Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 23 februarie 1999
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 23 februarie 1999 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 23 februarie 1999
|
Şedinţa a început la ora 8,40. Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Ioan Vida Simiti şi Miron Tudor Mitrea, secretari. * |
|
|||
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declar deschisă şedinţa de astăzi, marţi, 23 februarie 1999, cu partea de intervenţii. |
|||||
|
|
O să-i dau cuvântul domnului deputat Ianculescu. Este? Domnul deputat Popa Ioan Mihai. Apoi, urmează domnul deputat Lazăr Lădariu. |
|
|||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor parlamentari, Intervenţia mea se referă la nevoia de normalitate din justiţie. Recenta hotărâre a Tribunalului Militar Teritorial din Bucureşti, pronunţată în afacerea "Ţigareta II" reprezintă într-un alt plan, cel al responsabilizării societăţii civile, un pariu al sincerităţii mass-media, câştigat de aceasta. Pe parcursul urmăririi penale şi al cercetărilor judecătoreşti, întreaga presă s-a străduit să surprindă o serie de detalii semnificative, unele palpitante în dramatismul desfăşurărilor care puteau conduce în cadrul confirmărilor la dezvăluiri ori constatări şi implicări ale unor persoane importante în conducerea statului. Pe de altă parte, aflăm tot din mass-media, că instanţa a fost obligată să suporte presiuni sufocante nu numai din incidenţa cazului asupra opiniei publice, dar şi prin clarificările jenante care i se aduceau de la cel mai înalt nivel, prin formulări de genul: " Judecători comunişti cu mentalitate şi corupţie comuniste..." sau din partea ministrului justiţiei, prin declaraţii şocante, cum ar fi:"putregaiul din justiţie". La doar câteva luni, aceeaşi justiţie, de către aceleaşi personaje, este supusă altui duş verbios, cu alte consecinţe, producând derută prin expresii ca: "Independenţa justiţiei devine din ce în ce mai clar afişată". Acest proces, încă nefinalizat, şi a cărui soluţie este exclusiv de competenţa instanţei superioare, ne determină să gândim la normalitatea justiţiei ca putere distinctă şi itegrată în statul naţional român şi care trebuie să se concentreze detaşat spre actul de dreptate. Este posibil ca asemenea soluţii pronunţate într-o atmosferă încinsă să reprezinte o conştientizare responsabilă a actului de dreptate? Am înclina să răspundem pozitiv unei asemenea întrebări şi ar fi de dorit, dacă nu am fi remarcat în presa scrisă, în special, unele curiozităţi ale actului de justiţie, cum ar fi: arestări nocturne, fără mandatul legal cu audieri prelungite pe parcursul a 24 de ore, urmate de eliberări misterioase ce se încheiau cu emiterea mandatelor de arestare; general în rezervă încătuşat la scara avionului, la întoarcerea în ţară dintr-o vizită de lucru din străinătate, eliberat apoi după câteva zeci de zile de arest, din lipsă de probe; arestări nocturne, fără ca inculpaţii să fie asistaţi de către avocaţi, inculpaţi şi martori audiaţi succint cu numeroase probe respinse, dintre cele propuse în apărare. În sfârşit, pare simptomatic că personalităţi din conducerea unor organe centrale ale statului spre care se îndreptau mărturiile unor inculpaţi au fost, cel puţin până în acest moment, scoase basma curată. Sunt semne de întrebare care pot conduce la supoziţii logice cu putinţă de susţinut, şi anume dacă prin sentinţa amintită nu s-ar dori să acheteze, cel puţin parţial, un caz cu implicaţii mai vaste decât s-ar putea crede la prima vedere. Nu punem în discuţie un drept exclusiv al actului de justiţie, ci al dozării pedepselor, dar ne alăturăm acelor ziarişti care, umărind fiecare moment al desfăşurării acestui caz, se întrebau cu bun simţ asupra unei pedepse de 7 ani pentru numitul Gheorghe Truţulescu, cel care a stârnit "isteria deconspirării celei mai mari reţele de crimă organizată", faţă de alte pedepse, cu mult superioare, aplicate unor persoane care nu vădeau a avea o participare importantă în realizarea infracţiunilor respective. Să ne înţelegem, nu pledăm pentru pedepse, este un atribut constituţional şi legal al justiţiei, fiind posibil în administrarea actului justiţiei să aflăm poate un alt adevăr, care ar putea fi altfel dimensionat sub aspectul pedepselor de instanţa superioară. Ceea ce dorim noi, în final, să subliniem este ca justiţiei să-i fie asigurată independenţa şi minimele garanţii constituţionale în soluţionarea cazurilor deduse ei spre judecare. Solicităm întregii clase politice să nu promoveze presiuni, cu atât mai mult imixtiuni în actul de dreptate. În marea lor majoritate judecătorii sunt oameni înţelepţi şi inteligenţi, responsabili ai actului justiţiei, să-i lăsăm să judece în normalitate. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul deputat Lazăr Lădariu. Se pregăteşte domnul deputat Traian Rânja. Este aici? Atunci Mircea Cazacu. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Incluzându-şi în periculoasa uvertură de tip fundamentalist- extremist anterioarele întâlniri de la Cernatul de Jos şi Valea lui Mihai ca parte a UDMR, partidul pentru o singură minoritate, iredetiştii radicali maghiari au decis să reediteze jignirile aduse României şi Constituţiei în aceeaşi localitate mureşeană în care se simt ca acasă la mama - Miercurea Nirajului. Încurajat deplin de autorităţile statului român, paralizat de obrăznicia radicalilor udemerişti, de neputinţă în iniţiativă şi acţiune, pleoştit cu totul de impertinenţa tovarăşului de drum, Guvernul Vasile se face ca de obicei că nu aude şi nu vede şi, în consecinţă, nu intervine. I-am amintit Puterii neputincioase doar câteva din isprăvile bravilor udemerişti mureşeni trecute cu vederea de mai marii zilelor noastre tot mai întunecate de acte situate la limita constituţionalităţii. La Forumul cetăţenesc de la Miercurea Nirajului, săgeţile au fost îndreptate împotriva României pe care o doresc cât mai repede dezmembrată. Liderul de până mai ieri al filialei Mureş a UDMR, Kolcsar Sandor, plângea cu lacrimi de crocodil că "Marea noastră jignire este că Liceul "Bolyai" din Târgu Mureş nu este bilingv". Adică, mai pe şleau spus şi tradus, el se simte jignit că pe acolo se învaţă şi se vorbeşte româneşte. O ţară întreagă a fost uimită de afirmaţiile vehemente ale radicalilor Tokes Laszlo, Katona Adam, Sollosi Sandor, Tokes Andras, Tibor Torro, Imre Rizbai, Borbely Zsolt, Csaba Bardoczi, Kdesar Sandor, Santha Pal Vilmas care nu s-au sfiit deloc şi nu le-a roşit obrazul să afirme în acordurile imnului secuiesc - Doamne, nu îngădui să pierdem Ardealul! - că scopurile trebuie atinse indiferent de mijloace, cu riscul unor conflicte, că sunt pentru o conducere care să nu ia în consideraţie interesele majorităţii, că maghiarii au fost mai bucuroşi de venirea lui Horthy, sugerând modelul palestinian şi al Tirolului de Sud, într-o echivalenţă popor-minoritate într-un dorit binom, şi ameninţând că vor pleca de aici doar cu pământul, cel mai maghiar pământ din Transilvania, "ofensat de orfelinate, călugăriţe şi jandarmi". Să mai surprindă pe cineva că prin mişculaţii a fost ales lider al Filialei Mureş a UDMR tocmai avocatul Kincses Elod, fostul vicepreşedinte al FSN Mureş, unul dintre principalii vinovaţi pentru evenimentele din 20 m artie 1990 din capitala suferinţei româneşti. Atâta timp cât Guvernul Vasile rămâne insensibil, aşezându-se din nou sub zodia tăcerii şi vâră, precum struţul, capul în nisip în faţa unor realităţi alarmante şi nu mişcă un deget, cât domnul Remuş Opriş afirmă că aceste porniri antiromâneşti sunt neprimejdioase, este posibilă vehicularea unor concepţii situate sub incidenţa Codului Penal, devenite real pericol pentru siguranţa naţională. Câştigând vizibil teren în faţa moderaţilor pe măsură ce se împuţinează zilele rămase până la congresul UDMR, radicalii recurg la exacerbarea unor pretenţii, creşte violenţa verbală, se înumulţesc visele la autonomie etnică, la enclavizarea şi dezmembrarea României, la năruirea art.1 din Constituţie care consfinţeşte că România este stat naţional unitar. Totul cu consultarea şi cu acordul Budapestei, în timp ce Guvernul a intrat iarăşi sub zodia tăcerii, permise ne fie câteva întrebări. Cu ce-i mai vinovat Miron Cozma, acuzat de subminarea siguranţei naţionale, decât radicalii udemerişti prezenţi la Miercurea Nirajului? Să fie mai vinovat el decât Cserresnyes Pal, cel care l-a molestat barbar pe Mihăilă Cofariu sau decât cei care la Zetea şi Dealu, în decembrie 1898, au ucis barbar oameni care au avut unica "vină" aceea de a fi români? Nu ar fi cazul ca Parchetul să se sesizeze urgent, din oficiu? Radicalii udemerişti nu pun în pericol şi nu ameninţă siguranţa naţională? Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul deputat Vasile Cazacu. Se pregăteşte domnul deputat Octavian Bot. Nu este. Domnul deputat Traian Rânja nu este. Urmează domnul deputat Marian Ianculescu. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, vă mulţumesc. Stimaţi colegi, La această dată, când pot să declar că am fost deputat de Dolj al PNL şi membru al acestui partid, vă informez că la data de 22 februarie 1999, în conformitate cu prevederile art.13 din Statutul PNL, mi-am încetat, prin demisie, activitatea de membru al PNL, urmând a-mi continua, cu statut de independent, activitatea de parlamentar. Prezenta declaraţie politică se impune, din punct de vedere moral, faţă de colegii mei parlamentari şi faţă de foştii mei colegi de partid, şi pentru a nu exista riscul unor interpretări eronate ale gestului meu, cu atât mai mult cu cât demisia mea intervine în contextul situaţiei apărute în cadrul PNL ca urmare a prezentării demisiilor şi de către alţi membri marcanţi ai partidului. În anul 1990, când am pus bazele organizaţiei judeţene Dolj a PNL, am avut ca punct de pornire o tradiţie de familie şi mi-am imaginat că voi avea şansa de a participa la acea "operă de progres, de ordine şi de pace", la care făcea referire Ion I.C.Brătianu. Din păcate, timp de 9 ani am constatat că pe lângă frământările fireşti oricărui partid de talia PNL au existat şi există disfuncţionalităţi grave care coroborate au dus în timp la deteriorarea imaginii partidului pe toate planurile. Mai mult, promovarea în funcţii de conducere de la diferite niveluri ale structurii organizatorice ale partidului, precum şi desemnarea în Guvern ai unor membri ai PNL care au urmărit numai consacrarea personală şi au ignorat principiile liberale, pe care s-a dovedit astfel că le-au promovat strict pentru propulsarea lor politică, cu toate avantajele decurgând de aici, determină în prezent ca percepţia generală a PNL să fie aceea a unui partid structurat nu cu o ierarhie a valorilor, ci pe una a interesului personal. Această stare de fapt nu este numai rezultatul unei percepţii pesonale, ci urmare a reflectării stării de spirit existente în cadrul majorităţii organizaţiilor locale. Astfel, precizez că demisia pe care am înaintat-o, decepţionat fiind de orientarea actuală a partidului, nu este un act de abandonare a principiilor liberale cu care am pornit în 1990, ci se impune ca o necesitate morală. Abdicarea PNL de la principiile care i-au dat naştere şi conferit indentitate, mă obligă, rămânând fidel principiilor, să mă retrag din acest partid. În aceste circumstanţe, actul meu nu este unul de dezertare, ci dimpotrivă unul de consecvenţă. Motivaţia demisiei mele nu se bazează pe criticarea PNL, ci subzistă în trista constatare a actualităţii concepţiei lui Ion I.C.Brătianu. Cei mai mulţi îşi închipuie că politica e un fel de distracţie cu foloase şi onoruri. Politica e ceva grav, grav de tot. Ai în mâna ta viaţa şi viitorul ţării tale. Conştientizarea acestei stări de fapt şi acţionarea în consecinţă nu se mai regăsesc în prezen t în cadrul PNL, aceasta fiind, în esenţă, explicaţia gestului meu. În final, doresc PNL-ului să reuşească în timp să-mi demonstreze că decizia mea de retragere din cadrul partidului a fost nejustificată. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Da. Domnul deputat Ianculescu Marian. Se pregăteşte doamna deputat Leonida Lari. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Am rămas oarecum pe gânduri din cauza unor răspunsuri date de generalul Anghel Andreescu la întrebările puse de un reporter al ziarului Adevărul, răspuns publicat în cotidianul respectiv, în ziua de joi, 18 febr.1999. Întrebat printre altele de respectivul reporter dacă la Stoeneşti trupele de ordine au avut muniţie, generalul Anghel Andreescu, comandantul Jandarmeriei Române, a răspuns: "Pe câmpul de luptă nu am venit cu muniţia de război, deşi...", reţineţi, "...din punctul meu de vedere nu voi ma veni cu muniţie de manevră, pentru că legea în vigoare, Legea nr.17 şi nu numai, legea noastră de organizare şi funcţionare nu spune de cartuşe de manevră. Ca în toată lumea, eu vin cu muniţie de război şi trebuie să ştie toată lumea că eu nu mai vin la dialog. Deci, eu nu mai vin la dialog, ci numai să restabilim ordinea, chiar dacă e dureros. Noi nu am luat muniţie cu noi, însă de acum încolo o vom lua şi dacă e cazul o vom folosi gradual, că aşa spune legea şi trebuie să ştie toată lumea treaba asta." Tare sună ca o ameninţare la adresa celor care ar mai îndrăzni într-un fel sau altul să mai protesteze faţă de măsurile, unele aberante, luate de actuala Putere. Mai afirma domnul general Anghel Andreescu, în trecerea sa de la şefia SPP la şefia Jandarmeriei Române, după episodul de la Costeşti, că pe trădători i-ar împuşca fără ezitare. Şi, dacă încurcaţi trădătorii, noţiunea aceasta fiind uneori relativă, depinde din ce ochi îi priveşti şi aţi greşit ţintele, ce se poate întâmpla, domnule general? Sau poate domnul general Andreescu a ţinut sau ţine neapărat să reediteze o anumită istorie? Sper ca declaraţiile domnului Anghel Andreescu să fie unele de descurajare pentru cei care ar mai încerca într-un fel sau altul să ajungă faţă în faţă cu forţele jandarmeriei. În caz contrar, expresia "statul de drept", devenită în ultimul timp clişeu, poate să însemne orice şi mai ales să fie interpretată după bunul plac al celor care se află la un moment dat la putere. Un lucru trebuie subliniat, şi anume că ultimul protest al minerilor care l-au însoţit pe Cozma s-a situat în afara legii. Mişcarea lor, de data aceasta, n-a mai fost una sindicală, ci de solidaritate cu liderul lor condamnat la 18 ani închisoare. Ar fi iluzoriu să ne imaginăm că nu vor mai fi marşuri de protest. Vor mai fi şi marşuri şi mitinguri şi greve, că aşa este într-o democraţie. Doamne fereşte, domnule general Andreescu, să nu vă fure cumva peisajul şi să credeţi că protestele care vor mai avea loc trebuie să le trataţi ca pe ultimul marş ilegal al minerilor, sau pentru dumneavoastră nu mai contează. Cu muniţie de război sau fără, rezultatele pot fi uneori aceleaşi, dacă ar fi să dăm crezare unor zvonuri legate de dispariţia misterioasă a unor participanţi la ultimul protest al minerilor. Şi încă ceva. Totuşi, domnule general Andreescu, mai încercaţi să şi dialogaţi cu protestatarii, că este necesar în asemenea situaţii. Nu uitaţi că numai în starea de război nu se mai dialoghează, ceea ce nu era cazul. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Da, doamna deputat Leonida Lari, vă rog. Se pregăteşte domnul deputat Petre Ţurlea. Este aici, da? Da. |
|
|||
|
Stimaţi colegi, Între 1992-1993 a avut loc războiul din Transnistria, în care am pierdut sute de români care îşi apărau hotarele şi drepturile de existenţă. Dar aceşti români au fost căsăpiţi de forţele străine de ocupaţie, or, în febr.1999 românii care îşi apărau dreptul la muncă şi la existenţă au fost ucişi de fraţii lor, tot români. Au murit mineri, au murit loviţi de paturi de armă, ba chiar împuşcaţi. Se zice că mulţi dintre ei au fost aruncaţi în Olt. Aceşti mineri sunt, în primul rând, oameni pe care îi aşteaptă cineva acasă: soţii, copii, iubite, părinţi. Şi-i aşteaptă să vină cu nişte probleme rezolvate în privinţa vieţii de toate zilele, căci aşa a fost anume mobilul lor de plecare către Bucureşti. Mai apoi, abia în februarie minerii s-au alăturat lui Miron Cozma care a fost condamnat la 18 ani de închisoare şi această alăturare au făcut-o dintr-un sentiment de solidaritate, de ortaci. Aceasta anume i-a adus alături de cel condamnat şi nu îndemnurile PRM, căruia i se pun în cârcă şi vrute şi nevrute. Orice minte liberă care gândeşte îşi dă seama că e prea de tot să-i dai unui om 18 ani de puşcărie, un om care nu a ucis pe nimeni. Dar să ne întrebăm, să ne punem o întrebare lucidă, oare, ce se doreşte? Ca toată Opoziţia să zacă în puşcării? Această Opoziţie, la vremea când era la putere, nu a băgat pe careva dintre actuali aflaţi la Putere în puşcării. Dar, să ne întoarcem la mineri. Unii dintre ei n-au mai ajuns acasă, nici nu vor mai ajunge, decât morţi. Să zicem că minerii au greşit prin fapta neautorizată de a protesta. Dar cine sunt făptuitorii primi ai acestori mineriade, dacă nu acei cu pâinea şi cuţitul în mână? Cauza întotdeauna precede efectul, anume, ei, guvernanţii, sunt adevăraţii făptuitori ai ultimelor mineriade. Întâi prin sărăcirea şi înfometarea populaţiei din această categorie socială şi, doi, pentru săvârşirea crimei de ucidere în masă a unor oameni lipsiţi de apărare, ei, făptuitorii cauzanţi, ar trebui să fie puşi sub acuzare. Căci faptele lor luate împreună conţin elementele de genocid asupra poporului român. Ce urmau să facă aceste mii de oameni disponibilizaţi pe timp de iarnă, fără pâine pentru copiii lor? Să culeagă floricele de primăvară sau fructe de toamnă? În fond, nu minerii au atacat, ci dimpotrivă poliţiştii au atacat pe minerii protestatari. Ceea ce s-a întâmplat, această răfuială sîngeroasă este o lovitură în plexul solar al poporului român, nu o lovitură de stat, e peste răbdarea oricăruia dintre noi, această batjocură pe faţă a inteligenţei românilor. Ba, unii politicieni recunosc un stat în stat, Republica Moldova, ba alţi politicieni dăruiesc Bucovina Ucrainei, ba încă, alţii ucid pur şi simplu cu sânge rece nişte oameni sărmani care se luptă pentru dreptul lor la existenţă. Considerăm că ajunge, până aici a fost, până la vărsare de sânge omenesc. Orice sânge vărsat strigă la Dumnezeu! Şi se ştie, la Judecata de Apoi nu vor fi chemaţi numai indivizii, ci şi neamurile, adică popoarele. Şi, oare ce ar putea să spună un individ despre modul cum şi-au ciopârţit propriul lor popor? Deocamdată, noi suntem de aici şi cerem să se înceteze teroarea care s-a declanşat în ţară, pentru că şi sprijinitorii din afară, ai actualei puteri, vor da înapoi în faţa numărului impresionant de mineri dispăruţi şi a săllbăticiei primitive cu care au fost ucişi. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul deputat Petre Ţurlea şi se pregăteşte domnul deputat Florian Serac. Şi, după aceea, o să urmeze domnul deputat Traian Rânja. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Deşi sunt în Parlament de 9 ani, eu mă consider în continuare istoric. Ca urmare, în aceşti 9 ani, am strâns extrem de multe documente, pe care le mai răsfoiesc din când în când. Vă citesc câteva din acestea. La 27 sept.1991, la Congresul PNŢCD, ţinut în sala Teatrului naţional din Bucureşti, au fost invitate succesiv două delegaţii de mineri, una condusă chiar de Miron Cozma. Şedinţa era condusă de către Ion Diaconescu. Congresiştii în picioare au aplaudat frenetic pe mineri, au strigat lozinci antiguvernamentale şi antiprezidenţiale. Minerii au fost îndemnaţi de la tribuna congresului, evident, să meargă până la capăt. Ca să-i convingă de necesitatea răsturnării ordinii constituţionale, Ticu Dumitrescu a făcut o chetă pentru mineri, în sala congresului chiar, strângând şi predându-le acestora 78 000 de lei la valoarea de astăzi, aproximativ 50 de milioane. La tribuna congresului, Ioan Lup îl ruga pe Miron Cozma să transmită în Valea Jiului şi tuturor minerilor că PNŢCD e alături de ei. Sunt fragmente apărut în presa vremii, între altele în Adevărul din 28 sept.1991 şi într-un document parlamentar, se numeşte Raportul Comisiei parlamentare de anchetă a evenimentelor din sept.1991, pag.103. Ieri, domnul Ion Diaconescu, preşedintele nostru, spunea la o conferinţă de presă a PNŢCD-ului: "Minerii s-au invitat singuri". Evident că este o minciună. Păcat, la peste 80 de ani! Alianţa Civică a alcătuit un comunicat în aceeaşi lună îndemnând la înlăturarea prin forţă a preşedintelui României, Ion Iliescu, preşedintele de atunci. În momentul retragerii minerilor din Parlament lui Miron Cozma i s-a înmânat acest comunicat pentru a-l citi la TVR. Concomitent, maşini cu emblema Alianţei Civice străbăteau Bucureştiul, cerând populaţiei să vină la Cotroceni pentru a înlătura pe preşedintele ales al ţării. Pe 27 sept.1991, la TVR ,ora 17,05 a apărut Doina Cornea, care a cerut imperios declanşarea grevei generale pentru înlăturarea preşedintelui, ales constituţional, al României. A urmat la cuvânt Simina Mezincescu, ca reprezentant a fostului Rege Mihai. Tot pe 27 sept. 1991, la ora 12 în Piaţa Revoluţiei avea loc un miting organizat de PNŢCD şi Alianţa Civică. Doina Cornea spunea la tribuna acestui miting: "Mineriada este o reacţie firească, lumea se trezeşte, însă nu este suficientă demiterea primului ministru şi menţinerea aceluiaşi Parlament cu Iliescu". În acelaşi miting, conducători ai PNŢCD, între care Ticu Dumitrescu, îndemnau la solidarizare cu minerii contra Puterii, pentru înlăturarea acesteia, pe larg, chiar în România Liberă (ziar care evident că nu era de partea fostului FSN) din 28 sept.1991. În aceeaşi zi, 27 sept.1991, tot în România Liberă apărea un avertisment semnat de Alianţa Civică, cerând înlăturarea cu forţa a preşedintelui României şi a Parlamentului care abia fuseseră aleşi. Toate aceste fapte se încadrează în alin.2 al art.1611 din Codul penal, îndemnul la iniţierea, organizarea, săvârşirea de acţiuni care pot pune în pericol ordinea constituţională. Şi în acest alineat se fixează şi pedeapsa, între 2 şi 7 ani. Ca urmare, dacă justiţia română ar fi cu adevărat dreaptă, imparţială ar trebui să-i condamne imediat la închisoare alături de Miron Cozma şi pe domnii Ion Diaconescu, Ticu Dumitrescu, Ioan Lup; pe doamnele Doina Cornea, Simina Mezincescu şi conducerea Alianţei Civice din 1991. Iar Poliţia ar trebui să-i bage de urgenţă la puşcărie. Faptul că nu se întâmplă aşa ceva este o dovadă a caracterului politic al actualei justiţii în România de astăzi. Văd, doamnelor şi domnilor, în faţă un distins coleg de-al nostru, domnul Ion Raţiu. Îmi aduc aminte foarte bine că în acea şedinţă tumultuoasă, singura în toată istoria de o sută şi ceva de ani ai Parlamentui României, domnul Ion Raţiu, distinsul nostru coleg, a fost unul dintre cei mai importanţi adversari ai pătrunderii minerilor şi a reuşit cu prestaţia dumisale la tribuna Parlamentului să-i oprească din acţiunea pe care au avut-o, împreună cu alţi colegi ai noştri. Am şi scris atunci în Cotidianul, ziarul domniei sale, o laudă pe merit la adresa acestui reprezentant distins al PNŢCD-ului. Nu e vorba de partid, în ansamblu, ci e vorba de unii oameni. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul deputat Florian Serac şi se pregăteşte domnul deputat Traian Rânja. |
|
|||
|
Doamnelor şi domnilor colegi, Mă voi referi la o situaţie economică a judeţului Bihor generată de închiderile recente de întreprinderi din această parte de ţară. Judeţul Bihor, precum majoritatea judeţelor de peste munţi, a înclinat balanţa alegerilor din nov.1996 în favoarea Convenţiei Democrate şi candidatului său la Preşedinţia României. O momeală deosebită a fost administrată atunci electoratului ardelean, prin promisiuni de îmbunătăţire a nivelului de trai şi angajamentul actualului preşedinte privind sacrificiul segmentului politic pe care îl reprezenta, de genul: "De acum înainte, poporul nu va mai trebui să se mai sacrifice, cei care se vor sacrifica vor fi preşedintele, miniştrii, oamenii politici". Sau: "Dispunem de finanţarea externă, astfel că vom asigura relansarea economică. Va fi bine, vă spun eu, că va fi bine". Poporul asculta şi-şi zicea: "N-or fi ele toate aşa, dar jumătate dacă se vor adeveri, tot va fi ceva". Şi au votat. Şi aleşii s-au ţinut de cuvânt, dar în sens invers. În mai puţin de jumătate de mandat au închis sau au redus activitatea cu peste 50% numai în judeţul Bihor, la majoritatea întreprinderilor în care lucrau cei care au crezut în aceste promisiuni. Dau exemplu câteva: SC Alor-SA Oradea, SC Sere-SA Oradea, SC Zahăr - SA Oradea, SCBauxita-SA Dobreşti, SC Hiperion-SA Ştei, Exploatările miniere Şuncuiuş, Bihor, Borod, Voievozi. Toate acestea fără a fi analizate, fie şi sumar, implicaţiile economico-sociale dar, mai ales sociale, dintre care amintesc: disponibilizarea a peste 4000 de persoane şi probleme sociale pentru alte 12.000. Numai în zona Dobreşti, periclitarea aprovizionării cu energie electrică a peste 20 de localităţi prin neântreţinerea liniei aeriene proprii de 20 kilowolţi care străbate comunele Bulţ, Vadu Crişului, Suncuiuş, Dobreşti; neasigurarea navetei pentru şcolarii şi cadrele didactice din Călăţea, Cornet, Zece Hotare, Dopa, Lunca Sprie, Răcaşi, Sitani, Câmpani, Vălani şi Roşia; încetarea întreţinerii drumurilor de acces între localităţi şi cătune pe o distanţă de peste 150 de km; dublarea numărului de şomeri în comunele Dobreşti, Sâmbăta, Răbăgani, Roşia, Tăbeşti, Vârciorog, Măgeşti, Vadu Crişului, Suncuiuş. Aceasta, fără să mai ţinem seama de disponibilizările din Municipiul Oradea prin reduceri de activitate de la o lună la alta. Astfel că entuziasmul produs de amintirea anilor copilăriei când umblau cu cheia atârnată la gât, i-a dispărut românului aşa cum a venit, iar dacă eşti atent la el îl vezi acum pe stradă murmurând: "Ce de promisiuni, dar ce cuvânt!". Mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul deputat Traian Rânja. Se pregăteşte domnul deputat Tudor Marcu. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Am traversat, trebuie să recunoaştem, o iarnă agitată. Cred însă că evenimentele din ultimele două luni, cu precădere cele care s-au aglomerat în a doua parte a lunii februarie, crează premisele unei evoluţii către normalitate şi stabilitate. Am avut parte de o nouă mineriadă terminată prin arestarea lui Miron Cozma. Mă refeream într-o intervenţie trecută, la pericolele ce decurg din mineriada intelectuală declanşată de anumiţi oameni politici. Ar fi cazul să înceteze şi această formă de gherilă politică, iar opoziţia să revină la tonul normal al dezbaterilor. Nu-mi închipui şi nici nu mi-aş fi închipuit vreodată că opoziţia sau Partidul Democraţiei Sociale sau Partidul România Mare să înceapă să ne laude. Aş fi foarte alarmat dacă s-ar întâmpla astfel. Pe de altă parte, trebuie ca opoziţia să ne refere un răspuns clar. Doreşte să contribuie la accelerarea procesului de schimbare sau îşi va mobiliza energiile ca şi până acum pentru ca ţara noastră să stea pe loc. Ca parlamentar, afirm cu toată răspunderea că lucrurile ar merge mai repede şi mai bine dacă am beneficia de cenzura onestă a opoziţiei. Mă tem însă că nu se va întâmpla astfel. Reacţiile Partidului Democraţiei Sociale faţă de ultima mineriadă şi faţă de sentinţa Curţii Supreme în procesul lui Miron Cozma mă fac să cred că nu vom putea găsi o formulă de dialog productiv cu acest partid. Am ajuns chiar să admir echilibristica politicii domnului Ion Iliescu şi a colegilor săi. Pe de o parte, nici domniile lor nu pot face apologia revoltei deschise împotriva autorităţii de stat. Aceasta pentru că îşi dau seama că ar fi costisitor din punct de vedere electoral. Nu prea poţi să vinzi electoratului mineriada din ianuarie ca o mişcare sindicală profesională. Cu atât mai puţin pe cea din februarie. Ce făceau, stimate domnule senator Ion Iliescu, minerii cu grenadele lacrimogene şi cu bastoanele capturate de la jandarmi în ianuarie. Dar cu cuţitele şi topoarele găsite asupra lor în februarie? Le utilizau cumva la exprimarea unui punct de vedere sindical profesional? Mă înduioşează preocuparea Partidului Democraţiei Sociale ca nu cumva Jandameria să se transforme într-o instituţie represivă. Când domnul Ion Iliescu, devenit peste noapte un veritabil atlet al libertăţii individuale, mustră Ministerul de Interne pentru că a îndrăznit să-şi facă datoria în conformitate cu legile şi regulamentele militare, mă întreb ce ar trebui să se întâmple pentru că autoritatea statului să fie cu adevărat subminată. E adevărat că în iunie 1990, la putere fiind, domnul Ion Iliescu avea o altă părere despre ameninţarea la adresa autorităţii de stat. Dar de atunci a trecut ceva timp. Nici în 1991, domnul Ion Iliescu nu crede că ar fi avut loc o subminare a autorităţii statului. În definitiv, Miron Cozma şi companionii săi s-au comportat ca nişte adevăraţi gentelmeni, nu au făcut nimic decât să dea foc Palatului Victoriei şi să alunge un guvern. Vor spune sofiştii din P.D.S.R.: "Nu Miron Cozma este singurul vinovat." Ştim foarte bine acest lucru. Mai sunt şi alţii. Nu ne rămâne decât să sperăm că această meritorie preocupare a Partidului Democraţiei Sociale faţă de libertatea individuală şi faţă de statul de drept, se va traduce, de exemplu, prin aplauzele domniilor lor la ideea sancţionării autorilor şi inspiratorilor mineriadei din 1990. Cred că domnul Ionescu şi colegii domniei sale sunt de acord că ar fi păcat ca de aceste infracţiuni să răspundă doar Miron Cozma. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|||||
|
|
Domnul deputat Tudor Marcu. Se pregăteşte domnul deputat Eugen Nicolicea. Este aici? Domnul deputat Nicolicea. Nu este. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Pentru soluţionarea legală a situaţiei existente, vă aduc la cunoştinţă şi cu această ocazie tuturor celor interesaţi şi opiniei publice următoarele acţiuni care au ca scop diminuarea capacităţii producţiei de apărare, aducerea de prejudicii grave unor programe de modernizare a tehnicii militare aflate în derulare la S.C. Electromagnetica, Fabrica de produse speciale cu parteneri externi şi interni. Se doreşte însuşirea prin privatizare, prin aşa-numitul "pas", la un preţ derizoriu de către un grup de influenţi a patrimoniului aferent S.C. Electromagnetica, inclusiv a patrimoniului corespunzător Fabricii de produse speciale care, conform Legii 78/1995, face obiectul proprietăţii statului. În perioada octombrie-noiembrie 1998, o parte din membrii conducerii S.C. Electromagnetica au considerat că este momentul cumpărării la un preţ derizoriu a pachetului de acţiuni majoritar, 51%, care este în posesia F.P.S.-ului. Dar în cadrul S.C. Electromagnetica există şi Fabrica de produse speciale, unitate organizatorică de producţie specială, fără personalitate juridică dar cu programe de modernizare de tehnică militară de importanţă deosebită. Nu e cazul să le dataliez aici, sunt vreo 6 astfel de programe care aduc modernizare tehnicii de blindate, tehnicii de luptă de alte categorii şi tehnicii de telecomunicaţii militare în interoperabilitate cu telecomunicaţiile civile interne dar şi militare ale organismelor internaţionale la care România doreşte să fie parte componentă în viitor. O parte din managerii S.C. Electromagetica au considerat că dacă Fabrica de produse speciale ar fi desfiinţată, atunci privatizarea prin metoda "pas", ar avea câştig de cauză la F.P.S. Şi cu oarecare sprijin din partea unor funcţionari F.P.S., s-ar putea achiziţiona pachetul majoritar de acţiuni la un preţ mult mai mic decât cel real. În acest sens, Ministerul Industriei şi Comerţului, culmea, chiar ministerul condus de domnul Berceanu a întocmit un proiect de hotărâre a Guvernului prin care se propunea transformarea Fabricii de produse speciale în societate comercială de sine stătătoare, având acceptul Ministerului Apărării Naţionale şi a Oficiului de Stat pentru Probleme Speciale. Deci, s-a dorit detaşarea faţă de Electromagnetica numai în scopul de a nu fi privatizată, încă nu este momentul şi nici nu se ştie cum se va privatiza sectorul special al industriei de apărare. Dar F. P.S., stat în stat, nu numai că a refuzat acceptarea proiectului de hotărâre de Guvern. Ei nu au nici un stăpân. Dar, mai mult, aprobă provatizarea integrală a procentului de 51% din capitalul social Electromagnetica, inclusiv patrimoniul capacităţii producţiei de apărare şi vânzarea acesteia către organizaţia Pas Electromagnetica la valoarea de 14 miliarde lei. Această acţiune este contrară Legii 78/1995 şi nu a fost avizată de nici-un organism abilitat de lege. Ministrul apărării naţionale, domnul Victor Babiuc relevând, spre lauda domniei sale, situaţia ilegală pe cale de a fi oficializată, a solicitat măsuri potrivit legislaţiei în vigoare. Pentru clarificarea acestei situaţii, citez din adresa Ministerului Apărării Naţionale către F.P.S. Nu schimb nici o virgulă măcar. "În procesul de privatizare S.C. Electromagnetica, se încearcă minimizarea inventarului Fabricii de produse speciale din componenţa sa. Nerespectându-se prevederile Legii 78/1995 privind protecţia personalului şi patrimoniului din sectorul producţiei de apărare care la art.15 prevede că "privatizarea agenţilor economici care au structură şi capacităţi de producţie pentru apărare nu poate afecta integritatea, funcţionarea şi nivelul producţiei pe aceste capacităţi." Astfel, managerul general a dispus minimizarea inventarului producţiei speciale sub 10% din totalul societăţii, deşi în mod real, el era de 18%. În acest scop, managerul general a hotărât chiar înainte de executarea inventarului transferarea integrală a atelierului de prelucrări mecanice al Fabricii de produse speciale în patrimoniul civil al societăţii. Este de menţionat că sectorul special a fost restructurat, ajungându-se la o cifră totală de 330 de salariaţi de la 1480, existând posibilitatea ca numărul final de salariaţi să scadă la 250, prag minim de funcţionare. Însă, la potenţialul uman de care dispune în prezent, fabrica a realizat aproximativ 20% din valoarea producţiei marfă al întregii societăţi care are circa 3300 salariaţi. Iată de ce se doreşte privatizarea sectorului acesta special. Este intersecţia mea acum, intarsul meu. Pentru că este extrem de benefică producţia aceasta de tehnică militară pentru S.C. Electromagnetica care, după... scuze pentru cacofonie, care după ce s-a privatizat este aproape în stare de faliment. "Secretarul de stat în Ministerul Industriilor", preiau citatul Ministerului Apărării, "Secretarul de stat în Ministerul Industriilor şi Comerţului, Nicolae Stăiculescu a intervenit la F.P.S. în scopul intrării în legalitate a acţiunii de privatizare, propunând o soluţie amiabilă, respectiv iniţierea unui proiect de hotărâre de Guvern privind desprinderea Fabricii de produse speciale de S.C. Electromagnetica S.A. ca societate comercială independentă, ksoluţie agreată de Ministerul Industriei şi Comerţului, şi de către Ministerul Apărării Naţionale. Însă managerul general al S.C. Electromagnetica, un anume inginer Scheuşan Eugen a intervenit la directorul Direcţiei privatizare din F.P.S. Cristian Nacu, care i-a dat asigurări că licitaţia de privatizare va avea loc aşa cum doreşte echipa managerială a societăţii, fără a ţine cont de existenţa Fabricii de produse speciale, lucrul acesta îl spune ministrul Babiuc. Se apreciază că prin desfiinţarea Fabricii de produse speciale din cadrul S.C. Electromagnetica S.A. se aduc prejudicii grave unor programe de modernizare a tehnicii militare aflate în derulare cu partenerii externi şi interni". Am terminat citatul domnului Babiuc. În concluzie, domnilor de la F.P.S., care de fapt aţi ajuns un kfel de stat în stat, şi care din cauza intereselor personale foarte mari, nu mai respectaţi nici o lege în ţara aceasta. Vă întreb: l. Până la ce limită credeţi că puteţi să forţaţi încălcarea tuturor legilor în vigoare în privinţa proprietăţii de care fac atâta caz actualii guvernanţi şi partide momentan majoritare; 2. Având în vedere chiar evenimentele actuale, când se trag la răspundere de către actuala putere responsabilii unor evenimente de acum aproape 10 ani, chiar credeţi că nu veţi fi traşi la răspundere pentru adevăratele fraude făcute chiar pe faţă în prezent în procesul privatizării, sursa beneficiilor dumneavoastră şi ai celor care vă muşamalizează tacit fraudele? Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul deputat Dumitru Pâslaru. Se pregăteşte domnul deputat Ilie Neacşu. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Partidul Democraţiei Sociale din România constată cu îngrijorare kcă în ultimii doi ani de când la pputere se află guvernele coaliţiei CDR-USD-UDMR, ţara a fost adusă în haos şi populaţia la disperare. Reforma economică a fost compromisă datorită jocurilor politicianiste şi intereselor de partid, a incompetenţei, incoerenţei deciziilor, corupţiei guvernanţilor, clientelismului şi nepotismului pe care-l practică puterea, promovării de politici inadecvatge specificului naţional. Actuala putere, ca urmare a propriilor acţiuni ineficiente şi fără orizont, a nesfârşitelor disensiuni care se manifestă în cadrul coaliţiei la guvernare, în faţa unei situaţii limite de faliment politic. Măsurile luate în cadrul aşa-zisei reforme au constituit în fapt acţiuni de instituire a unei economii de subzistenţă care au determinat sărăcirea fără precedent a populaţiei, în condiţiile în care un grup restrâns de persoane, apropiate puterii, s-au îmbogăţit peste măsură. În numele terapiei de şoc, Guvernele de dreapta au provocat degradarea voită a industriei, a agriculturii, au redus procesul de reformă la lichidarea haotică a unor întreprinderi importante pentru reformă la lichidarea haotică a unor întreprinderi importante pentru economia naţională, la simularea privatizării, prin care s-au adus grave prejudicii economiei şi vieţii sociale, la desfiinţarea a sute de mii de întreprinderi mici şi mijlocii şi descurajarea capitalului auktohton. Puterea actuală încearcă să demonstreze că prin retragerea statului din economie şi numai prin măsuri economice extreme, renunţarea la orice formă de sprijin şi stimularea întreprinzătorilor privaţi, a agriculturii, exporturilor şi investiţiilor, s-ar rezolva în mod nemijlocit şi problemele sociale. S-a dovedit că tratarea cu dispreţ şi ignorarea intereselor ţării, transformarea reformei într-o dogmă care trebuie aplicată cu orice preţ, naşte mari tensiuni sociale şi pericole la adresa democraţiei şi statului de drept. Iată, de ce Partidul Democraţiei Sociale din România consideră că este normal ca în acest moment partidele din coaliţia CDR-USD-UDMR să-şi asume responsabilitatea actelor de guvernare ce au compromis idealurile redvoluţiei din decembrie 1989 privind transformarea structurală a economiei româneşti, eliminarea subdezvoltării şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă. Ruinarea economiei şi deteriorarea gravă a condiţiilor de viaţă ale populaţiei sunt rezultatul faptului că puterea actuală a refuzat întotdeauna să accepte ideea că reforma nu se poate realiza fără a lua în considerare necesitatea asigurării unei legături strânse între eficienţa economică şi solidaritatea socială în absenţa căreia societatea se bulversează prin stări de tensiune şi chiar de conflict. Modul în care s-a acţionat în ultimii doi ani nu crează condiţii corespunzătoare pentru desfăşurarea unei reforme menite să relanseze economia şi să asigure pacea socială. Bugetul pe anul 1999, votat la comandă de majoritatea parlamentară este un buget împotriva intereselor naţionale, împotriva dezvoltării, împotriva cetăţenilor României. În loc de aplicarea unor soluţii constructive care să asigure depăşirea stării actuale de criză, puterea apelează la măsuri de represiune împotriva tuturor celor care-şui manifestă dezaprobarea faţă de lipsa de preocupare a guvernanţilor pentru rezolvarea gravelor probleme economice şi sociale cu care se confruntă populaţia. Este timpul ca întreaga clasă politică să înţeleagă că o reformă adevărată şi un climat economic favorabil şi stimulativ, nu se pot realiza fără un guvern competent şi responsabil şi un program care să aibă sprijin popular explicit şi larg, un program care să vină în întâmpinarea nevoilor oamenilor să stopeze declinul economic şi înrăutăţirea situaţiei sociale. În aceste condiţii, Partidul Democraţiei Sociale solicită puterii actuale reconsiderarea politicii sale economice prin schimbarea fundamentală a orientării acesteia în sensul relansării, a realizării unei creşteri economice susţinute de sectorul privat, îndeosebi a întreprinderilor mici şi mijlocii sprijinite de stat, precum şi a politicii sociale, asigurându-se suportabilitatea costurilor reformei de către întreaga populaţie şi, treptat, creşterea puterii de cumpărare. P.D.S.R. consideră că la acest moment, interesul naţional reclamă o analiză lucidă a actelor de guvernare realizate în ultimii doi ani, a consecinţelor lor, precum şi evaluarea printr-un efort comun al tuturor forţelor politice parlamentare, a soluţiilor realiste de depăşire a gravei crize economice şi sociale. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul deputat Ilie Neacşu. Se pregăteşte domnul deputat Petre Naidin. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În ultima vreme, reprezentanţii cei mai autorizaţi ai puterii, sprijiniţi de câţiva mercenari cu pretenţii de analişti politici şi de o însemnată parte a presei, subordonată vizibil Palatului Cotroceni şi coaliţiei guvernamentale, încearcă să convingă opinia publică internă şi internaţională că mălsurile de ordin militar adoptate spre a-i aduce la tăcere pe cei înfometaţi, se înscriu în procedurile legale pentru consolidarea statului de drept. Şi propaganda această goală de conţinut şi prezentată în faţa unui popor, a dus la limitele subzistenţei în formă dispreţuitoare, ar fi avut ceva succese dacă statul de drept din viziunea ţărănisto-liberală, ar fi încercat să asigure cetăţenilor săi locuri de muncă, venituri decente, gratuităţi în învăţământ, medicamente pentru bătrâni, creşteri economice în industrie, comerţ, transporturi, agricultură, condiţii pentru reluarea activităţii ştiinţifice şi de cercetare etc. Se pare că programele de demolare, lichidare, închidere a întreprinderilor, de sărăcire generală, de pregătire militară pentru a înăbuşi în sânge orice formă de protest sindical, a ocupat în întregime agenda de lucru a actualei puteri. Distrugerea a tot ceea ce a funcţionat până în 1989 şi aducerea populaţiei la nivelul de trai din perioada interbelică, este ţelul suprem al politicii coaliţiei guvernamentale. Stimaţi colegi, Ultimele evenimente ne-au pus pe gânduri şi ne-au determinat să răsfoim cartea de istorie. Victoria de la Stoieneşti a trupelor de elită din sistemul militar în confruntarea cu minerii se înscrie în şirul glorioaselor fapte ale ţărăniştilor şi liberalilor. Ar fi fost păcat dacă s-ar fi încheiat secolul şi mileniul fără o nouă vărsare de sânge în care liberalii şi ţărăniştii, braţ la braţ de această dată, au demonstrat că prin guvernare ei înţeleg consolidarea propriilor privilegii, populaţiei oferindu-i foamete, nesiguranţă, bastoane , gloanţe, gaze toxice, tancuri etc. Iată, stimaţi colegi, că 1907, 1929, 1933 n-au fost cazuri izolate. În plină modernizare a lumii, colegii nkoştri ţărănişti, liberali, usedişti şi udemerişti intimidează mişcările legale de protest sindical, vânează adversari politici, transformă postul public de televiziune în mijloc propriu de proplagandă, ucid oameni şi toate acestea se desfăşoară în numele statului de drept. Ce stat de drept o fi acesta, stimaţi colegi, când creierele guvernanţilor sunt înlocuite cu braţele vânjoase ale trupelor speciale? Stat de drept este acesta în care puterea asfixiază opinia publică prin intermediul TVR, PRO TV, Prima TV cu tot felul de minciuni la adresa opoziţiei, fără ca aceasta să aibă posibilitatea de a se apăra. Ce stat de drept edifică actualii guvernanţi când ministrul justiţiei, Valeriu Stoica, stabileşte termene de judecată în procesele dirijate de Palatul Cotroceni. Eu, unul, cred că domnul Valeriu Stoica s-a transformat într-un periculos agitator politic, abuzând în văzul lumii de poziţia sa de stăpân al justiţiei, atmosfera din tribunale şi judecătorii este de atât de tensionată încât într-o zi ne putem trezi cu o grevă a magistraţilor care protestează împotriva presiunilor politice la care sunt supuşi de ministrul justiţiei care, cu adevărat, compromite ideea de justiţie şi de preşedintele Emil Constantinescu. Stimaţi colegi, Seninătatea cu care coaliţia aflată la putere priveşte măcelul de la Stoeneşti, mă face să cred că guvernanţii acţionează sub hipnoză. Doresc să fac menţiunea că n-am fost de acord cu ultima deplasare a lui Cozma şi a minerilor către Bucureşti. Aşa strâmbă cum a fost, decizia Curţii Supremă de Justiţie, chit că această instituţie a fost politizată în ultimii doi ani la maxim, trebuia respectată, dar să ucizi oameni, să-i arunci în Olt, să-i mutilezi, să-i umileşti în faţa camerelor de luat vederi, să-i determini în arest să scrie că şi-au distrus propriile mijloace de transport, să le furi verighetele, ceasurile, lămpaşele, să-i cataloghezi bandiţi, mi se pare că toate aceste aspecgte nu aparţin nici-unui stat de drept, ci unui stat tribal primitiv. Se zvoneşte, domnilor colegi, că numărul morţilor se ridică la câteva zeci, al dispăruţilor la peste 70, iar numărul răniţilor depăşeşte 150. Iată de ce este mai necesar ca oricând ca Parlamentul să iniţieze o anchetă amplă asupra evenimentelor de la Stoeneşti. Puterea numărul unu în stat nu poate sta indiferentă la abuzurile unor instituţii care măcelăresc muncitori în numele unei democraţii care se confundă tot mai mult cu totalitarismul. În încheiere, doresc să vă prezint o mostră oficială parafată de Guvern prin care domnul Valeriu Stoica care, de altfel, semnează în numele primului ministru, transformă justiţia într-o feudă proprie şi încalcă Legea bugetului de stat dorind transformarea Ministerului Justiţiei într-un stat în stat. Domnul Valeriu Stoica ne propune o completare la Ordonanţa Guvernului nr.32/1995 privind timbrul judiciar. Iată ce spune dumnealui, şi semnează: "De asemenea, din veniturile provenite din vânzarea timbrului judiciar se vor asigura sumele necesare pentru construirea şi cumpărarea de locuinţe de serviciu, pentru efectuarea cheltuielilor de protocol ale Ministerului Justiţiei, precum şi pentru plata specialiştilor şi a colaboratorilor externi care participă la elaborarea unor proiecte de coduri şi altor acte normative importante pentru activitatea justiţiei, sumele alocate pentru efectuarea acţiunilor de protocol se stabilesc în funcţie de necesităţi, prin ordinul ministrului justiţiei, fără a fi aplicate limitele maxime prevăzute în anexa nr.1 la Ordonanţa Guvernului nr.63/1994 privind actualizarea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile şi instituţiile publice". Dacă un astfel de om mai poate sta în fruntea Ministerului Justiţiei, înseamnă că statul de drept este în pericol şi el este sabotat din interiorul coaliţiei. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul deputat Petre Naidin. Se pregăteşte domnul deputat Bara Radu Liviu. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am să încep cu un citat: "România va deveni o ţară democratică, liberă şi prosperă la care am visat întotdeauna.", ne amăgea în noiembrie 1996 cel care doi ani mai târziu, invitat de primul-ministru de a prezida şedinţa de Guvern, să recunoască:"Ţara noastră traversează o perioadă extrem de gravă de criză economică." Şi dacă "Medice, cura te ipsum" poate fi alegaţia să întărească crezul prezidenţial că mai poţi fi fericit, nici Fondul Proprietăţii de Stat nu se simte prea bine. Nu neapărat, conform datelor prezentate pentru anul trecut, că s-a autodevorat, ci la modul cum s-a gândit: "Ce e gratis, nu-i pentru toată lumea". În 1998 s-au privatizat circa 1200 de societăţi, din care 72% este ponderea celor mici, dar culmea, capitalul social deţinut a scăzut în 6 ani de la 45,2 mii miliarde în 1992, la 41,4 miliarde anul trecut; volumul încasărilor şi, respectiv, al investiţiilor angajate în contractele de vânzare-cumpărare în moneda naţională, reflectă scăderea capacităţii de absorbţie a pieţii interne de capital, ele scăzând de la 3000 de miliarde în 1996 la 1972 miliarde cu doi ani mai târziu. S-a reuşit, în entuziasmul naţional, să se realizeze transferul de proprietate cu 100% al industriei cimentului, culmea, principalului nostru concurent pe piaţa externă a materialelor de construcţii, firma LAFARGE. Care majorează preţul cimentului de la 25 de dolari pe tonă la 65 pentru piaţa internă, şi doar 30 de dolari pe tonă pentru export. Drept pedeapsă pentru prostia românească, "investitorul nostru strategic" închide o parte din ce a cumpărat, iar în Ardeal, remarcă presa, se importă ciment şi din Ungaria şi din Austria. România a realizat în 1990, trebuie să amintim, investiţii publice de circa 15 miliarde dolari, iar anul trecut să se realizeze lucrări de numai 4 miliarde. Concepţia volitivă "după noi, potopul" conduce la celeritatea tranzacţiilor la ROMTELECOM cu compania OTE grecească, care plăteşte cu greutate ce i-au oferit heralzii privatizării, promite investiţii de 5 miliarde de dolari, dar va şi concedia 10 mii de salariaţi, şi drept recompensă ne majorează tarifele cu 30% de la 1 ianuarie 1999! Sinteza oferită de F.P.S., nedorit confirmă starea de hazard şi incertitudine, dar ne şi aminteşte de tranzacţia de la PETROMIDIA cu liderul mondial al drojdiei de bere, care doreşte să proceseze petrolul din Caspica, dar are serioase blocaje financiare pe piaţa internaţională. Iar KVAERNER - IMGB, ca orice firmă serioasă, afirmă că va plăti la CONEL când va plăti toată lumea. În schimb, FPS rezolvă şi impasul că nu avea lichidări în portofoliu, aşa că rade judiciar 127 de societăţi anul trecut şi fără remuşcări administrativ doar 7. Poate fi un succes, de asemenea, că în 1997 au fost schimbaţi circa 50% reprezentanţi în AGA cu apostolii Puterii, iar anul trecut, mai sunt stabilizaţi circa 37% din specialiştii preşedintelui şi ataşaţii reformei. Şi pentru că domnia sa ne propunea de anul trecut să trecem împreună puntea peste râul învolburat al tranziţiei, recent, într-o abordare pragmatică, ne propunea: "Trebuie să facem o reformă rapidă, adică să folosim un tren, dar în acest tren să ne urcăm cu toţii. Nu avem voie să ne îmbulzim spre acest tren, să ne dăm coate, încât numai cei puternici să intre în tren şi ceilalţi să-i pierdem pe drum sau să-i aruncăm, pentru că numai avem nevoie de ei." Este cert, domnule preşedinte, deşi raportul activităţii FPS în anul trecut uită să precizeze, că cei 250 de mii de disponibilizaţi, restructuraţi şi uitaţi, sigur l-au pierdut! Urmează încă pe atâta în acest an, care vă vor ţine minte şi vă vor întreba: "Credeţi în poveşti, domnule Emil Constantinescu?" Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul deputat Radu Liviu Bara. Se pregăteşte domnul deputat Károly Kerekes. |
|
|||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Aproape zilnic mass-media ne relatează scene tulburătoare produse de exploziile reţelei de alimentare cu gaze. Sar în aer locuinţe, este pulverizată agoniseala de o viaţă a unor familii, mor unii oameni, sunt răniţi şi mutilaţi alţii, pe viaţă. Toate aceste nenorociri au drept cauze defecţiuni, de regulă, minore ale instalaţiilor de distribuţie a gazelor sau ale instalaţiilor interioare, ale banalelor racorduri şi mai banalelor aragaze pe care ne fierbem zilnic cafeaua. Situaţia durează de ani de zile, se pare, însă, că s-a amplificat în ultima perioadă. Stau şi mă întreb: să fie, oare, fatalitate pentru localităţile româneşti aceste explozii? Trebuie să le contemplăm cu neputinţă şi nepăsare? Chiar nu putem face nimic pentru a le evita? Sau nu avem, oare, soluţii? Să nu dispunem de forţele umane şi materialele necesare? Nu le pot accepta şi nici unul dintre noi nu ar trebui să o facă. Cred, mai degrabă, că instituţiile competente ale statului, Ministerului Industriei şi Romgazul, nu îşi fac cum trebuie datoria. Aceste organisme au obligaţia legală şi morală să elaboreze şi să aplice de îndată măsuri concrete, special gândite pentru preîntâmpinarea producerii unor asemenea evenimente. Nu intervenţia ulterioară, aşa cum se procedează în prezent, este soluţia. Evenimentul nu trebuie să se producă. Pe morţi nu-i mai putem învia, iar suferinţa nu poate fi înlăturată cu bani sau cu acţiuni de solidaritate umană. Mă gândesc, domnilor colegi, la unele măsuri extrem de puţin costisitoare din punct de vedere material şi financiar, măsuri pentru a căror elaborare şi aplicare este solicitată, în primul rând, inteligenţa, spiritul organizatoric şi ingeniozitatea factorilor de răspundere. Din câte s-a putut constata, cea mai mare parte a evenimentelor, fie că acestea s-au produs în Bucureşti sau în alte localităţi din ţară, au avut la origine defecţiuni, de cele mai multe ori minore, ale instalaţiilor de gaze din bucătării, scurgeri de gaze independente, nedepistate la timp, mici fisuri sau racorduri la duzele nemontate cum trebuie. Este vorba, stimaţi colegi, de lipsa unui sistem de control periodic al instalaţiilor interioare, de lipsa unui sistem eficient de service, la care să se poată apela pentru efectuarea unor reparaţii mărunte sau pentru înlocuirea unor piese, a unor racorduri îmbătrânite, pe punct de fisurare. Are, oare, Romgazul, în gândirea sa, şi în localităţile interesate, grupe de lucru specializate, la care chiar dacă nu îi sunt subordonate decât metodologic, să se poată apela cu uşurinţă, la nevoie, cu costuri accesibile? Experienţa noastră, a tuturor, demonstrează că nu există asemenea structuri sau, dacă există, ele nu sunt cunoscute de marele public, deoarece nu se face nimic în acest sens. Este, oare, greu să înfiinţeze asemenea servicii? Fără îndoială că nu. Să nu avem, oare, oameni calificaţi? Nici vorbă. Se poate apela fără nici o greutate la şomeri sau, în ultimă instanţă, la pensionari proveniţi de la Romgaz, care reprezintă marele avantaj că sunt deja calificaţi. Ar fi şi ei mulţumiţi cu un câştig în plus şi am dormi şi noi liniştiţi, fără teama că vom sări în aer, la o simplă scăpărare de chibrit sau apăsare pe întrerupător. Sau poate ne este frică să nu se îmbogăţească pensionarii? Zău, domnilor de la conducere, mai multă grijă faţă de sănătatea şi viaţa semenilor noştri, credem că nu ar dăuna nimănui. Dimpotrivă, un mic efort de gândire nu strică nimănui, nici măcar miniştrilor. Nu în ultimul rând, domnilor diriguitori ai Romgazului, cred că ar trebui să mai introduceţi pe conducte acel gaz cu miros specific, miros pe care-l ştim din copilărie, dar pe care începem să-l uităm şi care avea darul de a ne avertiza că ceva nu este în regulă. O singură viaţa salvată, domnilor colegi, cred că ar necesita o cheltuială în plus. În încheiere vă doresc, domnule ministru al industriei şi domnilor şefi de la Romgaz, să aveţi o bună inspiraţie pentru a vă gândi la viaţa şi sănătatea clienţilor dumneavoastră şi pentru a găsi cele mai eficiente mijloace, în scopul evitării "focurilor de artificii" produse în lungul şi latul ţării de instalaţiile pe care le păstoriţi. Vă mulţumim. |
|||||
|
|
Domnul deputat Kerekes Károly, după care urmează domnul deputat Petre Bejinariu, care este ultimul înscris pe listă. Vă rog. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Pentru unii din colegii noştri, intervenienţi notorii în tema pericolului maghiar, vacanţa parlamentară şi programul special de lucru din ultimele săptămâni au însemnat o adevărată tragedie, neavând, astfel, la dispoziţie timpul afectat pentru intervenţii de la această tribună, neavând posibilitatea să deplângă pericolul imaginar ce ameninţă mereu statul român din partea U.D.M.R.-ului. Aceşti îngrijoraţi de serviciu, la prima ocazie ce le-a oferit această zi mult aşteptată, reacţionează cu vehemenţa obişnuită la orice eveniment, mai mult sau mai puţin important, ce este legat de comunitatea maghiară din ţară, propunând atenţiei Parlamentului un întreg set de probleme. Bineînţeles, din acest set de probleme al domnului deputat Lazăr Lădariu, deputat de Mureş, nu poate lipsi forumul cetăţenesc din Miercurea Nirajului, care, în opinia P.U.N.R. Mureş, reprezintă un pericol mai mare decât acţiunile lui Miron Cozma. Este regretabil că nici după 9 ani de democraţie, unii nu reuşesc să observe că minoritatea maghiară din România îşi revendică drepturile exclusiv cu mijloace democratice. Din arsenalul U.D.M.R.-ului nu fac parte bâta, toporul sau lanţul! Mişcările noastre revendicative cu caracter de masă se epuizează în demonstraţii cu lumânări şi cărţi, strângeri de semnături pentru petiţii colective şi forumuri cetăţeneşti. Este o mare deosebire, doamnelor şi domnilor. De altfel, Forumul cetăţenesc de la Miercurea Nirajului, ca şi cele anterioare de acest gen, este o problemă internă a comunităţii maghiare, acesta nefiind altceva decât una dintre formele de exercitare a dreptului constituţional, ce se numeşte libertatea de exprimare. A exprima nemulţumiri, a căuta căi noi, într-un cadru democratic, cu participarea largă a presei, pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă comunitatea maghiară din România nu înseamnă sub nici o formă acţiuni antistatale şi antiromâneşti. Pe domnul deputat Lazăr Lădariu îl deranjează şi alegerea recentă în funcţia de preşedinte a U.D.M.R. Mureş a avocatului Kinkses Elod. Şi aceasta este tot o problemă, ce ne priveşte exclusiv pe noi. În astfel de chestiuni nu dorim să ne consultăm cu alţii, mai puţin cu P.U.N.R. Mureş. Aşadar, îngrijorările manifestate azi de domnul Lădariu nu reprezintă altceva decât eforturi disperate de a reface cu orice preţ imaginea şifonată a P.U.N.R.-ului în faţa electoratului său, micşorat la număr, în ultima vreme. Un partid serios de opoziţie nu aşa procedează! Mai degrabă este preocupat de problemele reale ale ţării, cum sunt cele economice şi sociale, care din păcate există cu grămada. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|||||
|
|
Domnul deputat Petru Bejinariu, ultimul de pe listă. Vă rog. |
|
|||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Insula Şerpilor este teritoriu ucrainean, cu toate urmările care decurg din aceasta, spune domnul Boris Tarasiuc, ministru de externe al Ucrainei, în săptămâna trecută, în vizită în România. Dar urmările care decurg din aceasta nu le-a spus domnul Tarasiuc, ci le spunem noi. Prima este încercarea de a legitima raptul din 4 februarie 1948 al Rusiei asupra ţării noastre, când ni s-a luat Insula Şerpilor, fără nici un tratat semnat de guvernele celor două ţări. Prin urmare, Rusia a lăsat moştenire Ucrainei teritorii care nu-i aparţineau: nordul Bucovinei, ţinutul Herţa şi sudul Basarabiei, luate prin ultimatum în 1940 şi, respectiv Insula Şerpilor, luată tot pe baza legii forţei, în 1948. A doua urmare este încercarea de a modifica linia de demarcaţie în zona de platou continental al Mării Negre, în raport cu Insula Şerpilor, de la 12 la 200 mile marine, în favoarea Ucrainei, platou cu mari posibile rezerve de hidrocarburi, unele deja identificate. A treia urmare este că Ministerul Afacerilor Externe îşi demonstrează incapacitatea şi în negocierea problemelor restante, respectiv cele rămase de la graba cu care s-a semnat tratatul de bază dintre România şi Ucraina la 12 iunie 1997 de către domnul preşedinte Emil Constantinescu şi domnul preşedinte Leonid Kucima, într-o atmosferă de mare jubilaţie pentru partea română. La parafarea, semnarea şi ratificarea tratatului de bază au fost ignorate argumentele istorice, juridice şi morale, au fost nesocotite repetatele propuneri şi soluţii ale Partidului Democraţiei Sociale din România şi în general ale opoziţiei şi au fost uitate marele aspiraţii ale comunităţilor româneşti de a reveni la patria mamă. "Dar tratatul l-am încheiat, renunţând pentru vecie la o şesime din teritoriul ţării, unică în istoria noastră milenară", scrie în săptămânalul "Naţiunea" academicianul Vasile Geonea. Astăzi se aud voci şi de la putere, care recunosc acum că semnarea tratatului româno-ucrainean a fost o greşeală. Iată că atât de promovatul sacrificiu istoric s-a făcut în zadar, iar acum suntem îndemnaţi să înţelegem că este nevoie de stabilitate în zonă, că Ucraina este un stat puternic la est, că la un eventual proces la Haga nu avem şanse etc. Pe postul de televiziune al puterii, respectiv TVR1 sunt invitaţi tot felul de analişti politici, care explică problemele de politică exernă, cu tot felul de fraze şi parafraze şi cu nici un cuvânt clar şi ferm pentru interesul naţional. Noi solicităm Ministerului Afacerilor Externe să desfăşoare convorbiri şi tratative reale, temeinic pregătite şi argumentate, plecând de la singura idee că pământul ţării nu se negociază, ci se apără. Mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. |
|||||
|
Cu aceasta, lista de vorbitori s-a încheiat. O să rog liderii de grupuri să îi convingă pe colegi să vină în sală, să putem începe partea a doua a şedinţei. De asemenea, rog secretarii de şedinţă să vină aici şi sper să putem începe foarte repede partea a doua a şedinţei. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Am declarat deschisă şedinţa azi dimineaţă. Vă anunţ acum că din totalul celor 342 deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări 285, 57 fiind absenţi şi din aceştia 22 participă la alte acţiuni parlamentare. Cvorumul prevăzut de art. 128 din regulamentul nostru este întrunit. |
|||||
|
|
Potrivit programului aprobat - au fost cele 50 minute pentru intervenţii intrăm în ordinea de zi cu propunerea legislativă pentru modificarea art. 21 din Legea nr. 215/1997 privind casa socială a constructorilor. Pentru această iniţiativă legislativă, în 16 noiembrie 1998, la solicitarea iniţiatorului, plenul Camerei Deputaţilor a aprobat dezbaterea în procedură de urgenţă. Aş dori să ştiu, Comisia pentru muncă şi protecţie socială unde este? Ieri s-a votat o altă ordine de zi. O să rog comisia să poftească aici. Sunteţi iniţiator sau comisie, astăzi? O să rog comisia să stabilească timpii pentru dezbaterea pe articole şi pentru dezbaterea întregii propuneri. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Fiind vorba de o propunere legislativă, oarecum scurtă, şi care nu comportă, după părerea comisiei, discuţii ample, propunem 20 minute pentru discuţie total lege şi intervenţii de 5 minute pe articol. Mulţumesc. |
|||||
|
Deci, cei doi timpi sunt 5 minute, respectiv 20 minute. Vi-i supun spre aprobare. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt. Abţineri? În unanimitate adoptaţi timpii. Fiind în procedură de urgenţă, urmează să trecem la dezbaterea direct pe articole. Din documentaţia pe care am primit-o, vom lucra numai pe raportul comisiei. Vom începe cu titlul legii. Dacă au fost amendamente respinse? Nu au fost. Numărul curent 1 din raport. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Adoptat. Vă rog, dacă au fost amendamente respinse şi cei care le-au făcut le susţin, vă rog să intervină. La nr. curent 2 din raport, articol unic, dacă au fost amendamente respinse? Nu au fost. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate. Este o lege cu caracter organic şi o să adunăm mai multe legi pentru vot final pentru ora 11,30 12,00. O să rog liderii de grupuri să ia măsurile necesare pentru acest lucru. |
|||||
|
|
Continuăm cu propunerea legislativă pentru modificarea unor prevederi ale anexei VI la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică. Şi pentru această propunere legislativă, în 28 septembrie 1998, s-a adoptat procedura de urgenţă. Rog comisia să facă propunerile de timpi. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Vă propunem un timp de maximum 15 minute, fiind o lege foarte scurtă. |
|||||
|
Deci, cei doi timpi sunt 15, respectiv 4 minute. Îi supun spre aprobare. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Adoptaţi în unanimitate. Trecem la dezbatere. Începem direct cu titlul. Dacă au fost amendamente respinse la titlu? Nu au fost. Voturi pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La articolul unic al legii... Înainte de a vota articolul unic al legii cred că ar fi bine să votăm anexa. De aceea, dacă au existat amendamente respinse sau chestiuni de redactare? Vă rog. O greşeală de redactare. Vă rog. La anexă. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. La această anexă, la punctul 7, unde este vorba de secretar de comună cu până la 3.000 de locuitori, întrucât cei care sunt introduşi în această anexă beneficiază şi de spor de vechime care poate să meargă până la 25%, la aceşti secretari de comună de gradul III, dacă menţinem coeficientul 2,7 şi adăugăm 25%, acesta devine 3,37. Deci, mai mare cu al viceprimarului cu 0,27%. Este o scăpare şi a iniţiatorului şi a comisiei. Deci, acest coeficient, ca să fie în bună regulă, cum sunt celelalte puncte de pe această anexă, acest coeficient trebuie să fie 2,4, la care adăugându-i-se 25% spor de vechime, devine 3. Viceprimarul are 3,1. |
|||||
|
Aş dori să ştiu ... Comisia susţine acest punct de vedere, că este o scăpare la nivelul corelărilor. Vă supun spre aprobare anexa, în ansamblul ei, cu acest coeficient la nr. curent 7 din anexă, la pct. III, 2,4 în loc de 2,7. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Adoptată în unanimitate. Ne reîntoarcem la articolul unic al legii. Dacă au fost amendamente respinse? Nu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Adoptat în unanimitate. Vom da votul final asupra acestui proiect de lege, acestei propuneri legislative, tot la ora 11,30, odată cu celelalte voturi finale. |
|||||
|
|
Continuăm cu proiectul de Lege privind pensiile I.O.V.R., o lege organică. Din partea iniţiatorului, dacă doreşte să vorbească cineva? Vă rog. Poftiţi la microfon. Vă prezentaţi, nume, funcţie, minister. |
|
|||
|
Doamna Simona Marinescu: Mulţumesc, domnul preşedinte. Sunt Simona Marinescu, secretar de stat. |
|||||
|
Am o rugăminte. Trageţi microfoanele un pic mai în jos, vorbiţi în ele, pentru că este o sonorizare destul de ciudată a sălii şi dacă nu vorbiţi în ele nu vă poate înţelege lumea când vorbiţi. |
|||||
|
Doamna Simona Marinescu: Sunt Simona Marinescu, secretar de stat. Vroiam să spun că, faţă de propunerea Guvernului, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a Camerei Deputaţilor a modificat cuantumurile pensiilor I.O.V.R., cu care noi suntem de acord. De asemenea, comisia a modificat creşterea sumei fixe pentru îngrijire acordată invalizilor şi accidentaţilor de război, propunere cu care am fost de acord. Mulţumesc. |
|||||
|
Din partea comisiei domnul deputat Sârbu. |
|||||
|
Domnule preşedinte, După cum remarcaţi, a fost o înţelegere în ceea ce priveşte mărimea cuantumurilor, referitor la această lege, între reprezentanţii comisiei şi reprezentanţii iniţiatorului. Vă rugăm să supuneţi la vot raportul, aşa cum a fost întocmit de comisie. Vă mulţumesc. |
|||||
|
În cadrul dezbaterilor generale, dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu este nici o intervenţie. O intervenţie de procedură domnul deputat Miron Mitrea. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Sigur că există legi de o importanţă mai mare sau mai mică şi că legile pe care le-am discutat la începutul şedinţei de astăzi erau legi care modificau, pe ici, pe colo, în părţile neesenţiale, o reglementare existentă. În acest moment, însă, intrăm într-o lege care va afecta în mod important societatea românească şi eu constat o oarecare lipsă de interes. Ministrul muncii şi protecţiei sociale, după ce a început legea, nu este prezent, comisia ne prezintă un raport, cel care ia cuvântul ne prezintă două cuvinte, ca la o modificare simplă de lege... Domnule preşedinte, Fac apel la art. 110 din Constituţie, paragraful 2, care spune: "Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului. Dacă li se solicită prezenţa, participarea lor este obligatorie". Rog să asiguraţi participarea ministrului muncii şi protecţiei sociale la discutarea acestui proiect de lege atât de important. Mulţumesc. |
|||||
|
Aş dori să ştiu dacă domnul ministru este în Bucureşti? Voci din sală: Este secretara de stat aici! |
|||||
|
Domnul deputat Kerekes Károly, procedură? |
|||||
|
Da, procedural. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am auzit afirmaţia domnului Mitrea că este vorba despre o lege deosebit de importantă. În opinia noastră, a comisiei, nu figurează această lege pe locul cel mai important, aşa cum a subliniat domnul Mitrea. În fond, vine şi modifică nişte cuantumuri la acordarea acestor indemnizaţii pentru pensionarii I.O.V.R. Eu consider că nu este absolut necesară prezenţa domnului ministru la aceste lucrări, este suficientă prezenţa secretarei de stat. Vă mulţumesc pentru atenţie. Voci din sală: Nu este suficientă, ne obligă regulamentul! Când aţi consultat comisia, ca să vorbiţi în numele ei? |
|||||
|
Doamna vicepreşedintă Ivănescu. Vă rog. |
|||||
|
Este adevărat ceea ce ne-a citit domnul secretar Miron Mitrea din regulament, dar trebuie să remarcăm că Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a solicitat unei persoane din conducere, doamnei secretar de stat Simona Marinescu, să prezinte şi să susţină acest proiect în faţa Camerei Deputaţilor şi considerăm, ca şi alte dăţi, că procedura regulamentară este îndeplinită. Să sperăm că la discuţia proiectului de lege, care urmează, probabil, în cursul zilei de astăzi, să înceapă în Parlament, domnul ministru va sosi aici, dată fiind importanţa deosebită a acelui proiect de lege. Domnule preşedinte, Vă rog să continuăm lucrările Camerei Deputaţilor cu acest proiect de lege. |
|||||
|
Domnul deputat Acsinte Gaspar. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Eu sunt surprins că se fac aici calificări cu privire la legi: legi importante, legi mai puţin importante... Vreau să vă spun că potrivit Constituţiei, Parlamentului României adoptă: legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare. Deci, aceasta este ierarhizarea pe care Constituţia o face, şi nicidecum în legi importante sau legi mai puţin importante. Prevederea care a fost invocată de domnul secretar Mitrea este corectă, este solicitarea unui grup parlamentar, iar dumneavoastră, care sunteţi preşedinte de şedinţă, aveţi obligaţia, în virtutea art. 129 din regulament, să asiguraţi buna desfăşurare a şedinţei şi respectarea prevederilor regulamentare. |
|||||
|
Doamna deputat Smaranda Dobrescu. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Noi putem obstrucţiona orice lege, prin cererea indiferent cărui grup parlamentar, este legal, nu putem spune nimic. În cazul în speţă, această lege, după luni bune de austeritate, vine ca un act reparatoriu deosebit de generos, în sensul că, de la 2-300 de mii de lei, se ajunge la indemnizaţii de 2 milioane pentru marii mutilaţi. Este un lucru negativ din partea Ministerului Muncii că nu ştie să-şi facă reclamă când face o protecţie socială atât de generoasă, dar sunt 25 de mii de pensionari IOVR, pentru care nu există discuţie în acest moment când împuţinarea numărului are loc lună de lună şi zi de zi. Deci, dacă a trecut acest proiect de lege prin Senat şi noi, în faţa unui act generos, mai ales, suplimentat de comisie şi cu ajutorul ministerului, sumă ce înseamnă resurse suplimentare de 25 de miliarde lunar, dacă nu suntem de acord nici cu acest lucru, înseamnă că, în momentul acesta, când legea ar putea fi promulgată în decurs de o săptămână, noi ne opunem, pentru că nu este ministrul aici. Să explice, ce? Stimaţi colegi, ce să ne explice, ce nu ar ar putea să ştie doamna secretar de stat? Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul deputat Marian Sârbu. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Eu aş vrea să facem o diferenţiere foarte clară legat de ceea ce a însemnat intervenţia domnului Mitrea. A fost o intervenţie de procedură, şi nu de oportunitate. Dimpotrivă, ceea ce a spus dumnealui înseamnă faptul că e foarte important să acordăm atenţie pensionarilor şi, pentru aceasta, era firesc ca şi ministrul muncii şi protecţiei sociale să fie aici. Aceasta a fost intervenţia domnului secretar Mitrea, şi nu una de oportuntitate, pentru că PDSR susţine în mod vădit acest proiect de lege. |
|||||
|
Domnul deputat Buzatu, tot procedură. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Intervenţia mea este mai mult procedurală şi aş vrea să adresez un protest împotriva bagatelizării acestei dezbateri de către unii dintre colegii noştri, care au catalogat acest proiect de lege ca nefiind important. După părea mea, nu există nici un proiect de lege care este adus în dezbaterea Camerei, care să nu fie important. Sigur că gradele de importanţă sunt diferite, dar, tocmai pentru că este important, noi, reprezentanţii tuturor partidelor din comisie şi ministerul, am ajuns la un acord şi la înţelegerea de a fi dezbătut, în liniile acestui acord, proiectul de Lege privind pensiile IOVR. De aceea, cred că, indiferent de prezenţa sau absenţa domnului ministru al muncii şi protecţiei sociale, Alexandru Athanasiu, trebuie să procedăm de îndată la dezbaterea acestui proiect. Vă mulţumesc foarte mult. |
|||||
|
Domnul deputat Mitrea. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Avem o soluţie de compromis. Următorul punct de pe ordinea de zi se referă la executorii judecătoreşti, după care vine Legea sistemului de pensii publice. Să luăm în discuţie următorul proiect de lege, iar acesta, cu pensiile IOVR, să-l discutăm înaintea celuilalt, o dată cu prezenţa ministrului muncii şi protecţiei sociale în sală. Sigur că la proiectul de Lege privind executorii judecătoreşti solicităm să fie prezent în sală ministrul justiţiei, este evident. |
|||||
|
Fac, totuşi, precizarea că o cerere ca un ministru să fie de faţă este, pe de o parte, constituţională art. 110 alin. 2 - este, de asemenea, şi regulamentară art. 124 alin. 2 spune acelaşi lucru. Ca atare, nu putem să încălcăm o cerere constituţională şi regulamentară a unui grup, făcută în plenul Camerei. S-a cerut prezenţa unui ministru, ea este obligatorie. Numai în cazul în care, în mod justificat, nu poate să participe la lucrări, atunci putem să acceptăm prezenţa, din partea iniţiatorului, a unui înlocuitor. Ca atare, aşteptătm să vină de la Ministerului Justiţiei domnul ministru. Şi dacă vine dânsul înaintea domnului ministru Athanasiu, vom începe cu proiectul de Lege privind executorii judecătoreşti. (Se aşteaptă sosirea unuia dintre domnii miniştri a căror prezenţă a fost solicitată.) Stimaţi colegi, Putem continua. Fac precizarea că cererea ca ministrul să participe la lucrări s-a făcut, respectându-se ad litteram Constituţia şi regulamentul nostru, ea fiind o obligativitate în momentul în care se cere. Domnul deputat Miron Mitrea a solicitat prezenţa iniţiatorului a ministrului de resort, ca să prezinte proiectul de Lege privind pensiile IOVR. Îi dau cuvântul domnului ministru Athanasiu. |
|||||
|
Domnul Alexandru Athanasiu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Acest proiect de lege vine să îndrepte o nedreptate acumulată în timpul anilor, care a făcut ca indemnizaţiile, respectiv, pensiile infirmilor, orfanilor şi văduvelor de război să cunoască creşteri nesemnificative de-a lungul timpului. Prin acest proiect, Guvernul îşi îndreaptă privirea în mod obligatoriu spre această categorie de persoane, care, într-un fel sau altul, direct sau indirect, au participat la momente de istorie a acestui neam şi au avut de suferit, cu consecinţe vizibile şi concrete, pe perioada războiului. Prin acest proiect de lege, noi am solicitat mărirea acestor indemnizaţii, aşa cum sunt ele prevăzute. Indemnizaţiile sunt dublate, practic, unele chiar mai mult decât dublate, pe diferitele categorii de grade de invaliditate care au fost dobândite de persoanele care au participat la război. Este vorba de: 1 milion de lei pentru marii mutilaţi şi invalizii de gradul I, de 800 de mii de lei pentru invalizii de gradul II şi de 600 de mii de lei pentru invalizii de gradul III. De asemenea, acest proiect de lege reiterează prevederile altuia, referitoare la dreptul la cumul între această pensie şi alte tipuri de venituri, inclusiv alte pensii. Rugăm, aşadar, plenul Camerei Deputaţilor să fie de acord cu acest proiect de lege, care, în esenţa lui, vizează o ameliorare a cuantumului indemnizaţiilor datorate şi juridic, dar şi moralmente acestor persoane, şi solicit să voteze favorabil actul normativ. În legătură cu raportul comisiei, sigur că admirăm modul în care, cu mare dărnicie, aceasta a mărit, chiar dublat, dacă nu chiar triplat cuantumurile unora dintre aceste indemnizaţii, sigur că acest lucru este lăudabil, dar eu mă întreb: dacă atâţia ani nu s-a făcut mai nimic în acest domeniu, este foarte uşor acum să corectăm, fără să cunoaştem exigenţele bugetare, aceste sume. Sigur că toţi am vrea să li se acorde acestor persoane cât mai mult, şi noi am făcut un pas important în această direcţie, nu suficienţi paşi, dar constrângerile bugetare ne obligă ca pentru acest moment să avem în vedere cuantumurile pe care le-am propus, şi, desigur, în măsura în care bugetul va găsi resurse suplimentare, noi vom încerca să le mărim. Dar, acum, astăzi, să le dublăm, faţă de cele care deja sunt dublate prin proiectul de Guvern, mi se pare doar o formă de a acoperi numai prin vorbe o realitate de care multă vreme nu s-a preocupat nimeni. În concluzie, solicit ca proiectul Guvernului, în cuantumurile de indemnizaţii pe care le-a prevăzut, să fie adoptat, cu speranţa că vom mai putea interveni în cursul acestui an. Dar eu cred că nu trebuie să exagerăm acum, nu pentru că aceste persoane nu ar avea dreptul, dar pentru că cea mai bună lege este cea care poate fi aplicată, nu legea care exprimă doar deziderate. Proiectul Guvernului este un proiect care se poate aplica acum, are resurse de finanţare, să nu încercăm, printr-un joc al cifrelor şi al dublării mizelor numai de dragul de a arăta cât de generoşi suntem, fără să fi avut noi această iniţiativă, să facem inaplicabilă o reglementare care tocmai vrea să devină eficientă şi să se simtă în viaţa de zi cu zi a oamenilor cărora acest proiect de lege li se adresează. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. |
|||||
|
Comisia şi-a spus punctul de vedere, trecem la dezbaterea generală. Doriţi să interveniţi din partea comisiei? Da. Deci, din partea comisiei, domnul deputuat Marian Sârbu. Vă rog. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Cred că este o neînţelegere, undeva, la mijloc şi, până la urmă, constatăm că, într-adevăr, propunerea domnului Mitrea, ca domnul ministru să fie prezent la discuţii, s-a dovedit importantă. E ceva neclar în poziţia Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale: doamna secretar de stat Simona Marinescu a fost de acord cu propunerile comisiei. Tot ceea ce s-a propus în cadrul comisiei, ca şi cuantumuri ale indemnizaţiei, a fost aprobat de reprezentanţii Guvernului, acum, domnul ministru Athanasiu vine şi spune că e mai bună formula iniţiatorului. Vă rugăm să vă precizaţi poziţia foarte clar, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, dacă tot este aproape în plen aici, conducerea, ca să putem începe dezbaterile cu un punct de vedere foarte precis din partea dumneavoastră. În ceea ce priveşte punctul de vedere al comisiei, noi rămânem pe ceea ce am aprobat în comisie şi îi mulţumim încă o dată pentru admiraţia pe care o are faţă de membrii comisiei. Mulţumesc. |
|||||
|
Din partea iniţiatorului, vă rog să răspundeţi acestei probleme. Domnul ministru Athanasiu. |
|||||
|
Domnul Alexandru Athanasiu: Acest raport a fost întocmit într-o perioadă în care nu se votase Legea bugetului, el nu avea în vedere la acea dată nici momentul exact de intrare în vigoare şi nici constrângerile bugetare. În al doilea rând, punctul de vedere pe care l-am exprimat este punctul de vedere al Guvernului, pentru a risipi orice fel de echivoc. Acesta este punctul de vedere al Guvernului, în acest moment! Repet, nu din considerente că nu ar fi de dorit o majorare a acestui cuantum. Orice fel de discuţie de tipul acesta este o discuţie, după părerea mea, demagogică, nu are nici o legătură cu subiectul, vrem să facem o lege aplicabilă. Dacă această lege ar fi fost mult mai repede pusă pe agendă şi discutată, poate, astăzi, puteam vorbi de o ameliorare. Cred că ceea ce este presant, urgent şi, deci, de făcut, este să o adoptăm în această formă. Şi îi răspund domnului deputat Sârbu, personal şi în numele Guvernului, totodată, exprim acest punct de vedere: să fie adoptată legea cu aceste cuantumuri, deocamdată, şi, în măsura posibilităţilor, aşa cum ne va permite bugetul, vom putea ameliora. Dar important este să o adoptăm aşa cum a fost propusă de către Guvern, acesta este punctul oficial de vedere al Guvernului! |
|||||
|
Procedură, domnul deputat Stan. Vă rog. |
|||||
|
Domnule ministru, Ce aţi spus dumneavoastră aici ne întăreşte convingerea că şi la şedinţele comisiei trebuie neapărat să participaţi dumneavoastră, pentru că reprezentanţii pe care i-aţi trimis când am discutat acest proiect de lege au îmbrăţişat cu foarte multă dragoste această majorare de cuantumuri. Dacă dumneavoastră doriţi, într-adevăr, să procedăm în continuare în acest mod, o vom face. |
|||||
|
Tot procedură? Domnul deputat Ana Gheorghe. Vă rog. |
|||||
|
Domnul Gheorghe Ana (HD): Domnule preşedinte, Distinse doamne, Distinşi domni, Înainte de a intra în procedura obişnuită a dezbaterilor generale trebuie clarificate câteva chestiuni, şi distinsul coleg şi ministru, domnul Athanasiu, fiind prezent, trebuie să le lămurim. Prima se referă la suportabilitatea acestui efort financiar care priveşte bugetul de stat, nu bugetul asigurărilor sociale, şi dacă s-a avut în vedere la construcţia bugetului de stat acest volum de cheltuieli pe care îl angrenează legea în discuţie. A doua chestiune este cea privind majorarea acestui efort al cheltuielilor publice, aşa cum a fost propus de comisia permanentă a Camerei Deputaţilor. Dacă acest efort este agreat, aşa cum spune şi Constituţia, de Guvern. Deci, iată, aceste chestiuni: prima, de construcţie a bugetului; a doua, de suportabilitate a ceea ce vom vota; şi a treia, dacă ceea ce se solicită pentru suplimentare este suportabil. Vreau să fac, distinse domnule preşedinte şi distinşi colegi, o precizare. Atunci când am adoptat Legea nr. 44, prima reacţie sau reacţia mea ulterioară a fost că pentru răniţi, dar mai ales pentru mutilaţi, cei care au avut de suferit şi fizic, nu numai au avut participarea care le-a conferit statutul de veteran de război, să existe această gradualitate. Fiindcă, evident, participarea, care a însemnat un efort, nu numai fizic, dar şi psihic, este un lucru, pe câtă vreme ceea ce discutăm noi, această reparaţie, este meritată, şi colectivitatea naţională cred că nu are absolut nimic împotrivă să o acorde celor care şi-au vărsat sângele sau care şi-au lăsat o parte din trupul lor pentru ca noi să fim aici, pentru ca generaţiile prezente şi viitoare să existe. Deci, ideea este de a adopta aceste măsuri, dar, din punct de vedere al rigorii lor privind suportabilitatea cheltuielilor, evident, trebuie să avem un răspuns foarte clar. |
|||||
|
Prin această intervenţie a domnului deputat Ana am intrat în dezbaterile generale, pentru că nu a fost o chestitune procedurală, dânsul susţinând, de fapt, punctul de vedere că trebuie acceptată opinia comisiei. Eu cred că iniţiatorul şi-a spus părerea, a spus că îşi menţine cifrele pe care le-a propus. Doresc să ştiu dacă în cadrul dezbaterilor generale vrea cineva să ia cuvântul din partea grupurilor? Nimeni nu ia cuvântul. Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi începem cu titlul legii. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art. 1, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art. 2 primul alineat, este nr. crt. 1 din raport. Vi-l supun spre dezbatere. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt? Abţineri? Nu sunt. În unanimitate, adoptat primul alineat. Alin. 2 al art. 2, nr. crt. 1 din raport. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art. 2, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art. 3, nr. crt. 2 din raport. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art. 4, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art. 5, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art. 6, nr. crt. 3 din raport. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art. 7, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art. 8, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr. crt. 4 din raport, se propune introducerea, după art. 8, a unui nou articol. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Rezultă renumerotarea celorlalte articole. Articolul 9, textul iniţiatorului, devenit art. 10, cu amendamente la nr. crt. 5 din raport. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 10, textul iniţiatorului, devenit art. 11, nr. crt. 6 din raport. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Votul final asupra acestui proiect de lege îl vom da, împreună cu cele care se adună, între 11,30 şi 12,00. Deci, între 11,30 şi 12,00. Da. La finalul discuţiilor, o întrebare. Vă rog, domnule deputat. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Profit de faptul că domnul ministru este în sală şi, în legătură cu proiectul de lege pe care l-aţi parcurs domniile voastre, aş vrea să-i pun o întrebare. Există, eu fiind iniţiator încă din anul 1997, din primăvară, un proiect de lege privitor la veteranii de război. Este admirabil ce-aţi făcut astăzi, că aţi adoptat acest proiect de lege. Veteranii de război sunt vreo 300.000 şi, pe cale de dispariţie. Ei au în medie, în acest moment, cam 60.000 lei pe lună şi cea mai mare parte din aceşti oameni au stat pe front, în tranşee, în jur de 5 ani. Existenţa statului naţional unitar român de astăzi se datorează acestor oameni şi acest proiect de lege de care vă vorbeam adineauri a fost respins cu avânt de către Ministerul Muncii. Mă întreb şi întreb pe domnul ministru dacă nu este momentul să facem dreptate acestor oameni, pentru că s-ar putea ca, în curând, să fie nevoie ca ţara să cheme pe alţi oameni, altă generaţie la luptă şi aceştia să se gândească la faptul că ţara, mai devreme sau mai târziu, nu le va fi recunoscătoare, aşa cum nu le este astăzi veteranilor de război, datorită cărora există România azi. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Da. Vă mulţumesc. Este o chestiune care se referă la alt proiect de lege. Este o declaraţie politică, de fapt. |
|||||
|
|
Trecem la următorul proiect de lege, şi anume proiectul de Lege privind executorii judecătoreşti, lege organică. Din partea iniţiatorului, dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Domnule ministru Valeriu Stoica, aveţi cuvântul. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, În cadrul reformei generale a societăţii româneşti, un obiectiv deosebit de important este reprezentat de reforma sistemului judiciar. Acest obiectiv impune luarea unor măsuri legislative necesare pentru modernizarea justiţiei şi, în acelaşi timp, pentru ridicarea nivelului calităţii actului de justiţie. În ceea ce priveşte procesul civil, se urmăreşte asigurarea celerităţii soluţionăriii litigiilor, precum şi sancţionarea corespunzătoare a abuzurilor de drept şi a încercărilor de tergiversare a judecăţii. Între instituţiile reglementate de Codul de Procedură Civilă, instituţia "executării silite" are drept scop realizarea definitivă şi practică a unor drepturi recunoscute printr-o hotărâre judecătorească sau un alt titlu executoriu. Se învederează astfel importanţa acestei a doua faze a procesului civil, în care se finalizează procesul, prin realizarea efectivă a dreptului pretins de către reclamant. Rolul principal în desfăşurarea şi aplicarea corespunzătoare a dispoziţiilor care reglementează procedura executării silite îi revine executorului judecătoresc. Având în vedere acest fapt, se impune schimbarea concepţiei care stă la baza organizării şi funcţionării executărilor judecătoreşti, în sensul învestirii lor cu îndeplinirea unui serviciu de interes public autonom, sub controlul şi coordonarea Ministerului Justiţiei şi al instanţei de executare, în condiţiile legii. În acest scop a fost elaborat prezentul proiect de lege. Întrucât proiectzul vă este deja cunoscut, nu mai fac sinteza lui. Important este, doar, să precizez că modificarea sistemului în care funcţionează executorii judecătoreşti este corelată cu modificarea Codului de Procedură Civilă, modificare pe care dumneavoastră deja aţi votat-o. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Din partea Comisiei juridice, vă rog... |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În conformitate cu prevederile art. 87 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată cu dezbaterea în fond a proiectului de Lege privind executorii judecătoreşti. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, prin care s-au făcut unele observaţii şi propuneri cu caracter general, iar altele de redactare şi tehnică legislativă. Potrivit art. 57 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au examinat proiectul de lege, finalizând dezbaterile în şedinţa din 4 noiembrie 1998, când s-a hotărât, cu majoritate de voturi, ca aceasta să fie supusă spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, cu amendamentele prevăzute în anexă. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul deputat Grădinaru, din partea Comisiei juridice a fost. Trecem la dezbaterile generale. Dacă sunt intervenţii la dezbateri generale? Doamna deputat Ionescu de la Grupul parlamentar al P.D.S.R. |
|||||
|
Grupul parlamentar al P.D.S.R. va vota favorabil acest proiect de lege, dat fiindcă este încă o experienţă privind liberalizarea activităţilor cu profil juridic. Să sperăm că punerea în practică a acestui proiect de lege, în momentul în care va fi publicat în Monitorul Oficial, va da rezultate tot atât de bune pe câte au fost date de către notarii publici. Proiectul de lege este întocmit cam în acelaşi sens în care s-a votat Legea notarilor publici şi, pentru aceste motive, Grupul parlamentar al P.D.S.R. va vota favorabil. |
|||||
|
Da. Vă mulţumesc. Alte intervenţii dacă mai sunt, la dezbateri generale? Domnul deputat Pop Leon din partea Grupului parlamentar al P.U.N.R. Vă rog. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Iniţiativa legislativă, materializată de data aceasta printr-un proiect de lege din partea Ministerului Justiţiei, vine, în continuare, pe linia adoptată în ultima vreme, de a face reformă în domeniul justiţiei. Este a treia, a patra lege în acest domeniu, prin care statul concesionează o parte din activitatea sa, aceea de punere în executare a hotărârilor judecătoreşti, care astfel vor deveni liber profesionişti şi, cu siguranţă, contribuţia lor la executarea hotărârilor judecătoreşti de acum încolo va fi substanţială, va fi benefică pentru cei care apelează la serviciile lor. Grupul parlamentar al P.U.N.R. va vota pentru această iniţiativă legislativă, având convingerea că astfel va face un pas important, în continuare, în ce priveşte reforma justiţiei din ţara noastră. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Dacă, din partea altor grupuri... Vă rog. Domnul deputat Szekely. |
|||||
|
Printre instituţiile reglementate de Codul de Procedură Civilă, care au un rol în realizarea actului de justiţie, credem că executorii judecătoreşti au un rol bine definit şi acest proiect de lege face ca activitatea lor să fie mult mai eficientă şi operativă. Din aceste motive, Grupul parlamentar al U.D.M.R. va vota favorabil acest proiect de lege. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul deputat Bujor, Grupul parlamentar al P.N.L. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Domnule ministru, Stimaţi colegi, Este un truism a afirma că "... justiţia este un domeniu în care reforma este înaintată". Prin Legea executorilor judecătoreşti, noi sperăm să continuăm reforma în justiţie. Rezultatele au început să se vadă. Grupul parlamentar Naţional Liberal va vota acest proiect de lege. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Alte intervenţii dacă mai sunt? Nu mai sunt. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Vom începe cu titlul. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Titlul Cap. I. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate Articolul 1, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă.? Abţineri? Unanimitate. Articolul 2, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Textul iniţiatorului, art. 3. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Textul iniţiatorului, art. 4. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Textul iniţiatorului, art. 5. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Tot textul iniţiatorului, art. 6. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Capitolul I, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Titlul Cap. II. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 7, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Textul iniţiatorului, art. 8. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 9, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 9, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 10, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 11, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Capitolul II, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Titlul Cap. III. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Titlul Secţiunii I. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 12, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 13, alin. 1, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr. crt. 1 din raport, se propune ca alin. 2 şi 3 din textul iniţiatorului să fie reformulate într-un singur alineat. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 13, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 14, textul iniţiatorului. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 15, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 16. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 17. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 18, alin. 1, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alineatul 2, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alineatul 3, nr. crt. 2 din raport. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alineatele 4 şi 5, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 18, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 19, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 20, alin. 1, nr. crt. 3 din raport. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alineatul 2, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 20, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 21, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 22, alin. 1, literele a), b), c) şi d), textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Litera e), nr. crt. 4 din raportul comisiei. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Litera f), tot nr. crt. 4 din raport. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Litera g), textul iniţiatorului. Nu sunt intervenţii. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alineatul 1, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alineatul 2, textul iniţiatorului. Nu sunt intervenţii. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 22, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 23, literele a), b), c) şi d), textul iniţiatorului. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr. crt. 5, comisia propune introducerea unei litere suplimentare, e). Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 23, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 24, nr. crt. 6 din raportul comisiei. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Adoptat în unanimitate. Secţiunea I, în ansamblul ei. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Titlul Secţiunii II. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 25, textul iniţiatorului. Voturi pentru? Da. Mă scuzaţi... Nu v-am văzut. Vă rog, poftiţi... Să-mi spuneţi unde aveţi amendamentul, la primul sau la al doilea alineat? |
|||||
|
La primul ar fi. Este o observaţie. Nu ştiu dacă... Deci, înţeleg aici, prin acest articol, faptul că, pe lângă Camera executorilor, constituită pe lângă o Curte de Apel, sunt subordoaţi toţi executorii de la mai multe judeţe, care sut afiliate la acea Curte de Apel. Nu ştiu dacă nu este o centralizare, acest mod de organizare. Poate că ar putea să se constituie la nivelul judeţean, acolo unde este cazul Camera judeţeană. Eu nu sunt de meserie, dar parcă mi se pare o distanţă foarte mare între un Birou de pe lângă o Judecătorie, şi direct o Cameră a executorilor pe lângă Curtea de Apel. Dacă, nu cumva, ar fi necesară introducerea acelei "Camere judeţene". Vă mulţumesc. |
|||||
|
Da. Deci, dumneavoastră propuneţi..., având în vedere că Curţile de Apel funcţionează pentru mai multe judeţe, ca, la nivel judeţean să se creeze câte o Cameră a executorilor judecătoreşti, nu pe lângă fiecare Curte de Apel. |
|||||
|
Da. Eu înţeleg că este o chestiune mai mult organizatorică, decât... |
|||||
|
Este o chestiune organizatorică. Îi dau cuvântul domnului ministru Stoica, iniţiatorul, pentru a răspunde acestei chestiuni. Vă rog. |
|||||
|
Este, într-adevăr, o chestiune organizatorică, la care noi am reflectat în momentul redactării proiectului de lege. S-a sesizat, de altfel, în intervenţiile făcute cu ocazia dezbaterilor generale, că modelul acestui proiect de lege este Legea notarilor publici. Şi acolo sunt "Camere notariale" pe lângă Curţile de Apel. Motivul pentru care nu s-a organizat la fiecare judeţ o asemenea "Cameră a executorilor judecătoreşti", respectiv, a "notarilor", este foarte simplu: numărul notarilor şi al executorilor judecătoreşti este redus. Nu se justifică, cel puţin, în momentul de faţă, crearea unei "Camere judeţene". Am avut, din aceste motive, opţiunea în favoarea soluţiei "Camerelor executorilor judecătoreşti" pe lângă Curţile de Apel, aşa cum, de altfel, funcţionează şi "Camerele notarilor publici". Vă mulţumesc. |
|||||
|
Dacă mai sunt alte intervenţii? Dacă nu sunt, vă întreb, domnule deputat, dacă menţineţi amendamentul sau nu. Deci, nu-l menţineţi. Bun. Vă mulţumesc. În acest caz, voi supune art. 25, textul iniţiatorului, spre aprobare. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu o abţinere şi nici un vot împotrivă, a fost adoptat. Articolul 26, nr. crt. 7 din raport, amendamente la primele două alineate. Dacă sunt intervenţii la alin. 1? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La alin. 2, tot nr. crt. 7 din raport. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alineatele 3 şi 4, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 26, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 27, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Secţiunea II, în ansamblul ei. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Adoptat în unanimitate. Titlul Secţiunii III. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 28, nr. crt. 8 din raportul comisiei. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Comisia ne propune, la nr. crt. 9 din raport, un text nou, după art. 28. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Tot comisia ne propune, la nr. crt. 10 din raport, un nou articol, după 28, 281. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 29, alin. 1, nr. crt. 11 din raport. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alineatul 2, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 29, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Ca să nu uităm, aş dori să vă supun spre aprobare ca, după ce parcurgem tot textul, să se renumeroteze articolele, ţinând cont de ceea ce vom aproba noi. Deci, s-au introdus două articole noi, să nu apară indicativ şi aşa mai departe. Vă supun spre aprobare acest lucru. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 30, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 31, nr. crt. 12 din raport. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Secţiunea III, în ansamblul ei. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Capitolul III, în ansamblul lui. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Titlul Cap. IV. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Titlul Secţiunii I. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă.? Abţineri? Unanimitate. Articolul 32, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 33, textul iniţiatorului. Nu sunt intervenţii. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 34, textul iniţiatorului. Nu sunt intervenţii. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 35. Nu sunt intervenţii. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 36, textul iniţiatorului. Nu sunt intervenţii. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă. Abţineri? Unanimitate. Deci suntem la nr.crt.13 din raport, art.37, litera a). Vă rog. |
|||||
|
Domnule preşedinte, vă mulţumesc. La excepţii, eu mă gândesc la un caz. Sigur că, în general, despre executorii judecătoreşti, se vorbeşte ca despre oameni care nu au pregătire juridică. S-ar putea să existe, totuşi, cazuri când un avocat, mă rog, a renunţat, pentru o perioadă, dar are, totuşi, dreptul să profeseze sau alt jurist, dacă nu, cumva, ar trebui, aici, la excepţii, prinsă şi posibilitatea de a da consultaţii juridice pentru o anumită specializare, fără dreptul de a pleda sau de a apăra în instanţă, dar, totuşi, să i se recunoască unui om care este avocat şi care profesează, pe moment, activitatea de executor să-şi poată manifesta şi cealaltă specialitate. Nu ştiu dacă e compatibil, dar probabil că merită să fie recunoscute nişte drepturi. |
|||||
|
Deci, domnule ministru, domnul deputat Sonea doreşte să vadă dacă, cumva, aici, la incompatibilitate, poate fi introdusă funcţia de avocat sau nu. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Cred că soluţia textului nostru este mult mai judicioasă. Noi ne-am gândit la două chestiuni: pe de o parte, în aceste condiţii de exercitare a profesiei de executor judecătoresc, într-o structură autonomă liberală, este nevoie de o creştere a calităţii profesionale, de aici înainte studiile juridice vor fi necesare, în acelaşi timp, însă, pentru că, până acum, nu a existat o asemenea condiţie, am prevăzut o soluţie tranzitorie, astfel încât toţi executorii care sunt în funcţie să-şi păstreze poziţia. Cât priveşte propunerea făcută, faţă de aceste două idei, cred că ea nu se mai justifică. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnule deputat, sunteţi mulţumit de răspuns sau doriţi o intervenţie? Deci rămânem pe textul comisiei. Vă mulţumesc. Deci, la nr.crt.13 din raport, lit.a) de la art.37, alte intervenţii nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Lit.b), c) şi d), textul iniţiatorului, intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Comisia propune eliminarea lit.e). Intervenţii? Nu sunt. Tot la nr.crt.13 din raport, voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Deci vă supun spre aprobare art.37, în ansamblul său. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Secţiunea I, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Secţiunea II, titlul. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.38, textul iniţiatorului. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.39, textul iniţiatorului. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Am rugămintea, când citesc numărul unui articol, dacă aveţi intervenţii, vă rog să interveniţi imediat. Art.40. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art.41, lit.a), b), c) şi d), dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La lit.e), nr.crt.14 din raport, intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.41, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.42, alin.1, 2, 3 şi 4, textul iniţiatorului. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.5, nr.crt.15 din raport. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.6, textul iniţiatorului. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.42, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.43, la primul alineat, lit.a) şi b). Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Lit.c), nr.crt.16 din raport. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Lit.d) şi e), textul iniţiatorului. Nu sunt intervenţii. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.1, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.2, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.43, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.44, textul iniţiatorului. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.45, nr.crt.17 din raport, cu precizarea că, din greşeală, aici, a apărut, între paranteze, un alin.1 şi, de fapt, e un singur alineat şi nu se mai trece acea paranteză. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Secţiunea II, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Cap.IV, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Titlul cap.V. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.46. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.47, primul alineat, textul iniţiatorului. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.47, alin.2, textul iniţiatorului. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.47, alin.3, nr.crt.18 din raport. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.47, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.48, textul iniţiatorului. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.49, textul iniţiatorului. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.50, nr.crt.19 din raport. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.51, nr.crt.20 din raport. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.52, alin.1, nr.crt.21 din raport. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.2, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.3, textul iniţiatorului. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.52, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.53, textul iniţiatorului. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.54, textul iniţiatorului. |
|||||
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Este o abţinere la art.53! |
|||||
|
A fost o abţinere adineauri? Deci, la art.53, a fost o abţinere, nu a fost unanimitate. Art.54, textul iniţiatorului. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? 1 abţinere. Adoptat. Art.55, textul iniţiatorului. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? 1abţinere. Adoptat. Art.56, textul iniţiatorului. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? 1 abţinere. Adoptat. Art.57, textul iniţiatorului. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? 2 abţineri. Adoptat, cu majoritatea voturilor. Art.58, textul iniţiatorului. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă. Abţineri? 1 abţinere. Adoptat, cu majoritatea voturilor. Art.59, textul iniţiatorului. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate, de data aceasta. Acum, vom vota cap.V, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Cap.VI, titlul. Nu sunt intervenţii. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.60, textul... Un moment. Da, art.60, la care alineat vă referiţi? |
|||||
|
La primul, domnule preşedinte. |
|||||
|
La primul alineat. Vă rog. Domnul deputat Sonea. |
|||||
|
Cred că este, probabil, o eroare de dactilografie. Este menţionat art.13. Probabil că este corect 15, şi îmi pun o întrebare: nu este menţionată lit.c) de la art.15, care prevede un nivel de pregătire, cel cu studii de Drept. |
|||||
|
Deci, dumneavoastră, spuneţi că, dintr-o eroare, acolo, este scris art.13 şi, de fapt, trebuia să fie scris 15 şi doriţi să ştiţi de ce lipseşte lit.c). |
|||||
|
Da. |
|||||
|
O să dau cuvântul iniţiatorului, domnului ministru, domnul ministru Stoica. Vă rog, domnule ministru. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Într-adevăr, este o eroare în text: în loc de art.13, este art.15, lit.c) este, însă, omisă, pentru că art.60 se referă la cei care au executat funcţia de executor judecătoresc cel puţin 10 ani, deci chiar fără a avea examenul de licenţă. Şi, atunci, aşa cum spuneam mai devreme, ţinând seama de faptul că, în prezent, există executori judecătoreşti fără examen de licenţă, am considerat că nu este bine ca ei să fie, pur şi simplu, eliminaţi din profesie, o dată pentru că ar fi inechitabil, a doua oară pentru că ar fi, practic, inaplicabilă o asemenea dispoziţie, ar însemna să lăsăm sistemul executorilor judecătoreşti, practic, fără membri, în momentul de faţă. Iată de ce condiţia licenţei nu mai figurează la art.60, în măsura în care cei care au exercitat profesia de executor judecătoresc cel puţin 10 ani, chiar dacă nu au licenţă, îşi vor continua această activitate. |
|||||
|
Domnule deputat Sonea, sunteţi mulţumit cu răspunsul? (Domnul Ioan Sonea face semn, cu mâinile, că este mulţumit aşa şi aşa) Oricum, vă mulţumim pentru acest amendament. Aici, în mod clar, trebuia scris 15, şi nu 13. Deci, vă supun spre aprobare primul alineat, cu acest amendament, în loc de 13, să fie art.15. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.2. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.60, alin.3. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.60, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.22 din raport, comisia propune un articol nou. Da, vă rog. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În legătură cu textul nou introdus de către comisie, aş dori, dacă este posibil, să ne ofere câteva precizări în plus: "Cheltuielile efectuate pentru investiţii, dotări şi alte utilităţi necesare". "Investiţii" este clar ce sunt, "dotări" este clar ce sunt, dar dacă se poate preciza ce s-a avut în vedere când s-a introdus expresia "utilităţi", deoarece, din punct de vedere contabil, utilităţile includ cheltuielile cu energie electrică, apă, gaz metan ş.a.m.d., care sunt necesare pentru funcţionarea unei activităţi. Deci ce s-a avut în vedere cu această expresie "utilităţi necesare"? Poate îi găsim o formulare mai adecvată. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Rog, din partea comisiei, pe domnul deputat Grădinaru. |
|||||
|
Suntem de acord cu altă reformulare. Dacă consideraţi alta mai bună, vă rog s-o faceţi. Suntem de acord cu ea. |
|||||
|
Vă rog. |
|||||
|
Cred că este suficient să rămână "investiţii şi dotări", fiindcă utilităţile includ inclusiv cheltuieli, dacă vreţi, cu plata telefonului şi nu cred că este normal să le scădem din impozit. Deci ar fi suficient "cheltuielile efectuate pentru investiţii şi dotări necesare activităţii executorilor judecătoreşti" ş.a.m.d. |
|||||
|
Iniţiatorul este de acord? Domnul ministru Stoica. Vă rog. Deci, aici, e articolul nou introdus la comisie... |
|||||
|
Acest articol, domnule preşedinte, aşa cum aţi remarcat, a fost introdus la propunerea Comisiei juridice. Ministerul Justiţiei a fost de acord cu amendamentul făcut de Comisia juridică, în forma pe care o aveţi în faţa ochilor. Eu cred că, pentru a nu exista nici un echivoc în ce priveşte deducerea acestor cheltuieli, formula Comisiei juridice este acoperitoare. E adevărat că s-ar putea spune că nu mai e necesară sintagma finală. Pentru a înlătura, însă, dubiile în interpretarea textului, cred că se justifică formula comisiei. Cum bine se ştie, dacă formula este redactată restrictiv, riscul este ca, în interpretarea ulterioară, de către organele financiare, să existe dificultăţi. Formula aceasta, de altfel, mi se pare că e preluată, în termeni identici, din Legea avocaţilor şi din Legea notarilor. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Deci textul, aşa cum a fost propus, este identic cu cel din celelalte. Domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Pentru a nu crea nici un fel de discriminare, propun ca acest text să fie redactat identic cu cel din Legea notarilor şi din Legea avocaţilor, pentru că, după câte îmi aduc aminte, sintagma "alte utilităţi", acolo nu apare, dar nu vreau să mă pronunţ decât în momentul în care vom avea la dispoziţie textul din lege şi, atunci, sigur că o să-l introducem, pentru că, într-adevăr, este nevoie de el, dar să aibă acelaşi conţinut, ca şi cel din legile cu privire la notari şi la avocaţi. |
|||||
|
Domnul deputat Ioniţă. Vă rog. |
|||||
|
Şi eu aş susţine eliminarea cuvântului "utilităţi" din text şi aceasta din raţiuni lingvistice. "Utilităţi necesare" e clar un pleonasm. Deci, eventual, eu ştiu, altă formulare, dacă consideraţi că este nevoie să apară în text şi cuvântul "utilităţi", în nici un caz, nu e bine "utilităţi necesare". Sună rău din punct de vedere al limbii române. |
|||||
|
Eu am următoarea propunere: să nu ne blocăm în acest text. Am rugat comisia să aducă textul care este în legea deja aprobată pentru activitatea notarilor publici şi vă propun să trecem peste acest nr.crt.22 din raportul comisiei, pentru ca să revenim asupra lui când avem datele necesare. Deci trecem la art.61, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.62, alin.1, nr.crt.23 din raport. Intervenţii, dacă sunt? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.2 al art.62. Domnul deputat Sonea. Vă rog. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Vă rog să-mi permiteţi doar o simplă intervenţie: să se reducă termenul de la 90 de zile la 60 de zile, pentru elaborarea Regulamentului. Şi aşa este o instituţie care este aşa cum este şi probabil că necesită urgentarea în acest sens. Mulţumesc. |
|||||
|
Deci dumneavoastră propuneţi un termen mai scurt, de la 90 la 60 de zile, pentru elaborarea acestui Regulament. Domnul ministru. Deci s-a propus, de domnul deputat Sonea, ca, în loc de 90 de zile, aici, la alin.2, art.62, termenul să fie redus la 60 de zile. Vă rog. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Ţinând seama de experienţa acumulată în domeniul aplicării unui sistem nou, atât de complex, cred că termenul de 60 de zile ar fi insuficient. Rugămintea mea este să păstrăm termenul de 90 de zile, pentru a face o treabă serioasă. |
|||||
|
Domnule deputat Sonea, vă menţineţi amendamentul? Nu. Vă mulţumesc. Alin.2, art.62, textul iniţiatorului. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.62, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.63. Nu sunt intervenţii. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.64. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.65. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.66. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. O să întreb dacă aţi reuşit să obţineţi textul. Da. Am rugămintea ca liderii de grupuri să-şi cheme colegii care se află în clădire, pentru voturile finale, pentru că, după ce vom mai avea două voturi, aici, pe text, vom trece la voturile finale pentru legile dezbătute astăzi. Rog liderii de grupuri să ia măsurile necesare şi să-i roage pe colegi să vină în sală. Vă rog, deci, la nr.crt.22 din raport, ca urmare a consultării textului din Legea notarilor publici şi din Legea avocaţilor, s-a constatat că textul sună similar şi, atunci, dacă nu sunt alte intervenţii, o să vă supun spre aprobare nr.crt.22, în forma propusă de comisie. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Unanimitate. Adoptat. Cap.VI, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate, adoptat. Acum, trebuie să vă spun că am parcurs, pe articole, mai multe iniţiative legislative, din care 3 sunt legi organice şi aş dori să-l rog şi pe domnul secretar Mitrea, dacă poate să vină, pentru ca să trecem la voturile finale. - după o mică pauză - |
|||||
|
Onoraţi colegi, Am rugămintea să vă ocupaţi locurile în sală. Domnii secretari m-au informat că suntem în cvorum, suntem peste 180 în sală. |
|||||
|
|
Deci, trecem la voturi finale, la voturile finale ale legilor dezbătute astăzi pe articole. Vă propun ca metodă de vot, votul deschis, cu mâna ridicată. Voturi pentru acest mod de vot? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Vot final asupra propunerii legislative pentru modificarea art.21 din Legea nr.215/1997 privind Casa socială a constructorilor, lege organică. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu o abţinere şi nici un vot împotrivă, adoptată. Vot final asupra propunerii legislative pentru modificarea unor prevederi ale anexei VI la Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, lege cu caracter ordinar, vot final. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Cu 2 abţineri, nici un vot împotrivă, a fost adoptată şi această lege. Continuăm cu proiectul de Lege privind pensiile I.O.V.R. lege organică, deci vot final. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. În unanimitate adoptată. Şi ultima iniţiativă: proiectul de Lege privind executorii judecătoreşti, lege organică, deci, vot final. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă. Abţineri? 4 abţineri. Deci, cu 1 vot împotrivă şi 4 abţineri, adoptată cu marea majoritate a voturilor în condiţiile în care suntem peste 180 în sală în acest moment, 182 au fost la ultima numărătoare; 183, mă scuzaţi! |
|
|||
|
|
Continuăm, onoraţi colegi, cu următorul proiect aflat pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Îl aşteptăm pe domnul ministru Athanasiu, care a plecat de la minister încoace, pentru a lua cuvântul din partea iniţiatorului. O să rog Departamentul relaţii cu Guvernul, de fapt din partea noastră, să transmită aceste mesaje mai din timp şi să transmită prevederile constituţionale de la art.110, respectiv de la art.124 din regulamentul nostru domnilor miniştri, în aşa fel încât să nu avem asemenea momente de pauză nedorită. Onoraţi colegi, O să vă rog să ocupaţi locurile în sală. S-a întors domnul ministru Athanasiu. O să-i dau cuvântul din partea iniţiatorului la proiectul de Lege privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale care este în continuare pe ordinea noastră de zi. Vă rog, domnule ministru, din partea iniţiatorului, la microfon. Rog comisia să-şi ocupe locul! Aveţi cuvântul, domnule ministru. |
|
|||
|
Domnul Alexandru Athanasiu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Astăzi vom prezenta unul din cele mai importante proiecte de lege ale reformei instituţionale şi ale reformei sociale şi anume: proiectul Legii privind sistemul public de pensii. Permiteţi-mi, datorită importanţei acestui proiect, să uzez şi sper să nu abuzez de răbdarea dumneavoastră pentru o prezentare cât mai cuprinzătoare a principiilor acestei legi, a soluţiilor pe care proiectul le cuprinde, precum şi a - sperăm noi - importanţei practice, pentru că reforma începută cu sistemul public de pensii va determina îmbunătăţirea în final, pentru că, de ce nu? acesta este scopul principal, îmbunătăţirea prestaţiilor de asigurări sociale şi în primul rând a celor din pensii. În cele ce vă voi prezenta, voi încerca să fac pe scurt o caracterizare a actualei situaţii din domeniul sistemului public de asigurări sociale, a sistemului public de pensii, pentru a vedea de ce astăzi, acum şi nu mâine, cum şi în ce fel această reformă se justifică. Este foarte clar că sistemul de asigurări sociale din România este un sistem uzat, un sistem care cunoaşte importante disfuncţionalităţi care ar putea fi caracterizate prin câteva elemente. Şi anume, în primul rând, este vorba de o creştere a longevităţii populaţiei, care pune o serie de probleme. În al doilea rând, este vorba de scăderea numărului de contribuabili la sistem, coroborată cu o creştere, dacă nu proporţională direct, dar în orice caz o creştere importantă a numărului de pensionari. În al patrulea, rând este vorba de creşterea pe zi ce trece a contribuţiei de asigurări sociale. În al cincilea rând, este vorba de scăderea în termeni reali a beneficiilor din acest sistem, adică a pensiilor şi a celorlalte drepturi de asigurări sociale de natură pecuniară. În fine, alte asemenea trăsături care, toate împreună şi fiecare în parte, sunt de natură a distorsiona actualul sistem, privesc procesul lent dar evident de aplatizare a pensiilor, de egalizare a lor, probleme legate de modul inechitabil al formulei de calcul şi al bazei de calcul din acest sistem şi, desigur, efectul cel mai dăunător economic, şi anume cel al creşterii evaziunii fiscale. La aceste toate trăsături care nu conduc la bine, ci la rău, am putea adăuga şi modul nu tocmai bun, nu tocmai eficient de administrare a acestor fonduri, lucru care, sigur, pune probleme, a pus, pune şi va pune problema în cazul nereformării pensiei. Aceste elemente la care m-am referit, enumerându-le doar, au în vedere câteva date foarte concrete. Astfel, îmbătrânirea populaţiei: putem observa că numărul persoanelor care, în decurs de o decadă sau de o generaţie, mai exact care este în prezent de peste 65 de ani, sub 4 milioane, va ajunge în anul 2020 la peste 5 milioane, deci, o creştere importantă, nu a pensionarilor ca atare, ci a persoanelor în vârstă de peste 65 de ani, cu toate problemele care decurg din asigurarea unor beneficii din sistemul de asigurări sociale care decurg de aici, scăderea numărului de contribuabili. Ceea ce vreau să subliniez este că actualul sistem de pensii a fost un sistem construit pe ideea contribuabilului salariat. După 1990, în structura forţei de muncă active din România, salariaţii au avut treptat o pondere din ce în ce mai mică, dar, cu toate acestea, sunt singurii, în principal, susţinători prin contribuţii, chiar dacă nu plătite de ei direct decât într-o mică măsură, sunt singurii susţinători ai pensiilor. Aşadar, avem o populaţie activă în structura căreia procentul salariaţilor scade, procentul beneficiarilor creşte, dar contribuţiile se iau numai, sau de cele mai multe ori şi în cel mai înalt grad, de la aceşti salariaţi. Cu titlul de exemplu, m-aş referi la faptul că agricultorii, care se asigură în sistemul Legii nr.80, numără astăzi doar 80.000 de persoane, care încheie contracte de asigurare, un număr extraordinar de mic, dacă avem în vedere beneficiarii pensiilor din acest sistem care se cifrează la aproximativ 1.600.000 de persoane. Totodată, consecinţă a unor acte normative în suită, care, fiecare în parte şi laolaltă au avut un efect negativ din punctul de vedere al scăderii vârstei de pensionare, a determinat ca astăzi, în România, să avem vârste medii de pensionare, coroborând toate formele de pensie, toate tipurile de pensie, la 51 de ani femeile şi 54 de ani bărbaţii. Sunt vârste de pensionare extrem de scăzute, care, prin jocul unor bonificaţii date de legea actuală, permit pensionări la praguri de vârstă foarte joase. Nu în ultimul rând, am putea adăuga acestor cauze încă două: pe de o parte creşterea numărului de şomeri, cu alte cuvinte diminuarea numărului de contribuabili şi pe această cale, deci, în loc să avem un număr de contribuabili mai mare, datorită creşterii şomajului, acest număr se reduce, iar, pe de altă parte, munca neimpozitată sau ceea ce, în mod colocvial, este denumit drept muncă la negru, contribuie şi ea, prin dimensiunile exagerat de mari, la scăderea veniturilor la bugetul asigurărilor sociale. Spuneam că pentru a contrabalansa toate aceste efecte produse în timp şi cu un impact din ce în ce mai grav asupra echilibrului financiar al bugetului de asigurări sociale a fost necesară creşterea contribuţiei, lucru care a fost blamat chiar foarte recent de Opoziţie şi sigur că dumnealor, într-un fel, aveau dreptate, numai că acest proces de creştere a contribuţiilor a avut în decursul anilor, după 1989, etape foarte clare de creştere, de la 14% creşterea cuantumului contribuţiei în 1990, aceasta a crescut până în 1992 la 25,5%, deci, aproape s-a dublat în doi ani. Sigur că şi măsurile luate prin Ordonanţa de Urgenţă nr.2 au dus la o creştere a contribuţiei, în termeni reali, mult mai mică decât o prevede ordonanţa, pentru că se acordă anumite facilităţi, dar aceasta este perspectiva în cazul în care reforma nu se va face rapid; vom creşte din ce în ce mai mult contribuţiile, sufocând potenţialităţi economice şi obţinând în timp venituri de substituţie, venituri de înlocuire prin pensie a salariilor din ce în ce mai mici. Deci, populaţia României beneficiară de pensii va fi în ipostaza unui martor al unui experiment paradoxal; contribuţii tot mai mari, pensii din ce în ce mai mici. Acest lucru trebuie oprit. |
|||||
|
Domnule ministru, domnule ministru, vă rog să mă scuzaţi că vă întrerup. Sunt în sală două sau trei persoane care nu sunt deputaţi, am rugămintea să părăsească acum sala de şedinţe. Avem nişte reguli aici, în această sală, pe care trebuie să le respecte toată lumea şi rog pe colegii deputaţi, când au asemenea probleme, să nu le mai rezolve în această sală. Deci, rugămintea mea este să părăsiţi această sală cei care nu sunteţi deputaţi în momentul de faţă. Vă rog, continuaţi domnule ministru! |
|||||
|
Domnul Alexandru Athanasiu: Toate aceste lucruri au condus, şi trebuie să o recunoaştem foarte sincer şi clar, la o scădere în termeni reali faţă de 1990 a pensiei la aproximativ jumătate. Deci, pensia medie reală este aproximativ jumătate din cea din 1990. Acest lucru, dacă va continua fără reformarea sistemului de pensii, într-o generaţie vom ajunge la o pensie reală în raport cu 1990 de 25%, ceea ce ar deveni extrem, extrem de grav. Sigur, spuneam că s-au comis erori, distorsiuni în acest sistem şi prin mecanismele de ajustare periodică a pensiilor. Aceste compensări-indexări care au debutat în noiembrie 1990 şi au continuat prin diverse măsuri luate de-a lungul anilor au condus la indexări în procente diferenţiate ale pensiilor, ceea ce a condus la creşterea mai semnificativă a unor pensii mici în detrimentul pensiilor mai mari, omiţându-se faptul că esenţa unui sistem contributiv cum este cel de pensii trebuie să ţină seama totuşi de mărimea, în valoare absolută evident şi nu procentuală, pentru că acolo procentele sunt de la lege, dar în mărime absolută a contribuţiilor la venitul asigurat. Cu alte cuvinte, deşi am contribuit la un venit mai mare, ca urmare a indexărilor în coeficienţi diferiţi, pensii, care normal ar fi trebuit să fie mai mari, s-au văzut ajunse sau... în orice caz, în zona unor pensii la care s-a contribuit mult mai puţin. Şi datele sunt în acest sens. Nu abuzez de atenţia dumneavoastră. Pe de altă parte, sistemul de calcul al pensiilor, adică ceea ce este una din cheile oricărui sistem de asigurări sociale, baza de calcul şi formula de calcul a unei pensii, ei bine, în sistemul Legii nr.3, baza de calcul a fost întotdeauna un venit mediu, de regulă, venitul salarial, pentru că este o lege construită pentru pensionarea salariaţilor, nu pentru pensionarea oamenilor activi pe piaţa forţei de muncă, veniturile pe 5 ani. Deci, aceasta a fost reţeta de venituri: 5 ani, venituri, sigur, care au aglutinat în timp mai multe tipuri de drepturi salariale, dar care au fost cantonate exclusiv pe aceşti 5 ani şi cu un procent de înlocuire stabilit în raport cu grupa de muncă, cu tranşele de salariu şi de vechime din venitul asigurat, respectiv din salariu. Ei bine, dacă în sistemul comunist care a născut Legea nr.3 exista o logică, întrucât veniturile aveau o progresie lentă, nu exista decât mascată inflaţia şi deci, venitul pe 5 ani putea fi o radiografie de venit aproximativ corectă, după 1990, a lua în calcul pentru stabilirea pensiei doar venitul din 5 ani este profund nedrept şi lucrul acesta este evident. Numai dacă ar fi să ne gândim, nu neapărat la conivenţe frauduloase între angajatori şi angajaţi care să negocieze salarii mari în ultimele perioade de activitate pentru a putea beneficiarul să obţină o pensie mai mare, deci, nu gândindu-ne neapărat la acest lucru, dar ţinând seama de faptul că o persoană, în decursul activităţii ei profesionale, poate a avut un venit bun, dar mediocru, deci, undeva la medie, iar alte persoane cu venituri foarte mici mulţi ani, reuşesc printr-un, să zic, printr-un dat fericit al sorţii să obţină venituri foarte mari chiar 5 ani. Şi acest lucru produce un mare dezechilibru, un dezechilibru de echitate, un dezechilibru financiar, un dezechilibru în chiar funcţionarea sistemului, nemaivorbind de o altă distorsiune importantă a sistemului legată de modul de calcul. În 1996, printr-o hotărâre de guvern, baza de calcul a pensiilor nu a mai fost salariul net, aşa cum Legea nr.3 care succeda temporal Legii nr.1 din 1977, când nu mai exista impozitul individual pe salariu, avea în vedere calcularea ratelor de înlocuire a salariului prin pensie, calculate la salariul net, or, prin această hotărâre de guvern din 1996, rata de înlocuire, procentul care se aplică se face pe salariul brut, ceea ce evident că duce la creşterea pensiei, dar creează o mare nedreptate, o extrem de mare nedreptate; pentru că, pe de o parte, cei care s-au pensionat înaintea acestei hotărâri de guvern aveau procentul de substituţie aplicat asupra unui salariu net şi a doua chestiune este cea legată de spiritul Legii nr.3, care nu avea în vedere aplicarea de procente de înlocuire a salariului prin pensie la salariul brut, ci la salariul net, pentru că aşa fusese gândită Legea nr.3. Iată o distorsiune creată, zic eu, în mod inechitabil şi chiar nelegal, care este de natură a provoca nemulţumire socială evidentă, pentru că discriminăm între categorii de beneficiari de pensii, iar, pe de altă parte, ne abatem de la un principiu intrinsec al Legii nr.3. Creşterea evaziunii. Toţi ne plângem de evaziunea fiscală, toţi condamnăm munca la negru; eu sunt adeptul judecăţilor ceva mai nuanţate. Munca neimpozitată, munca care nu aduce venituri la buget şi care este de natură să conducă şi la excludere socială câteodată nu trebuie condamnată în bloc. Ea este o supapă economică de care orice economie, cât de evoluată ar fi şi cât de bine controlată, cât de bine gestionată, are nevoie. Problema României este însă alta şi anume proporţia, dimensiunea acestei evaziuni, faptul că asistăm la o economie care are o pondere foarte mare în produsul intern brut, sigur că nu putem spune, pentru că, dacă am şti exact, am mări produsul intern brut cu exact această valoare adăugată care se produce an de an din economia neimpozitată. Însă, este foarte clar că actualul sistem de pensii conduce la evaziune fiscală, conduce la această evaziune, pentru că contribuţiile sunt deja foarte mari şi românii n-au iubit niciodată impozitele, nu numai că nu le-au iubit, că nimeni în lumea asta nu iubeşte impozitele, dar şi mentalitatea românească este de a vedea în stat, din păcate este o tradiţie pe care istoria a cimentat-o, de a vedea în stat un duşman, pentru că de prea multe ori aceste impozite s-au luat în istoria românească fără să existe şi contraprestaţia din banii obţinuţi din impozite, aşa încât există şi tradiţional şi mental şi efectiv economic un fenomen de evaziune, care este determinat de această creştere a contribuţiilor pe care din ce în ce mai mult nu le plătesc. Cu toate măsurile de constrângere, inclusiv de executare silită pe care le-am luat în ultimul an şi jumătate, valoarea debitelor recuperate este între 8 şi 9%, cu aproximaţie, din totalul deficitului bugetului asigurărilor sociale. În fine, ultimul aspect se leagă de administrarea şi conducerea sistemului actual. Sigur există câteva exemple în istorie care atestă o excepţie, dar este o excepţie lăudabilă. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Cu riscul de a vă supăra înainte de pauză prin faptul că fac o scurtă paranteză, permiteţi-mi să vă spun următorul lucru: cedarea unor prerogative, istoria o consemnează la excepţie şi nu ar fi decât să ne amintim că puţini conducători au cedat puterea de bunăvoie; ar fi poate un consul roman celebru, pe numele lui Sila, ar fi Carol Quintus şi poate încă foarte puţini. Astăzi, ministerul pe care-l reprezint vă propune prin acest proiect de lege să cedăm, nu să abandonăm, reţineţi v-aş ruga această nuanţă, să cedăm prerogativa administrării fondurilor de pensii, nu pentru că doar credem că, prin descentralizarea deciziei, lucrurile se îndreaptă, am fi prea naivi şi nu ne putem permite naivităţi când este vorba de destinul a milioane de oameni a căror prestaţii vor fi gestionate de altcineva decât de minister, dar noi credem că rolul instituţional al ministerelor este de a face politici, de a elabora politici şi de a exercita controlul aplicării legislaţiei de domeniu, nu de a fi operatori de fonduri. Este evident că instituţiile administraţiei publice, mai ales centrale, nu trebuie să fie un plătitor de beneficii, pentru că asta înseamnă, o dată, o gestiune prin ipoteză netransparentă, în al doilea rând, înseamnă excluderea de la decizie a celor care contribuie la alimentarea acestor fonduri, şi în al treilea rând, poate însemna câteodată deturnarea fondurilor de la singura lor destinaţie stabilită de lege, anume aceea a plăţii beneficiilor. De aceea, acest proiect, prin glasul meu, vă propune astăzi administrarea de un organism autonom, constituit tripartit, care să gestioneze acest fond şi să opereze plata beneficiilor. Credem că aceasta este soluţia bună, şi v-aş mai reaminti un lucru: nici măcar nu este o soluţie nouă; nu vrem s-o brevetăm astăzi în România, spunând c-o facem prima dată. România a avut un asemenea sistem; l-a avut înainte de război şi nu am învăţat de la alţii cum să facem. Nu am avut decât să ne întoarcem acolo unde este cazul, evident, la o practică bună. Acestea ar fi în linii mari problemele, starea lucrurilor, unde suntem astăzi şi de unde am vrea să plecăm cât mai repede. Trecem acum, sigur, la ceea ce propune legea care, repet, este o lege importantă de reformă. Înainte însă de a trece în revistă principalele soluţii de principiu pe care legea le pune în discuţia Parlamentului astăzi, permiteţi-mi să vă spun doar două lucruri. Noi concepem în primul rând această reformă ca o reformă radicală, de ansamblu şi în beneficiul pensionarilor şi a celorlalţi titulari de drepturi de asigurări sociale. Aceasta înseamnă, concret spus, că independent de cât vom reforma acest sistem public de pensii, el nu poate să se autosusţină, el nu poate atinge echilibre bugetare, nu poate ameliora în timp prestaţiile cuvenite beneficiarilor. De aceea, noi am imaginat, şi depinde de votul dumneavoastră şi de judecata dumneavoastră asupra acestor proiecte, un program amplu de reformă, care are la baza lui patru proiecte de lege: acesta pe care începem să îl discutăm astăzi, proiectul pensiilor capitalizate administrate privat, care va intra cât de curând în dezbaterea comisiei de specialitate, sistemul de pensii capitalizate administrate privat facultative şi Legea beneficiilor adiţionale. La acestea se adaugă deja un proiect aflat în dezbaterea Parlamentului, respectiv a Camerei Deputaţilor - Legea privind asigurarea la accidente de muncă şi la boli profesionale. Deci, practic, reforma noastră nu se limitează la un sigur proiect de lege, ci la un ansamblu de proiecte de lege, congruent articulate unul cu celălalt şi toate împreună având o destinaţie precisă. Destinaţia precisă este ameliorarea situaţiei economice a României şi, desigur, starea socială a beneficiarilor de asigurări sociale. A doua idee este că această reformă trebuie făcută rapid, nu pentru că aşa dorim noi, Guvernul, nu pentru că aşa cer unii, nu pentru că aşa ni se recomandă de organisme internaţionale sau pentru că aşa îşi dau cu părerea experţii, ci pentru că această reformă trebuia făcută de acum vreo 3 4 ani. Deja este târziu; nu mai avem dreptul să întârziem în mersul pe drumul reformării acestui sistem, dacă vrem să dăm o speranţă celor care vor fi beneficiarii acestui sistem şi o certitudine de viaţă decentă celor care astăzi se află în plata drepturilor de asigurări sociale. Cât priveşte proiectul, principalele lui prevederi constau în următoarele. în primul rând, organizarea unui sistem public de pensii, unic, garantat de stat. Cu alte cuvinte, vrem să punem în operă toate acele integrări de sisteme autonome care s-au petrecut de-a lungul anilor şi totodată cele care au mai rămas independente, numărând puţini contribuabili, să fie prinse în acest sistem, în aşa fel încât sistemul public de pensii să aibă unicitate, să aibă aplicabilitate pe întreg teritoriu naţional şi, dacă este posibil, pentru toţi contribuabilii la sistemul de asigurări sociale. În al doilea rând, acest sistem îşi extinde câmpul de aplicare de la salariaţi contribuabili la toate persoanele care, obţinând venituri profesionale sau venituri în general, vor fi asigurate. Deci, cu alte cuvinte, prin acest sistem, numărul contribuabililor estimăm a creşte cu aproximativ 2 milioane de persoane. În al treilea rând, contribuţia de asigurări sociale va fi împărţită între angajator şi angajaţi, între cel care dă de muncă şi cel care prestează munca. Este o soluţie pe care nu că majoritatea legislaţiilor lumii o promovează, dar pe care România, începând cu 1912, prin Legea "Neniţescu", şi apoi prin legi succesive din 1933, din 1938, din 1940, până la Legea nr.10 din 1949, a consfinţit-o ca soluţie echitabilă, pentru că doar aşa va exista un sentiment clar, precis, o percepţie concretă a fiecărui angajat că el plăteşte pentru asigurarea lui, şi numai aşa el va putea să responsabilizeze pe angajatul său să-i plătească partea de contribuţie care revine acestuia. Nu întâmplător legislaţiile lumii promovează o asemenea soluţie. Formula de calcul va avea în vedere întreaga activitate profesională sau, mai corect spus, întreaga activitate pentru care s-a plătit contribuţia. Indexarea automată a pensiilor este un lucru cerut de mult şi care trebuie să intre şi în peisajul legislativ românesc, să-şi câştige dreptul de cetate şi să intre pe uşa din faţă a reglementărilor legate de drepturile pensionarilor. Noi propunem o indexare automată la rata inflaţiei, care va opera în anumite circumstanţe pe care le vom discuta când vom detalia dezbaterea pe articole, dar este important că acest principiu figurează în acest proiect, şi credem noi că este bine că este aşa. De asemenea, vor fi revizuite actualele condiţii de pensionare pe baza grupelor de muncă. România cunoaşte un sistem din ce în ce mai exotic în lumea civilizată acela de a avea aproximativ 3 milioane de salariaţi încadraţi în grupa I şi II de muncă. Aceasta înseamnă, pe de o parte, condiţii necorespunzătoare de muncă, care uzează oamenii, care îi împing spre sfârşitul vieţii mai repede decât i-ar chema Dumnezeu la el, iar, pe de altă parte, datorită sistemului de facilităţi de reduceri de vârstă, de bonificaţii pe perioade de contribuţii, înseamnă reducerea vârstei de pensionare, rate de înlocuire mai mari decât în mod obişnuit şi o presiune din ce în ce mai mare pe bugetul de asigurări sociale. Ceea ce propune această lege nu este foarte popular, dar problema nu este dacă este popular, nu dacă astăzi satisfacem o revendicare care, datorită acestui sistem, va fi din ce în ce mai "veştejită" în timp, pentru că nu vor mai fi bani în acest buget, pentru că dacă tot pensionăm la 50, la 51 de ani, cu pensii mari, va fi din ce în ce mai greu, la o populaţie contribuabilă din ce în ce mai mică, să se suporte aceste pensii din ce în ce mai mari, cu condiţii de acces la pensie discriminatorii. Care este problema româniei? Că aici nu avem nici solidaritatea salariaţilor. De ce? Pentru că, din păcate, se judecă greşit lucrurile. Se bucură oamenii de salarii mai mari datorită sporurilor, negândindu-se că aceste sporuri sunt de fapt un preţ nemăsurat de mare pe care îl plătesc pentru sănătatea lor, pentru longevitatea lor şi aşa mai departe. Noi trebuie să îmbunătăţim condiţiile de muncă şi să reducem pe cât posibil condiţiile de locuri de muncă deosebite. Nu este admisibil ca în România 65% din forţa de muncă să lucreze în condiţii deosebite de muncă. Nu este admisibil! Ceva nu este în regulă! Nu există ţări civilizate care să dea condiţii de acces diferenţiate la pensii. Dau cel mult sporuri de salarii, dar nu discriminează pe accesarea pensiilor. Sigur că noi am păstrat ideea de a da nişte bonificaţii celor care lucrează în condiţii grele, şi este corect aşa, dar vor trebui reduse la maximum, pentru că într-un sistem de acest tip, din totalul de 3,2 milioane de persoane încadrate în grupele I şi II vă asigur că sunt şi multe persoane care lucrează în condiţii normale de lucru şi care beneficiază pe nedrept de aceste condiţii. Este sfidarea pe care această lege o face, în sensul bun. Sigur că vor fi presiuni şi asupra dumneavoastră, doamnelor şi domnilor deputaţi. vor fi! Credeţi-ne însă că nu avem o soluţie mai bună din nici un punct de vedere. Aceasta este soluţia corectă! România nu trebuie să fie o ţară nici de persoane cu handicap şi nici de persoane care lucrează în condiţii deosebite de muncă, toată lumea. Nu este admisibil aşa ceva! Pe de altă parte, legea vine şi cu o serie de prevederi absolut noi. Ele privesc introducerea creditării la stagiul de cotizare la calculul pensiilor de invaliditate. Este pentru prima dată când anii în care o persoană incapabilă definitiv de muncă se iau în calculul pensiei, acordându-se o bonificaţie pentru toţi aceşti ani, bonificaţie care va fi luată în calculul pensiei. De asemenea, revenim la o soluţie care a mai existat în legislaţia românească, nu-i o noutate absolută, este, cum se zice la OSIM, o inovaţie, şi nu o invenţie, deci are o noutate relativă, faptul că ajutăm şi pe bărbaţi să devină urmaşi la pensia soţiilor lor. Probabil că vă amintiţi prin Legea nr.3 din 1977 bărbaţii au fost excluşi de la beneficiul pensiei de urmaş; Legea nr.27/1966 le dădea acest drept. Am reintrodus şi dreptul bărbaţilor, cum ni se pare normal într-o societate în care femeia este din ce în ce mai ocupată pe piaţa forţei de muncă, să poată solicita o pensie de urmaş de pe urma soţiei lor. Totodată, şi este un punct important al acestei legi, este vorba de creşterea vârstei de pensionaare. Probabil, sub această cupolă vor fi dezbateri aprinse. Sigur că există multe argumente şi într-un sens şi în altul. Problema nu este a numărului de argumente, al silogismelor pe care se sprijină, al tăriei lor, ci a priorităţilor. Sigur că se poate spune: "Nu putem creşte vârsta de pensie, pentru că nu este bine politic, pentru că nu se justifică nici măcar social şi aşa mai departe". dar, cum vă spuneam, orice judecată se aşează în ordinea de valori numai în măsura în care avem o listă de priorităţi. Şi care este prioritatea numărul 1 a acestui proiect şi a acestei reforme? Aceea de a ameliora prestaţiile, de a garanta echilibrul financiar al acestui buget, or un buget care va fi aşezat pe o lege care nu conduce la mărirea vârstei şi a perioadei de contribuţie nu va face decât să legifereze statu quo-ul, un statu quo din ce în ce mai alterat, un statu quo care va duce sigur numai la reduceri de beneficii, şi nici măcar la menţinerea lor. Avem de ales între a părea foarte aproape de inima oamenilor, dar numai aparent aproape de ei, sau a vrea binele generaţiilor care vor urma, pentru că acest proiect de lege nu ni se adresează numai nouă, celor de astăzi; el se vrea, cum este normal să fie, o strategie legislativă care să judece şi să soluţioneze şi problemele generaţiilor viitoare. Altfel, nu vom fi decât în ipostaza de a cârpi o situaţie şi aşa de necârpit. De aceea, fiind foarte concret, voi preciza că acest stagiu este diferenţiat pe sex, este de 35 de ani stagiu de contribuţie pentru bărbaţi, de 32 de ani pentru femei, iar vârstele sunt de 65 de ani pentru bărbaţi şi de 62 de ani pentru femei. O precizare este obligatorie: această creştere a vârstelor nu se face brusc, nu din momentul intrării în vigoare aceste vârste vor da eligibilitatea pentru primirea pensiilor; dimpotrivă, există o pantă care se urcă, mai abruptă, mai domoală, dar se urcă în timp, şi este vorba de 14 ani în cazul bărbaţilor şi de 23 de ani în cazul femeilor. Deci abia o generaţie, - să zic, la medie, dacă luăm generaţia la 20 de ani -, va ajunge să fie eligibilă pentru pensie cu îndeplinirea acestei condiţii. Să nu dramatizăm, aşadar. Să nu spunem: "de mâine, aceste vârste sunt acolo!", pentru că nu este adevărat. Să nu spunem nici că este inadmisibil că urcă aceste vârste. Este singura soluţie pentru a asigura un echilibru bugetar pentru o plată corectă şi decentă în cuantum a prestaţiilor de asigurări sociale. Sigur, însă, şi legat de vârstă, că există şi posibilitatea reducerii vârstei de pensionare; există modalităţi de pensionare anticipată, care vor permite reducerea pragului de vârstă chiar cu 5 ani. În ceea ce priveşte contribuţia, aceasta se va suporta, cum spuneam, de ambii parteneri ai relaţiei de muncă, de ambii contribuabili. Sigur, noi am propus ca 2/3 din această contribuţie să fie suportată de angajatori şi o treime de către angajaţi; comisia a amendat această soluţie, aplecându-se mai mult către contribuabilul salariat sau angajat în altă modalitate, reducându-o doar la o pătrime. Vom avea timp suficient, cred eu, să discutăm în ce măsură acest amendament al comisiei se justifică. Ceea ce este însă important este că în alte ţări această contribuţie este jumătate jumătate sau foarte puţin diferenţiată între cei doi parteneri. Şi repet: cu cât este mai substanţială contribuţia angajatului, cu atât îi facem un bine. Poate vă pare paradoxal ce vă spun. Pentru că aşa va fi mult mai conştient de obligativitatea partenerului său de a-i plăti contribuţia. Va fi mult mai aproape de această contribuţie. Vedeţi ce se întâmplă astăzi, când contribuţia, în afară de pensia suplimentară, este plătită de angajat. Salariaţii, neplătind-o ei direct, nu controlează foarte clar pe angajatorul lor dacă plăteşte acest CAS, pentru că întotdeauna o plată făcută de un terţ, chiar în contul drepturilor tale, este mai puţin urmărită, este privită, aş zice mai plastic, mai mult ca un cadou, şi nu ca o obligaţie. Trebuie forţat angajatorul să plătească, şi acest lucru se realizează pe măsură ce creşte contribuţia angajatului, pentru că el, ştiind că plăteşte o parte consistentă din acest CAS, va fi mult mai atent la ceea ce face angajatorul lui; nu va mai fi pe postul unui martor foarte pasiv la tot ce se întâmplă şi, când vine să ceară pensia, va spune: "N-am ştiut că angajatorul meu n-a plătit CAS-ul, dar eu vă cer, în contul lunilor şi anilor în care nu s-a plătit CAS-ul, să-mi recunoaşteţi perioada de contribuţie!" Şi vi se pare drept acest lucru, atâta vreme cât vorbim de un sistem de solidaritate în care cine plăteşte în fond anii neplătiţi de fiecare din cei în cauză? Păi, plătim ceilalţi, pentru că un asemenea sistem se coagulează şi există pe baza acestei solidarităţi între generaţii, acestei solidarităţi între salariţi şi pensionari, acestei solidarităţi între contribuabil şi beneficiar. Totodată, spuneam că aria de cuprindere a acestei legi se extinde semnificativ. Vor fi asiguraţi şi lucrătorii pe cont propriu, vor fi asiguraţi şi cei care realizează venituri din convenţii civile, vor fi asiguraţi obligatoriu şi agricultorii, care până acum trăiesc în acest sistem centaur, în care nu ştim unde este calul şi unde este bărbatul, unde este partea obligatorie de contribuţie şi unde este partea facultativă, cea contractuală! Iată, deci, că eligibilitatea, câmpul de aplicare a acestei legi se extinde în beneficiul şi al potenţialilor titlari de drepturi, dar şi al securităţii financiare a acestui buget. Formula de calcul a pensiei se va stabili ca un raport între media lunară din anul respectiv a salariilor brute individuale, la care se adaugă şi alte drepturi salariale, şi salariul mediu brut lunar pe economie din acelaşi an. Acest lucru va da posibilitatea stabilirii numărului de puncte de câte beneficiază pe întreaga viaţă profesională solicitantul dreptului la pensie în momentul scadenţei, în momentul în care dreptul devine exigibil la acordare şi, desigur, la plată. Valoarea anuală a punctului se va stabili prin raportarea la jumătate din salariul mediu net pe economie la stagiul mediu complet de cotizare. Din această formulă va rezulta, înmulţindu-se apoi cu numărul de puncte, pensia. Care este valoarea acestui principiu? Faptul că se creează o legătură directă între mărimea veniturilor unei persoane pe tot parcursul vieţii sale profesionale şi, pe de altă parte, transparenţa acestei proceduri. Fiecare persoană îşi va putea calcula foarte clar pensia şi nu va mai exista nici un fel de suspiciune că în spatele calculului pensiei se ascund interese, se ascund practici ilicite, se ascunde ocultarea adevărului. Omul va şti sigur, pe baza acestei formule, la cât are dreptul, şi acesta este un lucru foarte important, chiar dacă el pare nesemnificativ în economia legii. Faptul că transparentizăm o procedură de accesare a unui drept este extrem de important pentru reflexele democratice ale acestui popor, pentru că drepturile nu este suficient să fie acordate, nu este suficient să fie plătite; ele trebuie să fie şi cunoscute, în modalităţile lor de acordare, chiar de beneficiarul lor. Pentru că, ce vedem? Vedem că foarte mulţi cetăţeni ai acestei cereri nu ştiu ce drepturi au; nu ştiu cum se stabilesc aceste drepturi, şi toate aceste lucruri nu fac decât să creeze disfuncţionalităţi în sistemul relaţiilor democratice dintr-o ţară. În legătură cu pensia de invaliditate, se vor păstra în continuare gradele de invaliditate, cu precizarea creditării stagiului. De asemenea, pensia de urmaş continuă să se acorde în general în condiţii similare, cu acea unică derogare substanţială, legată de titularii acestui drept. În fine, legea prevede şi o modalitate şi recorelare a pensiilor, care va avea în vedere indicele mediu de indexare din toată perioada din 1990 şi la zi, ceea ce va duce la ameliorarea pentru anumite categorii de pensionari şi de pensii a veniturilor. Sigur, în ideea că acest lucru va fi posibil de la început şi sprijinit bugetar. Doamnelor şi domnilor, Nu vreau să abuzez de răbdarea dumneavoastră. În 1940, un mare profesor francez, care se numea Andre Segfried, ţinea un curs despre ordinea publică. Un an de zile un curs despre ordinea publică este o chestiune interesantă. La sfârşitul cursului, acest celebru profesor în dreptul administrativ şi în teoria ştiinţei administrative a spus următoarele cuvinte memorabile, adresându-se auditoriului academic: că, probabil, la sfârşitul acelui curs, studenţii lui au înţeles ce nu este ordinea publică, dar probabil că nu au reuşit să înţeleagă ce este ordinea publică. Speranţa mea este, nefiind vorba aici nici de un curs, şi nici măcar de o prezentare a unei persoane cu acreditarea celei de care vă vorbeam, că, din succinta trecere în revistă a principalelor articulaţii ale acestui proiect de lege, să fi înţeles şi să vă daţi acordul, prin voinţa liber exprimată, la necesitatea acestei reforme, la faptul că este un lucru care poate ameliora în mod radical, dar în timp, nu astăzi şi nu mult de astăzi, prestaţiile de asigurări sociale, că acest sistem este un sistem gândit să dureze, este gândit să dezvolte într-o concepţie care leagă intim economia de social şi socialul de economie, să lege intim durabilitatea, competitivitatea economiei româneşti şi ameliorarea statutului social al cetăţenilor ei. Pentru că, de ce nu, orice reformă trebuie făcută cu oameni şi pentru ei. Această reformă sigur este făcută cu oameni şi făcută cu demnitarii cei mai importanţi ai României, cu dumneavoastră. Dar ea trebuie gândită pentru toţi cei care astăzi primesc pensie sau care mâine, poimâine, odată în viaţa lor, o vor primi. Cineva spunea că reforma sistemului de asigurări sociale este o revoluţie. Numai că, spre deosebire de revoluţie, aş completa un lucru. Revoluţiile au învingători şi învinşi. Noi dorim să avem supravieţuitori şi, sigur, oameni care, mai mult sau mai puţin, să învingă o realitate dură astăzi, dar o realitate care se poate schimba, inclusiv prin acest proiect. Vă mulţumesc. (Aplauze) |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule ministru. Fiindcă s-a făcut ora 13,00, o să luăm o pauză. Ne revedem la ora 14,00. O să rog grupurile parlamentare să-şi desemneze eventualii vorbitori în cadrul dezbaterilor generale. Din partea Grupului parlamentar al PDSR este înscris domnul deputat Dumitru Buzatu. Însă, avem tot timpul după pauză, pentru că întâi va vorbi din partea comisiei cel care va fi desemnat. Deci, ne revedem la ora 14,00. După pauză |
|||||
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi, Continuăm şedinţa noastră. Din partea iniţiatorului a vorbit domnul ministru Athanasiu. Din partea comisiei sesizate în fond, domnul deputat Marian Sârbu. Vă dau cuvântul, domnule deputat. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Raportul pe care Comisia pentru muncă şi protecţie socială vi-l aduce astăzi spre dezbatere, reflectă, bineînţeles, importanţa acestui proiect de lege pentru sistemul de asigurări sociale în ansamblul său, pentru reforma socială din România. Vreau să vă spun că împotriva tuturor speculaţiilor care s-au făcut în presă, cum că această lege ar fi stat la Comisia pentru muncă şi protecţie socială mai mult timp decât era necesar, trebuie să vă spun că în general Comisia pentru muncă şi protecţie socială s-a achitat, cred, onorabil de sarcina pe care a avut-o, în sensul de a întocmi într-un timp rezonabil acest proiect de lege, pentru că nu era o lege oarecare, de câteva articole, ci o lege cu un impact social extrem de important. Astfel, raportul a fost depus în data de 22 decembrie anul trecut. Deci, nu se poate spune că el n-a fost făcut într-un timp rezonabil. Cel de al doilea lucru pe care vreau să vi-l spun, în afară de faptul că în dezbateri am ţinut cont de multe dintre propunerile Consiliului Legislativ, ale Consiliului Economic şi Social, precum şi de la Comisiile pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, au fost o serie întreagă de dezbateri cu sindicate, cu asociaţii ale pensionarilor care, bineînţeles, interesaţi în mod direct de prevederile acestei legi, au ţinut ca în cadrul comisiei să se exprime un punct de vedere. Deci, voiam să vă spun că şi din acest punct de vedere, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a făcut un efort de consultare, dacă vreţi, aproape în permanenţă, în perioada în care a discutat acest proiect de lege. După cum observaţi, raportul conţine în structura lui o facilitate, aş putea spune, în favoarea desfăşurării cât mai corecte, dacă vreţi, şi mai uşoară a dezbaterilor. El conţine atât toate articolele care au venit de la iniţiator, cât şi, bineînţeles, toate amendamentele pe care le-a făcut comisia. Este un mod, aş spune, mult mai uşor pentru orice deputat. L-am făcut în sprijinul dumneavoastră, pentru ca să găsiţi în acelaşi raport atât iniţiativele Guvernului, atât articolele care reflectă voinţa guvernamentală, cât şi cele care reprezintă voinţa comisiei. Raportul, după cum vedeţi, conţine peste 200 de amendamente admise, ceea ce arată în mod indiscutabil că în general Comisia pentru muncă şi protecţie socială a considerat, a avut în vedere să ia în calcul pe bază de argumente amendamentele colegilor din comisie, dar există, după cum observaţi, şi 70 de amendamente respinse. Este un raport aş spune modern, al unei legi evident moderne, care, cu siguranţă, aşa cum spunea şi ministrul muncii şi protecţiei sociale, reflectă nevoia reformării sistemului de asigurări sociale din România. Vreau să aduc în faţa dumneavoastră, din partea comisiei, mulţumirile cele mai sincere, atât experţilor din comisie, cât şi ai celor din cadrul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, care au lucrat aş spune în foc continuu în perioada în care această lege a fost în dezbaterea comisiei. A fost un efort îndelungat şi mărturisesc că atât colegii din cadrul grupului nostru parlamentar, dar şi colegii din comisie au apreciat în mod deosebit acest efort. Cu aceasta, aş dori doar să închei, amintind că înseşi aceste amendamente reflectă, dacă vreţi, un alt mod de a privi lucrurile pe care le-a avut Comisia pentru muncă şi protecţie socială, deosebit, aş spune, de ceea ce domnul ministru al muncii şi protecţiei sociale spunea astăzi, încercând să spună că în raportul dintre priorităţi şi argumente, priorităţile sunt cele care prevalează. Aş spune că în general Comisia pentru muncă şi protecţie socială a avut în vedere în principal argumentele, iar multitudinea de amendamente admise reflectă acest lucru. Eu vă mulţumesc pentru atenţie şi sper în dezbateri reale, dezbateri corecte, bazate pe argumente, pentru că este într-adevăr o lege foarte importantă, este o lege care pe termen lung poate avea efecte pozitive, sau negative, în funcţie de ceea ce vom decide împreună. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Deci, din partea comisiei, a vorbit domnul deputat Marian Sârbu. În cadrul dezbaterilor generale s-au făcut înscrieri, cu excepţia grupurilor Partidului România Mare, PUNR şi al minorităţilor. De la România Mare v-am notat. O să-i dau cuvântul domnului deputat Teodor Stanca. Este în sală? Da, este. Vă rog. Grupul parlamentar PNŢCD-civic-ecologist. Se pregăteşte domnul deputat Dumitru Buzatu, Grupul parlamentar al PDSR. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Domnule ministru, Stimaţi colegi, După prezentarea făcută de domnul ministru Athanasiu, vă mărturisesc că nu văd ce aş mai putea spune în sprijinirea acestui proiect de lege. Poate, dar şi asta a recunosut şi domnia sa, că acest proiect, ca şi celelalte de care a amintit domnul ministru, vin foarte târziu în dezbaterea noastră. Sigur că şi colegul care a vorbit înainte în numele comisiei mă obligă să fiu extrem de scurt în ceea ce vă spun, pentru că, în afară de faptul că în cadrul comisiei, vă mărturisesc cu bucurie, a fost o conlucrare între toate formaţiunile politice, de unde rezultă importanţa pe care toate formaţiunile politice o acordă acestui proiect de lege. De asemenea, atât în cadrul comisiei, prin contactele pe care le-am avut cu asociaţiile interesate în acest proiect, asociaţiile de pensionari, cu toate organizaţiile sindicale, cu o serie de alte categorii de cetăţeni interesaţi în acest proiect de lege, ne face să sperăm, cel puţin, că acest proiect de lege este foarte bine cunoscut în momentul de faţă de marea majoritate a populaţiei din România, interesată în rezolvarea problemei protecţiei sociale în ţara noastră. Cred şi sper că şi în dezbaterile care vor urma, formaţiunile politice vor avea acelaşi stil de abordare pe care l-am avut şi noi în comisii şi vor conlucra pentru a scoate o lege cât mai bună şi, în felul acesta, să dăm încă un semnal că pe anumite propuneri sau proiecte legislative, interesul poate să fie general pentru toate părţile. În ceea ce priveşte Grupul parlamentar PNŢCD, în mod sigur va susţine acest proiect de lege şi vă invită ca şi dumneavoastră să faceţi acelaşi lucru. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul deputat Dumitru Buzatu, din partea Grupului PDSR. Se pregăteşte, din partea Grupului PD, doamna vicepreşedinte Paula Ivănescu. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Mărturisesc că mă gândesc să-mi moderez discursul conform aşteptărilor dumneavoastră, văzând interesul cu care sunt urmărite aceste dezbateri, legate de reforma sistemului actual de pensii. Domnilor colegi, Nevoia reformei sistemului actual de pensii este un fapt recunoscut de forţele politice, de organizaţii ale societăţii civile şi de diferite categorii de salariaţi care, într-un timp mai lung sau mai scurt, se vor afla în situaţia de a beneficia de pensie. Analizând starea sistemului actual, care este un sistem de natură contributivă, bazat pe redistribuire, vom constata că acesta solicită contribuţii din ce în ce mai mari, evoluând de la 14% în 1990, la 30% în 1999, sau chiar 35% şi 40% pentru grupa a II-a şi grupa I de muncă. În acelaşi timp, sistemul este minat de un deficit permanent care se datorează scăderii numărului de contribuabili. Cauzele care generează aceste dificultăţi sunt, pe de o parte, îmbătrânirea populaţiei, iar, pe de altă parte, sunt datorate politicii falimentare promovate de coaliţia CDR-USD-UDMR, concretizată într-o recesiune economică de lungă durată. (Rumoare) Vă mulţumesc pentru atenţia pe care mi-o acordaţi, încă o dată. La toate acestea, se adaugă persoanele care desfăşoară activităţi pe cont propriu şi nu sunt asigurate în sistemul asigurărilor sociale, agricultorii care se asigură într-un număr din ce în ce mai mic din lipsa disponibilităţilor băneşti, munca la negru, care antrenează un număr mare de salariaţi în diverse activităţi, datorată în special fiscalităţii ridicate, promovate de actualii guvernanţi. Partidul Democraţiei Sociale din România, în perioada 1993-1996 a dat publicităţii o cartă albă a asigurărilor sociale, întocmită cu consultarea unor experţi europeni, a sindicatelor şi a patronatelor. În cuprinsul acestui document, au fost expuse principiile reformei sistemului de asigurări sociale. Iar, pe baza acesteia, a fost elaborat un proiect de lege care a fost preluat în bună măsură de actualul Guvern. Problemele cheie pe care le ridică proiectul de lege iniţiat de actualul Guvern se referă la: creşterea vârstelor de pensionare, valoarea de înlocuire a pensiei în raport cu salariul şi, în al treilea rând, problema contribuţiilor solicitate pentru constituirea fondurilor şi partajarea acestora. În viziunea iniţitorului, creşterea vârstei standard de pensionare la 65 de ani bărbaţii şi 62 de ani femeile, constituie principala formă de echilibrare a sistemului, fără a se ţine cont de uzura accentuată a forţei de muncă din economia românească şi de condiţiile de muncă, care nu sunt comparabile cu cele din ţările Uniunii Europene şi nici cu speranţa de viaţă din aceste ţări. În ceea ce priveşte valoarea de înlocuire reprezentată de pensie în raport cu salariul, iniţiatorii propun 50%, cu intenţia vădită de a face loc sistemului privat obligatoriu, care solicită noi contribuţii. Pe de altă parte, această valoare este insuficientă în raport cu costul actual al vieţii, determinat de evoluţia preţurilor de consum din ultima perioadă. O altă problemă controversată a actualului proiect de lege este legată de mărimea contribuţiei şi partajarea ei între angajatori şi salariaţi. Faţă de actualul sistem, în care CAS-ul este plătit de angajator, iniţiatorul propune ca o parte din contribuţie să fie plătită direct din salariu, ceea ce va antrena în timp o creştere mai mare a fiscalităţii asupra veniturilor salariale. În raport de cele prezentate, Grupul parlamentar al Partidului Democraţiei Sociale din România a înaintat un număr de amendamente, pentru fi analizate de Comisia pentru muncă şi protecţie socială a Camerei Deputaţilor şi aduse în dezbaterea Camerei. În funcţie de modul în care, pe parcursul dezbaterilor, amendamentele depuse vor fi acceptate în vederea ameliorării proiectului de lege, Partidul Democraţiei Sociale din România va vota pentru sau contra acestui proiect de lege. Vă mulţumesc foarte mult. |
|||||
|
Doamna vicepreşedinte Paula Ivănescu, din partea Grupului Partidului Democrat. Se pregăteşte domnul deputat Victor Barbăroşie, din partea Grupului Partidului Naţional Liberal. Vă rog, doamnă. |
|||||
|
Doamnelor şi domnilor colegi, A venit şi ziua în care să discutăm reforma asigurărilor sociale. Cred că este o zi binecuvântată de Dumnezeu, dacă vom ajunge cu toţii la concluzia că ceea ce ne-a prezentat Guvernul României este în interesul oamenilor care trăiesc astăzi în România şi vor trăi şi mâine şi poimâine în România. Este adevărat că cea mai bună parte din această lege este faptul că scoate din administrarea statului nişte fonduri care în mare parte nu-i aparţin, nişte fonduri care provin din contribuţiile oamenilor şi, de când lumea şi pământul se ştie că statul este cel mai prost administrator al bunurilor de toate felurile. Crearea Casei Naţionale a Asigurărilor Sociale este unul din lucrurile cele mai importante stipulate în această lege, este o evoluţie înspre bine şi faptul că această Casă de Asigurări Naţionale este administrată multipartit, constituie un fapt care va duce, în speranţa noastră, la o bună administrare a fondurilor depuse de diverşi contribuabili. Desigur că această lege are foarte multe prevederi care se aliniază la legislaţia europeană, foarte multe prevederi care constituie o evoluţie faţă de legea actuală, care este în funcţiune, însă noi, Partidul Democrat, avem de pus o întrebare retorică. Deci, nu este o întrebare la care aşteptăm răspuns în acest moment, ci la care vom căpăta răspuns de la Camera Deputaţilor, de la membrii acesteia şi de la votul lor. În această lege, se stipulează ca vârsta de pensionare să crească treptat, pentru femei până la 62 de ani, pentru bărbaţi - până la 65 de ani. Dacă privim din punct de vedere matematic, aritmetic, pe baza argumentelor furnizate de ministrul muncii şi protecţiei sociale, dăm dreptate unei asemenea abordări. Dacă privim din punct de vedere uman, îndoielile încep să apară. Oamenii din România de astăzi şi din România de mâine nu sunt pregătiţi din punct de vedere al condiţiilor de muncă, al condiţiilor în care au trăit şi trăiesc pentru o mărire a vârstei de pensionare. Ştim foarte bine că speranţa de viaţă din România se cifra acum vreo 2 ani de zile la 69 ani. Acum a început să scadă. Speranţa de viaţă a bărbaţilor este de 66 de ani. Speranţa de viaţă a femeilor este ceva mai mare, de 72 de ani, dat fiindcă ele au beneficiat întotdeauna de o vârstă de pensionare ceva mai scăzută decât bărbaţii. Putem noi, în acest moment, să ne închipuim că peste 10 ani, sau peste 20 de ani, această speranţă medie de viaţă va creşte până la 78, 79 de ani, cât este în Occident, unde vârsta de pensionare este statuată la 65 de ani pentru bărbaţi şi cu mici variaţii pentru femei, între 60 şi 65 de ani? Eu cred că noi, cei care astăzi compunem Camera Deputaţilor, Parlamentul României, trebuie să ne gândim la oamenii care trăiesc astăzi, dăm legi pentru ei, cu privire în viitor, dar nu putem să nesocotim starea lor de existenţă. Mie mi se pare că prin soluţia matematică, propusă de Guvernul României, respectiv de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, noi, de fapt, propunem o soluţie care contracarează efectele şi nu cauzele pentru care pensiile sunt atât de mici, pentru care pensionarii nu se pot întreţine, nu-şi pot cumpăra medicamente, nu pot trăi într-un minim decent. Foarte mulţi dintre ei nu trăiesc şi nu ating minimum de subzistenţă. Ne putem noi permite, Camera Deputaţilor, să ne gândim că dăm această lege pentru 20 de ani, sau 50 de ani încolo? Va trebui să ne gândim cu toţii foarte bine dacă nu trebuie să ne gândim mai întâi pentru oameni, să dăm aceste legi mai întâi pentru oameni şi să obligăm Guvernul României, Guvernul de astăzi, Guvernul de mâine să eficientizeze activitatea economică, să crească locurile de muncă, crescând astfel contribuţiile la sistemul de asigurări sociale, în aşa fel încât să rezolvăm cauzele, şi nu efectele. Este o problemă de meditaţie pentru toată lumea şi aş dori să vă spun că am consultat marile centrale sindicale, am consultat inclusiv asociaţiile de pensionari, am consultat structurile societăţii civile şi sunt mari îndoieli, nu vorbesc de împotriviri, mari îndoieli că a fost hotărârea cea mai înţeleaptă din partea iniţiatorului acestui proiect de lege. Doamnelor şi domnilor colegi, Sper în înţelepciunea dumneavoastră ca, pe parcursul derulării acestui proiect de lege să hotărâm împreună cum este mai bine pentru oameni. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Domnul deputat Victor Barbăroşie, din partea Grupului Partidului Naţional Liberal. Se pregăteşte domnul deputat Károly Kerekeş, din partea Grupului UDMR. Vă rog. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Domnule ministru, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Proiectul de lege privind sistemul public de pensii a ajuns, în sfârşit, în plenul Camerei Deputaţilor. El vine să înlocuiască actualul sistem anacronic, din ce în ce mai greu de susţinut şi administrat, generator de grave inechităţi, în condiţiile de după decembrie '89. Proiectul vine cu noutăţi de esenţă. Dintre acestea, de maximă importanţă mi se pare noua metodă de calcul al cuantumului pensiei, care va lua în considerare întreaga perioadă de contribuţie. Se cunosc foarte bine diferenţele aberante pe care actualul sistem le-a făcut posibile între nivelele pensiilor unor oameni cu pregătire şi prestaţie similare, în condiţiile când salarizarea a început să asculte de reguli noi, iar pensionarea a continuat după cele vechi. Noua lege va aduce sistemul de pensii mai aproape de standarde europene în domeniu. În legătură cu acest proiect, major pentru reformă, Partidul Naţional Liberal nu regretă decât faptul că alte urgenţe, alături de dificultăţi reale în negocierea cu partenerii de dialog social, l-au întârziat atât de mult. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Domnul deputat Károly Kerekeş, din partea Grupului UDMR. Se pregăteşte domnul deputat Iuliu Furo, din partea Grupului Partidului România Mare. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Stimate domnule ministru, Reforma sistemului de pensii, ca parte esenţială a reformei sociale, figurează printre priorităţile de bază ale făuririi mecanismului economiei de piaţă şi ale protecţiei sociale. În anii tranziţiei, pe fondul crizei economice, a scăderii producţiei şi creşterii şomajului, a crescut numărul de pensionari şi s-a redus raportul de susţinere, respectiv dintre plătitori de cotizaţii şi pensionari. Potrivit tendinţelor amintite, au apărut tensiuni şi dezechilibre în constituirea fondurilor de pensii, au crescut cotele de contribuţii, dar şi evaziuni extinse în plata acestora de către agenţii economici. ca urmare a dezechilibrului financiar al sistemului de pensii, s-a produs o reducere drastică a valorii reale a pensiilor. Această evoluţie a sistemului de asigurări sociale face necesară introducerea unei reforme radicale a întregului sistem, astfel încât el să stimuleze creşterea economică şi să întărească protecţia socială a persoanelor vârstnice şi a celorlalte categorii de pensionari. Reforma sistemului de pensii, concepută de actualul Guvern, presupune o creştere a răspunderii la nivel individual şi social pentru asigurarea de venituri pentru perioada inactivă, precum şi o diversificare a formelor de asigurare. Noul cadru legislativ al pensiilor dezvoltă, în continuare, sistemul de bază de asigurări sociale, având caracter obligatoriu şi fiind finanţat potrivit principiului solidarităţii sociale. Luând în considerare schimbările intervenite pe piaţa muncii, specificul şi particularităţile forţei de muncă se creează condiţiile ca fiecare persoană activă să fie cuprinsă în sistemul de asigurări de pensii. Ca mijloc complmentar de protecţie a persoanelor vârstnice se creează cadrul legislativ pentru dezvoltarea şi funcţionarea fondurilor private de pensii. Finanţarea sistemului public de pensii pe baza principiului solidarităţii sociale se justifică şi prin etapa actuală de dezvoltare a societăţii, însă este inevitabilă schimbarea modului de aplicare a acestui principiu, în sensul participării şi a persoanelor asigurate la plata contribuţiei. De asemenea, prelungirea vârstei de pensionare este o necesitate obiectivă, prelungind astfel viaţa activă şi îmbunătăţind raportul de susţinere, aducând o creştere a numărului de plătitori de contribuţii de asigurări sociale. Creşterea treptată a vârstelor de pensionare, fără egalizarea acestora, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, corespunde pe deplin cerinţelor etapei actuale şi a perioadei problematice de tranziţie. Reforma sistemului de asigurări sociale va însemna şi o nouă administrare a asigurărilor sociale, o mai bună constituire şi utilizare a fondurilor bugetului de asigurări sociale. Fără îndoială, este o măsură absolut necesară şi introducerea noului mod de calcul al pensiilor, întrucât vechiul mod de calcul nu mai corespunde condiţiilor economiei de piaţă şi a creat numai dificultăţi. De adoptarea şi implementarea noului sistem de asigurări sociale sunt legate speranţe justificate, însă pentru realizarea cu succes a programului de politică socială a Guvernului se impune luarea măsurilor cuvenite pentru combaterea drastică a evaziunilor în plata contribuţiilor sociale, adoptarea unor măsuri mult mai severe, împotriva agenţilor economici care nu plătesc contribuţiile de asigurări sociale. Ele sunt cu atât mai mult justificate cu cât pentru România asigurările publice de pensii vor rămâne şi în viitorul previzibil principala cale de protecţie a persoanelor vârstnice. În lipsa acestor măsuri severe, reforma va rămâne doar o iluzie. În încheiere, pot afirma că Grupul parlamentar al UDMR va vota această lege, căreia i-a adus o serie de îmbunătăţiri în cadrul lucrărilor în comisie. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|||||
|
Domnul deputat Iuliu Furo, din partea Grupului parlamentar al PRM. Se pregăteşte domnul deputat Vîlcu din partea Grupului parlamentar al PUNR. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Domnule ministru, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Este incontestabil că ne aflăm în faţa unei legi cu implicaţii majore atât pe termen de aplicare imediată, am în vedere data la care va intra în vigoare, cât şi pe termen mediu şi pe termen lung. Poate pare curios, dar eu vreau să declar de la bun început că pe parcursul aplicării acestei legi sunt posibile mai multe variante de a o perfecţiona. În primul rând, sunt în totalitate de acord cu cele spus de domnul profesor Athanasiu în legătură cu scopul propus prin această lege, de a elimina anumite anomalii create din 1990 încoace prin repetatele indexări, prin normalizarea cuantumului pensiei la aceeaşi categorie, aceeaşi vechime şi aceeaşi vârstă, dar date diferite de pensionare, şi este, categoric, un lucru câştigat că la baza elaborării acestei legi s-a avut în vedere un studiu comparat cu privire la sistemele de pensionare existente în alte ţări, un studiu care nouă, membrilor Comisiei pentru muncă şi protecţie socială ne-a fost de un real ajutor. Este incontestabil că este meritul celor care l-au elaborat, care l-au conceput, ea este o continuare a proiectului legii gândite încă în legislatura trecută, perfecţionată, îmunbătăţită şi prezentată azi în faţa noastră. Am cinci probleme care mă preocupă personal. Dar înainte de aceasta, aş vreau să afirm şi eu aici, ca şi colegii mei din comisie, că din luna septembrie 1998 şi până la finalizarea acestei legi, comisia noastră a lucrat, pot să spun, fără diferenţă de apartenenţă de partid, şi am vizat să iasă o lege în folosul oamenilor, o lege în folosul societăţii româneşti. Sunt însă aceste câteva probleme care pe mine personal mă preocupă şi sunt convins că, în ultimă instanţă, cu ajutorul înţelepciunii colective de care va da dovadă Camera Deputaţilor, membrii săi, vom reuşi să aducem corijările şi îmbunătăţirile de rigoare. Nu sunt întrebări adresate iniţiatorilor. O primă problemă care mă preocupă şi la care nu cunosc încă un răspuns, nu sunt în stare să dau un răspuns, judecând cele 3 termene: imediat, mediu şi termen lung, este vârsta de pensionare. Domnul ministru Athanasiu a prezentat acest lucru, pentru bărbaţi 65 de ani, cu termen de aplicare în 14 ani, pentru femei 62 de ani, cu termen de aplicare 23 de ani. Pun însă problema: care este astăzi, - şi doamna deputat Ivănescu a pomenit-o - speranţa de viaţă la naştere a unui cetăţean în România. Care va fi, cum va evolua această speranţă de viaţă în perspectivă? Desigur, am dori ca vârsta de pensionare să intervină cât mai târziu, dar, în acelaşi timp, trebuie să ţinem seama de condiţiile practice existente în momentul aplicării acestei legi. Bineînţeles, legiuitorul va avea în vedere acest termen de graţie, în cazul bărbaţilor de 14 ani, la femei de 23 de ani, dar având în vedere experienţa ultimilor 10 ani, stadiul de dezvoltare economico-socială a României, îmi pun întrebarea retorică, dacă aceste vârste vor corespunde generaţiilor care urmează acelor oameni care peste 14 sau peste 23 de ani vor atinge vârsta de pensionare. Iată o chestiune la care va trebui în colectiv, împreună să judecăm şi să ne gândim. A doua problemă care, sincer, vă mărturisesc că mă frământă şi ştie domnul ministru, că s-a discutat şi în cadrul comisiei, a ridicat-o şi domnul deputat Buzatu, este acea valoare de înlocuire a salariului de care a beneficiat un viitor pensionar, faţă de pensie, care în proiectul de lege este dimensionată la 50%. Şi este o menţiune că viitorii noştri pensionari vor beneficia şi de sisteme private de pensii. Este foarte adevărat, dar de această categorie vor beneficia doar cei care au până la vârsta de 45 de ani. Or, pentru a asigura un trai decen, cu o valoare de înlocuire, cu un coeficient de înlocuire de 50%, mi se pare foarte riscant şi foarte dificil de rezolvat pentru această categorie de pensionari pe care se va aplica această lege în momentul în care va intra în vigoare. A treia chestiune care, de asemenea, a fost amintită aici, care credem că trebuie să beneficieze de gândirea colectivă şi de experienţa fiecăruia dintre noi, este acel raport de împărţire al contribuţiei la asigurările sociale datorate de asiguraţi şi datorate de angajatori, având în vedere că pentru asiguraţi revine, conform proiectului legii, o treime din salariu. Întrebarea este dacă nu cumva această o treime reprezintă prea mult şi la ora actuală ar duce la greutăţi în plus pe care trebuie să le suporte un salariat care aspiră la venerabilul titlu de pensionar. Şi a patra chestiune pe care, stimaţi colegi, v-o pun foarte deschis în faţă, noi am discutat în comisie îndelung, nu numai pentru faptul că pe unii dintre noi ne priveşte în mod direct, dar priveşte întregul sistem de pensionare. Este vorba despre sistemul de cumul de pensii cu cumulul de salariu sau cu cumulul de indemnzaţie de deputat sau de senator. Potrivit prevederilor proiectului de lege, acest cumul va fi admis, în condiţiile în care viitorul pensionar, deci salariatul sau, în cazul nostru, cel care va fi ales în forul legislativ, nu va mai plăti cotă parte de asigurări sociale, va putea beneficia şi de pensie şi de salariu, dar, atenţie, în momentul în care iese la pensie efectiv sau, în cazul nostru, îşi termină mandatul, nu mai beneficiază de recalcularea pensiei. Este o problemă foarte serioasă, este o fromulare... în comisia noastră s-a născut un articol nou, art.96, dacă nu mă înşel, în proictul de lege, poate este bine, poate nu este bine, poate este cea mai bună soluţie, poate nu este o soluţie bună. De aceea, credem că numai cu ajutorul dumneavoastră, al celor care beneficiaţi la ora actuală de cele două sisteme şi aveţi o experienţă corespunzătoare, vom găsi soluţia cea mai bună. Şi o ultimă chestiune pe care aş vrea s-o ridic, domnule ministru, pentru dumneavoastră mai ales, nu atât ca persoană, ci ca funcţie, pentru Executiv. Ne preocupă foarte serios problema încasării datoriilor, a obligaţiilor pe care le au agenţii economici cu capital de stat, cu capital privat şi de stat şi cu capital privat în ceea ce priveşte cotele părţi pentru asigurările sociale. După cât ştiu, anul trecut s-a finalizat cu un deficit foarte mare, de câteva mii, 9 mii de miliarde, dacă nu mă înşel. O cifră enormă. Se ştie că asigurările sociale de sănătate nu sunt aplicabile aşa cum au fost lgiferate de la începutul acestui an, de la 1 ianuarie, tot datorită unor deficienţe organizatorice, mai ales cu implicaţii financiare. De aceea, cred că este bine că în proiectul de lege se prevede un termen de graţie de un an de zile pentru aplicarea acestei legi, din momentul în care va fi publicată în Monitorul Oficial, însă aş reţine atenţia asupra seriozităţii cu care trebuie privit acest termen de graţie, astfel încât să existe timp suficient pentru a putea fi implementat noul sistem de plată a pensiilor, de administrare şi plată a pensiilor. Am în vedere casele de asigurări, am în vedere tot sistemul nou croit în ceea ce priveşte administrarea şi aşezarea sa în teritoriu. De asemenea, cred că se impune ca în această perioadă, şi în ceea ce priveşte baza materială necesară implementării sistemului, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale să fie mai mult sprijinit decât a fost Ministerul Sănătăţii. Am în vedere sedii, am în vedere personal calificat, am în vedere instalaţiile şi utilajele necesare desfăşurării în bune condiţii a acestor elemente. În ceea ce ne priveşte, desigur, după parcurgerea celor peste 200 de amendamente acceptate şi celor 70 de amendamente care aşteaptă votul Camerei Deputaţilor, ne vom strădui să contribuim în continuare la îmbunătăţirea legii şi, pe măsură ce vom găsi înţelepciunea şi înţelegerea necesară pentru a ieşi cu o lege corespunzătoare, bună pentru cei care aşteaptă de mult această lege, vom susţine sau vom adopta o atitudine corespunzătoare. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul deputat Vîlcu - Grupul parlamentar al PUNR şi se pregăteşte doamna deputat Smaranda Dobrescu din partea Grupului parlamentar al PSDR. Este în sală? Da. Vă rog. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Domnule ministru, Domnilor colegi, Sigur că ar fi fost de dorit, din punctul meu de vedere şi al formaţiei politice pe care o reprezint, ca susţinerea în cadrul dezbaterilor generale a acestui atât de important proiect de lege să o facă chiar preşedintele comisiei, domnul deputat Valentin Adrian Iliescu care, însă, din motive obiective este nevoit să lipsească în acest moment. Problema acestei reglementări legale este, evident aşteptată de multă vreme şi ea este cu atât mai necesară, cu cât între timp s-a recurs, în diferite împrejurări, conjunctural deci, la elaborarea unor proiecte şi reglementări în ceea ce priveşte pensionarea, care au creat, aceasta este impresia generală, un adevărat haos în ceea ce priveşte drepturile, vârsta şi tot ce ţine de această instituţie a pensionării. Aş da ca element, aşa, şi de pitoresc, deşi nu este chiar pitoresc, faptul că într-un din emisiunile de acum câteva zile, o femie în vârstă de 42 de ani întreba cam care ar fi posibilităţile de a se pensiona. Sigur că la o asemenea vârstă, să te gândeşti la pensie, după părerea mea este de-a dreptul dramatic, dar este, în acelaşi timp, şi o anomalie, stimulată însă de precedentele reglementări legale. Legea, proiectul de lege este foarte bine gândit. Apreciez în mod deosebit pledoaria extrem de documentată şi de bine argumentată a domnului ministru Athanasiu în susţinerea de la începutul acestor dezbateri, şi ea se încearcă a fi, în acelaşi timp, o reglementare de lungă durată, pentru viitorii 20-30 de ani. Eu o spun cu toată sinceritatea, mă îndoiesc că o lege elaborată în contextul politic, dar şi economic actual, poate să atingă vârste atât de respectabile în perspectivă, 20-30 de ani. Dar să sperăm că evoluţia economică a României va îngădui aplicarea prevederilor acestei legi şi în perspectiva pe care o anticipează. Între prevederile acestei legi sunt lucruri foarte interesante, lucruri foarte valoroase, dar mie mi se pare, din lectura pe care am făcut-o, că există şi unele semne de întrebare. Nu intru în detalii, dar m-aş referi la aproximativ 2-3 dintre ele. De pildă, totuşi, este destul de neclar modul în care se va face, să spunem, derularea acestei legi, având în vedere necesitatea de a se atinge în final, ca prag de vârstă a pensionării, cele două vârste anunţate, pentru femei şi pentru bărbaţi. Cum, concret şi în ce perspectivă se va realiza această problemă rămâne totuşi un semn de întrebare. Pentru că legea va porni de la nişte premise destul de dificile, va trebui să reglementeze în primul rând situaţia actuală şi să aşeze o dată când să intre în vigoare prevederile acestei legi, mă rog, sistemul modern de realizare a instituţiei, aş spune, pensionării. Aşa cum s-a spus şi de către doamna Paula Ivănescu, dacă nu mă înşel, e nevoie să se aibă în vedere neapărat şi corelarea aceasta a vârstei de pensionare cu speranţa de viaţă a populaţiei ţării noastre. Pentru că, dacă vârsta de pensionare a bărbaţilor se va aşeza, am zice aproape firesc, la 65 de ani, iar speranţa de viaţă a bărbaţilor României este de 66-67 de ani, nu văd atunci de ce ar fi nevoie ca viitorul pensionar să contribuie cu sume destul de frumoase pentru a-şi asigura pensia, când parcă aş fi tentat să cred că depunând banii la bancă şi-ar asigura o mai bună existenţă pentru cei 2-3 ani câţi îi mai rămân să trăiască după ce se pensionează. Sigur, este o situaţie aşa, care frizează comicul, dar eu am vrut să atrag atenţia doar că este nevoie să gândim foarte bine când vorbim despre vârste de pensionare şi despre această speranţă de viaţă. Şi, probabil, lucrurile acestea încă vor fi dezbătute şi reglementate în cadrul discuţiilor care vor avea loc. Un alt apsect asupra căruia aş atrage atenţia este că în proiectul legislativ nu se are în vedere ceea ce vechea legislaţie avea în vedere, şi anume încurajarea sporului demografic. Pentru femei, în legislaţia existentă la ora actuală, sunt reglementări care micşorează momentul pensionării în funcţie de aportul adus la creşterea populaţiei ţării, în funcţie de numărul de copii pe care îi au. Or, lucrurile acestea nu sunt prevăzute clar în noua formulă legislativă şi cred că aici ar trebui să se facă o mai bună corelare cu reglementările existente, nu numai la modul general, ci şi cu trimitere spre diferitele categorii profesionale. Dar, evident, toate aceste probleme vor constitui în mod precis obiectul dezbaterilor care vor duce, aşa cum s-a spus, la şlefuirea şi îmbunătăţirea acestui proiect legislativ. În ceea ce priveşte Grupul parlamentar al PUNR, pe care îl reprezint, este evident că va vota pentru tot ceea ce va considera că vine într-adevăr în sprijinul acestei categorii, am putea spune la ora actuală, într-un fel, socio-pofesonale deja, a pensionarilor, întrucât în programele cred că tuturor partidelor, problema pensionarilor este deosebit de acută. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Doamna deputat Smaranda Dobrescu. Aş dori să ştiu dacă din Grupul parlamentar al minorităţilor se înscrie cineva la cuvânt? Văd că nu e nimeni aici din partea dânşilor. Aveţi cuvântul, doamnă. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Daţi-mi voie să încep cu o uşoară mărturisire. Acum 10 ani, când am intrat în politică, cu bună credinţă, sinceritate, dar şi cu inocenţă, recunosc, ceream bonificaţii la vârsta de pensionare, în special pentru femei. A fost nevoie să treacă câţiva ani de cunoaştere a sistemelor distributive de pensii, să înţeleg neajunsurile lor şi pe cele ale sistemului nostru în special, au fost nevoie de ani de lectură, pentru a părăsi perioada infantilismului politic, cel puţin în privinţa vârstei de pensionare. În timp am înţeles că sistemele de pensii ridică oricărui politician câteva provocări care, în final, dacă vor fi înţelese, se constituie în tot atâtea teste de maturitate politică. Prima provocând. Sistemele de pensie trebuie să fie de tip distributiv sau bazate pe 3 piloni: un sistem public distributiv, un sistem de pensii obligatoriu cu capitalizare, gestionat privat şi un sistem privat de pensii, opţional? A doua. Vârsta de pensionare trebuie să fie mică, pentru a înlesni intrări noi în sistem şi pentru că există o cerinţă socială, sau trebuie să fie cât mai ridicată, în interesul sistemului şi mai ales al pensionarului? A treia provocare. Speranţa de viaţă de 68 de ani - bărbaţi şi 73 de ani - femei este o prognoză la naştere sau o pognoză în momentul pensionării? Şi, daţi-mi voie, aici, să contrazic pe baze statistice, cu informaţii statistice pe antevorbitorii mei, pe distinşii mei colegi care s-au referit la 68 de ani, respectiv 73 speranţă de viaţă pentru femei, dar acestea este un clişeu care circulă, din păcate, şi printre politicieni, este vorba de speranţa de viaţă la naştere ca un dat la naştere, ţinând cont şi de primul an de viaţă, care aduce mortalitatea cea mai mare. În momentul pensiei, în momentul de faţă, în momentul vârstei de pensionare, speranţa de viaţă este în medie, bărbaţi şi femei, de 12 ani. Deci să nu ne mai agăţăm în mod neprofesionist de 68 şi 73. A patra provocare, dacă-mi permiteţi. Pensionarea este o obligaţie sau un drept? A cincea. Cumulul, în condiţiile în care pensia este un drept de care poţi beneficia când vrei, este un fapt moral, este justificat? Şi a şasea. Este de preferat să încadrăm salariaţii în grupe speciale de muncă sau să obligăm angajatorii să îmbunătăţească condiţiile de muncă? Când un politician găseşte un răspuns legat şi coerent la aceste provocări va simţi nevoia, fără doar şi poate, să elaboreze un proiect de lege, poate chiar acest proiect de lege, proiectul Legii sistemului public de pensii din România. Grupul nostru parlamentar a răspuns la aceste întrebări, capcane ale politicianului - copil, de fapt, şi va vota acest important proiect de lege. În ce mă priveşte, mă consider favorizată, norocoasă că am făcut parte din colectivul care a participat la elaborarea raportului la Legea sistemului public de pensii, pe care o prevăd şi căreia îi doresc ani mulţi în România. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. În cadrul dezbaterilor generale, au luat cuvântul reprezentanţii tuturor grupurilor care s-au înscris, parlamentarii care s-au înscris la cuvânt. Aş dori să îl întreb pe domnul ministru dacă are de răspuns vreunei întrebări care s-a pus. Nu. În acest caz, trecem la dezbaterea proiectului de lege şi aş ruga secretarii de şedinţă să vină de unde se află şi pe liderii de grupuri să-i aducă pe colegi în sală. Rugaţi-i, vă rog, pe colegi să vină în sală. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. O să începem cu titlul legii. Domnul deputat Sârbu. Deci, la titlul legii, vă rog frumos, da, domnul deputat Buzatu.Vă rog să expuneţi exact titlul legii aşa cum a fost aprobat, în fine, de comisie, pentru că din raport diferă de titlul din proiect. Vă rog. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, La titlul legii am propus următorul amendament: textul iniţial este "Lege privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale", iar prin amendamentul propus se sugerează ca aceasta să se numească "Lege privind sistemul public de pensii şi asigurări sociale", pe considerentul că aceasta este lege esenţială care reglementează reformarea sistemului de asigurări sociale. S-a obiectat la aceasta că mai există şi alte drepturi de asigurări sociale. Formularea care am propus-o însă nu exclude existenţa altor legi care să reglementeze domeniul asigurărilor sociale, pentru că nu spune toate celelalte legi din sistemul asigurărilor sociale, ci "Lege privind sistemul public de pensii şi asigurări sociale", având în vedere caracterul reformator al acestui proiect de lege. Vă mulţumesc foarte mult. Deci, este primul amendament respins de comisie al domnului deputat Dumitru Buzatu. Comisia spune că nu este de acord. Doresc să ştiu punctul de vedere al iniţiatorului. Dacă poate domnul ministru să ne spună punctul dânsului de vedere, pe titlu, "Lege privind sistemul public de pensii şi asigurări sociale". |
|||||
|
Domnul Acsinte Gaspar (din sală): Raportul este redactat greşit. |
|||||
|
Raportul e redactat fără titlu, de fapt. Iar titlul care apare sus diferă de titlul din proiectul de lege. Domnul deputat Acsinte Gaspar. |
|||||
|
Deci, la pagina 222, la poziţia 1, se spune în coloană textul iniţial: "Lege privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale". Păi, nu este acesta textul iniţial. Textul iniţial este cel privind sistemul public de pensii şi asigurări sociale, iar amendamentul domnului Buzatu înţeleg că este cel care este trecut la textul iniţial. Nu-i aşa? |
|||||
|
În raport este greşit redactat, este o greşeală de redactare pe prima coloană. Deci nu e "Lege privind pensiile...", " ci sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale". Dar problema e următoarea: deci, avem în momentul de faţă proiectul iniţial cu titlul pe care-l are şi avem din partea comisiei... Domnule deputat Sârbu, aici chiar în raport avem "Raport asupra proiectului de Lege privind pensiile ", or proiectul de Lege e " privind sistemul public de pensii şi alte..." |
|||||
|
Domnule preşedinte, Domnule ministru, Cred că faptul că aţi fost de acord cu acest amendament reflectă chiar ideea iniţială, care a fost în textul iniţial, aşa cum a fost trimis de minister. Deci, "Lege privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale". |
|||||
|
Este o greşeală în textul raportului la amendamentele respinse. Îl întreb pe domnul deputat Buzatu dacă îşi menţine amendamentul. Vi-l menţineţi, da? Da. Amendamentul domnului deputat Buzatu de la nr.crt.1 "amendamente respinse", amendament cu care nu este de acord nici iniţiatorul şi nici comisia. Vi-l supun spre aprobare la cererea domnului deputat Buzatu. Iniţiatorul, sunteţi de acord cu amendamentul domnului deputat Buzatu? Domnul deputat Buzatu, dumneavoastră aveţi "Lege privind sistemul public de pensii şi asigurări sociale", atâta. Şi cu formularea "şi alte drepturi de asigurări sociale" iniţiatorul este de acord. Comisia este de acord cu această formulare? Da. Atunci, vă supun spre aprobare titlul, care va suna aşa: "Lege privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale". Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Adoptat în unanimitate. |
|||||
|
Domnul Acsinte Gaspar (din sală): Titlul legii este venit de la Guvern, nu este nici o inovaţie. Păi, cu ce să fie de acord ? |
|||||
|
Art.1 nr.crt.1. Lucrăm numai pe raport în continuare. Doresc să întreb dacă sunt intervenţii aici. Deci, suntem pe raport la nr.crt.1. Domnul deputat Acsinte Gaspar. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Dacă o să vă uitaţi în partea finală a raportului, la amendamentele admise, o să vedeţi la poziţia 241... |
|||||
|
Un moment. Ce pagină? |
|||||
|
La pagina 163, poziţia 241, textul propus de comisie pentru abrogări; se prevăd a fi abrogate peste 37 de acte normative, ceea ce înseamnă o asanare generală în acest domeniu. Deci, eu consider că această lege este legea de regim în legătură cu sistemul pensiilor şi alte drepturi de asigurări sociale şi, pentru corelare, şi mă refer acum la poziţia 1 din raport, la amendamentul comisiei, pentru corelare, aş simţi nevoia ca să se introducă sintagma "în condiţiile prezentei legi". Pentru că, după aceea, în partea finală, o să vedeţi că se spune că acest sistem este denumit în continuare în cuprinsul legii "sistemul public". Şi atunci art.1 ar trebui să sune aşa: "Dreptul la asigurări sociale este garantat de stat şi se exercită în condiţiile prezentei legi, prin sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale denumit în continuare sistemul public". |
|||||
|
Dumneavoastră aţi spus să se introducă "în condiţiile prezentei legi". Iniţiatorul, de acord. Comisia, de acord. Alte intervenţii nu mai sunt. Deci, nr.crt.1 cu acest amendament. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Adoptat în unanimitate. La nr.crt.2, art.2. Dacă sunt intervenţii. Domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Pentru acurateţea textului, la amendamentul care este propus de comisie, la art.2 la lit.d), se pune punct şi virgulă după "sistemul public" şi pe urmă se spune: "drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ în deplină obligaţie". Ori scoatem punctul şi virgula şi lăsăm numai virgula, şi atunci textul sună corect, româneşte, ori dacă nu... |
|||||
|
Unde spuneţi dumneavoastră ? |
|||||
|
La lit.d) pe coloana amendamentelor... |
|||||
|
A, apare un punct şi virgulă la mijlocul textului. Da. |
|||||
|
Exact. Pe urmă se spune: "drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ în deplină obligaţie..." |
|||||
|
Deci, trebuie să rămână virgulă aici. |
|||||
|
Trebuie ori virgulă, ori dacă punem punct şi virgulă, atunci ar trebui ca textul să sune aşa: "Drepturile... |
|||||
|
Este o greşeală materială de redactare. Iniţiatorul şi comisia spun că este virgulă şi atunci o să rămână aici virgulă. |
|||||
|
Se poate lăsa punct şi virgulă, dar textul atunci, partea finală ar trebui să sune aşa: "drepturile de asigurări sociale se exercită corelativ în deplină obligaţie". Dar dacă spuneţi că se renunţă şi se merge pe virgulă, atunci sigur că este corect aşa cum este aici. |
|||||
|
Iniţiatorul şi comisia spun că a fost cu virgulă şi că propun să rămână cu virgulă. Dacă sunt alte intervenţii la art.2. Nu sunt. Art.2 cu această corectură de redactare. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Adoptat. Art.3. Nr.crt.3 din raport. Intervenţii. Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.4, nr.crt.4. Intervenţii. Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.5, nr.crt.5. Intervenţii. Nu sunt. Aveţi o intervenţie? Domnul deputat Stanca. La care dintre alineate? La alin.2, la primul alin nu aveţi amendamente, da? Bun. Vă supun spre aprobare atunci primul alineat. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Aprobat. Alin.2. Domnul deputat Stanca. Vă rog. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Dacă observăm modificarea pe care comisia a adus-o la art.4, din pct. IV vechi s-a scos o literă care a devenit pct. VI. Deci, este vorba de "persoane care desfăşoară activităţi exclusiv pe bază de convenţii civile". Or, la art.5, se fac nişte trimiteri, aş dori ca aceste trimiteri când se referă la pct. IV, să se ia în considerare trimiterea şi la punctul VI, care derivă de fapt din vechiul IV. Cu acest lucru ar trebui să fim atenţi şi în decursul articolelor unde sunt trimiteri la punctul IV, art.4, să se facă şi trimiteri la punctul VI al aceluiaşi articol. Deci, să fim atenţi şi la alte astfel de trimiteri. Acest lucru este valabil şi la următorul paragraf. |
|||||
|
Deci, la alin.2, la alin.3... |
|||||
|
Şi la alin.3 este acelaşi lucru. Trimiteri şi la pct. VI. |
|||||
|
Trebuie spus punctele IV, V şi VI, de fapt. Este corectă această corelare. Eu cred că este o scăpare de redactare şi o să rog să se ţină cont la redactare în momentul finalizării textului. Deci, nefiind vorba decât de o completare care este necesară şi care va fi introdusă ulterior în toate textele, vă supun spre aprobare alin.2 de la nr.crt.5 din raport. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.3 cu aceeaşi completare. Intervenţii. Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.4. Intervenţii. Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.5, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Acum, art.6. Comisia a propus eliminarea lui, la nr.crt.6. Domnul deputat Buzatu. Poftim? E în regulă? Da. Deci, nu doriţi să luaţi cuvântul. La nr.crt.6. Eliminare. Dacă sunt intervenţii. Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.7. Sigur, aici vreau să vă supun spre aprobare renumerotarea textului pentru că, probabil, nu este singurul loc unde vor mai apărea asemenea chestiuni. Deci, pentru renumerotarea întregului text, la sfârşit. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Vă mulţumesc. Adoptat. Deci, la art.7 e numerotare şi comisia face nişte propuneri. Dacă sunt intervenţii. Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Nr.crt.8, art.7. Intervenţii. Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. eu vă propun următorul lucru, la sugestia celor doi secretari de şedinţă, să aplicăm art.128 din regulamentul nostru şi vom continua joi lucrările cu nr.crt.9. Vă mulţumesc. Şedinţa s-a încheiat la ora 16,00. |
|||||
 |
