iniţială.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? 6 abţineri.

Cu 6 abţineri, textul art.6 a fost adoptat.

Trecem la art.7. Sunt modificări minime, propuse de către comisii. Dacă sunt observaţii? Dacă nu, supun votului dumneavoastră art.7.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la cap.II sau nu trecem la cap.II. Este 12.30, să facem pauză până la ora 14.00 şi ne revedem după aceea, pentru a continua această dezbatere. Doamna deputat Afrăsinei are un anunţ.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vă rog să mă scuzaţi pentru că vreau să fac această mică intervenţie înainte de pauză, astfel încât să putem da posibilitatea comisiilor să analizeze punctul de vedere pe care vreau să vi-l exprim foarte pe scurt aici şi care de fapt, în prealabil, am şi început a-l discuta cu membrii comisiei. Şi anume, vă rog să observaţi că noi am votat deja la art.4 că am definit microîntreprinderea şi am scos-o, dacă vreţi, din alin.a), din numărul care era prevăzut pentru întreprinderea mică. Deci, am definit întreprinderea mică cu un număr de la 10 până la 50, iar microîntreprinderea de la 1 până la 9, ceea ce înseamnă categorie separată.

La art.7, vă rog să observaţi, noi l-am votat deja, la art.6 se vorbeşte: "beneficiază de prevederile prezentei legi numai întreprinderile mici şi mijlocii cu capital integral privat, cu excepţia celor care au făcut obiectul procedurilor de privatizare". Ca urmare, mai pe scurt, voiam să spun că este nevoie de o corelare în articolele ulterioare ale legii în care microîntreprinderea să fie definită separat sau de revăzut articolul prin care noi am votat număr şi fond separat pentru întreprinderi mici şi microîntreprinderi.

Vă mulţumesc. Poate în pauza aceasta, până reluăm lucrările..., de aceea, am vrut ca să vă supun atenţiei înainte de pauză.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc foarte mult. Am avut deja scurte discuţii cu membrii comisiilor şi cu unii dintre iniţiatori, se pare că este nevoie de o discuţie la nivelul dânşilor şi în măsura în care se consideră că putem să amenajăm mai bine textul, vom supune această chestiune plenului şi vom decide, printr-un vot, evident, dacă putem să revenim asupra acestei probleme.

Poftă bună! Ne revedem la ora 14.00.

- după pauză -

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Vă propun să reluăm lucrările. Vă rog să luaţi loc în bănci!

Rog punctul de vedere al comisiei şi iniţiatorilor în legătură cu un vot anterior.

Domnul Corneliu Constantin Ruse:

Este vorba de anumite inconsecvenţe între art.4 şi 6. Pentru a elimina aceste inconsecvenţe, în pauză, comisiile s-au consultat şi au stabilit următoarele: de la art.4 se elimină complet lit.a), lit.b) capătă o nouă numerotare, de fapt devine a), iar după întreg textul de la lit.a) se introduce ca paragraf nou. Textul sună astfel: "Întreprinderea mică cu un număr mediu scriptic de salariaţi mai mici sau egal cu nouă se consideră microîntreprindere. Deci, este textul care a funcţionat în textul iniţiatorilor şi este asumat de toată lumea, lit.c) urmând să devină lit.b). Astfel, toate problemele sunt rezolvate.

Domnul Adrian Năstase:

Dacă vreţi să mai spuneţi o dată, să explicaţi. Deci, lit.a)...

Domnul Corneliu Constantin Ruse:

Lit.a) dispare, lit.b) se renumerotează, devine a), iar între această literă nouă a) şi fostul c) devenit b), se introduce textul următor: "întreprinderea mică cu un număr mediu scriptic de salariaţi mai mic sau egal cu nouă se consideră microîntreprindere", fiindcă în textul de la lit.a) sunt definiţi ceilalţi parametri. Deci, ea este o subspecie a speciei a).

Domnul Adrian Năstase:

Bun, dar atunci în ceea ce priveşte formula de la lit.b) nu mai modificăm 10-51, ci până la 51, nu? deci, aşa cum era iniţial, da?

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră propunerea de a se reveni la soluţiile date anterior privind art.4. Dacă sunteţi de acord să revenim la aceste voturi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Atunci înseamnă că eliminăm lit.a), deci, textul de la lit.a), da? Bun. Sau, mai bine spus, îl introducem după lit.b) care devine lit.a), deci, facem practic o rocadă, da? Bun. Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La lit.b) care devine lit.a), textul să rămână aşa cum a fost propus de către comisie iniţial, da? Bun. Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.c) rămâne c), pentru că este de fapt este doar o rocadă între a) şi b) şi deci, textul de la lit.c) şi litera ca atare rămân aşa cum sunt, da? Bun. Şi atunci, alin.2 nu a fost acceptat.

Supun votului dumneavoastră art.4 în această componenţă.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Bun. Mai sunt probleme până la cap.II? Înţeleg că nu.

Deci, titlul cap.II. Dacă sunt observaţii. Dacă nu, supun votului dumneavoastră titlul acestui capitol.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea I în formularea iniţială.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.8. Dacă sunt observaţii faţă de modificarea ce a fost adusă de către comisii? Dacă nu, supun votului dumneavoastră textul art.8.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.9, alin.1 sau de fapt s-a introdus un alineat nou de către domnul deputat Barbu Piţigoi. Dacă sunt observaţii din partea comisiei, din partea iniţiatorilor? Nu.

Supun votului textul propus de domnul deputat Piţigoi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Textul alin.2, care este de fapt textul iniţial cu mici modificări de la art.9. Dacă sunt observaţii.

Dacă nu, supun textul votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art.9 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.10 alin.1 în formula comisiilor. Dacă sunt observaţii? Nu sunt observaţii. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2 - dacă sunt observaţii? Îl supun votului dumneavoastră în varianta comisiilor.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3 - dacă sunt observaţii? Nu sunt observaţii. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea a II-a. Titlul secţiunii. Dacă sunt observaţii? Dacă nu, supun votului dumneavoastră acest titlu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.11. Dacă sunt observaţii? Nu. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.12. Propunerea domnului Ruse pentru partea introductivă la acest articol, de fapt paragraful 1. Dacă sunt observaţii? Nu sunt observaţii. Supun votului acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.a). Dacă sunt observaţii? Nu sunt observaţii. Supun votului textul în varianta comisiilor.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.b). Dacă sunt observaţii? Este vorba de propunerea domnului deputat Gheorghe Ionescu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.b) devine lit.c) cu acelaşi conţinut, cu conţinutul iniţial al lit.b).

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Impotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.c) devine lit.d), eventual reformulată conform cu opinia comisiilor. Dacă sunt observaţii? Nu sunt observaţii. Supun acest text votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.d) devine lit.e) şi va fi reformulată. Dacă sunt observaţii? Nu sunt observaţii. Supun textul votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2 al art.12 în varianta comisiilor. Dacă sunt observaţii? Supun acest text votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art.12 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Iertaţi-mă, era un alineat nou care fusese introdus şi să-mi daţi voie să-l pun în discuţia dumneavoastră; este propunerea de la pct.29 din raport şi supun votului dumneavoastră acest alineat. Vreţi să comentaţi aici, da?

Domnul Gheorghe Ionescu (din loja ministerială):

La alin.3 de la pct.c).

Domnul Adrian Năstase:

Da, vă rog.

Domnul Gheorghe Ionescu:

La pct.c) spune: "perceperea unei dobânzi anuale de 30%". Este posibil ca în următorii ani, dobânda zilnică sau la zi a băncilor să scadă sub 30%. Noi trebuie să facem o referire: 30% faţă de o referinţă. Ori rămâne 30% faţă de dobânda zilei, curentă sau mărim procentul la 50% din dobânda curentă.

Eu propun 30% din dobânda la zi a băncilor.

Domnul Corneliu Constantin Ruse (din loja comisiei):

Este mare diferenţa.

Domnul Gheorghe Ionescu:

Este mare diferenţa? Mergem pe 50% atunci. Să mergem în loc de 30, perceperea unei dobânzi anuale de 50% din dobânda la zi a băncilor, a Băncii Naţionale. Este mare, totuşi este mare 50%.

Trebuie să ai o dobândă de referinţă; poate să scadă dobânda la bănci sub 30%, poate să fie 10-15%. Atunci cum facem?

Eu zic să propunem 40% din dobânda zilei, deci, dobânda curentă a Băncii Naţionale. Mergem cu 40% din dobânda Băncii Naţionale la data respectivă.

Domnul Adrian Năstase:

Punctul de vedere al comisiilor? Domnul deputat Popescu.

Domnul Ioan Dan Popescu:

Domnule preşedinte,

Aş propune, în primul rând, la alin.1 să fie trecut: "vânzarea de active, în condiţiile alin.1 se poate face şi cu plata în rate." Deci există posibilitatea, nu obligativitatea.

În al doilea rând, eu aş propune eliminarea alin.c), pentru că noi, aici, nu putem să stabilim printr-o lege care va funcţiona în următorii 20 de ani sau 50 de ani ce nivel de dobândă vom aplica la vânzarea activelor sau la vânzarea unor societăţi în condiţiile prevăzute de actuala lege.

Deci, eu îi acord facilitatea să vândă în rate cu un avans minim de 20% şi pe o perioadă de 3-5 ani, urmând ca dobânda să fie stabilită prin negociere directă în momentul respectiv.

Repet, eliminarea alin.c).

Domnul Adrian Năstase:

Punctul de vedere al iniţiatorilor?

Domnul Gheorghe Ionescu:

Domnule preşedinte, dacă mergem pe eliminarea acestui procent de dobândă, înseamnă că, în afară de faptul că îi asigurăm un avans de 20% şi eşalonăm pe 3-5 ani, nu se vor găsi cumpărători, pentru că nu va cumpăra nimeni cu o dobândă de 100% sau de 70% dobândă anuală. Înseamnă că din start el este handicapat.

Eu propun să mergem pe 40% din dobânda Băncii Naţionale. Este totuşi o facilitate, nu este 100%, plăteşte 40% din dobânda de 100% dacă este procent. Nu se poate! Înseamnă că nu i-am făcut nici o facilitate în treaba aceasta.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Domnul deputat Dan Nica.

Domnul Dan Nica:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Susţinem propunerea făcută de preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii, aceea de eliminare a alin.c), motivaţia fiind una foarte simplă: nu am găsit sursele de acoperire a diferenţei de dobândă, ar fi trebuit să le prevedem undeva. Singurele surse pe care le avem se regăsesc la fondul naţional, mai departe de garantarea creditelor.

Considerăm că facilităţile care la acest punct au fost acordare - avansul şi o eşalonare a plăţilor pe 3-5 ani - sunt suficiente pentru stimularea capitalului autohton şi accesul la dobândirea acestor credite.

Deci, sugestia pe care v-o facem este aceea de a merge pe punctul de vedere exprimat de preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Piţigoi.

Domnul Barbu Piţigoi:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propunerea făcută de preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii pare extrem de interesantă, numai că ea are câteva vicii. Mai întâi, nu se prevede prin lege facilitatea de a se percepe o dobândă anuală. Mai mare, mai mică, o să vedem cum o să fie. Dar aceasta este o lege care este prevăzută, făcută ca să acorde unele facilităţi acestor întreprinderi mici şi mijlocii.

Pe de altă parte, nu putem vorbi despre nişte resurse care astăzi sunt aşa cum sunt, sau mâine vor fi altfel. Legea nu este făcută pentru anul ăsta, sau pentru următorii doi ani. Legea aceasta trebuie să fie o lege cu bătaie lungă, ca orice lege, de altfel.

Ca atare, argumentaţia că resursele financiare actuale sunt aşa cum sunt, nu e o motivaţie de a elimina alin.c).

În sfârşit, un ultim argument este că, sigur, negocierea poate fi făcută la momentul în care se stabilesc ratele, eşalonarea lor pe termenele prevăzute în lege, dar aceasta nu înseamnă că noi am făcut caz şi am pus în discuţie o facilitate care se vrea prevăzută prin prevederile acestei legi.

De aceea, eu aş înclina, evident, punctul meu de vedere, de a merge pe propunerea de a fixa un 40% din rata, sau din media, sau din dobânda Băncii Naţionale la momentul respectiv.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Ruse.

Domnul Corneliu Constantin Ruse:

Domnilor colegi,

Acum nu vorbesc în numele comisiei, ci vorbesc în calitatea mea de deputat.

Ţin să vă aduc aminte că aceste sume care se obţin din vânzarea activelor se fac venituri la bugetul societăţilor comerciale care vând asemenea active.

Deci, în nici un caz nu se fac venit la bugetul statului sau la bugetele locale, conform legislaţiei în vigoare.

De aceea, eu ştiu că în Hotărârea de Guvern nr.555/1997 există exact această formulare, cu 30%, şi este vorba de dobânda, de valoarea medie anuală. Deci, din valoarea medie anuală a dobânzilor practicate de băncile comerciale. Fiindcă este practic un credit acordat de furnizor celui care cumpără. Eu, furnizorul, nu am nevoie de nişte spaţii, nu le utilizez, nu le-am utilizat de ani de zile şi le vând. Cum le vând? În condiţii favorabile pentru cel care le cumpără.

Din acest motiv, eu vreau să vă propun - şi cred că este obligatoriu să trecem aici un nivel al dobânzilor, şi acela nu poate fi decât cel care există în hotărârile de Guvern în vigoare, şi anume 30% din valoarea medie anuală a dobânzilor practicate de băncile comerciale. Se face o medie anuală şi se spune cât e dobânda.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Cazan.

Domnul Gheorghe Romeo Leonard Cazan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Noi, în condiţiile în care lăsăm acest punct c), intervenim practic în relaţiile contractuale între vânzător şi cumpărător. E limpede că am introdus o facilitate: plata în rate şi cu un avans pe care l-am fixat deja că e 20% minim.

Având în vedere că e un contract de vânzare-cumpărare, e suficient că am introdus două facilităţi, a treia putând fi, ca să zic aşa, determinată, calculată între cele două părţi, pe baza prognozei dobânzii respective şi poate fi introdusă în preţul de vânzare şi în ratele care vin în fiecare an.

Deci, nu e nevoie să introduc încă o restricţie prin pct. c) în contractul care se face între vânzător şi cumpărător, întrucât ei au posibilitatea să regleze acest lucru prin preţ şi prin ratele pe care le stabilesc anual, prognoza pentru preţurile anilor următori fiind stabilită.

Insist pentru scoaterea lui c), care intervine practic ca o restricţie între vânzător şi cumpărător şi nu ca o facilitate.

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Ideea de a prefigura ....

Da, vă rog, domnule deputat.

Domnul Pecsi Francisc:

Ca iniţiator, şi eu susţin ideea de a anula pct.c), motivând prin faptul că aceste încasări intră în contul societăţii comerciale care are aceste active disponibile. Deci, să nu-i favorizăm şi prin perceperea unei dobânzi anuale; au obligaţia să le vândă, iar întreprinderile mici şi mijlocii să aibă facilităţi să le cumpere în condiţiile pct.a) şi b).

Deci, şi eu propun eliminarea pct.c).

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Se vede foarte bine că textul, aşa cum era iniţial formulat, crea anumite probleme, pentru că, în mod evident, a prefigura valoarea dobânzii este riscant. Încă nu se poate şti care va fi nivelul ei în general. Poate că dacă economia va avea o inflaţie de 1-2%, 30% deja va fi exorbitant.

Domnul Corneliu Constantin Ruse:

Este luată din...

Domnul Adrian Năstase:

Bun, aici nu scrie: "30% din ....". Dumneavoastră aţi introdus acum. Textul dumneavoastră, pe care l-am primit acum.

Pe urmă, este varianta care a apărut ulterior şi care, într-adevăr, pune problema cine compensează diferenţa de dobândă, pentru că este până la urmă o chestiune contractuală, şi noi stabilim o anumită valoare a dobânzii, iar cel care practic ... va spune: "Domnule, eu înţeleg ca statul să sprijine întreprinderile mici şi mijlocii, dar ce vină am eu? Atunci, n-o să mai vând la o întreprindere mică şi mijlocie, ci o să vând la cineva care-mi dă dobânda normală".

Deci, noi stabilim nişte obligaţii, intervenim cu nişte obligaţii legale în legăturile contractuale. Sunt nişte probleme care trebuie totuşi judecate cu mare atenţie şi din punct de vedere juridic şi din punct de vedere economic. Pentru că, altfel, vom avea nişte texte care vor da impresia că rezolvă nişte lucruri, dar, până la urmă, ele se vor bloca în aplicare. Pentru că nu va exista interes în continuare pentru vânzarea de active.

Domnul deputat Ionescu.

Domnul Gheorghe Ionescu:

Domnule preşedinte,

Vreau să fac următoarea remarcă: exact acest text este luat din Ordonanţa nr.88, respectiv Legea nr.44 din 1997.

Noi am zis ca să venim să reglementăm exact 30%, aşa cum am spus. Acest 30% cine-l suportă, respectiv dobânda? Il vor suporta unităţile de stat care vând aceste active care stau nefolosite. Eu vă dau un exemplu. Sunt atâtea grajduri pe teren la fostele complexe de porci, de păsări, pe care nu le cumpără nimeni. Nu le cumpără absolut nimeni. Atunci, statul, care vinde, care este proprietar, se mulţumeşte numai să scape de grija că le păzeşte acolo.

Şi atunci, putem să spunem: "până la 30% din dobânda medie anuală a băncii". Adică, trebuie făcută treaba aceasta. Şi poate, atunci când este cazul, cel care vinde, care este proprietarul acestui grajd la care nu se mai uită nimeni şi nu mai este nimic în el, îl vinde şi ia pe el ce-o lua, numai să scape cel puţin de grija de a-l gestiona în continuare.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Popescu.

Domnul Ioan - Dan Popescu:

Domnule preşedinte,

Îmi pare rău că trebuie să susţin punctul de vedere de eliminare a lit.c) şi precizez domnului Ionescu faptul că dobânda nu se duce la unitatea de stat care vinde activul respectiv. Unitatea primeşte contravaloarea activului. Aici este vorba de o finanţare aparentă, pe care ar trebui s-o facă în mod normal Fondul Proprietăţii de Stat. Fondul Proprietăţii de Stat are anumite legi. Normal ar fi ca Fondul Proprietăţii de Stat, într-un an de zile sau cât prevede legea, să nu mai existe. Or, această lege o facem cu o respiraţie mult mai largă. Ăsta este motivul pentru care susţin în continuare că nu-şi găseşte locul în acest proiect de lege fixarea unui nivel de dobândă.

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Traian Neculai Rânja:

Marea majoritate a iniţiatorilor acestei legi sunt pentru eliminarea acestui alin.c), justificarea fiind următoarea. Noi, în sensul legii, ne-am gândit iniţial că, după ce s-au împărţit pe ani în rate, vânzarea se poate face şi fără dobândă. Textul, în formularea actuală, este destul de ambiguu şi un director de întreprindere ar înţelege că statul trebuie să-i subvenţioneze de la 30% la 70% şi aşa mai departe. Deci, propunem eliminarea.

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Avem mai multe variante.

Prima variantă este de eliminare. Şi domnul Ionescu văd că a renunţat.

Şi domnul Ruse a renunţat? Şi domnul Ruse a renunţat.

Atunci, este mai simplu.

Supun votului dumneavoastră în primul rând introducerea cuvântului "poate" acolo unde începe alin.3, deci "se poate face şi cu plata în rate"; era un amendament de redactare.

Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Iar, apoi, supun votului dumneavoastră eliminarea lit.c) de la alin.3.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră alin.3, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului art.12, de data aceasta incluzând şi alin.3, pe care l-am dezbătut anterior.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.13 alin.1 - modificări minime.

Supun votului dumneavoastră acest articol.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2 al art.13, nemodificat.

Supun votului dumneavoastră acest text.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.13, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea a III-a.

Titlul secţiunii.

Dacă sunt observaţii?

Supun votului dumneavoastră titlul Secţiunii a III-a.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.14 alin.1.

Dacă sunt observaţii?

Supun votului dumneavoastră acest alineat.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2.

Dacă sunt observaţii?

Supun votului acest alineat.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3.

Dacă sunt observaţii?

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.4.

Dacă sunt observaţii?

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art.14, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.15 alin.1.

Dacă sunt observaţii?

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alineatul nou introdus.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art.15, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea a IV-a.

Titlul acestei secţiuni, cu o mică modificare, deşi, practic, revenim la formula iniţială, datorită acceptării redacţionale propuse de domnul Vida.

Supun votului dumneavoastră titlul secţiunii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.16 alin.1.

Dacă sunt observaţii?

Nu sunt observaţii.

Supun votului dumneavoastră acest text.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3.

Dacă sunt observaţii?

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.16, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.17.

Sunt observaţii?

Nu sunt observaţii.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul Secţiunii a V-a.

Dacă sunt observaţii?

Varianta iniţială.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.18 alin.1.

Dacă sunt observaţii? Nu.

Supun votului dumneavoastră alin.1.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Se propune introducerea unei noi litere la alin.2 al art.18.

Dacă sunt observaţii? Nu.

Supun votului acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Există alin.3, pe care îl aveţi reformulat de către comisie, deşi, sigur, se va reveni la formula iniţială, la pct.43 din raport.

Supun votului dumneavoastră acest alineat 3.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului art.18, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Capitolul III.

Titlul acestui capitol.

Dacă sunt observaţii? Nu.

Supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.19 alin.1.

Dacă sunt observaţii?

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2.

Dacă sunt observaţii?

Nu sunt observaţii.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art.19, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.20 alin.1.

Dacă sunt observaţii?

Nu sunt observaţii.

Supun votului dumneavoastră acest alineat.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2.

Dacă sunt observaţii?

Nu sunt observaţii.

Supun votului dumneavoastră acest text.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3.

Dacă sunt observaţii?

Supun textul votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.4.

Dacă sunt observaţii?

Nu sunt observaţii.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.5.

Dacă sunt observaţii?

Nu sunt observaţii.

Supun votului dumneavoastră şi acest text.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, şi acest alineat a fost aprobat.

Supun votului art.20, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul Capitolului IV.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul Secţiunii I de la acest capitol.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.21.

Dacă sunt observaţii?

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.22.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.23 alin.1.

Dacă sunt observaţii?

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În ceea ce priveşte alin.2, se propune eliminarea acestuia.

Punctul de vedere al comisiei?

Domnul Manole Odisei a făcut propunerea. Deci, de acord cu eliminarea alin.2?

Domnul Ioan - Dan Popescu:

Domnule preşedinte,

Nu cred că este normală eliminarea integrală a alin.2, pentru că acest lucru permite angajarea pe o perioadă de o zi sau trei zile, şi pentru acest lucru se beneficiază de un articol de lege. Modul în care a fost iniţial formulat acest alineat prevede foarte clar că este necesară o perioadă de timp în care angajaţii respectivi să poată rămâne în întreprinderea respectivă.

Deci, cumulează şi ideea de dezvoltare în timp a unităţii, şi nu numai de trecere pasageră a salariaţilor prin acea unitate.

Domnul Adrian Năstase:

Deci, sunteţi împotriva eliminării textului? Să rămână, da?

Iniţiatorii? De acord.

Eu supun, totuşi, votului dumneavoastră amendamentul, cu precizarea că atât comisiile, cât şi iniţiatorii, sunt împotriva lui.

Deci, eu supun votului dumneavoastră amendamentul. Reţineţi, comisiile şi, de asemenea, iniţiatorii sunt împotrivă.

Cine este pentru amendamentul domnului deputat Manole Odisei?

Nici un vot pentru.

Amendamentul nu a trecut.

Noi am votat împotriva amendamentului de eliminare.

Deci, alin.2 rămâne în formularea iniţială.

Şi atunci, trebuie de fapt să votăm asupra alineatului, pe care vi-l supun atenţiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Şi acum supun votului art.23, cu cele două alineate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.24.

Dacă sunt observaţii?

Nu sunt observaţii.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.25.

Dacă sunt observaţii?

Nu sunt observaţii.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.26, în formula iniţială.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.27.

Dacă sunt observaţii?

Nu sunt observaţii.

Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea a II-a.

Titlul acestei secţiuni.

Dacă sunteţi de acord cu acest titlu? Vă mulţumesc.

Împpotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.28, în varianta iniţială.

Dacă sunt observaţii? Nu.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.29, formula iniţială.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.30, cu o modificare propusă de către domnul deputat Decuseară.

Dacă sunt observaţii?

De acord cu acest text.

Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.31.

Dacă sunt observaţii faţă de textul iniţial?

Nu sunt observaţii.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.32, varianta iniţială.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.33, varianta iniţială.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.34, în varianta domnului deputat Vida.

Dacă sunt observaţii?

Nu sunt observaţii.

Supun textul acesta votului dumneavoastră. Este vorba de alin.1.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2.

Dacă sunt observaţii?

Este vorba de textul iniţial.

Nu sunt observaţii.

Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.34, în ansamblu.

Dacă vreţi să vă exprimaţi votul?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.35.

Dacă sunt observaţii?

Nu sunt observaţii.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Capitolul V.

Titlul acestui capitol.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.36 alin.1.

Dacă sunt observaţii?

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.36 alin.2, textul preambular.

Dacă sunt observaţii?

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.a).

Dacă sunt observaţii?

Supun votului acest text.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.b).

Dacă sunt observaţii?

Doamna deputat Puwak.

Doamna Hildegard Carola Puwak:

Stimaţi colegi,

Nu cred că acest alineat îşi are rostul în cuprinsul acestei legi, întrucât procedura de avizare a iniţiativelor legislative este reglementată. Nu are rost să introducem aici o altă atribuţie pentru Guvern.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Punctul de vedere al iniţiatorilor?

Poftim? Trebuie eliminat, da?

Punctul de vedere al comisiei? De acord.

Supun votului dumneavoastră propunerea doamnei deputat Puwak, de eliminare a acestei litere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit. c) . Dacă sunt observaţii?

Supun votului acest text.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.d). Supun votului dumneavoastră acest text.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.e) nemodificată. Supun votului acest text.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.f). Supun votului dumneavoastră textul de la lit.f) care nu figurează în raport. Este textul iniţiatorului, dincolo e trecut? Rămâne textul aşa cum era la lit.f). Da? Aşa este, la pct.78 este trecută şi lit. f), dar nu este separată şi de aceea am să supun votului dumneavoastră acum distinct textul de la lit.f).

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.g). Dacă sunt observaţii? Supun votului acest text.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.h) dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Supun votului acest text.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.i), dacă sunt observaţii? Supun votului acest text.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.j).

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.k).

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alineatul 2, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3, dacă sunt observaţii? Este o observaţie din partea domnului deputat Rânja.

Domnul Traian-Neculai Rânja:

Există o greşeală de redactare nesesizată. În legătură "...cu modul cu care se aplică legea ..." şi nu "cu modus..."

Domnul Adrian Năstase:

Da, aşa este, o modificare absolut evidentă. Domnul deputat Rânja a propus corectarea textului de pe pagina 29 la pct.82 din raport. Este vorba de unul dintre cuvintele de pe ultima linie la paragraful 3, în legătură cu modul în care se aplică legea. Evident, nu supun votului dumneavoastră această propunere. Supun însă votului alineatul 3.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului articolul 36 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Unanimitate.

Art.37 alin.1, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră acest alineat.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.VI, dacă sunt observaţii privind titlul. Nu sunt.

Supun votului acest titlu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.38, alin.1. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Supun votului acest alineat.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3. Sunt observaţii? Nu sunt.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.4 în formularea comisiilor, dar cu o observaţie din partea domnului preşedinte Ioan-Dan Popescu.

Domnul Ioan-Dan Popescu:

Domnule preşedinte,

Vă propun dumneavoastră şi plenului Camerei eliminarea alin.4, pentru că nu prin articolele acestei legi stabilim cui se aplică sancţiunle respective.

Domnul Adrian Năstase:

Da, problema este dacă trebuie să stabilim altfel decât "răspunderea personală".

Da, domnul deputat Cojocaru.

Domnul Radu Spiridon Cojocaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În comisie s-a discutat destul de mult pe marginea acestui subiect, în sensul că din practică a rezultat că anumiţi conducători de întreprinderi abuzează de poziţia lor tocmai sperând că se va face o confuzie ulterioară între persoana fizică, a lor, şi persoana juridică, a întreprinderii, respectiv ei vor lua nişte decizii care sunt împotriva spritului legilor şi nu vor fi pedepsiţi. De aceea eu susţin ca să rămână alineatul aşa cum este.

Domnul Adrian Năstase:

Vedeţi, totuşi, textul interpretat sau citit atent, ar duce la concluzia că în acest caz sancţiunile se aplică persoanelor care au săvârşit contravenţia, oarecum prin derogare de la un alt principiu prin care sancţiunile se aplică persoanelor care nu săvârşesc contravenţiile. Deci, din punct de vedere juridic, formularea este puţin ciudată, faptul că se simte nevoia de a preciza aici că sancţiunile se aplică persoanelor care săvârşesc contravenţia. Sigur, asta e regula obişnuită. De ce o punem? Pentru că nu putem să plecăm de la ideea că acest text este derogatoriu faţă de un alt principiu, care ar fi aberant, sancţiunile pentru contravenţii se plătesc de alte persoane decât cele care le-au înfăptuit. Eu am înţeles problema pe care aţi ridicat-o, dar în orice caz nu această redactare rezolvă problema respectivă.

Domnul deputat Rânja şi apoi doamna deputat Puwak.

Domnul Traian-Neculai Rânja:

S-a constat că o lege fără sancţiune, în general, nu este eficientă, oricâte sancţiuni ari fi în Codul civil sau penal. Iniţiatorii doresc să rămână la textul iniţial şi nu cel modificat în cele două comisii, deci pentru răspunderea privind "membrii, managerii şi membrii consiliilor de administraţie".

Domnul Adrian Năstase:

Am înţeles, dumneavoastră propuneţi să rămână textul iniţial, nu cel al comisiilor.

Doamna deputat Puwak, apoi domnul preşedinte Popescu.

Doamna Karola-Hildegard Puwak:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu susţin păstrarea formulării de pe coloana I, pentru că noi am urmărit în cadrul comisiei pe de o parte departajarea responsabilităţii salariaţilor care obstrucţionează, de pildă, acordarea acestor facilităţi, dar şi sancţionarea membrilor consiliilor de administraţie, pentru care legislaţia acutală nu prevede absolut nici o responsabilitate pentru modul de gestionare. Îşi dau demisia, pleacă din consiliul de administraţie, întreprinderea rămâne în acelaşi fel. Cred că varianta iniţială cuprinde exact ceea ce noi am dorit să facem pentru a stimula de fapt un comportament în favoarea IMMUR-lor.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul preşedinte Popescu.

Domnul Ioan-Dan Popescu:

Domnule preşedinte,

Rămân la ideea de eliminare, pentru că legea prevede foarte clar responsabilitatea consiliului de administraţie în integritatea lui şi a membrilor consiliului de administraţie. Deci eu nu pot să spun acum, de exemplu, că SIDEX - Galaţi, care trebuie să vândă o hală şi nu vrea să o vândă nu ştiu cine, eu trebuie să penalizez 35 000 de salariaţi pentru că nu s-a făcut această vânzare. După părerea mea, responsabilitatea vizavi de actul de conducere este stipulat foarte clar atât în legile existente, cât şi în mandatul pe care fiecare director, fiecare conducător la locul de muncă îl are. Deci eu rămân la ideea şi menţin puctul de vedere (amendament personal), de a fi eliminat alin.4.

Domnul Adrian Năstase:

Da, aveţi cuvântul domnule deputat.

Domnul Mihai Grigoriu:

Eu aş propune combinarea celor două coloane, păstrarea textului din coloana din stânga, adăugându-se sintagma: "care au săvârşit contravenţia".

În acest fel, se elimină posibilitatea de a se interpreta că sancţiunile se aplică salariaţilor, oricare ar fi ei, ci numai acelora care au participat la realizarea contravenţiei. În felul acesta, răspunderea individuală este pusă în funcţiune cel mai bine. "Persoanelor...", cum era în col.2, era greşit, în sensul că cel mult trebuia să fie "persoanelor fizice". De aceea, cred că formularea din stânga la care se adaugă sintagma "care au săvârşit contravenţia" este cea mai bună soluţie.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Domnul deputat Pecsi.

Domnul Francisc Pecsi:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Şi eu susţin menţinerea textului iniţiatorilor, pe motivul că la ora actuală orice penalizare se înregistrează în contabilitate la Cap. "Cheltuieli" şi atunci managerii nu sunt interesaţi să evite astfel de sancţiuni, astfel de penalităţi. Propun să menţinem alin. 4 în formularea iniţială. Accept şi completarea din partea dreaptă, deci "persoanelor vinovate", dar în formularea alin.4, în mod necondiţionat.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Grigoriu.

Domnul Mihai Grigoriu:

La propunerea mea trebuie adăugat pe coloana stângă conjuncţia "sau". Deci: "Sancţiunile se aplică individual salariaţilor societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat şi regiilor autonome sau membrilor consiliilor de administraţie ale acestora care au săvârşit contravenţia".

Domnul Adrian Năstase:

Da. Doamna deputat Puwak.

Doamna Karola Hildegard Puwak:

Crec că şi: "...care au săvârşit contravenţia ..." se referă doar la salariaţi, pentru că şi consiliul de administraţie este solidar în decizia pe care o ia. Nu începem o anchetă care din membrii consiliului de administraţie a votat pentru sau împotrivă. Deci, "... au săvârşit contravenţia..." se referă la salariaţii societăţilor şi trebuie introdus după "regia autonomă".

Domnul Adrian Năstase:

Da. Bun. Asta a fost propunerea... după "...individual..."

Domnule deputat Grigoriu.

Domnul Mihai Grigoriu:

Atunci, într-adevăr, pentru corectitudine gramaticală, să spunem aşa: "Sancţiunile se aplică individual persoanelor care au săvârşit contravenţia, salariaţi ai societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat şi regiilor autonome, sau membrilor consiliilor de administraţie ale acestora".

Domnul Adrian Năstase:

Bun. Doamna deputat Puwak voia să spună că răspunderea este individuală pentru salariaţi, în timp ce pentru membrii consiliilor de administraţie, răspunderea este colectivă. Dacă eu am înţeles corect.

Domnul Mihai Grigoriu:

Nu, eu nu m-am referit la această problemă, dacă în consiliile de administraţie poate exista răspundere individuală sau consiliul automat are o răspundere colectivă. În această direcţie, dacă e corect, atunci dispare cuvântul "membrilor". Dar cred că e cazul să vi-l scriu.

Domnul Adrian Năstase:

Problema pe care a ridicat-o domnul deputat Dan Popescu este următoarea: legea referitoare la consiliul de administraţie, la privatizare, la ... stabileşte acolo drepturi şi obligaţii şi, ca atare, stabileşte sancţiuni, răspunderi. Problema este dacă noi, printr-o altă lege care stabileşte anumite obligaţii pentru consilii, putem să adăugăm nişte sancţiuni care să nu fie corelate cu acele obligaţii. Nu am la îndemână textele respective, dar pot să înţeleg că această preocupare de a corela textele de sancţionare cu textele din legea organică, din legea care fixează drepturile şi obligaţiile, este o chestiune firească.

Dar, domnul deputat Rânja.

Domnul Traian Neculai Rânja:

Vă putem asigura, domnule preşedinte şi domnilor colegi, că acest capitol "Sancţiuni" a fost alcătuit sub supravegherea directă a specialiştilor din domeniul juridic din aparatul Parlamentului. Deci ne-am consultat şi dumnealor ne-au propus sancţiunile şi cuantumul amenzilor.

Domnul Adrian Năstase:

Bun. Înţeleg însă că comisiile nu s-au consultat cu acei specialişti, s-au consultat cu alţii... Am înţeles, da.

Domnul deputat Cazan.

Domnul Gheorghe Romeo Leonard Cazan:

Eu am să vă rog să-mi îngăduiţi să vă citesc ce a scris Consiliul Legislativ în legătură cu acest articol. El propune să se elimine, având în vedere dispoziţiile art.100 din Codul muncii, potrivit căruia "persoanele încadrate în muncă pot fi sancţionate disciplinar pentru încălcarea cu vinovăţie a obligaţiilor profesionale". Deci, ne recomandă, practic, să excludm acest articol şi să închidem discuţia, vă propun.

Domnul Adrian Năstase:

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Antal Istvan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Dacă citim cu atenţia art.12, că de fapt la nerespectarea acestui articol se referă sancţiunea, atunci ne dăm seama că aceste obligaţii, la vremea respectivă, când noi am avizat legea pentru management şi Legea nr.31 privind construirea de administraţii etc., nu exista nicăieri, în nici o legislaţie, o prescripţie care să faciliteze ceva pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Iar acum, pentru prima dată, în această lege nouă, despre care discutăm astăzi, intervine această obligaţie ca societăţile comerciale cu capital majoritar de stat şi regiile autonome să fie obligate ca, la cererea persoanelor interesate, să încheie contracte de vânzare-cumpărare, prevăzute la alin.1, sau să asigure accesul prioritar la încheierea, concesionarea sau leasingul activelor disponibile. Deci, este şi normal ca acum, în această lege, noi să introducem şi sancţiuni pentru ceea ce apare de prima dată aici ca obligaţie pentru consiliile d administraţie. Pentru acest fapt, noi susţinem în continuare să rămână textul propus de colegul nostru cu acea completare vizavi de sancţiunile care se aplică pentru persoanele fizice şi respectiv pentru consiliul de administraţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Cojocaru.

Domnul Radu Spiridon Cojocaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş vrea să insist, arătând că chestiunea pe care noi o dezbatem nu este cu caracter teoretic, juridic, ci este o chestiune cu implicaţii practice foarte importante. Din păcate, în ultimii ani, se permanentizează, oarecum, o situaţie nefirească prin care societăţi comerciale care practic nu-şi mai pot desfăşura obiectul de activitate din lipsă de pieţe de desfacere, îşi continuă într-un mod abuziv existenţa prin condiţionarea închirierii unor active, unor spaţii etc.

Pe de altă parte, s-a constatat că multe din legile date de noi, după 1989, au avut prevederi cu caracter declarativ şi nu imperativ. Şi chiar când au fost cu caracter imperativ, lipsa acestor sancţiuni le-a făcut inoperabile în practică şi, de asemenea, se cunoaşte procedeul de a se ascunde sau a se compensa vina în spatele răspunderii colective. Deci eu insist - este o chestiune foarte importantă, din punct de vedere practic, altfel legea este sterilizată de intenţia ei - să se dea un text foarte clar, aşa cum a fost discutat cu domnul Grigoriu, prin care sancţiunile să meargă la persoanele fizice vinovate.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Vă propun următorul lucru. Să vă citesc în primul rând textul domnului Grigoriu. Cred că dincolo de aspectul strict juridic este într-adevăr o chestiune care înseamnă de fapt încercarea de a mişca şi de a stabili o anumită responsabilitate pentru cei care ar continua să aibă conduita de până acum, blocând de fapt utilizarea unor spaţii care, evident, nu produc... (Domnul Gavra intră pe uşă şi vorbeşte tare.)

Domnule Gavra, am o rugăminte, suntem în şedinţă!

Domnul Ioan Gavra:

Nu se vede, nu se vede!

Domnul Adrian Năstase:

Ştiu că nu se observă, dumneavoastră nu observaţi. Eu v-am rugat totuşi să observaţi acest lucru.

Problema care este pusă aici este aceea de a stabili totuşi, de a arăta clar, că cei care nu respectă îndatorirea, responsabilitatea de la art. 12, pot răspunde pentru ceea ce este definit aici ca fiind o contravenţie. O chestiune care nu este încă foarte clară, este aceea dacă în astfel de cazuri răspunderea membrilor consiliului este individuală sau colectivă.

Am impresia că nu putem să elucidăm acum această chestiune şi, atunci, la textul domnului Grigoriu poate facem o uşoară modificare. Dânsul a spus în felul următor: "Sancţiunile se aplică individual persoanelor care au săvârşit contravenţia, salariaţi ai societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat şi regiilor autonome sau membri ai consiliului de administraţie al acestora". Dacă modificăm şi spunem la sfârşit: "Se aplică individual persoanelor care au săvârşit contravenţia, salariaţi ai societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat şi regiilor autonome sau membrilor consiliului de administraţie al acestora...", lăsăm o formulă oarecum ambiguă, pentru că urmează să se determine dacă este răspundere individuală sau colectivă, conform dreptului comun.... Poftim? Nu, spunem "sau membrilor consiliului de administraţie", pentru că acest "sau" înseamnă, până la urmă, "după caz". Deci, "sau membrilor consiliului de administraţie al acestora" şi, probabil, că se va vedea dacă este răspundere individuală sau colectivă. Eu nu sunt pregătit încă să răspund la această chestiune astăzi, aici, dar formula aceasta este acoperitoare pentru ambele variante. Nu, aşa cum este acum, a acoperi cele două variante şi în funcţie de intepretare se va putea găsi soluţia.

Domnule Grigoriu, acceptaţi această modificare? Şi iniţiatorii? Bun. Şi în felul acesta putem să deblocăm acest text.

Supun votului dumneavoastră textul pentru alineatul 4 art.38 în formularea pe care v-am prezentat-o.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Cu o abţinere acest text a fost acceptat.

Da, aveţi cuvântul, domnule deputat Nica.

Domnul Dan Nica:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este o greşeală de redactare la articolul 38, alin.2, a fost scăpat articolul,"...prevăzute la art.12 alin.2..." şi trebuie completat şi "art.14 alin.4". Deci, după "art.12 alin.2", şi "art.14 alin.4". Este o greşeală de redactare. A scăpat.

Domnul Adrian Năstase:

Da. De acord inţiatorii, da?

Comisia? Da.

Supun votului dumneavoastră revenirea la alin.2 de la art.38. Dacă sunteţi de acord să revenim la acest vot.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră amendamentul prezentat de domnul deputat Nica.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la alin.5. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră alin.5.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.6. Dacă sunt observaţii. Nu sunt.

Supun votului acest text.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului articolul 38, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.VII. Titlul acestui capitol. Dacă sunteţi de acord cu acest titlu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.39. Alin.1. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2.

Domnul deputat Pecsi.

Domnul Francisc Pecsi:

Pentru a adapta textul la realitate, trebuie să înlocuim sintagma "ale Consiliului pentru reformă" cu "ale Agenţiei Naţionale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii". Restul textului rămâne neschimbat.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulţumesc.

Sigur, este o rectificare absolut normală, ea ţine seama de modificările instituţionale produse.

Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului alin.2.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3 al art.39.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului art.39 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Impotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.40 alin.l. Dacă sunt observaţii? Nu sunt observaţii.

Supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Impotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2 nemodificat. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Impotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3. Se propune eliminarea sa.

Doamna deputat Puwak.

Doamna Hildegard - Carola Puwak:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu aş propune menţinerea acestui articol în corpul legii, întrucât aceasta ar da garanţia faptului că cel puţin cele 80 de miliarde pentru întreprinderile mici şi mijlocii, care nu s-au folosit în 1998, vor fi cu certitudine asigurate în 1999. Noi am votat într-un articol anterior sau urmează acum faptul că această lege sau prevederile acestei legi vor fi luate în seamă în 1999. Dacă mergem la proiectul de buget vom vedea că acolo sunt prevăzute doar cele 80 de miliarde care au fost reportate din anul 1998. Deci, cred că este o întărire a unei acţiuni neonorate de Guvern în 1998, dând certitudine pentru anul 1999.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Vida. Cum vi se pare această observaţie ţinând seama de întârzierea... Este tardivă. Deci vă menţineţi amendamentul? A, renunţaţi la observaţia dumneavoastră. Da. Sigur că da. Bun, deci, înţeleg că acceptaţi, implicit, propunerea doamnei deputat Puwak de menţinere a textului iniţial. Deci, eliminarea aliniatului 3. Deci se propune eliminarea, da?

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Vida.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Impotrivă? 11 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu majoritate de voturi, s-a acceptat propunerea domnului deputat Vida.

Supun votului dumneavoastră art.40 în formula actuală, cu cele două alineate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Impotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Unanimitate.

Cu o abţinere s-a aprobat art.40.

Cap.VIII. Dispoziţii finale.

Dacă sunt observaţii privind titlul acestui capitol. El mai rămâne sau nu mai rămâne? Rămân numai dispoziţiile tranzitorii, fără dispoziţii finale. Nu înţeleg care este... nu mai este nevoie , nu? Rămâne doar titlul cap.VII cu dispoziţii tranzitorii, da? Nu mai are rost, nu?

Deci, trecem direct la art.41 pe care îl prezintă domnul deputat Popescu.

Domnul Dan - Ioan Popescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propunem o reformulare după consultarea cu Departamentul juridic, şi anume, art.41 să aibă următoarea redactare: "Ordonanţa Guvernului nr.12/1993 privind achiziţiile publice, republicată, cu modificările ulterioare, nu se aplică în situaţiile prevăzute la articolele 14 şi 15 ale prezentei legi. La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă Ordonanţa Guvernului nr.25/1993 privind stimularea întreprinderilor mici şi mijlocii, republicată în Monitorul Oficial al României, partea I-a, nr.301 din 23.X.1994 aprobată prin Legea nr.83/1994, cu modificările ulterioare".

Domnul Adrian Năstase:

Dar Ordonanţa 12/1993 ce soartă a avut? A fost aprobată printr-o lege, sau... Deci ar trebui...

Dacă sunt observaţii din partea iniţiatorilor faţă de acest text pentru art.41. Da. Sunt de acord şi iniţiatorii.

Supun votului dumneavoastră acest text. Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Impotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobat art.41 şi ultimul al acestui proiect de lege, acestei iniţiative legislative.

Este vorba de o lege ordinară şi îndrăznesc s-o supun votului dumneavoastră, votului final. Vă rog să luaţi loc în bănci.

Supun votului dumneavoastră textul în ansamblu al iniţiativei legislative, a proiectului de lege. Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Impotrivă? Nici-un vot împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

Da. Domnul deputat Cazan vrea să facă un comentariu.

Domnul Gheorghe Romeo Leonard Cazan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau în primul rând din partea Grupului parlamentar al PDSR să mulţumesc tuturor colegilor din celelalte grupuri parlamentare pentru modul în care am reuşit să colaborăm să realizăm o lege care va fi deosebit de utilă pentru dezvoltarea ţării, pentru relansarea economică. Am venit la tribună nu pentru aceste mulţumiri în mod expres, ci pentru a vă ruga pe dumneavoastră, pe toţi din sală, pe toţi colegii din celelalte grupuri, să înţelegem că această lege trebuie să funcţioneze din anul 1999. Să nu rămână o lege moartă pentru 1999 şi rugămintea ar fi să avem în vedere, atunci când vom analiza bugetul, să ţinem cont de facilităţile pe care le-am introdus în această lege şi să le luăm în considerare, aşa cum le-am votat astăzi. Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Rânja.

Domnul Traian Neculai Rânja:

Această lege deosebit de importantă pentru economia reală din România marchează, dacă vreţi, şi o premieră importantă în viaţa politică românească. Pentru prima dată, din câte ştiu eu, în urma rezultatului unui compromis politic, unui compromis tehnic, s-a reuşit o lege semnată de două comisii, de membrii tuturor celor două comisii, printre care şi 10 parlamentari PNŢCD, noi am reuşit să introducem şi am găsit toată înţelegerea de a introduce absolut tot ceea ce propusesem prin iniţiativa noastră legislativă. Mulţumesc colegilor de la celelalte grupuri parlamentare, mulţumesc tuturor şi sper să fie de bun augur pe viitor. Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc şi eu pentru cooperare, pentru spiritul de cooperare şi cred că sunteţi de acord cu mine că putem să închidem această şedinţă. Ne revedem mâine în şedinţe de comisii şi joi, dimineaţă, în şedinţă în plen. Mulţumesc. Bună seara.

Şedinţa s-a încheiat la ora 16,00.