Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse de doamna Paula Maria Ivănescu, vicepreşedite al Camerei Deputaţilor, asistată de Kovacs Tiberiu-Csaba şi Miron Tudor Mitrea, secretari.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Începem prima partea a zilei de astăzi referitoare la intervenţiile politice ale doamnelor şi domnilor deputaţi.

Are cuvântul domnul deputat Sandu Florentin, din partea Grupului parlamentar al PDSR.

Domnul Ion Florentin Sandu:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Foarte recent, ambasadorul Statelor Unite în România, domnul James Rosapeppe, a vizitat SIDEX Galaţi. Chiar pe platforma siderurgică, în prezenţa unui număr mare de ziarişti, domnia sa a declarat: "SIDEX-ul este cea mai mare şi mai importantă întreprindere din România. Interesul nostru aici este considerabil".

De asemenea, acum câteva zile, la o întâlnire între conducerea Ministerului Industriei şi Comerţului şi oficiali ai Comisiei Europene de la Bruxelles, aceştia din urmă au afirmat despre SIDEX că este "o perlă a siderurgiei europene".

Nu trebuie uitat şi faptul că anul trecut, pe 22 februarie 1998, aflat în vizită la SIDEX, preşedintele României, domnul Emil Constantinescu, remarca în faţa ziariştilor: "Realizările echipei manageriale denotă faptul că în România de astăzi cuvântul restructurare nu este o vorbă în vânt".

Pentru SIDEX şi pentru economia naţională asemenea declaraţii sunt binevenite. Se certifică încă o dată că SIDEX Galaţi este una dintre întreprinderile fără de care industria românească nu poate exista.

La această oră, combinatul siderurgic gălăţean realizează 4% din producţia industrială şi 5,3% din exportul ţării. Practic, este cel mai mare exportator al României, producţia sa fiind regăsită în circa 40 de ţări din lume, valoarea exportului în 1998 fiind de peste 500 de milioane de dolari.

În ultimii ani, SIDEX a făcut modernizări de circa 300 de milioane de dolari, care au adus combinatul la un nivel peste mediu, din punct de vedere tehnic, comparativ cu ceea ce se întâmplă în metalurgia mondială. Calitatea producţiei este recunoscută în toată lumea, iar produsele sale concurează pe toate pieţele cu producători de renume, SIDEX lucrând după normele IZO 9000, 9001, 9002, iar toată producţia este certificată TUV.

Din păcate, de-a lungul anilor, în România, despre SIDEX s-au spus tot felul de lucruri, unele mai aberante decât altele: "colos cu picioare de lut", "morman de fiare vechi", "gaura neagră a României". Ei bine, această întreprindere, cu o imagine mai mult decât negativă în ţară, este apreciată în lume ca făcând parte din "lumea bună" a siderurgiei mondiale. Iată de ce asupra SIDEX-ului sunt aţintite multe priviri. Din păcate, o parte însemnată a acestor priviri au sclipiri lacome. Dacă noi nu ştim să apreciem bijuteriile economiei naţionale, străinii deja şi-au făcut planuri precise în ceea ce priveşte viitorul SIDEX-ului.

Nu este o coincidenţă faptul că în ultima perioadă s-au înteţit atacurile din toate părţile: presa scrisă, presa audio-vizuală, medii politice; se fac declaraţii şocante, vorbindu-se numai de rău despre combinatul siderurgic gălăţean. Este acuzat frecvent ca fiind unul dintre cei mai mari datornici din economie. Nimeni nu spune însă că SIDEX lucrează în condiţii de totală decapitalizare, nimeni nu spune că, la actualul nivel de producţie şi la actuala paritate leu – dolar, nevoia de mijloace circulante este de circa 7.500 de miliarde de lei, iar SIDEX-ul are la dispoziţie doar 2.000 de miliarde, şi acestea în totalitate din credite. Nimeni nu spune că în contextul blocajului financiar, care depăşeşte la ora actuală 90.000 de miliarde de lei, raportul creanţe – datorii a fost în permanenţă favorabil combinatului. De asemenea, se ocoleşte faptul că SIDEX a lucrat şi lucrează în permanenţă în condiţii de reantabilitate, profitul din activitatea industrială fiind în fiecare an de multe sute de miliarde de lei.

Toate aceste adevăruri omise cu bună ştiinţă schimbă imaginea reală a SIDEX-ului. rămân doar atacurile denigratoare care au scopul determinat de a îngropa siderurgia gălăţeană.

Mai nou, s-au spus tot felul de poveşti despre creditul de 400 de miliarde de lei, credit care, să fie foarte clar, nu este o pomană, care a va fi returnat cu dobânzi de 60 – 65% şi care la ora actuală este asigurat şi garantat prin depozit bancar depus de FPS. Intenţia de a anula creditul este o atitudine cel puţin ciudată faţă de întreaga industrie românească.

Cui servesc toate acestea? Scopul este extrem de uşor de ghicit: deteriorarea imaginii SIDEX-ului, mergând până la crearea imaginii că este mai bine să scăpăm de el cât mai repede. Cu alte cuvinte, scopul scuză mijloacele.

Pentru că se doreşte privatizarea SIDEX-ului, această campanie de atacuri denigratoare creează culoarul favorabil unei privatizări oculte. Am mai vândut şi alte obiective de interes naţional aproape pe nimic.

Atrag atenţia că eventuala vânzare a SIDEX-ului, fără garanţia menţinerii acţiunii de aur, adică acţiunea prin care statul român are drept de veto, şi pe o sumă derizorie pentru ceea ce reprezintă combinatul siderurgic gălăţean este un atac la siguranţa naţională a României.

Vă mulţumesc.

(Aplauze din partea stângă a sălii.)

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Vă mulţumim, mai ales că v-aţi încadrat şi în timpul de 3 minute, acordat fiecărui domn deputat.

Are cuvântul domnul deputat Moucha Romulus.

Domnul Romulus Ion Moucha:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acum câteva zile, oraşul de la poalele Tâmpei a fost martorul, dar şi gazda unei mari demonstraţii a peste şapte mii de muncitori din construcţia de maşini a acestui puternic centru industrial care este Braşovul.

Paradoxul situaţiei constă în faptul că aceeaşi muncitori, care în 15 noiembrie 1987 au dat foc portretului lui Nicolae Ceauşescu, ei bine, de data aceasta tot ei l-au purtat la loc de cinste de-a lungul a mulţi kilometri în marşul lor spre Piaţa Sfatului din centrul istoric al oraşului, unde a avut loc mitingul.

Muncitorimea braşoveană este suficient de educată şi înalt calificată pentru a putea fi suspectată de accente nostalgice după vechiul regim.

Ce i-a făcut totuşi pe aceşti oameni să procedeze astfel? Răspunsul este unul singur: disperarea. Disperarea faţă de politica economică antinaţională de lichidatorism, în primul rând industrial, lipsa coerenţei actului de guvernare, minciunile şi lipsa unei strategii reale pentru viitorul ţării. A trecut de mult faza când se pretindea că România trebuie să producă orice şi aproape în orice cantitate. Dar de aici şi până la aplicarea cu o consecvenţă diabolică în ultimii doi ani doar a unei singure ecuaţii, şi anume "restructurare = lichidare", este un pas uriaş pe care, din păcate pentru noi şi copiii noştri, actualii guvernanţi nu ştiu de fapt cum să-l facă.

Aşa-zisele măreţe promisiuni electorale cu cele 60 de miliarde de dolari şi investiţii străine în România şi cu cei 15 mii de specialişti înalt şcoliţi, care s-au dovedit a fi de fapt un bluf execrabil, şi-au dovedit din nou neveridicitatea. Aşa nu se mai poate!

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Şi noi vă mulţumim.

Are cuvântul domnul deputat Dumitru Bălăeţ – Grupul parlamentar al PRM.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Doamnă preşedinte a acestei şedinţe,

Domnilor deputaţi din partea stângă a sălii,

Domnilor "pereţi" din partea dreaptă a sălii,

Noi ne-am adunat aici să spunem câteva adevăruri celor care sunt la Putere. Se vede că dumnealor au lăsat pereţii să ne asculte şi nu se prezintă la acest dialog politic cum s-ar cuveni. Le putem spune adevărul în faţă. sperăm să-l audă.

Au stârnit vii reacţii în presă declaraţiile din ultimul timp ale preşedintelui Emil Constantinescu cu privire la lumea noastră politică.

Aflându-se vinerea trecută, 5 martie, la Universitatea din Bucureşti, împreună cu omologul său polonez Alexander Kwasniewski, domnul nostru preşedinte a ţinut să precizeze că "lumea politică" în care trăim noi aici "este murdară şi mizerabilă".

Ne amintim că aproape cu un an de zile în urmă, într-un context asemănător, adică aflându-se împreună cu personalităţi străine, domnul preşedinte Emil Constantinescu declara că îi "este scârbă" de ceea ce se petrece în ţară pe aceeaşi linie, adică politică. Este motivul pentru care ziarul Adevărul titrează pe prima pagină: "Preşedintele Emil Constantinescu are din nou greţuri" (6 martie), iar Cotidianul: "Emil Constantinescu ne-a demonstrat prin exemplul său că lumea politică este murdară şi mizerabilă" (editorialul din 8 martie 1999).

Deducţia pe care o face strălucitul ziarist Ion Cristoiu este evidentă. Situându-se în fruntea statului român, înseamnă că preşedintele se află implicit în fruntea lumii sale politice, cu alte cuvinte murdăria şi mizerabilitatea acestei lumi politice o întruchipează, la modul cel mai înalt, însuşi preşedintele ţării. Acest adevăr cât se poate de clar şi de logic, revistele noastre, ale Partidului România Mare, îl susţin prin dovezi implicite de mai multă vreme.

"Gura păcătosului adevăr grăieşte", spune un vechi proverb. Ne-ar părea deosebit de bine dacă domnul Emil Constantinescu, în clipele sale de meditaţie şi mărturisire (măcar în faţa călugărului Vasile!) ar fi ajuns la acest adevăr. Concluzia firească ar fi fost curăţirea, în primul rând personală, penitenţa, adică demisia. Aceasta, în cazul în care preşedintele nostru ar fi fost cinstit cu sine. Prin exemplul personal, toţi ceilalţi reprezentanţi ai lumii politice de la Putere, "murdare şi mizerabile", cum o califică însuşi preşedintele, şi-ar da şi ea demisia şi am ajunge în mod firesc la alegeri anticipate, ceea ce noi, Partidul România Mare, susţinem de mai multă vreme. Numai astfel lumea noastră politică, murdară şi mizerabilă, s-ar putea curăţi în mod paşnic de păcatele ei în faţa poporului şi a lui Dumnezeu.

Dar credeţi că este în stare de un asemenea gest creştin şi sublim preşedintele Emil Constantinescu? Nu, nicidecum. Dimpotrivă, el caută să se ascundă, prin cele afirmate mai sus, de răspunderea pentru situaţia de criză profundă în care a adus societatea românească. Iată ce afirmă dumnealui în continuare: "Clasa politică pe care toată lumea o rejectează acum este ceea ce putea să dea România în momentul de faţă". Aici se ascund cel puţin două făţărnicii legate între ele printr-o exprimare nedemnă pentru preşedintele ţării.

Este obligatoriu să admitem că un pamfletar recunoscut cum este scriitorul Corneliu Vadim Tudor, în acelaşi timp şi senator, poate să se exprime într-un limbaj mai decoltat, dar, ca preşedinte al ţării, să spui că întreaga clasă politică este o vomă "pe care toată lumea o rejectează acum" este de-a dreptul jignitor şi păgubitor totodată.

Astfel vrei să faci pace socială, cum îţi este menirea, domnule preşedinte? Asmuţind populaţia împotriva aşa-zisei clase politice? Păi nu faci parte din ea? Se vede că nu, că te detaşezi, deşi stai în fruntea ei în mod efectiv!

Aceasta este marea făţărnicie difuzată pe toate canalele de televiziune, prin radio şi presă, şi care stă la baza unei diversiuni dintre cele mai stupide şi periculoase, cultivând neîncrederea poporului în aleşii săi, în oamenii politici care îl reprezintă.

Să notăm deci că în fruntea campaniei de denigrare a Parlamentului, care se desfăşoară astăzi cu atâta aplomb, se află chiar preşedintele ţării. Tristă situaţie, cu adevărat potrivnică democraţiei.

Dacă observăm că în acelaşi context, în continuare domnul Emil Constantinescu elogiază "eficienţa" unei "puteri monocolore", înţelegem că nu simpla dorinţă de popularitate a dumnealui îl determină să spună ceea ce spune, ci dorinţe mai adânci care ar putea duce la o dictatura personală, mai "eficientă", după opinia domniei sale.

Cea de-a doua făţărnicie a domnului Emil Constantinescu stă în partea a doua a cogitaţiei sale citate mai sus, şi anume că "România în momentul de faţă nu putea să dea decât clasa politică pe care o are". Va să zică, tot poporul român este de vină pentru criza economică, politică, morală în care ne aflăm.

Nu mai avem ce spune. De peste doi ani de zile de promisiuni deşarte, preşedintele României, cum se vede, se ascunde sub perdelele de vorbe ale propriei sale lipse de răspundere.

Mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Şi eu mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Marina Ionescu.

Aveţi cuvântul, doamnă.

Doamna Marina Ionescu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

PDSR îşi manifestă îngrijorarea faţă de situaţia tinerilor din România.

Numărul tinerilor din România care, absolvind o formă de învăţământ şi obţinând o calificare, se pot încadra într-un loc de muncă se diminuează simţitor, ca urmare a măsurilor luate de Guvern prin închiderea sau aducerea în stare de faliment a unor agenţi economici.

Tinerii care, deşi înnarmaţi cu o diplomă, nu-şi pot găsi un loc de muncă nu intră în preocupările guvernanţilor, dar au cel puţin speranţa că, poate, într-o zi, vor putea practica profesia pentru care s-au pregătit.

PDSR este preocupat de soarta acestei categorii şi pregăteşte un pachet de proiecte legislative. PDSR este îngrijorat însă în mod special de numărul tot mai mare de tineri care, în urma unui eşec şcolar, părăsesc sistemul de învăţământ fără vreo calificare şi nu mai pot avea acces la piaţa forţei de muncă, fiind astfel excluşi din societate.

Eşecul şcolar al unor tineri de vârste diferite îi antrenează pe aceştia într-o spirală a eşecurilor. Ieşind din sistemul educativ sau neintegraţi în acesta, fără calificare, excluşi de la piaţa forţei de muncă şi din societate, aceşti tineri dezorientaţi din disperare ajung să săvârşească fapte antisociale, sporind numărul infactorilor, al consumatorilor de droguri, al bolnavilor din spitale sau al celor care apelează la mijloace necinstite sau imorale de a-şi câştiga existenţa.

Prăpastia dintre tinerii calificaţi şi cei necalificaţi creşte din ce în ce mai mult, iar perspectiva şomajului este mult mai înfricoşătoare pentru cei din urmă. PDSR consideră că această situaţie este inacceptabilă, pentru că ea constituie nu numai o injustiţie pentru aceşti tineri, dar este de natură să ameninţe coeziunea socială a societăţii civile, să compromită viitorul democraţiei şi să atragă o imensă pierdere pentru ţară, pierderea bunului cel mai de preţ, calitatea resurselor umane ale ţării.

Societatea noastră are o imensă responsabilitate faţă de tineri şi trebuie ca, prin măsurile pe care le ia, să asigure fiecărui tânăr şanse egale de a participa la dezvoltarea societăţii.

PDSR atrage atenţia Guvernului asupra acestei situaţii şi îi solicită ca, printr-un program special, să acorde acestor tineri necalificaţi o a doua şansă, să-i sprijine pentru integrarea lor socială în plan personal şi profesional, dându-le perspectiva unui loc de muncă. Acest program ar trebui să vizeze organizarea de şcoli pentru oferirea celei de-a doua şanse tinerilor necalificaţi, program care se bazează pe un parteneriat activ tânăr – şcoal㠖 agent economic.

Investiţia în educarea şi formarea tinerilor în general şi a celor defavorizaţi în special reprezintă cheia progresului societăţii româneşti în toate planurile.

PDSR solicită actualilor guvernanţi să pună la punct, cu sprijinul unor agenţi economici, un proiect pilot privind organizarea de şcoli pentru acordarea celei de-a doua şanse tinerilor care au eşuat în calificarea lor profesională.

PDSR cere Guvernului măsuri pentru recunoaşterea valorii tinerilor supradotaţi, pentru realizarea profesională a tinerilor absolvenţi ai diferitelor forme de învăţământ şi pentru acordarea celei de-a doua şanse tinerilor necalificaţi. De fapt, nu cerem Guvernului altceva decât să salveze tânăra generaţie care constituie bunul nostru cel mai de preţ pentru mileniul următor.

PDSR are pregătite proiecte legislative în acest sens, dar, în condiţiile în care proiectele sale de legi nu au şanse de izbândă în Parlamentul României, există pericolul ca, la revenirea sa la guvernare, aplicarea acestor măsuri să fie mult prea târziu.

Stimaţi guvernanţi, gândiţi-vă la tineri ca la viitorul ţării, dacă acest viitor mai prezintă interes pentru dumneavoastră.

Mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul domnul deputat Petre Ţurlea.

Se pregăteşte domnul deputat Petre Naidin.

Domnul Petre Ţurlea:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vă aduc la cunoştinţă un lucru pozitiv şi îl aduc la cunoştinţa Parlamentului şi pentru că aş vrea să rămână înscris în stenograma acestei Camere.

Iată însă o scurtă introducere mai întâi. Vă citesc, pentru că mulţi dintre dumneavoastră nu aţi fost în parlamentele trecute, un fragment din raportul Harghita – Covasna alcătuit de către o comisie parlamentară în noiembrie 1991: "Crimele au fost comise într-un mod bestial, fiind însoţite de tot felul de injurii la adresa românilor. astfel, maiorul Agache Aurel din Târgu Secuiesc a fost linşat efectiv de către cei adunaţi. cadavrul a fost scuipat şi lovit în continuare de maghiarii care treceau prin zonă. În pleoape i s-a pus emblema de la caschetă, iar în gură un şobolan. În final, s-a încercat să i se dea foc."

În faţa comisiei parlamentare, doamna Agache, soţia celui linşat, declara: "Când am ajuns acasă, am văzut că totul era distrus şi mobila aruncată în curte, distrusă. Vecinii mi-au relatat că maghiarii care au venit au cântat şi au jucat toată noaptea şi, după aceea, au distrus totul, plecând satisfăcuţi. Cadavrul a fost găsit abia pe 26 decembrie, după 4 zile."

Maiorul român asasinat astfel pe 22 decembrie 1989 a fost declarat erou martir prin Decretul nr.005/1991.

Pentru că mulţi dintre cei care au participat la acest asasinat au fost prişi, s-a declanşat procedura judiciară la Sfântul Gheorghe. A fost tergiversată de către procurorii maghiari de acolo timp de 9 ani. De aceea, familia celui linşat, cu sprijinul material al PUNR-ului, a strămutat cauza la Tribunalul Municipiului Bucureşti. Aici, justiţia a făcut dreptate şi, pe 15 februarie 1999, principalii criminali au fost condamnaţi la câte 8 ani de închisoare şi la plata unor despăgubiri materiale. cei care au rămas în ţară şi nu au fugit în Ungaria.

De menţionat faptul că UDMR a dat o importanţă maximă acestui proces, trimiţându-l ca avocat al criminalilor chiar pe senatorul Frunda Gyorgy. De asemenea, permanent în sala de judecată au stat ziarişti maghiari. Remarc faptul cu tristeţe că nici un ziarist român nu a venit acolo, deşi i-am anunţat.

În presa maghiară, completul de judecată a fost calomniat în evidenta dorinţă de a-l intimida. Calomniile s-au revărsat şi asupra mea, pentru că am îndrăznit să particip la şedinţele de judecată.

Felicit cu această ocazie pe judecătorul şi pe procurorul care au aplicat corect legea şi nu s-au lăsat intimidaţi nici de calomniile presei maghiare, nici de morga avocatului UDMR-ist, Frunda. Trebuie felicitat şi avocatul român Vărzaru, care l-a înfruntat cu succes pe trufaşul UDMR-ist.

Partidul fascist al maghiarilor din România nu se lasă însă. A făcut recurs şi a pus în mişcare un sistem întreg de influenţare a judecătorilor, cu convingerea că, până la urmă, îi va scoate nevinovaţi pe criminali. Un maghiar din Sfântul Gheorghe mi-a şi spus: "Dacă nu vor fi eliberaţi, Constantinescu îi va graţia". Precedente ar fi: fostul preşedinte Ion Iliescu i-a graţiat pe asasinii maghiari de la Dealu şi Zetea, iar actualul preşedinte, Emil Constantinescu, l-a graţit pe agresorul lui Mihăilă Cofariu, acum un an şi jumătate.

Atrag atenţia asupra atmosferei de ură antiromânescă creată şi întreţinută de UDMR în Târgu Secuiesc, oraşul unde a fost asasinat maiorul Agache. În ziua de 1 ianuarie 1999, pe zidurile din centrul oraşului au apărut inscripţii în maghiară cu acelaşi conţinut: "Români împuţiţi, în 1999 să plecaţi!" O altă traducere este "…să vă căraţi!"

După sentinţa din 15 februarie, trei maghiari au declarat greva foamei în incinta Casei de cultură din localitate. S-a iniţiat o listă cu semnăturile locuitorilor care condamnă sentinţa în procesul Agache şi până acum, conform relatării din "Maghiarso", de acum două zile, s-au strâns 500 de semnături.

Organizaţia teritorială a UDMR a făcut public un protest prin intermediul colegului, deputatul Tamas Sandor. De asemenea, conducrea UDMR, prin intermediul lui Marko Bela, a protestat şi ea la nivel central. Şi, pentru ca aceste acţiuni să fie încununate, se pregăteşte o acţiune majoră pe 15 martie, cu ocazia sărbătoririi Revoluţiei maghiare, chiar la Târgu Mureş fiind anunţată vizita lui Tokes Laszlo şi a lui Nemeş Szolt, secretarul de stat cu probleme politice în Guvernul de la Budapesta.

Aşa se creează, doamnelor şi domnilor colegi, treptat, într-o localitate din România, stat naţional unitar, atmosfera de tip Kosovo. Şi aşa îmi explic faptul că, de fiecare dată când fac o vizită, anunţată prin presă, puţinilor români care se mai află în Târgu Secuiesc, întotdeauna pe urmele mele merge o maşină, un echipaj special al Poliţiei, evident ca să supravegheze "entuziasmul" deosebit cu care m-ar putea primi locuitorii maghiari.

Închei cu menţiunea că partidele care colaborează în continuare cu UDMR-ul şi nu vor să vadă acest curs al evenimentelor spre un Kosovo românesc, preliclitează conştient însăşi viitorul României.

Mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, vă mulţumesc.

Îi voi ruga pe domnul deputat Petre Naidin să fie amabil să-i dăm cuvântul colegei noastre, doamna Carmen Dumitriu.

Doamna Carmen Dumitriu:

Vă mulţumesc.

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Se poate spună că parlamentarismul a fost adus pe lume de principiul "nici un impozit fără reprezentare". În sens strict, democraţia parlamentară există numai atunci când puterea executivă nu poate ridica, folosi şi cheltui decât impozitele şi taxele aprobate după deliberare de reprezentanţii naţiunii. Parlamentarii nu pot delega Guvernului această funcţie, aşa cum nici Guvernul nu poate dispune abuziv de o asemenea decizie, deşi realitatea politică românească dovedeşte contrariul.

PDSR apreciază că ceea ce aţi realizat dumneavoastră prin Ordonanţa nr.62/1998 pentru modificarea şi completarea Legii nr.27/1994 privind impozitele şi taxele locale, nu este decât o acţiune iresponsabilă, represivă şi împovărătoare asupra beneficiarului politicilor dumneavoastră, şi anume poporul român.

Desigur, poate aţi ajuns în momentul în care gândiţi că din bun simţ, sau nelimitată răbdare, românul poate suporta orice, inclusiv o povară fiscală, dusă dincolo de limita oricărei aberaţii.

Desigur că, din înălţimea fotoliului ministerial, domnului ministru Remeş i s-ar părea că este posibil orice, chiar şi o viaţă lipsită de elementarele mijloace de subzistenţă.

De ce v-aţi grăbit cu aceste noi reglementări fiscale, prin care v-aţi făcut un nume la fel de întunecat ca şi speranţa de viaţă a românilor şi de ce aţi inversat ordinea firească a acestor demersuri? Sunt întrebări pe care comportamentul dumneavoastră din ultima vreme, nu numai că le-a ignorat cu desăvârşire, dar vin să vă contureze o moralitate politică discutabilă.

Efectele politicii guvernării dumneavoastră reprezintă negocierea în genunchi pe care aţi realizat-o cu organismele financiare internaţionale şi nicidecum o aşezare justă a sarcinilor fiscale, aşa cum susţineţi în nota de fundamentare a proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.62/1998.

Departe de a reprezenta acel principiu de echitate, ce presupune că impunerea trebuie să se facă în acelaşi mod pentru toţi contribuabilii, aşa cum motivaţi în fundamentarea ordonanţei, aceasta este mai degrabă o globalizare a sărăciei şi o totală nedreptate ce afectează substanţial pe cei cu venituri medii şi mici.

În această ordine de idei, Ordonanţa nr.62/1998, aşa cum rezultă din art.41 alin.2 din Constituţia României este neconstituţională, practicând impozite diferenţiate pe categorii de proprietate, deşi, în conformitate cu textul Legii fundamentale, proprietatea privată este ocrotită în mod egal, indiferent de titular.

Din alt unghi al abordării, şi anume al efectelor pe care le produce, impozitarea cuprinsă în ordonanţă nu ţine cont de veniturile persoanelor impozabile, a căror sumă totală este depăşită de nivelul impozitelor anuale, ceea ce face ca aceste reglementări să nu aibă finalitate.

Tot din punct de vedere al efectelor pe care le produce Ordonanţa nr.62/1998, face imposibilă o apliciare diferenţiată a impozitărilor pe categorii de terenuri şi clădiri, realizând o uniformizare a impunerii, ceea ce exclude principiul echităţii pe care-l invocaţi ca determinantă principală a motivărilor dumneavoastră.

Se impun alte observaţii critice, în sensul că s-au delimitat în cuprinsul ordonanţei numai două zone în cadrul localităţilor, mă refer în special la comune, neavându-se în vedere categoriile de folosinţă, condiţiile de fertilitate ale solului, condiţiile geografice ce afectează în cumul anumite caracteristici ale acestor terenuri şi, în acest fel, nu se poate diferenţia o impunere reală pentru persoanele deţinătoare de terenuri aflate într-o asemenea situaţie.

O altă stângăcie a propunerilor dumneavoastră legislative, şi implicit a ordonanţelor din domeniul impozitării, produc efecte negative în planul impunerii ce se referă la tipurile de clădiri ce nu sunt diferenţiate de criterii clare, în special cele referitoare la îmbunătăţirile acestora, respectiv dotări, şi care duc la o impunere ce ridiculizează bunul simţ.

Şi nu în ultimul rând, foarte multe autorităţi locale s-au grăbit în mod artificial să asimileze anumite localităţi zonelor turistice, deşi condiţiile existente nu corespund unor asemenea încadrări, ceea ce a reprezentat o povară în plus din punct de vedere fiscal.

PDSR cere, în aceste condiţii, retragerea acestei ordonanţe şi respectiv reeşalonarea impozitelor încasate de la populaţie până la limitele de impozitare ale Legii nr.27/1994, astfel încât acest aberant demers legislativ al ministerului dumneavoastră să nu mai acutizeze ascendenţa inflaţionistă ce a condus mecanismul economico-financiar al României în pragul colapsului.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulţumesc.

Fac apel la toţi vorbitorii înscrişi pe listă să se limiteze la 3 minute.

Domnul deputat Petre Naidin. Se pregăteşte domnul deputat Garda Dezideriu.

Domnul Petre Naidin:

Viitorul sună bine.

Delegaţia FMI, care recent a fost la Bucureşti, a întărit adevărul că "A şti să taci vorbind, e o artă".

De la Washington avem şi veşti. Veşti bune de la cetăţeanul Băsescu care, într-o întâlnire privată cu directorul general al FMI, declară: "Fondul Monetar Internaţional este categoric determinat să susţină România şi nu se poate face nici o speculaţie că ar vrea aducerea României în sapă de lemn".

Revenind din nou la Bucureşti, să ne amintim că diagnosticul live dat de către tămăduitorul capitalismului mondial a fost sumbru. Totul pare a fi de esenţă divină în a rezolva indicaţiile monetare şi fiscale, a echilibra serviciul datorii externe, a restructura concret şi sectorial.

Cu o sumbră perspectivă pentru alde noi, este clar că Guvernul României nu a reuşit să convingă că se pricepe a gestiona ceea ce singur şi-a propus. În nici un caz, a imita realitatea, cum se poate crea o firmă la o oră, ca în Germania, sau deţine 8 miliarde de dolari, rezervă valutară la 6 milioane de locuitori, sau construi 100 km autostradă pe an, ca în Slovacia.

Cu atât mai ezoterică pare aureola de Messia a cetăţeanului Băsescu, care, undeva, departe, declară că: "le-am văzut argumentele, nu semnează scrisoarea de intenţie decât după ce Guvernul României încheie acordul post FESAL cu Banca Mondială". Poate a explicat de ce s-a construit bugetul de stat cu o rată de 25% a inflaţiei, ulterior prognozat 32%, sau cu un curs de 11.500 lei dolarul şi deja s-a ajuns la o rată de schimb de 13.300. Că aşa-i la noi, trăim în revelaţii, iar alţii în prosperitate!

Facerea de bine de care ne-a asigurat domnul Băsescu, fericit purtător al mesajului, nu al Guvernului, ci al domnului Petre Roman, nu poate fi decât eclatantă: "Arată-mi unul care nu se bucură! Viitorul sună bine!"

Sincer mă bucur şi eu, deşi recentele intervenţii ale domnului Sachs, respectiv domnului Soros, au fost efectiv elocvente în a întări alegaţia - "FMI a devenit dictator, nefiind pregătit în a gestiona afaceri, plus că nu mai au bani".

Ceea ce a obţinut, ca în poveste, un cetăţean mai mult decât un guvern, sau, dacă vreţi, un ministru democrat din echipa celor 25% care fac reformă, te descumpăneşte. Ce fel de guvern mai este şi acesta? Primul-ministru, completând restul de 75% prin "eu l-am adus pe Papă", ce fel de entitate mai reprezintă? Minunat şi încurajator!

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog, timpul! Vă rog să încheiaţi.

Domnul Petre Naidin:

Am să închei imediat.

Nu ne rămâne decât a semnala că Ordonanţa de urgenţă nr.56/1998 privind unele măsuri pentru restructurarea Guvernului, Guvern de care 82% din cetăţeni sunt nemulţumiţi, să se amendeze cu ceea ce dorect 54% din cetăţeni: Executiv din tehnicieni, până în anul 2000. Mai serioşi, mai odihniţi, mai inspiraţi! Guvern de care să nu se simtă "murdar şi mizerabil" domnul Emil Constantinescu, atunci când, discutând cu nenumăraţi şefi de state, prim-miniştri, spune: uită ce am făcut eu, vă asigur eu. "Dar nu m-a crezut nimeni", răspunde dumnealui pentru noi.

De ce oare, domnule preşedinte?

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul domnul deputat Garda Dezideriu. Se pregăteşte domnul deputat Ilie Neacşu.

Domnul Becsek Garda Dezideriu Coloman:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Luni, în ziua de 15 martie 1999, se vor împlini 151 de ani de la începutul revoluţiei maghiare, sărbătoarea naţională a maghiarilor de pretutindeni.

Revoluţia maghiară permitea desfiinţarea radicală a relaţiilor feudale, a iobăgiei şi iniţia reforme care i-au făcut posibilă libera dezvoltare a societăţii burgheze.

Ca parte integrantă a primăverii europene, revoluţia maghiară deschidea largi posibilităţi în lupta pentru progres şi libertate a popoarelor din centrul şi răsăritul Europei.

E adevărat că era o contradicţie între revoluţionarii români şi maghiari. E adevărat că au avut loc atrocităţi de ambele părţi. Insă, denaturarea datelor nu face bine nimănui. Şi m-aş referi la teza generalizată de unii politicieni şi pseudoistorici care afirmă că, în timpul Revoluţiei paşoptiste, în luptele cu revoluţionrii maghiari şi-au pierdut viaţa peste 40 de mii de români.

Oare, ar fi fost chiar aşa? Bineînţeles că nu.

Habsburgii, în anul 1851, erau preocupaţi de pierderile revoluţionarilor români şi saşi din Transilvania şi au scris numele celor decedaţi. După aceste date, pierderile umane ale românilor se ridicau la 4.425 de persoane, iar ale saşilor la 244 de suflete.

Patriotul român Gheorghe Bariţiu, care, nu numai că era contemporan cu evenimentele revoluţionare, dar fiind şi unul dintre conducătorii de seamă ai Revoluţiei române, a estimat aceste pierderi la 6.000 de oameni. După un alt contemporan al evenimentelor, statisticianul sas Biltz, pierderile românilor s-ar fi ridicat la 5.105 persoane.

Cunoscând tactica de luptă, armamentul folosit în acea epocă, caracterul bătăliilor, aceste date sunt reale pentru orice istoric care s-a specializat în acest domeniu. Nouă ne pare rău pentru viaţa fiecărui revoluţionar român. Dar denaturarea datelor era folosită de unii istorici pentru a incita spiritele împotriva minorităţii maghiare.

În contextul actual istoric, noi suntem pentru reconcilierea dintre cele două naţiuni şi considerăm că denaturarea datelor istorice, cum s-a făcut chiar în dimineaţa acestei zile, nu servesc acest scop.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Petre Ţurlea:

Săraca istorie!

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Ilie Neacşu înţeleg că nu este în sală.

Are cuvântul domnul deputat Romulus Raicu, PUNR.

Domnul Romulus Raicu:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În ultimul timp, odată cu acţiunile minerilor din ianuarie-februarie, când forţele politice aflate la Putere solicitau intervenţia Armatei pentru restabilirea situaţiei, o serie de reprezentanţi ai actualei Puteri au readus în discuţie problema implicării Armatei în evenimentele din decembrie ’89.

Speriaţi de eşecul trupelor de jandarmi la Costeşti, temându-se ca nu cumva situaţia să se repete şi în cazul în care ar fi necesară recurgerea la forţa armată, o parte a liderilor politici ai Coaliţiei guvernamentale au devenit mai prudenţi în declaraţii, pronunţându-se chiar pentru amnistia tuturor cadrelor militare implicate în evenimentele din decembrie ’89.

Din nefericire, guvernanţii îşi amintesc de Armată numai atunci când au nevoie de aceasta pentru rezolvarea unei anumite situaţii. Se pierde din vedere faptul că cei care au lansat cele mai multe atacuri la adresa Armatei, care a fost şi mai este încă acuzată că a tras asupra manifestanţilor în decembrie ’89, sunt tocmai cei care acum fac apel la ea.

Din discuţiile pe care le-am avut cu reprezentanţii Armatei din judeţul Mehedinţi, am reţinut că Armata nu a folosit focul împotriva manifestanţilor, ci numai împotriva celor care au recurs la provocări împotriva Armatei.

Meritul comandanţilor Armatei noastre este tocmai acela că nu s-au lăsat antrenaţi într-un asemenea joc periculos, iar focul a fost folosit numai pentru a da riposta celor care au agresat forţele armate.

În confuzia generală care domnea în acele zile fierbinţi, dacă Armata nu ar fi dat dovadă de calm şi echilibru, situaţia ar fi putut deveni cu adevărat dramatică.

La trecerea a aproape 10 ani de la evenimentele din decembrie ’89, considerăm imoral şi ilogic să continue demersul unora de a culpabiliza Armata pentru cele petrecute în perioada 16-22 decembrie. După părerea noastră, cei care acuză Armata pentru faptul că ar fi respectat regulamentele militare existente atunci, uită un lucru esenţial: o armată nu poate exista şi funcţiona fără respectarea întocmai a regulamentelor militare. Şi aici se impune, însă, o precizare: dovedind o capacitate deosebită de înţelegere a momentului istoric din acele zile, comandanţii, în marea lor majoritate, au descifrat corect sensul evenimentelor, s-au raliat acţiunilor populare şi au răspuns numai atunci când au fost provocate.

Consider că a sosit momentul ca, la un deceniu de la evenimentele din decembrie '89, să înceteze orice acţiune care ar avea drept scop culpabilizarea Armatei pentru acţiunile petrecute atunci, iar clasa politică românească să înţeleagă că Armata nu este şi nu poate să fie subordonată nici unui partid politic. Armata este a poporului, a ţării şi misiunea ei este de a apăra independenţa, integritatea teritorială şi suveranitatea României.

Datoria noastră, a tuturor, este aceea de a contribui la întărirea forţelor noastre armate, de a le asigura baza materială necesară, pentru ca ostaşii să poată oricând apăra fruntariile ţării.

Să nu neglijăm, domnilor guvernanţi, Armata, pentru că a o uita, înseamnă a uita de însăşi naţiunea română.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, şi noi vă mulţumim.

Are cuvântul domnul deputat Sonea Ioan, independent.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Domnilor deputaţi,

Voi aborda trei chestiuni. Fiecare ar putea, de fapt, constitui o temă pentru dezbatere.

Prima. Mai întâi, câteva date statistice din domeniul învăţământului din judeţul Bistriţa-Năsăud, din perioada ultimilor 2 ani şcolari, comparativ. Numărul unităţilor şcolare de învăţământ gimnazial şi liceal s-a redus cu unul, de la 167 la 166, timp în care numărul de elevi a crescut cu 811: de la 28.555 la 29.366.

În acelaşi timp, numărul de profesori a scăzut de la 3.066 la 2.987, cu următoarea distribuţie: de la 2.750 la 2.656 la calificaţi şi de la 316 la 331 la necalificaţi. Deci, la o creştere cu 815 a numărului de elevi, se constată o scădere a numărului de profesori cu 79, remarcându-se diminuarea cu 94 a celor calificaţi şi o creştere cu 15 a celor necalificaţi. Este o realitate dureroasă.

Mai dramatic este că, dacă în anul şcolar 1997-’98 existau 179 cazuri de abandon şcolar, până la această dată, în anul şcolar în curs se constată 241 cazuri, deci o creştere cu 62 la abandonuri.

A doua chestiune: câteva probleme cu care se confruntă cadrele didactice văzute prin activitatea sindicală. Prin încălcarea Protocolului din 28 octombrie 1998, încheiat după mişcarea sindicală din octombrie ’98, în punctele 3, 5,7, respectiv prin neacordarea alocaţiei bugetare pentru Ministerul Educaţiei Naţionale, în procentul prevăzut de Legea învăţământului, neacordarea celui de al 13-lea salariu conform Legii nr.84/1995 şi neplata eşalonată a diferenţelor pe lunile septembrie, octombrie, noiembrie ale anului trecut, neacordarea de la fondurile consiliilor locale a sumelor pentru decontarea abonamentelor cadrelor navetiste, mulţi dintre cei calificaţi, după cum s-a şi văzut, au renunţat la învăţământ de teama de a nu li se mai plăti orele suplimentare.

A treia chestiune. Câteva cuvinte despre înnoirile din structurile de conducere. Aşa zisele concursuri ar fi avut ca suport trei acte normative: Legea învăţământului, în care la art.145 alin.9, se spune că numirea directorilor şi adjuncţilor în învăţământul preuniversitar se face pe baza criteriilor de competenţă profesională şi managerială, de regulă pe o perioadă de 4 ani; ordonanţa din iulie 1997, care nu mai prevede criteriul competenţei manageriale, dar fixează numirea la 4 ani, ceea ce, acel "de regulă" din lege permitea totuşi schimbări pentru anumite situaţii; apoi, apare Metodologia din 5 ianuarie 1998, care accentuează tocmai pe managementul educaţional, notat de două ori ....

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Timpul s-a epuizat. Vă rog să terminaţi discursul.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulţumesc frumos pentru îngăduinţă, dacă-mi mai permiteţi să închei.

Deci, era vorba de oferta, de notarea de două ori a aceluiaşi element. Totodată, comisia de examen nu a fost abilitată să-şi întocmească o grilă de apreciere aşa că, nefăcând-o, s-au obţinut diferenţe enorme, pe aceeaşi lucrare, de la 4 la 9.

Dar, înainte de concurs, s-au prezentat dosarele, asupra cărora nu au existat contestaţii. Dacă concursul nu a fost câştigat de cine trebuia, s-a contestat dosarul şi lucrarea câştigătorului. A fost admisă contestaţia, contestatarul a câştigat ....

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog să terminaţi. Ultima frază, vă rog.

Domnul Ioan Sonea:

Bine, o să închei, pentru că este foarte interesant şi-mi pare rău că nu-mi permiteţi .....

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Nu, dar este păcat. Trebuie să ne concentrăm discursul în 3 minute.

Domnul Ioan Sonea:

Sigur că ne concentrăm, dar eu n-o să fac nici un fel de comentariu asupra a ceea ce am... Tocmai asta vreau să spun, pentru că la urmă democraţia se manifestă clar prin art.11 din acel regulament, în care se spune că orice contestaţie o rezolvă inspectorul general şi aceasta este definitivă. Nu mai are valoare nici o comisie, nu mai are valoare nici un alt for. Şi, totuşi, aceste aspecte, desigur, privesc pe cei care fac regulamentele.

Acum, aş putea stabili o serie de relaţii de cauzalitate şi implicaţii ale celor prezentate la cele trei puncte, dar nu o voi face.

Am dori doar să atrag atenţia, plecând de la realităţi din judeţul Bistriţa-Năsăud, asupra a ceea ce se mai poate întâmpla într-un domeniu vital pentru naţiunea română. Dar m-aş bucura dacă lucrurile s-ar îndrepta prin măsuri corespunzătoare, până nu va fi prea târziu.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul domnul deputat Adrian Croitoru, PDSR.

Domnul Mircea Adrian Croitoru:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

După cum vă amintiţi, în şedinţa plenului Camerei Deputaţilor din 4 martie, anul acesta, s-a solicitat ca iniţiativa PUNR privind modificarea Legii nr.17 să fie discutată şi adoptată în procedură de urgenţă. Prin votul negativ al reprezentanţilor partidelor din coaliţie, s-a respins procedura de urgenţă, urmând ca respectiva iniţiativă să fie discutată în regim normal, respectiv într-un termen destul de lung.

Pe orice om avizat sau interesat, această hotărâre l-a surprins, având în vedere şi faptul că pe 8 aprilie 1999 expiră termenul până la care contractele de închiriere privind suprafeţele locative cu destinaţie de locuinţe sunt valabile, deci, acesta, 8 aprilie, fiind termen de decădere.

Se cunoaşte de toată lumea că dispoziţiile acestei legi afectează un segment important al populaţiei ţării, dar şi aşezăminte social-culturale de învăţământ, partide politice, sindicate, organizaţii neguvernamentale, aspect care, corelat cu termenul de 8 aprilie, creează imaginea necesităţii stringente a soluţionării pe cale legală a problemei.

Există, în acelaşi timp, depusă la Senat, o altă iniţiativă aparţinând PDSR-ului, care propune prelungirea contractelor de închiriere pe o perioadă de încă 5 ani.

Ca de fiecare dată după noiembrie 1996, soluţionarea problemelor vitale, ca importanţă şi stringente ca termen, pentru ţară, este tergiversată din cauza punctelor de vedere diferite sau divergente ce le au formaţiunile politice ce constituie coaliţa majoritară, puncte de vedere la baza cărora se află, din păcate, de cele mai multe ori, interese personale sau de grup şi în nici un caz interesele generale, cum se afirmă de către reprezentanţii acestor partide.

Este cu atât mai surprinzătoare poziţia acestor partide din arcul guvernamental faţă de problema locuinţelor, cu cât în campania electorală din 1996, fie nu s-a pomenit nimic despre aceasta, fie s-a manifestat, din păcate în cuvinte, o grijă deosebită faţă de chiriaşi, fiind problema înscrisă inclusiv în celebrul Contract cu România.

Ne punem şi vă punem întrebarea: oare nu a suferit destul majoritatea populaţiei ţării prin scăderea drastică a nivelului de trai, inclusiv prin lipsa oricărei speranţe de redresare? De ce se întreprind în continuare măsuri menite să creeze panică, nesiguranţă şi teamă în rândul populaţiei?

Se consideră, oare, că soluţionarea problemei locuinţei se asigură în România prin scoaterea în stradă a chiriaşilor, în majoritate cu venituri modeste şi restituirea imobilelor, în general, şi a locuinţelor, în special, unor proprietari aşa-zişi de drept?

Sugerăm că ar trebui să ne gândim la reluarea construcţiei de locuinţe, acţiune care, pe lângă asigurarea de case pentru oameni, prezintă şi o serie de alte avantaje economice, sociale. Avem suficiente acte normative ce pot asigura declanşarea acestui proces.

Poziţia noastră, exprimată în repetate rânduri de liderii PDSR, precizează soluţionarea problemei ţinând seama inclusiv de interesele chiriaşilor, a căror soartă nu ne poate fi indiferentă.

Sperăm că naţiunea .....

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Timpul! Timpul!

Domnul Mircea Adrian Croitoru:

Sperăm că raţiunea va învinge şi că termenul de 8 aprilie, anul curent, prevăzut în Legea nr.17/1994 va fi prelungit prin adoptarea uneia dintre cele două iniţiative mai sus prezentate, asigurând liniştea chiriaşilor şi inclusiv evitarea unui mare număr de procese interminabile şi costisitoare.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Viorel Burlacu este prezent? Nu este prezent.

Are cuvântul domnul deputat Lazăr Lădariu, de la PUNR.

Domnul Lazăr Lădariu:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Azi, când în timpul vitreg al unei lumi indiferente, un gureş supărat parcă până şi pentru că mai cântă cucul pe la noi, dorindu-ne fără hartă şi răstigniţi, îşi permitea mai deunăzi să afirme despre România că ar fi "o ţară schizofrenă, paranoică".

Neam răbdător, primul creştinat, născut în Europa sub semnul crucii, românii au ştiut dintotdeauna ceea ce hulitorul nu va pricepe vreodată în ruptul capului. Ţara e pentru ei pâine şi apărare. Niciodată, deci, nu-şi vor negustori Ardealul.

Treceam printr-un sat de pe Niraj, de pe Valea plângerii românilor ardeleni, şi, gândindu-mă la istoria potrivnică a dezromânizării înaintemergătorilor pe aici, am avut senzaţia ciudată a răsturnării cuvintelor Eminescului "Iar noi, locului ne ţinem,/Cum am fost, aşa rămânem".

Lor le alăturăm îngrijorarea firească aici, în umbra vulcanului numit Kosovo, stârnită de premierul ungar Viktor Orban, în a cărui somaţie obraznică adresată Belgradului, încolţit din toate părţile acum, am văzut impertinenţa ameninţării, gândul lui ţintind după autonomia Voivodinei spre Transilvania. Şi-l asigurăm că, dacă pofta lui şi a altora zboară spre plugul infernal dorit de unii să ne taie glia, noi nu vom fi vreodată străinii propriului pământ, că el nu poate fi cadou de circumstanţă, spre a îmbuna pe ocupanţi călări.

Cum spunea şi Titulescu, România nu poate fi întreagă fără Ardeal. Ardealul nu e numai inima României politice. Priviţi harta! Ardealul e inima României geografice.

Să nu ştie, oare, încă, episcopul Tökes Laszlo şi ai lui iredentişi, că în Golgota neamului s-au înscris odată şi dezrobirea Ardealului, dar şi suferinţele numite Ip şi Treznea, Moisei şi Sărmaşu? Că de la porţile munţilor a răsunat până spre cremenea stâncii "Treceţi batalioane române Carpaţii!"? Că, aşezaţi unde suntem, în bătaia tuturor vânturilor, toată viaţa noastră, de aproape 2000 de ani, o spunea şi Iorga, n-a fost altceva decât o trântă cu primejdiile?

O trântă cu primejdiile a fost viaţa românilor ardeleni, cei neveniţi ca alţii, de undeva, ridicaţi şi căliţi în legea străbună, apărându-şi ţara, credinţa şi neamul, cei păţiţi şi după acel august ’40 al diktatului vienez, dar şi pârjoliţi de experienţa Regiunii Autonome Maghiare, de începutul războiului civil din martie ’90, îngrijoraţi de sărbătorirea pe pământ românesc, proslăvită azi de la tribuna Parlamentului României de deputatul UDMR, Garda Dezideriu, a călăilor românilor transilvăneni de la 1848-’49.

Când cei care vor schimba pe placul lor legile şi Constituţia, prin manifestări extremiste şi iredentiste, prin deconsiderarea autorităţii statului român, prin lăcomia lor hulpavă, visează autonomii şi federalizări, românii ardeleni ştiu bine că cetatea cea de cremene va dăinui veşnic, Transilvania e de suflet, cea românească, eternă şi nedespărţită.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog să încheiaţi. Aţi depăşit timpul, domnule deputat!

Domnul Lazăr Lădariu:

Şi, pentru că aceste rânduri se vor replica refuzată subsemnatului marţea trecută, la o nesăbuinţă a domnului deputat Kerekes Károly, consider potrivite în final cuvintele marelui bărbat Simion Bărnuţiu: "Fost-am cu hunii şi ne-am făcut huni. Fost-am cu avarii şi nu ne-am făcut avari. Fost-am cu bulgarii şi nu ne-am făcut bulgari. Cu ruşii am fost şi nu ne-am făcut ruşi; cu ungurii, şi nu ne-am făcut unguri; cu saşii şi nu ne-am făcut nemţi. Nu ne-am ungurit, nu ne-am rusit, nu ne-am nemţit, ci ne-am luptat pentru pământul şi neamul nostru, ca să vi le lăsăm vouă dimpreună cu limba noastră, ca şi cerul sub care s-a născut. Nu vă nemţiţi, nu vă unguriţi nici voi. Rămâneţi credincioşi neamului şi limbii noastre".

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul domnul deputat Florea Simion.

Încă o dată, vă rog, stimaţi colegi, limitaţi-vă la 3 minute.

Faptul că unii dintre dumneavoastră dublează sau triplează acest timp, răpeşte din posibilitatea de a vorbi toţi colegii care s-au înscris.

Vă rog să aveţi înţelegere.

Domnul Florea Simion:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

După căsăpirea creştin-democrată a minerilor la Stoeneşti, actuala putere crede că-şi poate permite orice. De 3 săptămâni asistăm la un spectacol jalnic de mistificare a realităţii. Democraţia şi statul de drept, spun ei, care s-au autointitulat democraţi, au ieşit întărite din confruntarea cu minerii. Poliţia şi jandarmeria sunt vajnice apărătoare ale legii. Doar profesorii, medicii, patronii întreprinderilor mici şi mijlocii, şoferii, muncitorii de la roman Braşov şi Sidex Galaţi par să fie neînţelegători şi nu vor să înţeleagă valul de binefaceri care s-a abătut asupra ţării. Dar puterea nu se încurcă în amănunte. După acelaşi scenariu pe care îl exersează de aproape 2 ani şi jumătate, Puterea provoacă o criză, pentru ca apoi să se erijeze în salvatoarea naţiunii, în promotoarea statului de drept şi a democraţiei. Cei care încearcă să demonteze mârşăvia sunt catalogaţi drept duşmani ai ţării, ai economiei de piaţă. Când face jocul Puterii, justiţia îşi face datoria. Când nu, judecătorii sunt comunişti, relicve ale trecutului. După Costeşti n-am văzut nici o analiză serioasă, responsabilă a cauzelor care au condus la protestul minerilor. Am văzut, în schimb, analiza activităţii unor generali care, nefiind pe placul unora, au fost scoşi în rezervă. Dintr-un fapt banal ca arestarea lui Miron Cozma s-a încercat şi se încearcă abaterea atenţiei opiniei publice de la adevăratele probleme cu care se confruntă oamenii. Aud că se pregăteşte lansarea pe piaţă a casetei cu arestarea liderilor minerilor. Totul se face după tipicul marilor lansări de filme din industria show-businessului american. În acelaşi timp se caută ţapi ispăşitori în rândurile Opoziţiei. Liderii PDSR au devenit ţintele unui atac perfid şi concertat prin care se încearcă, a câta oară, discreditarea lor şi deturnarea preocupării oamenilor de la problemele grave ale ţării.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Actuala putere vrea cu orice preţ să construiască capitalismul după chipul şi asemănarea ei. Obsesia cu singura alternativă pe care îşi închipuie că o reprezintă s-a transformat deja într-o veritabilă parodie. Sindromul Stoeneşti este începutul statului poliţienesc pe care Puterea se străduieşte de doi ani să-l construiască. Un stat în care Opoziţia, sindicatele, societatea civilă ar trebui să fie cuvântul de ordine. Atacurile josnice la adresa liderilor PDSR fac parte dintr-un scenariu grosolan care urmăreşte perpetuarea la putere prin forţă a actualilor guvernanţi. Dar o ţară nu se conduce cu ameninţarea cu forţa, vremurile când se putea face asta au apus de mult.

Prin înfricoşare şi teamă nu se poate construi nimic durabil, aşa cum nu se poate construi nimic cu nişte oameni disperaţi.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog să vă limitaţi expunerea. Aţi depăşit timpul.

Domnul Florea Simion:

Am încheiat.

V-aţi angajat într-un joc periculos care nu are nimic de-a face cu lupta politică, cu democraţia şi statul de drept, prin spectacole de televiziune, prin diversiuni de tot felul, oamenii nu pot fi minţiţi la nesfârşit. Există o limită în toate. E un adevăr pe care trebuie să-l priviţi în faţă cu luciditate şi responsabilitate, atât cât v-au mai rămas.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Are cuvântul domnul deputat Radu Liviu Bara.

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Voi încerca în câteva cuvinte să aduc în faţa dumneavoastră şi să comentez câteva din acţiunile recente ale executivului condus de premierul Radu Vasile şi ale apropiaţilor acestuia, acţiuni care în opinia mea se constituie în adevărate gafe, iar altele în abuzuri grosolane, în încălcări grave ale Constituţiei. O fac cu speranţa că nu se va mai repeta în viitor, deşi mă îndoiesc. M-aş opri mai întâi asupra unor acţiuni iniţiate şi propuse executivului, un executiv molâu şi uşor de dus de nas, de către unul dintre cei mai huliţi şi urâţi oameni ai momentului. Este vorba de acest adevărat Zăroni al finanţelor româneşti, pe numele lui adevărat Traian Decebal Remeş. Las pentru altă dată adevăratul circ de mahala pe care l-a făcut în legătură cu majorarea accizelor la carburanţi, circ în care l-a avut în calitate pe Păcală pe nimeni altul decât pe premier. Dumnezeu ştie unde vor ajunge bieţii oameni cu scumpirile ce vor urma. Probabil că-i va judeca istoria dacă istoria va reţine în memoria sa generoasă şi astfel de accidente din viaţa poporului român.

Voi face câteva comentarii pe marginea modificării şi completării unor prevederi ale Legii nr.27 din 1992 privitoare la impozitele şi taxele locale. Din însuşi titlul legii rezultă că este vorba de importante surse de venituri ale colectivităţilor locale. Este vorba de însăşi viaţa acestor colectivităţi, deci la elaborarea reglementării trebuiau consultate cu seriozitate autorităţile administraţiei publice locale, singure în măsură să spună ce este şi ce nu este bine în acest domeniu. Şi să facă propuneri în consecinţă. Aşa s-a procedat în anul 1992 cu ocazia elaborării reglementării de bază de către Guvernul criptocomunist condus de premierul Văcăroiu. S-au consultat aceste organe. Actualul guvern, profund democratic, a găsit de cuviinţă că nu este de prestigiul său să se coboare şi să discute la nivel local. S-a uitat complet că administraţia publică locală funcţionează pe baza principiilor autonomiei şi descentralizării, principii sfinte, consfinţite de Carta Europeană a Autonomiei Locale, de Constituţie şi de Legea nr.69 din 1992. Principiile menţionate exclud dictatul autorităţilor centrale. Ele impuneau ministrului Remeş şi Guvernului să realizeze o largă consultare a autorităţilor administraţiei publice locale, în procesul de elaborare a ordonanţei, măcar cele 4 organizaţii neguvernamentale existente în domeniu. S-a făcut o asemenea consultare? Nici vorbă.

În aroganţa lui bezmetică, domnul Remeş – Zăroni – a apreciat că este sub demnitatea lui să discute cu cei de jos, adică cu cei chemaţi să aplice noile măsuri şi care sunt în acelaşi timp şi beneficiarii lor. Au crezut domnii guvernanţi că este mai bine să-i pună pe primari şi pe consilieri în faţa faptului împlinit. Să-i aducă la condiţia de simple slugi ale marilor lor slugi...

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Timpul? Vă rog, să încheiaţi.

Domnul Radu Liviu Bara:

... mai marii zilei. Iată, stimaţi colegi, că istoria se repetă. Dacă s-ar fi procedat altfel, sunt convins că nu s-ar fi acţionat cu atâta dispreţ şi lipsă de consideraţie.

Ultima frază...

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Aşa, vă rog.

Domnul Radu Liviu Bara:

Aşa că este în afara oricărui dubiu că vina revine în egală măsură tuturor membrilor Guvernului, inclusiv domnului Radu Vasile.

Iată, deci, stimaţi colegi, că dacă Guvernul Groza avea un singur Zăroni se poate trage concluzia că actualul Guvern este format în marea lor majoritate din specialişti de tipul Zăroni.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul domnul deputat Ionel Marineci şi se pregăteşte, ultimul vorbitor, domnul deputat Petru Benjinariu.

Vă rog, să respectaţi timpul, domnilor deputaţi.

Domnul Ionel Marineci:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică am vrut s-o intitulez: "Cum încearcă preşedintele să semene vânt uitând sau neştiind că va culege furtună".

Preşedintele Constantinescu a reafirmat de curând o părere mai veche a sa privind clasa politică, despre care a spus de această dată că este "murdară şi mizerabilă", dar că este "ceea ce putea România să dea în momentul de faţă".

Am căutat în Dicţionarul explicativ al limbii române sensul acestor cuvinte, pentru a-mi explica mai bine sensul. Ce am găsit? La mizerabil – ticălos, nemernic, infam, vrednic de plâns, nenorocit, jalnic, cu aspect urât, sărăcăcios. La murdar – plin de pete, acoperit de praf, de murdării, îmbâcsit de necurăţenie, nespălat, întinat, care nu se spală, care nu respectă curăţenia.

M-am cutremurat de sensul cuvintelor şi am încercat să le găsesc acoperirea în faptele politicienilor. Să ştiţi că am găsit.

Am găsit un preşedinte de ţară care spunea acum un an că-i este scârbă de ce se întâmplă în ţara lui, deşi are datoria constituţională, conform art.80 alin.2 de a veghea la buna funcţionare a autorităţilor publice.

Am regăsit în "Contractul cu România" promisiuni neacoperite ale unui preşedinte de ţară, făcute în "cârdăşie de grup" cu cei care l-au susţinut în alegeri, vezi declaraţia ministrului Marga.

Mi-am amintit că acelaşi preşedinte lansa un mesaj puterii de a combate mai cu forţă Opoziţia înlocuind solidaritatea cu ura.

Am citit că un fost rector ajuns preşedinte şi-a transferat fata de la o facultate la alta, unde "mizeria" concursului avea alte grade de concurenţă.

Există o fundaţie, "Copiii României" pe care n-o întreabă nimeni de unde primeşte sponsorizări şi mai ales pe ce le cheltuieşte, condusă de un băiat de preşedinte.

Există un preşedinte care se săturase chiar şi de propria-i familie.

Sunt toate acestea caracteristici ale clasei politice? Nu. Şi-l rog pe preşedinte să-şi măsoare vorbele sau să le arunce celor din jurul lui, partidului din care provine, Guvernului şi justiţiei pe care le păstoreşte prin oamenii lui!. Trăim într-adevăr într-un paradox românesc din 1996 încoace, cum probabil numai nouă ne este dat să trăim, un paradox în care cei mai acerbi critici ai Guvernului sunt membrii Guvernului. Este una din caracteristicile acestei clase politice. Dacă valorile sunt puse la îndoială, lăsaţi din nou poporul să hotărască adevăratele valori.

Cer preşedintelui, pentru toate cele afirmate, să prezinte scuze publice, considerând afirmaţiile sale un afront nu numai la adresa clasei politice, ci şi la adresa poporului român. (Aplauze din partea Opoziţiei.)

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Ultimul vorbitor de astăzi, domnul deputat Petru Bejinariu.

Domnul Petru Bejinariu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ţăranul român reprezintă mitul solar al istoriei naţionale. Spaţiul rural a avut un rol decisiv secole de-a rândul în mersul istoriei românilor. Mediul sătesc este unul mirific, binefăcător, productiv şi de mare frumuseţe morală, cu tradiţii şi valori perene. Dar, în ultima vreme, satul şi, în primul rând, agricultura n-au mai fost sprijinite de actualul Guvern nici pentru lucrări şi nici pentru valorificarea produselor agricole, iar multe complexe zootehnice şi alte unităţi agricole au fost lichidate.

Ca urmare, producţia vegetală şi cea zootehnică au scăzut drastic şi le cunoaşteţi. Acum, agricultura a trecut în răspunderea altor specialişti: un ministru de specialitate electronist, cu principalul său consilier medic ginecolog, din cei 15.000. Până acum nu se văd măsuri care să aducă schimbări în bine în agricultură şi agricultura continuă să decadă. Săptămâna trecută, la întâlniri cu ţăranii din vestitele sate ale judeţului Suceava, marginea pentru ceramica cea neagră, Suceviţa pentru arta medievală, Milişăuţi pentru cultura de castraveţi şi de varză, oraşul Solca pentru fabrica care nu mai funcţionează, am avut sentimentul deznădejdii.

Iată ce spun ţăranii: Dacă pot să vând două oi, pot cumpăra un lanţ pentru a treia care-mi rămâne. Cu un săculeţ de grîu de 15-18 kg grâu pot intra la frizerie. În atelierele mele de tehnică populară cu 1000 de lucrători am rămas cu 200.

Iată şi întrebări: De ce nu ne lăsaţi să ne vindem carnea de la animalele crescute de noi? Ce vreţi să faceţi cu ţăranii? Pe care ţărani îi reprezintă PNŢCD acum la guvernare în România şi prin votul nostru? Şi întrebările continuă.

PDSR consideră că o politică responsabilă cu şanse reale constă în reconsiderarea şi rentabilizarea civilizaţiei rurale, politică PDSR riguros cuprinsă în programe viabile, realiste şi coerente, inclusiv în numeroasele propuneri şi soluţii oferite actualei Puteri. Dar ce să facem, dacă noi avem astăzi parte la conducerea ţării de algoritm, de afazie, de amnezie, de promisiuni, schimbări şi, mai recent, de ameninţări, de sacrificiu conducătorilor, de scârbă, de mizerii în politică şi mai recent de critica guvernului de către lideri coaliţiei guvernamentale. Curios.

Ca urmare, cu greu încap alte stări şi demersuri în favoarea agriculturii.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, vă mulţumesc, domnule deputat.

O să trecem la partea a doua a şedinţei de astăzi şi rog Serviciul pentru pregătirea şedinţelor să prezinte datele de prezenţă.

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din totalul celor 342 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 274, sunt absenţi 68, din care participă la alte acţiuni parlamentare un număr de 27 de deputaţi.

Cvorumul de lucru prevăzut de art.128 din regulament este întrunit şi este de 145 de deputaţi.

Rog pe domnii secretari de serviciu să-şi preia locurile la masa preşedinţiei Camerei Deputaţilor ca să ne putem desfăşura lucrările. Şi rog liderii grupurilor parlamentare ca pe cei 274 de deputaţi semnaţi să-i aducă în sală.

Ne este la îndemână când vor veni secretarii să facem un apel nominal, dar nu cred că este o soluţie aceasta. Rog secretarii de şedinţă să-şi preia locul şi liderii grupurilor parlamentare să aducă pe cei 274 de deputaţi semnaţi în sală. Până atunci, o să vă prezint o notă.

În conformitate cu prevederile art.17 alin.2 şi 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 130/1998 privind regularizarea cotelor de capital social în procesul de privatizare a băncilor.

Vă reamintesc că astăzi, în jurul orei 11, vom avea de dat un vot final asupra a două proiecte de lege şi anume, votul final se referă la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/1998 privind unele măsuri pentru restructurarea Guvernului, caracter organic, şi proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/1998 privind preţurile şi tarifele produselor şi serviciilor care se execută sau se prestează în ţară în cadrul activităţilor cu caracter de monopol natural al celor supuse prin lege unui regim special sau al regiilor autonome care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenţei, caracter ordinar.

Domnilor secretari, vă rog să faceţi o numărătoare. După părerea mea, cvorumul nu este asigurat, dar vă rog să număraţi şi, între timp, dacă nu asigurăm cvorumul de lucru, ne pregătim de apel nominal cu tăierea indemnizaţiei pe ziua respectivă.

În acest moment, în sală sunt 135 de deputaţi, insuficient. Cvorumul de lucru este de 145 de deputaţi pentru a fi discuţia pe articole. Vă reamintesc că joia trecută, cu puţinii care au mai rămas în sală, am rămas la un punct nodal al acestei legi care se referă la condiţiile de pensionare şi anume la vârsta standard şi la stagiul de cotizare. Fiind mai multe propuneri, ne este necesar nu numai cvorumul de lucru în mod normal, ci ar trebui să fim în număr cât mai mare pentru a reprezenta într-adevăr voinţa electoratului şi, desigur, şi voinţa politică.

Domnule secretar, vă rog să vă pregătiţi pentru apel nominal.

Vă rog, domnule secretar, apel nominal cu menţiunea că se va opera în indemnizaţia pe această zi şi ori de câte ori constatăm că nu avem cvorum, vom face apel nominal.

Deci, doamnelor şi domnilor colegi, o să înceapă în scurt timp apelul nominal când serviciile de organizare a şedinţei ne vor pune la dispoziţie tabelele necesare. Am să rog pe cei prezenţi în sală acum şi pe cei care vor răspunde, sper, la apelul nominal, să nu părăsească sala. Avem nişte voturi deosebit de importante şi trebuie să ne exprimăm în conformitate cu voinţa celor care ne-au trimis în Parlament.

Da, în acest moment în sală este cvorumul de şedinţă. Amânăm strigarea apelului nominal pentru atunci când nu vom avea numărul corespunzător.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vă reamintesc şi aduc la cunoştinţa celor care au absentat joi de la lucrările Camerei că discuţia la proiectul Legii pensilor care este pe ordinea de zi a fost întreruptă la poz. 49 din raportul Comisiei de specialitate, poziţie care se referă la art.nou renumerotat art.44, fost articol 43. La acest articol este vorba deci, recapitulez, pentru ca să fiţi în cunoştinţă de cauză, de condiţiile în care se acordă pensia pentru limită de vârstă şi stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public. Faţă de propunerea susţinută în proiectul de lege al Guvernului, din partea iniţiatorului, domnul ministru Alexandru Athanasiu a venit şi a propus joi o mică reparaţie în ceea ce priveşte vârsta de pensionare, ca femeile să poată ieşi la pensie la vârsta standard de 60 de ani. Deci, iniţiatorul a modificat în proiectul de lege pentru femei în loc de 62 de ani, 60 de ani, urmând ca aceste creşteri să se facă conform anexei nr.3, progresiv.

Mai avem o propunere din partea Grupului parlamentar PD ca vârsta de pensionare să fie de 57 de ani pentru femei şi 62 de ani pentru bărbaţi, vechimea sau, mă rog, cotizarea în sistemul public să fie de 30 de ani pentru femei şi 35 de ani pentru bărbaţi. Desigur, acestea sunt propuneri care se vor regăsi sub forma unor amendamente concrete. Domnul preşedinte al comisiei, da, doriţi să interveniţi.

Domnul Valentin-Adrian Iliescu:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pe baza discuţiilor purtate, inclusiv cu domnul ministru Athanasiu, membrii Comisiei vă propun următoarea modalitate de lucru: să depăşim acest articol 44, inclusiv anexa nr.3, având în vedere cele câteva propuneri care s-au făcut, inclusiv din partea iniţiatorului, şi discuţia să continue pe textul, pe raportul prezentat dumneavoastră, urmând ca după şedinţa de mâine a Comisiei, prilej cu care noi vom cădea de acord şi vă vom propune un raport suplimentar cu acest articol 44 şi cu anexa nr.3, la următoarea şedinţă, probabil, săptămâna viitoare, marţi, să finalizăm această problemă, care cred că este una din problemele cheie ale legii, respectiv, vârsta de pensionare şi stagiile de cotizare.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, domnule preşedinte, să înţeleg că ne propuneţi să sărim peste aceste poziţii, să trecem direct la poziţia 51 din raport, da? Din raportul comisiei? Da? Vă rog să ne spuneţi pe ce... Nu. Vă rog să-mi daţi voie să intervin de la microfon.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Pentru că mâine comisia de specialitate va analiza cele două propuneri de amendare a art.44, vă reamintesc că din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat am făcut cele două două propuneri referitoare la vârsta de pensionare şi la stagiul complet de cotizare, care implică dispariţia anexei 3. Eu amendamentele concrete am să le înmânez comisiei şi rugămintea mea este ca astăzi să începem discuţia de la poziţia 51 din raport, urmând să reluăm joi poziţia 49 şi 50, pentru că se pare că în aceste condiţii dacă se acceptă una din variante şi anume cea susţinută de Partidul Democrat, s-ar putea să aibă modificări ambele poziţii.

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Dumitru Buzatu. Vă rog.

Domnul Dumitru Buzatu:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

după părerea mea, am putea trece inclusiv textele de la pct.49 în continuare pentru că anexele sunt importante, practic. În anexe se va regăsi creşterea respectivă sau scăderea respectivă, toate celelalte lucruri. cred că aţi exercitat asupra noastră un mic şantaj spunând că numai dacă va fi votată propunerea Partidului Democrat. Eu v-aş propune să lăsăm la latitudinea comisiei să judece lucrurile acestea şi, în funcţie de raportul suplimentar, să ne dăm votul în momentul respectiv. Atât.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Maria Paula Ivănescu:

Domnule deputat, cuvântul şantaj nu are absolut nici un rost. Dacă totuşi analizaţi şi treceţi prin comisie propunerea Partidului Democrat, are incidenţă asupra celor două poziţii din raportul de specialitate, 49 şi 50. Eu ce v-am propus, să începem discuţia astăzi de la punctul 51 din raport. Atâta lucru. Vă rog frumos să catalogaţi exact în spiritul propunerilor făcute.

Domnul deputat Marian Sârbu.

Domnul Marian Sârbu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Vreau să fac o singură precizare. Conform celor discutate în şedinţa trecută, aşa după cum cunoaşteţi, domnul ministru Alexandru Athanasiu a venit cu o nouă propunere faţă de cea care este inclusă în raportul comisiei. Este normal ca analizând această propunere, comisia să vadă dacă întocmeşte sau nu un raport suplimentar sau dacă-şi păstrează punctul de vedere prezentat în raportul iniţial. Deci, mâine, în cadrul Comisiei pentru probleme de muncă şi protecţie socială, noi vom analiza nu numai propunerea Partidului Democrat care, desigur că este interesantă, dar nu vom analiza numai propunerea Partidului Democrat, aşa cum a spus doamna preşedinte Paula Ivănescu. Noi vom analiza şi propunerea Partidului Democraţiei Sociale din România care înseamnă altă vârstă de pensionare pentru femei şi bărbaţi, precum şi propunerea iniţiatorului sau alte propuneri care mai sunt. Deci, aş vrea să se înţeleagă foarte clar faptul că în Comisia pentru muncă şi protecţie socială se va încerca mâine armonizarea acestor propuneri pentru ca femeile şi bărbaţii să poată ieşi la pensie la o vârstă rezonabilă. În fond şi până la urmă, nu avem timp şi nu cred că este motiv ca să folosim această lege extrem de importantă doar pentru propagandă electorală.

Vă mulţumesc.

Doamna Maria Paula Ivănescu:

Deci, domnule deputat, numai puţin. Sunteţi de acord să începem discuţiile astăzi de la poziţia 51, da? Aşa-i corect. Deci asta este discuţia, nu alta.

Lăsând la o parte numerotarea care deja s-ar putea să se schimbe, mergem pe numerotarea poziţiilor din raport.

Punem în discuţie poziţia 51 din raportul comisiei de specialitate care se referă la condiţiile deosebite de muncă şi reducerea vârstelor standard de pensionare. Dacă sunt intervenţii. Doamna deputat Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să-mi permiteţi o scurtă propunere de modificare din cauza unei redactări greşite şi anume, la capul tabelului nr.1, avem "stagiul de cotizare în condiţii deosebite de muncă", iar acel "pensionare" care este intercalat este, evident, în capul tabelului din dreapta pe aceeaşi poziţie.

Vă mulţumesc.

Doamna Maria Paula Ivănescu:

Da. Vă mulţumim, doamna deputat. Nu mai sunt comentarii, nu? Cu precizarea de rigoare a doamnei deputat Smaranda Dobrescu, supun votului dumneavoastră poziţia 51 din raportul comisiei de specialitate.

Cine este pentru?

Mulţumesc. Evident, majoritate.

Este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Se abţine cineva? O abţinere.

Cu majoritate de voturi, poziţia 51 din raportul comisiei de specialitate a fost adoptată.

Poziţia 52 din raportul comisiei de specialitate. Are în varianta comisiei nişte precizări. Deci, avem un articol amendat de comisia de specialitate şi o să menţionez că de câte ori se face trimitere la un articol şi alineat, Departamentul de tehnică legislativă va avea grijă să pună în acord cu noua numerotare.

Dacă nu sunt comentarii, supun votului dumneavoastră poziţia 52 din raportul comisiei de specialitate în forma amendată de comisie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Poziţia 52 din raport a fost votată în unanimitate.

Poziţia 53 din raportul comisiei de specialitate.

Dacă sunt comentarii. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Deci, poziţia 53 din raportul comisiei de specialitate a fost votată în unanimitate.

Poziţia 54. Este un articol care este amendat de comisia de specialitate şi doresc să ştiu dacă sunt comentarii. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol care se situează la poziţia 54 a fost votat în unanimitate.

Supun discuţiei dumneavoastră poziţia 55 din raportul comisiei de specialitate. Dacă sunt comentarii. Acest articol a fost amendat de comisia de specialitate.

Supun votului dumneavoastră articolul care se află la poziţia 55 din raport în forma amendată de comisie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poziţia 56 se află un articol fost 50, după vechea numerotare, care este amendat de comisia de specialitate. Dacă sunt comentarii. Domnul Stanca. Vă rog.

Domnul Teodor Stanca:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

La alin.2 de la poziţia 56, art.50 după numerotarea din proiect, alin.2 a fost amendat de comisie. Dar, din păcate, în raport se păstrează şi vechea formulă a alin.2 care trebuie eliminat din raport. Deci, se repetă alin.2 şi în forma veche şi în forma nouă. Să rămână numai forma nouă.

Vă mulţumesc.

Doamna Maria Paula Ivănescu:

Vă rog mai concret să-mi spuneţi. Alin.2 trebuie să dispară din formularea comisiei?

Domnul Teodor Stanca:

Trebuie să dispară din raport în formula veche, să rămână numai formula nouă, amendată de comisie.

Doamna Maria Paula Ivănescu:

Deci, noi supunem votului plenului Camerei Deputaţilor forma propusă de comisie. Dacă nu trece aceasta, supunem forma iniţiatorului.

Domnul Teodor Stanca:

Nu, e o greşeală de redactare. Deci, se păstrează pe coloana "amendament propus de comisie" şi formula veche şi nouă a alin.2 şi una trebuie eliminată. Deci, forma veche trebuie eliminată, vedeţi că se repetă de două ori alin.2.

Doamna Maria Paula Ivănescu:

Alin.2 trebuie renumerotat 3. În raportul comisiei alin.2 din textul iniţial figurează ca alin.3. Din greşeală s-a scris tot 2. Acesta este eliminat de comisie?

Domnul Teodor Stanca:

Nu, tot n-a fost înţeles. Deci, dacă vă uitaţi în raport, apare alin.2 care este o preluare a formei din proiectul iniţial, care nu trebuie să mai apară pentru că a fost amendat, şi se continuă cu alin.2 amendat. Deci, apare de două ori, dar trebuie să apară o singură dată. Numai forma adoptată de comisie şi amendată de comisie.

Doamna Maria Paula Ivănescu:

Domnule deputat, după câte observ eu, la acest articol, fost 50, în textul iniţiatorului erau două alineate 1 şi 2, în textul amendat de comisie sunt trei alineate. Greşeala de redactare este că la alin. 3, fost 2, care a fost amendat de comisie, scrie cifra 2. Deci, aceasta este de fapt, este greşeală de redactare.

Domnule ministru Athanasiu, doriţi să interveniţi?

Da, vă rog.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Este o chestiune tehnică. S-a greşit. Ce se întâmplă. Textul propus de comisie e corect, numai că la alin.2 al textului propus de comisie se reia alin.1 al textului iniţiatorului care este deja amendat prin alin.1 propus de comisie şi e un nonsens.

Deci, alin.2 din raportul comisiei trebuie eliminat şi devine 2 cel legat de asiguraţii nevăzători. Care era tot 2. Deci, este o incongruenţă aici de ordin tehnic pe care o s-o rezolvăm rapid. Deci, dispare alin.2 din textul propus de comisie.

Doamna Maria Paula Ivănescu:

Bun, o să votăm pe alineate ca să fie totul în regulă.

Deci, la poziţia 56 avem fostul articol 50, probabil cu alt număr după renumerotare, şi supun discuţiei dumneavoastră alin.1 aşa cum l-a formulat şi amendat comisia de specialitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Alin.1 a fost votat în unanimitate.

Conform celor prezentate de domnul ministru Athanasiu şi de domnul deputat Stanca, alin.2 aşa cum este prezentat în forma comisiei, trebuie eliminat pentru că reia ceea ce s-a reglementat în alin.1.

ca să fie clar, alin.2 de la poziţia 56, în varianta comisiei, trebuie eliminat.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest alineat propus de comisia de specialitate a fost eliminat.

Acum, alin.2 care începe cu "asiguraţii nevăzători", dacă nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest alineat a fost votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră în întregime articol care se plasează la poziţia 56 din raportul comisiei de specialitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi acest articol a fost votat în unanimitate.

La poziţia 57 din raportul comisiei de specialitate, comisia ne propune introducerea unui articol nou, numerotat după vechea economie a textului comisiei, art.51. Dacă sunt comentarii. Iniţiatorul. Deci, domnule ministru, aveţi comentarii, sunteţi de acord cu acest articol nou? Nu. În sală sunt comentarii. Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră articolul nou propus de comisie, situat la poziţia 57 din raportul comisiei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poziţia 58, avem titlul secţiunii a 2-a "pensia anticipată". în textul iniţiatorului, iar comisia propune eliminarea secţiunii a 2-a care ar urma să devină Secţiunea a 3-a într-o nouă formulare. În acest context, eu vă propun eliminarea acestui titlu al acestei secţiuni, conform solicitării comisiei de specialitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Deci, poziţia 58 a fost adoptată în forma propusă de comisie.

La poziţia 59, conform celor prezentate anterior, comisia ne propune eliminarea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi această poziţie 59 din raport a fost votată în unanimitate.

Poziţia 60 din raportul comisiei de specialitate. Comisia ne propune eliminarea. Dacă sunt comentarii. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi poziţia 60 a fost votată în unanimitate.

Poziţia 61 la care din nou comisia ne propune eliminarea.

Nefiind comentarii, supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de eliminare.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi această poziţie din raport a fost votată în unanimitate.

Poziţia 62. Din nou o eliminare propusă de comisie. Nefiind comentarii, cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi această poziţie din raport a fost votată în unanimitate.

La poziţia 63 din raportul comisiei de specialitate. Comisia propune introducerea unei noi secţiuni, după cum urmează: Secţiunea a 2-a "pensia anticipată de retragere". Dacă sunt comentarii cu privire la titlul secţiunii a 2-a. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

In unanimitate, titlul secţiunii a 2-a a fost adoptat.

La poziţia 64 comisia propune introducerea unui articol nou, care în varianta de numerotare veche ar fi purtat nr.52 şi întreb pe doamnele şi domnii deputaţi dacă au comentarii. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Deci, art. aflat la poziţia 64 a fost votat în unanimitate.

La poziţia 65 din raportul comisiei de specialitate, comisia propune introducerea unei secţiuni noi şi anume Secţiunea a 3-a – pensia anticipată parţială. Dacă sunt comentarii. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru denumirea secţiunii a 3-a aflată la poziţia 65 din raport. Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Poziţia 65 din raport a fost votată în unanimitate.

La poziţia 66 din raport, comisia ne propune introducerea unui articol nou, numerotat de comisie 53 şi vă întreb dacă sunt comentarii. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Art. propus la poziţia 66 din raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate.

La poziţia 67 din raport, comisia propune introducerea unui articol nou, numerotat de această comisie cu nr.54. Dacă sunt comentarii. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi articolul propus la poziţia 67 din raport a fost votat în unanimitate.

La poziţia 68 din raportul comisiei, ni se propune introducerea unui articol nou. Dacă sunt comentarii. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi articolul propus la poziţia 68 a fost votat în unanimitate.

La poziţia 69, avem titlul Secţiunii a 4-a "Pensia de invaliditate". Dacă sunt comentarii.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Supuneţi la vot Secţiunea 3 în ansamblu.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Să supunem secţiunile şi în ansamblu?

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Numai secţiunea a 3-a.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Cine este pentru Secţiunea a 3-a, pe ansamblu? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Deci, Secţiunea a 3-a, pe ansamblu, a fost adoptată în unanimitate.

La poziţia 69 din raportul comisiei de specialitate avem titlul Secţiunii a 4-a. Dacă nu sunt comentarii, cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Articolul aflat la poziţia 70 din raportul comisiei, reformulat de aceasta, reformulat şi amendat. Dacă sunt comentarii. Domnul deputat Teodor Stanca.

Domnul Teodor Stanca:

Mulţumesc. La alin.4, cred că aici este corect să înlocuim sintagma "la data ivirii invalidităţii" cu "anterior datei ivirii invalidităţii". Deci, persoana în cauză trebuie să fi fost prinsă într-un sistem de asigurări înaintea datei ivirii invalidităţii. Deci, în loc de "la data", "anterior datei".

De asemenea, tot la acest alineat propun să se elimine sintagma "asigurări sociale de invaliditate" rămânând doar "şi la pensie de invaliditate", nu "asigurări sociale de invaliditate", ci "şi la pensie de invaliditate", pentru acurateţea textului.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Iniţiatorul este de acord. Şi comisia este de acord.

Supun votului dumneavoastră articolul prezentat la poziţia 70 din raportul comisiei de specialitate. Da, vă rog, doamna deputat Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Daţi-mi voie, doamna preşedinte, să vă propun o mică modificare. La alin.5 se face referire în condiţiile alin.4, nu alin.1. E o greşeală de redactare.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Deci, articolul prezentat la poziţia 70 din raport în varianta comisiei a suferit nişte modificări de rigurozitate, de tehnică legislativă şi desigur de precizie cu privire la numărul alineatului la care se referă. În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră în întregime articolul prezentat la poziţia 70 din raportul comisiei de specialitate, cu modificările prezentate aici în plen.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poziţia 71 din raportul comisiei de specialitate, comisia a păstrat textul iniţiatorului, l-a prezentat într-o formă renumerotată care, probabil, va suferi şi alte modificări în timp. Dacă sunt comentarii. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Articolul prezentat la poz.71 din raportul comisiei a fost votat în unanimitate.

La poziţia 72 este prezentat textul comisiei de specialitate care reia textul iniţiatorului. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Articolul prezentat la poziţia 72 din raport a fost votat în unanimitate.

La poz. 73, comisia ne prezintă articolul numai renumerotat, este textul iniţiatorului. Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi articolul prezentat la poz. 73 din raportul comisiei a fost votat în unanimitate.

La poz. 74, ni se prezintă un articol care, după câte înţeleg, nu a fost amendat de comisie, ci numai a fost renumerotat textul iniţiatorului. Dacă sunt comentarii? Domnul deputat Stanca.

Domnul Teodor Stanca:

Cred că, pentru o mai bună precizie, ar trebui aşa: "Asiguraţii care şi-au pierdut capacitatea de muncă datorită unei boli obişnuite..." şi, în loc de "sau unor accidente", să continuăm cu "...a unui accident de muncă, a unei boli profesionale..." şi textul merge mai departe.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dar, aici, se referă la accidentele care nu au legătură cu munca. Renunţaţi la propunere?

Domnul Teodor Stanca:

Da, probabil, voi interveni la următorul articol, mă mai uit puţin peste text.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat a renunţat, dacă nu mai sunt comentarii, supun votului dumneavoastră, în întregime, articolul prezentat la poz. 74 din raportul comisiei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 75, avem prezentat fostul art. 60 al iniţiatorului, 61 al comisiei. Deci, o variantă amendată de comisia de specialitate. Dacă sunt comentarii? Nu sunt, iniţiatorul este de acord.

Supun votului dumneavoastră textul prezentat la poz. 75 din raport.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 76, comisia ne propune, pentru fostul art. 61 al iniţiatorului, o reformulare, deci, amendamente. Dacă sunt ocomentarii? Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră articolul în forma amendată de comisie, prezentat la poz. 76 din raport.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

La poz. 77 din raportul comisiei, avem câteva amendamente, care se referă la trimiteri corecte şi renumerotare. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 78, este prezentat un articol care este acceptat de comisie în forma propusă de iniţiator. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 79, comisia ne propune, pentru fostul art. 64, o formă amendată. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră articolul aflat la poz. 79 din raport, în integralitatea sa.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 80 din raportul comisiei de specialitate, aceasta ne propune eliminarea textului iniţiatorului. Dacă sunt comentarii? Iniţiatorul este de acord? Da, este de acord.

Nefiind comentarii, supun votului dumneavoastră eliminarea art. 65 din proiectul de lege, care este prevăzută la poz. 80 din raportul comisiei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Eliminarea a fost votată în unanimitate.

La poz. 81 din raport, avem o amendare propusă de comisia de specialitate. Dacă sunt comentarii? Doamna deputat Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Doamnă preşedintă,

Stimaţi colegi,

Vă propun o mică completare, şi anume: "Întocmită de medicul expert – şi aici este completarea – al asigurărilor sociale – aceasta este sintagma folosit㠖 care a emis decizia..." şi mergem mai departe. Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Este formularea corectă, stabilită prin această lege.

Dacă mai sunt comentarii? Nu mai sunt.

Supun votului dumneavoastră articolul prezentat la poz. 81 din raport, în forma comisiei, cu completarea, pentru rigurozitate, făcută de doamna deputată Smaranda Dobrescu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitatte.

La poz. 82, comisia ne propune o reformulare la art. 67 din proiectul iniţiatorului. Dacă sunt comentarii? Doamna deputată Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

V-aş propune, stimaţi colegi, ca la alin. 1 să completăm: "La împlinirea vârstelor standard prevăzute de prezenta lege", deci, să introducem cuvântul "standard".

De asemenea, dacă îmi permiteţi, doamnă preşedintă, aş ruga ca la alin. 2 stafful tehnic să coreleze art. 63 cu actualul, care nu ştiu exact cât este...

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Am specificat de la început ca stafful tehnic se va ocupa de renumerotările şi recorelările dintre articole, pentru că aţi văzut că am lăsat nişte articole în suspensie, care s-ar putea, fie să introducă renumerotări, fie să mai elimine din articole.

Dumneavoastră aţi propus, corect, să se folosească termenul de "vârstă standard". Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră articolul aflat la poz. 82 din raport, în forma prezentată şi amendată de comisie, cu completarea făcută de doamna deputată Dobrescu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Secţiunea a IV-a, în întregime.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Secţiunea a IV-a a fost votată în unanimitate.

La poz. 83 din raport, avem titlul Secţiunii a V-a: "Pensia de urmaş". Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Titlul Secţiunii a V-a a fost adoptat în unanimitate.

La poz. 84 din raportul comisiei de specialitate, aceasta ne propune un text amendat faţă de textul iniţiatorului. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră textul prezentat de comisia de specialitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Articolul prezentat la poz. 84 din raport a fost adoptat în unanimitate.

La poz. 85, comisia prezintă acelaşi text cu iniţiatorul. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 86 din raport, de asemenea, comisia nu propune nici un amendament, este de acord cu textul iniţiatorului.

Dacă nu sunt comentarii, cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 87 din raportul comisiei, avem amendamente prezentate de către membrii acesteia la textul iniţiatorului. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru forma prezentată de comisie? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 88 dn raportul comisiei ni se propune acelaşi text ca al iniţiatorului. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră articolul prezentat la poz. 88 din raportul comisiei de specialitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 89 din raport, comisia propune o reformulare, pentru aliniere cu prevederi din alte acte normative. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 90 din raport, comisia ne propune o reformulare a textului iniţiatorului. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră acest articol, în forma amendată de comisie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Articolul de la poz. 90 din raport a fost votat în unanimitate.

La pct. 91 din raportul comisiei, avem un text nemodificat faţă de cel al iniţiatorului. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi articolul de la poz. 91 din raport a fost votat în unanimitate.

La poz. 92 din raport, comisia ne propune amendament, faţă de textul iniţiatorului. Sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi articolul de la poz. 92 din raport a fost votat în unanimitate.

La poz. 93, avem un text, care este nemodificat, al iniţiatorului. Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră articolul de la poz. 93 din raport.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 94, de asemenea, avem textul iniţiatorului, nemodificat de comisie. Sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi acest articol a fost votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Secţiunea a V-a, în întregime.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? 1 abţinere.

Cu majoritate de voturi, Secţiunea a V-a a fost adoptată.

La poz. 95 din raport, avem titlul Secţiunii a VI-a. Dacă sunt comentarii? Deci, vă reamintesc că la Secţiunea a VI-a este vorba de calculul pensiilor.

Nefiind comentarii, supun votului dumneavoastră poz. 95 din raportul comisiei de specialitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Titlul Secţiunii a VI-a a fost adoptat în unanimitate.

La poz. 96, comisia ne propune un amendament. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră art. 79 din proiectul de lege, în forma amendată de comisie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă?

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi articolul situat la poz. 96 din raport a fost votat în unanimitate.

La poz. 97, avem un text nemodificat. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră articolul de la poz. 97 din raport.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi articolul de la poz. 97 din raport a fost votat în unanimitate.

La poz. 98 din din raportul comisiei de specialitate, este prezentată variantă amendată de comisie şi vă întreb dacă sunt comentarii. Doamna deputată Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi,

Destul de departe de începutul articolului, la alin. 7, în final, vă propun să facem o mică modificare, spunând: "La stabilirea altor categorii de pensii" şi nu "drepturi de pensie".

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dacă mai sunt comentarii? Iniţiatorul este de acord.

Supun votului dumneavoastră art. 98, în forma amendată de comisie şi cu propunerile făcute de doamna deputată Smaranda Dobrescu, care au şi acordul iniţiatorului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate, în forma amendată de comisie şi cu precizările făcute de doamna deputată Smaranda Dobrescu.

La poz. 99 din raportul comisiei de specialitate, avem amendamente solicitate de comisie. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră articolul, în forma amendată de comisie, care corespunde poz. 99 din raport.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

Am ajuns la poz. 100 din raportul comisiei de specialitate, care sunt sigură că va stârni discuţii. Deja s-a înscris la cuvânt domnul deputat Marian Sârbu.

Aş vrea să precizez, pentru colegi, până ajunge dânsul la microfon, că este vorba despre un lucru foarte important: valoarea în lei a punctului de pensie şi care sper că ne va face pe noi să fim atenţi, să alegem cea mai înţeleaptă soluţie.

Da, domnule deputat.

Domnul Marian Sârbu:

Mulţumesc.

Aşa cum spuneaţi şi dumneavoastră, este un articol extrem de important, pentru că, practic, în acest articol, se stabileşte valoarea anuală a unui punct de pensie. Sau, mai pe înţelesul tuturor, cam cât vor fi pensiile după intrarea în vigoare a acestei legi, în raport cu salariul mediu pe economie.

Iniţiatorul ne-a propus o valoare anuală a unui punct de pensie – care, evident, se determină separat pentru femei şi bărbaţi – care să se calculeze raportând 50% din salariul mediu net lunar pe economie, deci, având ca premisă generală, dacă vreţi, faptul că pensiile vor reprezenta, după intrarea în vigoare a legii, în jur de 50% din salariul mediu pe economie. Aşadar, jumătate din puterea de cumpărare a salariului.

În cadrul discuţiilor din comisie, Grupul parlamentar PDSR vă propune o altă formulare, care să aibă în vedere determinarea acestui punct de pensie în raport de 60% din salariul mediu lunar pe economie, astfel încât puterea de cumpărare a pensiilor să aibă un nivel cât de cât rezonabil. Vreau să vă spun că, în cadrul dezbaterilor, s-a reiterat la un moment dat ideea că o diferenţă a valorii de cumpărare a fiecărui pensionar ar putea fi recuperată prin înfiinţarea fondurilor universale de pensii, însă vreau să vă spun că acestea au în vedere salariaţi care, la data intrării în vigoare a lor, nu vor fi integraţi în acest sistem. Deci, vreau să vă spun că cei care au mai puţin de 20 de ani până la pensionare vor avea o pensie calculată conform acestei legi şi nu legată de fondurile universale de pensii, nu vor intra în acest sistem decât, în cel mai bun caz, benevol şi numai atunci când vor mai avea 10 ani până la pensie.

Deci, propunerea noastră, repet, este aceea ca punctul anual de pensie să fie calculat pornind de la un nivel de 60% din salariul mediu net pe economie, din raţiunile pe care le-am exprimat. Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Rog liderii de grupuri parlamentare să mobilizeze colegii în sală, pentru că avem de dat voturile finale pe cele două legi!

Domnul deputat Stan.

Domnul Vasile Stan:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Eu cred că Ministerul Muncii ar trebui să accepte această propunere a noastră, având în vedere că există nişte antecedente. Deci, Ministerul Muncii a acceptat ca la magistraţi valoarea de înlocuire a pensiilor să fie 80%, cu posibilitatea că, dacă lucrează, după 25 de ani de muncă să mai primească câte un procent, putând să ajungă chiar la 100%, dar să nu depăşească; al doilea precedent l-a creat prin acceptarea ca la funcţionarii publici valoarea de înlocuire să fie 75% şi, de asemenea, acest procent poate fi majorat prin prestaţia pe care o fac după 25 de ani vechime.

Ca să micşorăm această discriminare, cred că Ministerul Muncii ar putea accepta propunerea făcută de noi.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Valentin Iliescu.

Domnul Valentin Iliescu:

Şi eu trebuie să subliniez, din partea Grupul parlamentar PUNR, că, după vârsta de pensionare şi stagiul de cotizare, această problemă a ratei de înlocuire este, tot aşa, unul din punctele fierbinţi ale acestei legi, asupra căruia trebuie să reflectăm cu multă corectitudine, pentru că, dincolo de toate afirmaţiile făcute aici, la care subscriu integral, inclusiv raportările la cele două legi de care se vorbea aici, privind drepturile funcţionarilor publici şi ale magistraţilor, cred că noi nu avem voie să ne jucăm şi, prin această decizie şi prin acest raport de înlocuire de numai 50%, propus de către iniţiator, să contribuim la deteriorarea şi mai severă a pensiilor în plată.

De altfel, tuturor membrilor comisiei le-a fost prezentat, la un moment dat, un documentar din partea Ministerului Muncii şi chiar profit de prezenţa domnului ministru Athanasiu pentru a veni şi a ne prezenta tocmai acele modele care au stat la baza întocmirii proiectului de lege pe care noi astăzi îl discutăm, pentru a vedea că, şi în alte ţări, cele învecinate nouă, deci, din Europa centrală şi de est, dar şi ţările din Comunitattea Europeană, această rată de înlocuire este net superioară celei propuse de către iniţiator.

Din punctul de vedere al Grupului parlamentar PUNR, noi considerăm că varianta rezonabilă şi posibilă de acoperit de actualul fond de pensii este o rată de acoperire de 60% din salariul net pe economie.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamna deputată Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Stimaţi colegi,

Desigur, este vorba, în afară de dorinţa normală de a creşte pensia reală, de o opţiune politică şi daţi-mi voie să fac o foarte scurtă abordare sistemică. Dacă acest sistem de pensii, prognozând încă un surplus de 2 milioane de contribuabili şi pe baza creşterii vârstei de pensionare, în medie cu 3 ani, şi-a propus să menţină valoarea ratei de înlocuire cam aceeaşi ca în prezent, adică, aproape 50% este în prezent (48-49%) şi îşi propune să rămână 50%, în aceste condiţii, prin contribuţii suplimentare, deci.

Ştiţi foarte bine, stimaţi colegi, că dacă noi am păstra actualul sistem de pensii, care ne asigură acum aproape 50% rată de înlocuire, în câţiva ani, foarte puţini – până în 5 ani – putem ajunge la o rată de înlocuire de 30%. O situaţie disperată!

Deci, dacă doriţi cumva – şi dorim cu toţii o pensie reală mai mare, nici un partid nu este mai generos decât altul, nici o formaţiune politică nu gândeşte mai puţin bine pentru categoria defavorizată care sunt în momentul de faţă pensionarii –, stimaţi colegi, aritmetic, sistemic, cum doriţi, în aceste condiţii, dacă vrem 60%, atunci mărim contribuţia de asigurări sociale. Şi, vă rog, cei care susţin şi doresc 60%, să facă şi socoteala matematică cât trebuie să devină CAS, care şi aşa, în momentul de faţă, este împovărător.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Furo şi apoi domnul deputat Gavrilaş.

Domnul Furo Iuliu:

Doamnă preşedintă,

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor,

Problema pe care o discutăm este de o seriozitate capitală pentru această lege.

Cu toată stima şi tot respectul pentru doamna Dobrescu, vreau să afirm de la această tribună că pensionarii nu pot mânca nici aritmetic, nici sistemic, ci au nevoie de venituri raţionale, care să asigure un nivel de trai decent.

Domnule ministru Athanasiu,

Raportul între pensia medie şi salariul mediu net a scăzut de la 46% în 1990 la 35,7% la finele anului 1998. Pensia medie reală reprezintă, la sfârşitul anului 1998, 50,3% faţă de sfârşitul anulu 1990; 50% din salariul mediu net pe economie va fi atins, deci, în anul 2010. După calculele noastre, 60% în 2030 şi 70% în 2040.

Rezultă clar că, în anul 2008, pensionarii vor primi aceeaşi pensie, în procente, din salariul pe care-l încasau în 1988. Deci, ne vor trebui 20 de ani pentru a ajunge de unde am plecat.

V-aş ruga să avem în vedere faptul că raportul contribuabili-pensionari a scăzut de la 3,6 la 1 din 1990, la sub 1 la 1 pentru 1998, situaţie pe care, distinsa noastră colegă, doamna Dobrescu, a explicat-o aici şi are perfectă dreptate. Am ajuns în această situaţie datorită instabilităţii macroeconomice, datorită inflaţiei şi sistemului de majorări haotice a compensărilor, a indexărilor, care au determinat cuantumuri nominale ale pensiilor pe care le cunoaştem.

Având însă în vedere, doamnelor şi domnilor, că în sistemul privat de pensii, care ar putea să compenseze de la 50%, cât este prevăzut în lege, până la 60%, cât este prevăzut în amendamentul supus dezbaterii de către colegii noştri din Grupul parlamentar P.D.S.R., nu beneficiază cetăţenii peste vârsta de 45 ani de sistemul privat de pensii. Vă rog foarte mult, cu tot respectul, să avem în vedere că, prin sistemul public de pensii dorim să asigurăm un trai decent.

Nu este vorba de o poziţie politică, de o poziţie partinică, ci este vorba de a respecta dreptul oamenilor care au muncit o viaţă întreagă la o pensie decentă.

Ca atare, în ceea ce mă priveşte, personal şi în numele grupului nostru parlamentar, susţin amendamentul P.D.S.R., în legătură cu punctajul de 60%.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Teodor Gavrilaş.

Numai puţin, domnule deputat.

Pentru liderii de grup: dacă domnii deputaţi nu vin în sală până la sfârşitul cuvântului domnului deputat Gavrilaş, facem apelul nominal.

Domnul Teodor Gavrilaş:

Doamnă preşedintă,

Stimţi colegi,

Această lege a ţinut dezbaterile Comisiei pentru muncă şi protecţie socială aproape două luni şi jumătate. Este o lege foarte importantă, dar trebuie să legiferăm în cunoştinţă de cauză şi legiferăm în concordanţă cu realitatea care este, la ora actuală, în această ţară şi cu perspectiva pe care trebuie să o dăm acestor categorii sociale, deci acestor categorii sociale de pensionari.

Eu propun ca la art. 83, valoarea anuală a unui punctaj de pensie, să fie corelată cu procentul actual care este prevăzut în legislaţie şi propunem un procent de 65%.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Lazia.

Domnul Ioan Lazia:

Doamnă preşedintă,

Stimaţi colegi,

Consider că şi această problemă, a ratei de înlocuire, trebuie să fie destul de bine corelată şi cu vârsta de pensionare.

Atâta timp cât noi nu am clarificat vârsta de pensionare, cred că şi aceste propuneri, eventual, să fie rediscutate în cadrul comisiei, astfel încât cele două propuneri, sau mai multe, care au apărut până acum, să fie rediscutate şi recorelate, pentru că nu putem merge, pe de o parte, pe scăderea vârstei de pensionare, iar pe de altă parte, la o creştere a ratei de înlocuire.

Vă rog să fiţi de acord, doamnă preşedintă, să retrimitem la comisie şi aceste amendamente şi să le discutăm, ştiu eu..., corelat.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Este o propunere foarte bună: să retrimitem la comisie, să discutaţi încă o dată pe...

Doamnă deputat,

Aţi intervenit la acest punct... Parcă a fost vorba că intervenim numai o dată pe un...

Da. Poftiţi.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Pe procedură, dacă-mi permiteţi, doamnă preşedintă.

Spre deosebire de "vârsta de pensionare", element nou cu care a venit domnul ministru Athanasiu, acest amendament a fost discutat de Comisia de muncă şi protecţie socială, adică "rată de înlocuire de 60%" şi a fost respins. Chiar în condiţiile în care noi reconsiderăm vârsta de pensionare, cu atât mai mult 60% tinde să devină spre 50%.

Deci, un amendament respins nu avem de ce să-l punem în rediscutarea comisiei, în condiţiile în care vârsta de pensionare vine ca un element favorizant pentru 50% şi nu pentru 60%.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă reamintesc că a mai fost făcută o propunere în plen, pe care puteţi s-o discutaţi în comisie, doamnă deputat.

Domnul deputat Marian Sârbu.

Domnul Marian Sârbu:

Doamnă preşedintă,

Vreau ca în numele Grupului parlamentar al P.D.S.R. să susţin propunerea pe care-a făcut-o domnul deputat Lazia. Mie mi se pare extrem de important acest articol şi eu cred că, în cadrul comisiei, împreună cu iniţiatorul, mâine, putem să ajungem la o concluzie, la o soluţie, la o negociere politică, dar nu în favoarea vreunui partid sau altul, ci în favoarea pensionarilor şi a celor care vor deveni pensionari.

Deci, faptul că am rămas să stabilim, în comisie, inclusiv modificarea vârstelor de pensionare, care, cu siguranţă că este un element ce trebuie corelat cu valoare de înlocuire a pensiei, eu vreau să susţin, în numele Grupului parlamentar P.D.S.R., propunerea domnului Lazia, ca şi acest articol să fie retrimis la comisie şi mâine să-l discutăm, împreună cu iniţiatorul, în ideea de a găsi o soluţie politică negociată în favoarea pensionarilor şi a celor care vor deveni pensionari.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, acest articol va fi încă o dată analizat în cadrul comisiei de specialitate, în cursul lucrărilor de mâine, împreună cu iniţiatorul, în aşa fel încât în şedinţa de joi să discutăm ce avem restanţă: cele două articole referitoare la vârstele şi contribuţiile necesare pentru pensionarea la limită de vârstă şi vechime integrală, şi acest articol, deocamdată.

Domnul deputat Kerekes Karoly.

Domnul Kerekes Karoly:

Doamnă preşedintă,

Stimaţi colegi,

Bineînţeles, că dacă s-a decis aşa, vom discuta această problemă mâine în comisie...

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog să vorbiţi în microfon, că nu se aude! Da.

Domnul Kerekes Karoly:

... dar, aş vrea să pun în atenţie, să vă recomand în atenţia dumneavoastră că Parlamentul României nu constă numai din comisie.

Eu aş dori ca domnul ministru să-şi expună poziţia în faţa plenului, pentru că noi, mâine, în comisie, decidem cum decidem, dar vă repet, comisia parlamentară nu înseamnă şi întregul Parlament.

Deci, acum, în plenul Camerei Deputaţilor, îl rog pe domnul ministru şi, doamnă preşedintă, vă rog să fiţi de acord cu această chestiune, să-şi expună domnul ministru poziţia în legătură cu această problemă.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul ministru îşi va expune poziţia înainte de votul nostru şi cred că este mai bine aşa. Vedem ce ne propune comisia împreună cu iniţiatorul, iar domnul ministru va vorbi în faţa celor care se vor afla joi în sală să voteze, în speranţa că se vor afla.

În acest moment, va trebui să punem la vot cele două legi pe care le-am anunţat la începutul şedinţei. Am să vă rog să mă lăsaţi să continui discuţiile pe ordinea de zi anunţată, urmând să luăm cuvântul, în continuare, pe Legea pensiilor după ce dăm votul final la cele două legi.

Deci, am anunţat pentru ora 11,00. Deja suntem în întârziere.

Da. Am să rog secretarii să facă numărătoarea cvorumului, dacă nu, facem apel nominal. Mai mare ruşinea!

Conform numărătorii efectuate de domnul secretar, în sală sunt 193 de deputaţi şi putem trece la votul final asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/1998 privind unele măsuri pentru restructurarea Guvernului. Menţionez că are un caracter organic.

Cine este pentru? Mulţumesc. Evident majoritatea.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Două abţineri.

Deci, cu 191 de voturi pentru şi două abţineri, această lege a fost adoptată.

Supun votului dumneavoastră proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/1998 privind preţurile şi tarifele produselor şi serviciilor ce se execută sau se prestează în ţară, în cadrul activităţilor cu caracter de monopol natural, al celor supuse prin lege unui regim special sau al regiilor autonome, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenţei.

Această lege are caracter ordinar.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. Evident majoritatea.

Este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Se abţine cineva? Sunt 5 abţineri.

Deci, cu 187 voturi pentru, un vot împotrivă şi 5 abţineri, acest proiect de lege a fost adoptat.

Deci, reluăm discuţiile pe Legea pensiilor. Reamintesc încă o dată: poziţia 100 a fost retrimisă în discuţia comisiei de mâine şi, pentru că acest articol nu a fost epuizat, n-o să punem la vot nici Secţiunea a VI-a în integralitatea ei.

Trecem la poziţia 101 din raportul comisiei de specialitate, şi anume este vorba de titlul Secţiunii a VII-a. Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Est cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Titlul Secţiunii a VII-a a fost adoptat.

La poziţia 102 din raportul comisiei de specialitate, comisia ne propune un text amendat. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii. Supun votului dumneavoastră articolul prezentat la poziţia 102 din raportul comisiei de specialitate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Această poziţie din raportul comisiei de specialitate şi care este şi Secţiunea a VIII-a a fost adoptată în unanimitate.

La poziţia 103 din raportul comisiei de specialitate, avem titlul Secţiunii a VIII-a. Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Titlul Secţiunii a VII-a a fost adoptat în unanimitate.

La poziţia 104 din raport avem o reformulare a textului iniţiatorului pentru art. 85 din proiect. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii. Supun votului dumneavoastră propunerle comisiei de specalitate de la punctul 104 din raport.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poziţia 105 din raport, avem textul nemodificat de comisie al iniţiatorului. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi acest articol a fost votat în unanimitate.

La poziţia 106 din raport, avem un text nemodificat de comisia de specialitate şi supun votului dumneavoastră textul iniţiatorului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi articolul prezentat la poziţia 106 din raportul comisiei de specialitate a fost adoptat în unanimitate.

La poziţia 107 din raportul comisiei de specialitate, avem testul iniţiatorului, amendat de comisia de specialitate. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii. Supun votului dumneavoastră articolul amendat de comisie, prezentat la poziţia 107 din raportul comsiei de specialitate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi acest articol a fost votat în unanimitte.

La poziţia 108 din raportul comisiei de specialitate, avem un articol nemodificat de comisie. Supun votului dumneavoastră articolul iniţiatorului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Articolul prezentat la poziţia 108 din raport a fost adoptat în unanimitate.

Articolul prezentat la poziţia 109. Este un text nemodificat de comisie. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentari.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Deci, acest articol a fost votat în unanimitate.

La poziţia 110 din raport, avem o reformulare a comisiei. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi acest articol a fost votat în unanimitate.

La poziţia 111 din raportul comisiei, avem un text nemodificat. Comisia a acceptat textul iniţiatorului. Dacă sunt comentarii?

Domnul Gavrilaş.

Domnul Teodor Gavrilaş:

Doamnă preşedintă,

Stimaţi colegi,

Eu am propus aici un amendament care, de fapt, a fost respins în comisie şi amendamentul sună în felul următor: "În cazul în care se constată erori în stabilirea şi plata drepturilor de pensie, se vor opera revizuirile şi modificările legale, atrăgând după sine răspunderea celor vinovaţi".

Am făcut acest amendament sub rezerva că Casa teritorială pentru pensii şi asigurări sociale este o persoană juridică care trebuie să răspundă de felul în care a stablit şi a calculat drepturile de pensie pentru pensionarul în cauză. Nu numai că "... am greşit, pardon şi fac recalculările...", deci trebuie să răspundă conform legii.

Deci, pentru consistenţă şi rigoare legislativă am făcut această propunere, ca să se opereze, în această manieră, în acest articol.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Comisia de specialitate a respins la vot această propunere...

Eu va trebu să propun întâi amendamentul domnului Teodor Gavrilaş, deoarece comisia n-a modificat textul iniţiatorului.

Deci, am să vă supun votului textul de amendament al art. 92, prezentat de domnul deputat Teodor Gavrilaş. Se află la punctul 37 din volumul referitor la "amendamentele respinse".

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Sunt 29 voturi împotrivă.

Se abţine cineva? Sunt 5 abţineri.

Domnule ministru,

Deci, trebuia să faceţi puţin comentariu, să lămuriţi..., amendamentul, practic, pe cvorumul verificat la legile votate anterior, a dat câştig de cauză amendamentului domnului Gavrilaş.

Era bine să ne lămuriţi dacă este corect sau nu... Deocamdată, acesta a fost admis şi, deci, la poziţia 111, textul adoptat de plenul Camerei Deputaţilor este textul propus de domnul deputat Gavrilaş.

La poziţia 112 din raport, comisia propune amendarea textului iniţial prezentat la art. 93 în proiectul de lege. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii. Supun votului dumneavoastră articolul în forma amendată de comisie, de la poziţia 112 din raport.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Articolul prezentat la poziţia 112 din raportul comisiei de specialitate a fost adoptat în unanimitate.

La poziţia 113, comisia ne propune reformularea textului.

Doriţi să interveniţi, domnule deputat, da?

Domnul deputat Kerekes.

Domnul Kerekes Karoly

Doamnă preşedintă,

Stimaţi colegi,

La poziţia 113, deci art. 94, se reglementează situaţia în care încetează plata pensiei. Sunt 3 cazuri de încetare a plăţii pensiei. Eu m-aş referi numai la ultmul caz, la pct. c), "... când urmaşul a fost condamnat printr-o hotărâre (judecătorească) rămasă definitivă pentru infracţiunea de omor, sau tentativă de omor comisă asupra susţinătorului".

Aş vrea să subliniez faptul că această prevedere a fost preluată din actuala reglementare. Deci, sub acest aspect, nu avem nici o problemă cu această prevedere. În schimb, pentru a se putea aplica acest text de lege, ar fi indicat să mai completăm cu un alineat 2 acest art. 94, pentru că în actuala situaţie, sau în viitoarea situaţie, când se va înceta, în astfel de caz, plata pensiei, Casa Naţională nu are cum să ia cunoştinţă de aceste hotărâri judecătoreşti rămase definitive.

Eu aş propune ca la alin. 2 să prevedem că instanţele judecătoreşti au această obligaţie de a comunica hotărârea. Deci, textul ar fi următorul: "Instanţele judecătoreşti au obligaţia ca în termen de 10 zile - aş zice eu -de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţată în cazurile prevăzute la alin. 1 lit. c)" (de care am vorbit, de fapt) să comunice această situaţie, în scris, Casei Naţionale".

Nu este vorba de un amendament de fond, nu afectează fondul, ci ar asigura uşurarea aplicării prevederii în acest sens.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat,

Vă rog să prezentaţi amendamentul în scris şi aştept părerea comisiei de specalitate şi a iniţiatorului, pentru că este vorba de un alineat nou, care nu atinge fondul, dar pentru o precizare suplimentară.

Comisia este de acord.

Iniţiatorul este? Da.

Deci, am să vă supun votului art. 94, întâi alin. 1, care este textul prezentat de comisie, la poziţia 113.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Alineatul 1 a fost votat în unanimitate.

Alineatul 2, pe textul propus de domnul deputat Kerekes Karoly. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Supun votului dumneavoastră întreg articolul, care se situează la poziţia 113 din raportul comisiei de specialitate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Articolul a fost votat în unanimitate.

La poziţia 114 din raport, comisia propune amendamente la textul iniţiatorului, pentru precizie în aplicarea legii. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Articolul prezentat la poziţia 114 din raportul comisiei de specialitate a fost votat în unanimitate.

La poziţia 115 din raport, ni se prezintă textul nemodificat al iniţiatorului, la art. 96 din proiect. Sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Articolul prezentat la poziţia 115 din raport a fost votat în unanimitate.

La poziţia 116 din raportul comisiei de specialitate, dacă sunt comentarii? Avem amendamentele comisiei. Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră articolul prezentat la poziţia 116 din raportul comisiei de specialitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi acest articol a fost votat în unanimitate.

La poziţia 117, comisia de specialitate ne propune introducerea unui nou articol, numerotat, în varianta comisiei, 98.

Domnul deputat Stanca.

Vă rog.

Cred că vă reluaţi amendamentul făcut la începutul dezbaterii Legii pensiei, nu?, la care s-a eliminat textul.

Domnul Teodor Stanca:

Da.

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Suntem, iar, într-un moment care ar trebui foarte bine clarificat. La punctul 117 din raport, se introduce un articol 98, care, de fapt, înlocuieşte art.98 din textul iniţial, pe care îl propune spre a fi respins. Respingerea art.98 din textul iniţial înseamnă a nu mai avea un text în baza căruia să se facă recalcularea pensiilor pentru cei care îşi continuă activitatea după vârsta de pensionare. Şi se înlocuieşte cu un text care tratează cu totul altceva. Altul este obiectul articolului nou introdus, care face referiri la cumulul pensiei cu alte venituri. Or, şi asupra acestei prevederi, trebuie să fim foarte convinşi că ceea ce votăm este bine sau nu. Legislaţia de acum permite cumulul pensiei cu alte venituri.

Pe plan mondial, să spun aşa, sunt unele state care admit cumulul, altele care nu admit, unele care admit într-un anumit fel, adică până la nivelul pensiei minime se acceptă cumul, peste acesta se aplică o reducere, până la nivelul pensiei totale.

Deci, dacă am merge pe acest text nou introdus, el spune aşa: "Pensionarii pot cumula pensia cu alte venituri obţinute din prestarea unei activităţi, cu excepţia celor încadraţi pe bază de contract individual de muncă". Şi aici este restrictivă problema, pentru că marea majoritate a celor care îşi continuă activitatea o fac în baza unui contract individual de muncă. Şi iată, deci, că, în acest caz, nu se permite cumulul pensiei cu alte venituri.

La punctul 2, se spune aşa: "Pentru pensionarii care cumulează pensia cu veniturile obţinute din prestarea unei activităţi în condiţiile alin.1, nu se plăteşte contribuţia de asigurări sociale". Aceasta contravine, de fapt, cu ceea ce noi am eliminat prin art.20. Deci eliminarea alin.2 al art.20 permite, tuturor celor care îşi continuă activitatea şi obţin şi alte venituri decât pensia, să poată să contribuie şi, deci, să-şi recalculeze pensia. Or, dacă punem, deci, cele două, adică art.20 nou cu art.98 vechi, care s-a propus spre eliminare, confuzia este totală, motiv pentru care, sigur că eu aş avea nişte amendamente, dar nu ştiu dacă nu ar fi bine ca, şi acest art.98 nou sau 98 vechi, să-l mai discutăm, şi pe acesta, în comisie.

Domnul Marian Sârbu (din sală):

Trebuie eliminat!

Domnul Teodor Stanca:

Sigur, ca să putem permite recalcularea, acest articol nou trebuie eliminat şi, atunci, eventual, această prevedere de cumul să fie altfel reformulată, pentru că, în momentul de faţă, vă rog să mă credeţi că, nici eu, personal, nu ştiu ce soluţie să vă propun, pentru că se bat cap în cap cele două prevederi. Deci, dacă ni s-ar permite ca, mâine, să ne mai formulăm un punct de vedere, atunci ar fi, cred, mai uşor să putem să vă propunem o soluţie.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Realitatea este că se bat cap în cap. Nu ar fi trebuit eliminat, sunt două instituţii diferite, una este cumulul, una este recalcularea şi se bat cap în cap.

Domnule deputat Buzatu,

Cred că, până la urmă, totuşi, trebuie să mai reflectaţi în comisie, mâine, să faceţi nişte texte, mai ales că instituţia cumulului este, totuşi, o instituţie internaţională şi ne aliniem la legislaţia europeană.

Da, domnule deputat.

Domnul Dumitru Buzatu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu am considerat, încă de la eliminarea textului respectiv, că aceasta este o mare greşeală. În fond, iniţiatorul a avut dreptate atunci când a urmărit să elimine această sursă de a atrage venituri suplimentare, în cazul pensiilor, prin recalculări succesive, grevând, astfel, asupra fondurilor de pensii, în permanenţă.

Care sunt cazurile în care o persoană poate cere recalcularea? Să spunem cazurile cele mai generale, a unui lucrător care a ajuns la vârsta de 65 de ani, deci 65 de ani, vârsta standard, trebuie să iasă la pensie şi ni se spune că acest caz este de o mare generalitate. Eu cred că este un fals, e un fals această afirmaţie, pentru că bănuiesc că, la vârsta de 65 de ani, vom avea un număr relativ redus de oameni sau chiar foarte redus de oameni, care să mai solicite prestarea unor activităţi cu contract individual de muncă, în continuare, pentru a putea beneficia de recalcularea pensiei.

Al doilea caz este, şi cred că trebuie să spunem, o dată, adevărul, de la acest microfon, este cazul celor care se află în exercitarea unui mandat. Este clar că acum, datorită poziţiei în care se află mulţi dintre oamenii, care beneficiază, să zicem, de această situaţie de graţie, ar dori să-şi recalculeze pensiile, dar eu nu cred că noi putem să facem, aici, reglementări legale, care să se refere la un număr atât de restrâns de oameni şi care, în primul rând, ar trebui să se gândească, atunci când reglementează o situaţie, la cazurile generale, la cei asupra cărora se va răsfrânge, în cea mai mare măsură, această reglementare.

Eu cred că amendamentul care este la poziţia 117, art.98 alin.1 şi 2, îmi aparţine şi mie şi eu vă rog, stimaţi colegi, să-l votaţi aşa cum, urmând să găsim o soluţionare şi pentru eliminarea care a fost propusă în şedinţele trecute.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Marian Sârbu.

Domnul Marian Sârbu:

Doamnă preşedinte,

Vreau să fac nişte precizări legate de afirmaţia dumneavoastră că aceste texte se bat cap în cap. Ele au ajuns să se bată cap în cap, pentru faptul că, anterior discutării acestui articol, noi am votat posibilitatea cumulului, acum o săptămânăam constatat că acest articol, cu siguranţă, vine în contradicţie cu ceea ce am votat săptămâna trecută, adică, cu posibilitatea cumulului.

Vă reamintesc că ministerul venise cu o variantă, la care a achiesat şi comisia, prin care, practic, posibilitatea cumulului era anulată. A existat o propunere a domnului Stanca, după părerea mea, rezonabilă, care dădea posibilitatea plăţii contribuţiilor pentru cei care erau deja la pensie, prin opţiunea lor personală, făcându-şi calcule, dacă vor să mai contribuie, în aşa fel, încât pensia să fie recalculată la data la care ieşeau din câmplul muncii, ca să spun aşa. Şi a treia variantă, la propunerea domnului Zoner, care vă aduceţi aminte că a trezit dispute destul de mari, aceea de eliminare, o propunere mult mai radicală, care dă posibilitatea cumulului, dacă vreţi, fără nici un fel de restricţie.

În această situaţie, noi nu avem, după opinia mea, decât ori ne păstrăm punctul de vedere, care a fost deja votat în plen, prin acordarea acestei posibilităţi a cumulului fără nici un fel de restricţie, şi atunci, cu siguranţă, acest articol trebuie eliminat în totalitatea lui, pentru a corela prevederile între ele, ori, aşa cum a propus, cred, şi doamna preşedinte, am putea să reluăm acest articol la comisie şi să-l discutăm împreună cu celălalt, astfel încât să ajungem la o soluţie rezonabilă.

Mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamna deputat Dobrescu şi apoi domnul deputat Lazia.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi,

Deşi, de cele mai multe ori, obligată fiind, bineînţeles, de situaţie, am fost purtătoarea de cuvânt tehnic a lucrurilor, a sistemului de pensii, în favoarea sa, ceea ce înseamnă bani cât mai mulţi, susţinere financiară cât mai bună, pentru o pensie mai bună, indiferent de celelalte aspecte, şi poate că vi s-a părut, uneori, un uşor cinism social, din partea mea, vă asigur că nu a fost, de data aceasta, daţi-mi voie să fac o intervenţie absolut socială. Prin prevederea pe care am făcut-o noi, că toţi pensionarii care lucrează vor plăti CAS şi cum, conform prevederilor acestei legi, CAS plăteşte şi pensionarul, deci angajatul, şi angajatorul, noi barăm calea angajării multor pensionari, pentru că angajatorii nu vor mai dori să plătească CAS şi pentru aceştia. Gândiţi-vă la propriile cabinete: de ce ne place, şi nouă, să angajăm pensionari? Care este avantajul? Bine, nu în toate cazurile, dar ştim precis că efectul pervers al acestei hotărâri a noastre va fi acela că îi punem în imposibilitate, pe pensionarii obişnuiţi, de a fi angajaţi.

În aceste condiţii, stimaţi colegi, deşi nu este uzual, doamnă preşedinte, cum consideraţi, poate că rediscutarea art.20 ar putea să aducă coerenţă legii. În fond, comisia a acceptat o anumită gândire a cumulului, corelat cu recalcularea pensiilor. Prin acea eliminare a alin.b) al art.20, toată filosofia şchioapătă, nu o mai poţi lipi, în nici un fel. Deci propunerea mea este, nu discutarea în comisie, în fond, comisia a găsit o soluţie coerentă, logică, ci rediscutarea art.20, ca, măcar, amendamentul domnului Stanca, care prevede recalcularea în anumite condiţii, şi nu acela complet de eliminare să fie adoptat.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Lazia.

Domnul Ion Lazia:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Consider că cele două articole nu sunt în contradicţie, pentru că, prin eliminarea alin.2 al art.20, în care se prevedea expres că aceştia nu datorează, aceasta nu înseamnă că noi nu putem impune şi nu putem accepta art.98, prin care noi stabilim riguros condiţiile în care un pensionar cumulează pensia cu salariul şi plăteşte şi cota de asigurări. Aş vrea să mai vedeţi un lucru: nu este doar contribuţia pensionarului care cumulează, este şi contribuţia angajatorului, care este corelată, pentru că pensionarul plăteşte o treime, iar angajatorul plăteşte două treimi, pe de o parte, iar, pe de altă parte, acest lucru va distorsiona întregul sistem de asigurări sociale.

În consecinţă, aş vrea să mai spun un lucru: chiar decizia pe care am luat-o la momentul respectiv, am luat-o tot pe acelaşi comportament, aproape de dezinteres, al multora dintre colegii noştri, care nu au fost în sală la momentul în care s-a votat acel amendament. Şi nu aş vrea să supăr pe nici unii dintre colegii care au susţinut amendamentul, dar, de regulă, în orice Parlament cu o anumită demnitate, să ştiţi că persoanele care vin şi pledează la microfon, deci la tribună, nu fac o pledoarie pro domo a intereselor personale.

Consider că intervenţiile făcute atunci, indiferent de zona partidelor în care, eu ştiu, s-a intervenit, a fost mai mult către a susţine, practic, nişte interese personale. Deci, consider că putem vota, în continuare, acest articol, el nefiind în contradicţie cu eliminarea alin.2 al art.20, pe care l-am votat, ci este, din nou, cred eu, o poziţie responsabilă faţă de sistemul de asigurări sociale pe care vrem să-l promovăm acum, astfel încât să nu-l distorsionăm. Acesta permite, deci, cumularea, dar, o dată ce pensionarul acceptă cumularea, el să nu mai plătească cota de asigurări sociale, pe de o parte, iar pe de altă parte, în mod implicit, nu mai beneficiază de recalculare.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mai doreşte cineva?

Domnul deputat Gavrilaş. Şi, apoi, o să ascultăm şi iniţiatorul, dar să termine, întâi, domnii deputaţi.

Domnul Teodor Gavrilaş:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Problema este foarte clară, în sensul că pot cumula pensia cu salariul numai cei care lucrează pe bază de convenţie civilă. Aici se pune problema dacă le dăm posibilitatea, prin lege, să contribuie în continuare. Bineînţeles că dacă vor contribui în continuare, trebuie să le dăm şi posibilitatea ca să-şi poată recalcula pensiile. Eu cred că nu are numai de câştigat sistemul, fiindcă nu ştiu dacă aceste persoane care vor contribui în continuare vor fi beneficiarii, în proporţia în care sunt celelalte categorii de persoane. Eu zic că ar fi mai bine ca să admitem acel amendament pe care l-a propus domnul Stanca, fiindcă, oricum, există o restricţie din start, în sensul că pot cumula numai cei care, de fapt, continuă să muncească pe bază de convenţie civilă.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Kerekes Károly.

Domnul Kerekes Károly:

Aş vrea să vă reamintesc că, săptămâna trecută, am eliminat restricţia de a nu se mai plăti, din partea pensionarilor, CAS, în cazul în care îşi continuă activitatea. Dacă mergem pe această linie, atunci există două posibilităţi, în cazul de faţă, la art.98. Ori menţinem o parte din textul alin.1, care spune în felul următor: "Pensionarii pot cumula pensia cu veniturile obţinute din prestarea unei activităţi". şi aici punem punct. Şi, atunci, alin.2 ar fi în felul următor: "Pensionarii care cumulează pensia cu venituri obţinute din prestarea unei activităţi, în condiţia alin.1, plătesc contribuţie de asigurări sociale". Aceasta ar fi prima variantă. Sau eliminăm ambele alineate şi, atunci, dacă legea nu interzice, se permite plata contribuţiei.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mai doreşte...? Domnul deputat Stanca.

Domnul Teodor Stanca:

Doamna preşedinte, eu insist să se returneze la comisie, pentru că, aţi văzut, sunt puncte de vedere, mă rog, unele care sunt pentru reformularea art.98, altele pentru votarea lui, altele pentru eliminare. Sigur că, dacă consideraţi sau nu se acceptă retrimiterea la comisie, atunci, eu mi-aş permite să vin cu o reformulare, care să introducă, de fapt, ceea ce am propus eu la art.21, că pensionarii pot să-şi continue activitatea şi, dacă plătesc, mă rog, este la latitudinea dânşilor, dacă plătesc asigurările sociale, atunci să aibă dreptul de recalculare a pensiei, urmând ca partea aceasta de cumul să vină, după aceea, în continuare, unde se precizează în ce condiţii se poate accepta şi cumulul pensiei pe perioada activităţii sau nu se mai acceptă cumulul pensiei, la continuarea activităţii.

Chestiunea este destul de importantă, ca s-o putem, acum, foarte clar, s-o definim. De aceea, insist pentru acest lucru.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Marian Sârbu şi apoi domnul ministru, urmând să luăm o hotărâre, dacă retrimitem sau nu la comisie.

Domnul Marian Sârbu:

Doamnă preşedinte,

Este un articol extrem de important şi vreau să vă spun că el încearcă să reglementeze, practic, două probleme: una care ţine de cumulul pensiei şi alta care are în vedere, după plata contribuţiilor, posibilitatea recalculării pensiei. Deci sunt două probleme distincte. Vreau să vă spun, însă, că, dacă vom păstra art.98 în formula actuală, există pericolul creării unei discriminări nete în favoarea demnitarilor, ceea ce, după opinia mea, este total anormal. Vă rog să observaţi că, în alin.1, se spune că: "Pensionarii pot cumula pensia cu veniturile obţinute din prestarea unei activităţi, cu excepţia acelora încadraţi pe bază de contract individual de muncă". Deci, cu alte cuvinte, cei care prestează activităţi în baza unui contract individual de muncă, nu pot cumula. În schimb, demnitarii, care ştiţi bine că nu primesc indemnizaţia în baza unui contract individual de muncă, au această posibilitate. Eu susţin propunerea domnului Stanca, să rediscutăm acest articol la comisie. Este în corelaţie şi cu ce am votat până acum, astfel încât să facem un text cu acurateţe, şi care să nu creeze discriminări în favoarea unora sau altora.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule ministru, mai doriţi să interveniţi? Da, vă rog.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Doamnă preşedinte,

Prin votul acestei Camere, exprimat la un articol precedent, care viza categoriile de persoane supuse sistemului de asigurări obligatoriu, pe care acest proiect de lege doreşte să-l reglementeze, chestiunea art.98 a fost vidată de obiect. Noi am avut o anumită concepţie, atunci când am iniţiat acest proiect, şi anume acelea de a nu crea distorsiuni în sistemul de asigurări sociale, o dată ce drepturile s-au stabilit, pentru a nu aluviona, ulterior, pe bază de recalculări, drepturi sporite care, într-un sistem de acest tip, de solidaritate, pot crea anumite neajunsuri în funcţionarea financiară a sistemului.

Întrucât, prin votul dumneavoastră, aţi decis ca asigurarea obligatorie să privească persoane care şi-au stabilit, iniţial sau anterior, dreptul la pensie, actualmente, nu mai avem obiect de discuţie. Singura soluţie, lucru reiterat aici şi de alţi parlamentari, este de a elimina acest articol, pentru că, într-adevăr, păstrarea lui este necongruentă cu un articol precedent votat, deci intră într-o coliziune evidentă de logică, în primul rând. În al doilea rând, chiar dacă am încerca să restricţionăm cumulul, am crea o discriminare aici mărturisită, şi iar nu e corect, aşa încât toţi vor avea dreptul, indiferent de temeiul juridic al raportului de muncă încheiat după pensionare, să obţină o recalculare de pensie, ca urmare a unei cotizaţii obligatorii, urmând, însă, ca această filosofie a politicii salariale, în România, s-o rezolvăm în Codul muncii şi, acolo, să creăm, totuşi, nişte îngustări ale acestor posibilităţi de lucru, oricând, oricum, prin cumul, pentru că, totuşi, ideea aceasta a cumulului nelimitat este o idee care poate aduce prejudicii pentru intrarea pe piaţa forţei de muncă a tinerilor. Deci trebuie găsit un echilibru, prin reglementare, între exigenţa de a oferi un venit suplimentar celui care munceşte chiar după pensionare, dar, în acelaşi timp, să echilibrăm, în celălalt taler, ideea de a nu avea şomaj consistent în rândul tinerilor. Credem că problema o vom rezolva prin reglementarea raporturilor de muncă. Pentru că, în materia asigurării, prin votul exprimat la o şedinţă anterioară, după părerea mea, lucrurile s-au adjudecat, nu are rost să retrimitem la comisie, pentru că acel vot a tranşat atunci chestiunile şi, deci, acest articol devine inutil.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, din câte am înţeles eu din discuţii, o parte sunt pentru rediscutare, dar înţeleg că articolul nou, propus de comisie, prezentat la poziţia 117, nu-şi mai are rostul, în condiţiile eliminării acelui alineat de la art.20 şi, de asemenea, nici art.118, în forma iniţiatorului. Sigur, acum, dacă cine a propus pentru retrimiterea la comisie, mai doreşte? Nu mai e cazul, nu? Deci nu mai este cazul.

Eu supun votului dumneavoastră propunerea comisiei, de introducere a unui articol nou, care este prezentat la 117, dar care, în opinia iniţiatorului, a multora dintre vorbitori, nu-şi mai are rostul acum, după votul dat la art.20. Deci va trebui să daţi un vot contra, ca să fie în bună regulă.

Deocamdată, noi am numărat cvorumul, un pic mai devreme. Dacă îmi cere un grup parlamentar, îl refacem.

Da, poftiţi.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi,

Aş vrea să vă punctez că, prin această eliminare, de fapt, noi acceptăm cumulul nerestrictiv, până la apariţia noului Cod al muncii. Pentru că nu putem reveni, şi nu ştiu dacă nu au existat destule excepţii, în această aulă, asupra unui vot pripit al nostru, la art.20, măcar să-i dăm o altă formă, şi nu să-l eliminăm, pentru că, repet, nu vrem sau nu putem sau nu e uzual să revenim asupra lui, noi stricăm ideea unei legi şi nu ne aliniem, renunţăm la alinierea la prevederile europene. Aceasta facem!

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Un mic anunţ.

Domnul deputat Popescu.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor,

Vă fac un anunţ de altă natură. Membrii Comisiei de validare sunt convocaţi, în mod oficial, pentru astăzi, la ora 13,10, în pauză, la Sala Comisiei pentru cultură, pentru ca să rezolvăm un caz de validare a unui deputat.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, cu respect, vă anunţ că, în programul votat de Camera Deputaţilor, pauza figurează la ora 13.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Am zis 13!

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Aţi zis 12,10.

Voci din sală:

13!

Doamna Paula Maria Ivănescu:

13?! Aşa s-a auzit de la tribună, 12.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Este încă o dovadă de proastă acustică a acestei săli!

Repet: ora 13,10.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Aşa, foarte bine! De aici, s-a auzit 12.

Deci avem de tranşat poziţia de la articolul nou propus, la poziţia 117 din raport. Menţionez că este majoritatea contra introducerii acestui articol nou.

Cine este pentru? (Rumoare, comentarii, în sală.) Eu sunt obligată, şi am anunţat, să pun la vot propunerea comisiei, de a introduce acest articol nou, contra căruia... Nu avem ce să eliminăm, că nu figurează în proiectul de lege. Deci, împotriva acestei introduceri de articol nou, s-a pronunţat majoritatea vorbitorilor. Dumneavoastră, aici, dacă vreţi să ţineţi cont de sensul discuţiilor, trebuie să votaţi contra introducerii acestui articol nou, deci contra amendamentului comisiei.

Cine este pentru? Un vot pentru, insuficient. Două voturi pentru, insuficiente pentru introducerea acestui articol nou. Deci articolul prevăzut la poziţia 117 din raport nu a trecut. Articolul nou nu este introdus în textul legii.

La poziţia 118 din raportul comisiei de specialitate, comisia propune elimarea textului. Dacă sunt comentarii? Domnul deputat Stanca.

Domnul Teodor Stanca:

Doamnelor şi domnilor,

Eu cred că ar trebui păstrat, părerea mea, acest articol, pentru că face nişte precizări în ce condiţii se poate încheia un contract de asigurare, deci de continuare a activităţii după un stagiu de cotizare de minim 12 luni. Altfel, ar fi confuzia prea mare ca, fiecare, după ce a lucrat 3 luni pe an, să vină şi să aibă pretenţia la o recalculare.

Deci, în sensul acesta numai, cred că totuşi... este o părere personală, vă rog să o comentăm eventual şi să vedem dacă ea este bine păstrată sau nu.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, dacă mai sunt comentarii? Domnul deputat Marian Sârbu.

Domnul Marian Sârbu:

Doamnă preşedinte,

Vreau să vă spun că nu sunt de acord cu propunerea domnului Stanca de data aceasta, pentru că creează o limitare a posibilităţii recalculării pensiilor. Cu alte cuvinte, trebuie să munceşti peste momentul în care ai ieşit la pensie cel puţin 12 luni ca să ţi se recalculeze pensia.

Vă reamintesc că avem în interior, în corpul legii, texte care-l penalizează pe cel care vrea să iasă la pensie, pentru fiecare lună de ieşire anticipată, în raport cu vârsta standard de pensionare.

Deci, pentru simetrie, dacă vreţi, trebuie să eliminăm acest articol pe care domnul Stanca l-a propus.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Am înţeles, domnule deputat, sper că şi domnii colegi. Iniţiatorul este de acord cu poziţia comisiei, de eliminare a textului art.98 din proiectul de lege.

Supun la vot propunerea de eliminare a art.98 din proiectul de lege.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Deci, poz.118 din raportul comisiei a fost votată pe baza amendamentului comisiei.

La poz.119 din raport avem textul iniţiatorului nemodificat de comisie. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.120 din raportul comisiei de specialitate avem, de asemenea, un articol nemodificat de comisie. Sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.121 din raport avem titlul cap.V. Nefiind comentarii, supun votului dumneavoastră acest titlu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Titlul cap.V a fost adoptat în unanimitate.

La poz.122 avem amendamentul comisiei cu privire la art.101 din textul iniţiatorului. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi acest articol a fost votat, în forma prezentată de comisie, în unanimitate.

La poz.123 avem, de asemenea, un text amendat de comisia de specialitate. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.124 avem titlul Secţiunii 1 – Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă. Dacă nu sunt comentarii, supun votului dumneavoastră titlul secţiunii 1.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Titlul a fost votat în unanimitate.

La poz.125 avem un text amendat de comisia de specialitate. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi articolul prezentat la poz.125 din raport a fost votat în unanimitate.

La poz.126 avem un text de asemenea amendat de comisia de specialitate. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.127 din raport, de asemenea, avem un text reformulat, deci amendat de comisia de specialitate. Sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi acest articol a fost votat în unanimitate, bineînţeles, forma amendată de comisia de specialitate.

La poz.128 avem un text amendat de comisia de specialitate.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii. Supun votului dumneavoastră articolul prezentat la poz.128 din raport.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.129 avem, de asemenea, un text amendat de comisia de specialitate. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

La poz.130 avem, de asemenea, un text amendat de comisie. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.131 avem un text amendat de comisia de specialitate. Sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.132 avem un articol amendat de comisia de specialitate. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi acest articol, în forma prezentată de comisie, a fost votat în unanimitate.

La poz.133 avem, de asemenea, un articol amendat şi reformulat de comisia de specialitate. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Supun votului dumneavoastră întreaga secţiune 1.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Secţiunea 1 a fost votată în unanimitate.

La poz.134 avem titlul secţiunii a 2-a. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Titlul secţiunii a 2-a a fost adoptat în unanimitate.

La poz.135 din raport avem un articol nemodificat de comisie, deci, textul iniţiatorului. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.136 avem un articol care este amendat de comisia de specialitate. Dacă nu sunt comentarii, supun votului dumneavoastră acest articol.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.137 avem un articol care este amendat de comisia de specialitate. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.138 din raportul comisiei de specialitate avem un text amendat de comisie. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.139 din raportul comisiei de specialitate avem un articol nemodificat, deci, articolul iniţiatorului. Nefiind comentarii, vă supun votului dumneavoastră acest articol.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva contra? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.140 din raport avem un text, de asemenea, reformulat de comisia de specialitate, nefiind comentarii;

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.141 din raport avem, de asemenea, un text reformulat de comisia de specialitate. Dacă nu sunt comentarii;

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi acest articol de la poz.141 din raport, în forma amendată de comisie, a fost votat în unanimitate.

La poz.142 din raport avem un text amendat de comisia de specialitate. Dacă nu sunt comentarii, supun votului dumneavoastră acest articol.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră întreaga secţiune a 2-a.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi secţiunea a 2-a a fost votată în unanimitate.

La poz.143 din raport avem titlul secţiunii a 3-a. Nefiind comentarii, supun votului dumneavoastră acest titlu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Titlul secţiunii a 3-a a fost votat în unanimitate.

La poz.144 avem un articol în forma prezentată de iniţiator. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.145, de asemenea, avem un articol nemodificat de comisie.

Cine este pentru textul iniţiatorului? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.146 de asemenea, avem textul iniţiatorului neamendat de comisie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi acest articol a fost votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră întreaga secţiune a 3-a.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Secţiunea a 3-a a fost votată în unanimitate.

La poz.147 din raport avem titlul secţiunii a 4-a.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest titlu a fost votat în unanimitate.

La poz.148 avem un text amendat de comisia de specialitate. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Deci, acest articol, în forma prezentată de comisie, a fost votat în unanimitate.

La poz.149 din raport avem un articol nemodificat de comisie. Deci, supun votului dumneavoastră textul iniţiatorului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.150 din raport, comisia propune un text care îndeplineşte corelarea cu alte acte normative. Nefiind comentarii;

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.151 din raport avem un articol nemodificat de comisie. Supun votului dumneavoastră textul iniţiatorului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.152 avem un articol care a fost amendat de comisia de specialitate. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi acest articol a fost votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră secţiunea a 4-a în întregime.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Toată secţiunea a 4-a a fost votată în unanimitate.

La poz.153 avem titlul secţiunii a 5-a. Nefiind comentarii;

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Titlul secţiunii a 5-a a fost votat în unanimitate.

La poz.154 din raport, comisia propune un text amendat. Nefiind comentarii;

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.155 avem, de asemenea, un text amendat de comisia de specialitate. Nefiind comentarii, supun votului dumneavoastră textul propus de comisia de specialitate la poz.155 din raport.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest text a fost votat în unanimitate.

La poz.156 avem un text nemodificat de comisie.

Cine este pentru textul iniţiatorului? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest text a fost votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră întreagă secţiunea a 5-a.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Secţiunea a 5-a a fost votată în unanimitate.

La poz.157 din raport avem titlul secţiunii a 6-a.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Abţineri? Niciuna.

Titlul secţiunii a 6-a a fost votat în unanimitate.

La poz.158 din raportul comisiei avem un text al iniţiatorului, nemodificat.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

La poz.159 de asemenea, avem textul iniţiatorului, nemodificat de comisie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.160 avem de asemenea textul iniţiatorului. Nefiind comentarii,

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.161 avem de asemenea, textul iniţiatorului. Nefiind comentarii,

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.162 avem un text propus de comisie care amendează textul iniţiatorului. Nefiind comentarii, supun votului dumneavoastră textul propus de comisia de specialitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.163 din raportul comisiei de specialitate avem un text amendat de comisia de specialitate. Dacă nu sunt comentarii supun votului textul comisiei de specialitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.164 din raport avem, de asemenea, un text propus de comisia de specialitate. Domnul deputat Stanca, vă rog.

Domnul Teodor Stanca:

Intervin pentru a corecta textul la alin.1, unde spune aşa: "Indemnizaţia de asigurări sociale se achită beneficiarului, reprezentantului legal sau mandatarului desemnat prin procură specială "de acesta". Deci, nu "acestuia", ci"de acesta".

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, da, corect din punct de vedere gramatical. Dacă nu mai sunt comentarii, supun votului dumneavoastră articolul de la poz.164 din raport în forma amendată de comisie şi cu modificarea gramaticală solicitată de domnul deputat Stanca.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.165 din raport avem un text nemodificat de comisie.

Cine este pentru textul iniţiatorului? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.166 avem un text al iniţiatorului care nu a fost modificat de comisie. Domnul deputat Kerekes.

Domnul Kerekes Károly:

La poz.166 este vorba de art.139 din proiectul de lege. Este vorba mai concret de alin.2. Aici aş aduce o completare. La alin.2 al articolului amintit se prevede că plata indemnizaţiilor de asigurări sociale se suspendă pe timpul cât beneficiarul indemnizaţiei, prevăzută la art.123, este decăzut din drepturile părinteşti.

La art.123 sunt prevăzute indemnizaţiile pentru creşterea copilului, respectiv pentru îngrijirea copilului bolnav. Ce aş adăuga la acest alineat; pornesc de la ideea că, în unele cazuri, copiii sunt nu numai în îngrijirea şi creşterea părinţilor, dar şi în creşterea şi îngrijirea tutorelui. Pentru această situaţie aş propune să completăm textul în felul următor: "respectiv din dreptul de a fi tutore".

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, comisia de specialitate este de acord? Da, este de acord. Şi iniţiatorul, da?

Deci, supun votului dumneavoastră articolul poziţionat în raport la nr.crt.166, cu completarea propusă de domnul deputat Kerekes, respectiv drepturile de tutore.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest aarticol a fost votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră întreagă secţiune a 6-a.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Această secţiune a fost votată în unanimitate.

La poz.167 avem cap.VI cu titlul respectiv. Nefiind comentarii, supun votului dumneavoastră titlul cap.VI.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Titlul cap.VI a fost votat în unanimitate.

La poz.168 din raport avem textul iniţiatorului, nemodificat de comisie. Nefiind comentarii, supun votului dumneavoastră acest articol.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.169 avem, de asemenea, textul iniţitorului. Nefiind comentarii,

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.170 avem titlul secţiunii 1. Nefiind comentarii;

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Titlul secţiunii 1 a fost votat în unanimitate.

La poz.171 avem un text amendat de comisia de specialitate. Dacă nu sunt comentarii, supun votului dumneavoastră acest text. Domnul deputat Stanca, vă rog.

Domnul Teodor Stanca:

Tot legat de motive gramaticale, să spun aşa, la alin.5: "Membrii Consiliului de administraţie sunt numiţi de Guvernul României prin decizia primului ministru, de organizaţiile patronale, de confederaţiile sindicale reprezentative şi de organizaţiile naţionale ale pensionarilor, după caz." Mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dacă nu mai sunt comentarii, supun votului dumneavoastră, cu menţiunea de rigoare, făcută de domnul deputat Stanca.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.172 din raport avem, de asemenea, un text amendat de comisia de specialitate. Dacă nu sunt comentarii, supun votului dumneavoastră acest articol.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotriviri? Nu.

Abţineri? Nu.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.173 avem un articol nemodificat de comisie.

Cine este pentru textul iniţiatorului? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.174 din raport avem o reformulare a comisiei, deci, un articol amendat de comisie. Dacă nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? (Domnul ministru Athanasiu doreşte să intervină.)

Mă scuzaţi, nu v-am observat, domnule ministru, vă rog.

Domnul Marian Sârbu (din bancă):

S-a tocit!

Domnul Alexandru Athanasiu:

Da, m-am mai tocit, m-aţi tocit dumneavoastră!

Doamnă preşedinte,

Stimaţi parlamentari,

Cred că formularea nu este fericită, pentru că nu se poate stabili prin lege salarizarea unui organism care încă nu s-a înfiinţat. Ordinea firească a lucrurilor spune că întâi trebuie înfiinţat organismul respectiv, salarizarea fiind doar un aspect din activitatea ei, aşadar, trebuie să fie ulterioară legea de salarizare, precedată de înfiinţarea Casei.

Aş ruga să se revină la textul iniţial. Sigur că este o lege importantă, aceasta de salarizare, dar ea nu poate să preceadă înfiinţarea organismului unde vor funcţiona cei care vor fi salarizaţi în baza legii.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, în mod logic, aşa se întâmplă. Văd că şi unul din autorii amendamentului a cedat la amendament şi am să vă supun votului textul iniţiatorului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Deci, textul iniţiatorului, prezentat la poz.174 din raport a fost adoptat.

Deci, supun votului dumneavoastră întreagă secţiune1.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Secţiunea I-a a fost adoptată în unanimitate.

La poz.175 avem titlul secţiunii a 2-a.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Titlul secţiunii a 2-a a fost votat în unanimitate.

La poz.176 avem un amendament al comisiei de specialitate.

Domnul deputat Marian Sârbu.

Domnul Marian Sârbu:

Doamnă preşedinte,

Vreau să susţin amendamentul din partea comisiei, cu o singură precizare: la lit.o), în ceea ce priveşte atribuţiile Casei Naţionale, vă propun ca textul să fie completat în felul următor: "dezvoltă relaţii cu organisme similare în domeniul asigurărilor sociale din alte ţări, în baza convenţiilor încheiate de statul român", având în vedere faptul că totuşi Casa Asigurărilor pentru Pensii nu poate fi subiect de drept internaţional, şi rog şi iniţiatorul să fie de acord cu această completare.

Mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, corect.

Iniţiatorul este de acord? Da.

Comisia este de acord.

Deci, voi supune votului dumneavoastră articolul prezentat la poz.176 din raportul comisiei de specialitate, cu menţiunea că la pct.o) trebuie să adăugăm în mod corect "…în baza convenţiilor încheiate de statul român".

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Supun votului dumneavoastră întreaga secţiune a 2-a.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Această secţiune a fost votată în unanimitate.

La poz.177 din raport avem titlul Cap. VII.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Titlul cap.VII a fost votat în unanimitate.

La poz.178 avem textul iniţiatorului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.179 avem titlul secţiunii 1-a.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Abţineri? Nici una.

Acest text a fost votat în unanimitate.

La poz.180 avem un text nemodificat al iniţiatorului.

Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotriviri? Nici una.

Abţineri? Nici una.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.181 avem un articol care a fost amendat de comisie.

Doamna deputat Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dacă îmi permiteţi, pentru că ulterior m-am uitat în Legea evaziunii fiscale nr.87/1994, unde există expres nominalizată pedeapsa, v-aş propune la alin.2, şi dacă îmi permit şi colegii din comisie, să modific sfârşitul alin.2, în sensul: "Refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale Casei Naţionale şi caselor teritoriale documentele justificative şi actele de evidenţă necesare stabilirii obligaţiilor de asigurări sociale se pedepseşte cu…" şi aici intervine noutatea, "…cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă de la 200 de mii la un milion", în sensul adaptării cu Legea evaziunii fiscale.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Iniţiatorul? Este de acord.

Comisia? De acord.

Vă rog să prezentaţi şi textul amendamentului, doamna deputat.

Supun votului dumneavoastră articolul prezentat la poz.181 din raport în forma amendată de comisie şi completată cu amendamentul doamnei Smaranda Dobrescu, care pune de acord prevederile acestui alineat cu infracţiunile sau pedepsele prevăzute în Legea evaziunii fiscale.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

Secţiunea 1-a pe ansamblu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Secţiunea 1-a a fost votată în unanimitate.

La poz.182 din raport avem titlul secţiunii a 2-a.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotriviri? Nici una.

Abţineri? Nici una.

Titlul secţiunii a 2-a a fost adoptat în unanimitate.

La poz.183 din raport, comisia ne propune un text amendat pentru punerea de acord cu renumerotările respective şi amendamente de text.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în forma amendată de comisie în unanimitate.

La poz.184 avem un articol amendat de comisia de specialitate.

Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.185 avem un text nemodificat de comisie.

Cine este pentru textul iniţiatorului? Mulţumesc.

Împotriviri? Nici una.

Abţineri? Nici una.

Acest text a fost votat în unanimitate.

La poz.186 din raport avem un text amendat de comisia de specialitate.

Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.187 avem un text amendat de comisia de specialitate.

Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.188 avem un text nemodificat de comisie.

Supun votului dumneavoastră textul iniţiatorului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră secţiunea a 2-a în întregime.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotriviri? Nici una.

Abţineri? Nici una.

Secţiunea a 2-a a fost votată în unanimitate.

La poz.189 din raport avem titlul cap.VIII.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotriviri? Nici una.

Abţineri? Nici una.

Titlul cap.VIII a fost adoptat în unanimitate.

La poz.190 avem un text amendat de comisia de specialitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate în forma amendată de comisie.

La poz.191 din raport, de asemenea, avem un text amendat de comisia de specialitate.

Nefiind comentarii, cine este pentru? Mulţumesc.

Împotriviri? Nici una.

Abţineri? Nici una.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.192 avem un articol nemodificat.

Supun votului dumneavoastră textul iniţiatorului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotriviri? Nici una.

Abţineri? Nici una.

Acest text a fost votat în unanimitate.

La poz.193 avem un text nemodificat de comisie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotriviri? Nici una.

Abţineri? Nici una.

Acest text a fost votat în unanimitate.

La poz.194 avem un text amendat de comisie.

Nefiind comentarii, cine este pentru? Mulţumesc.

Împotriviri? Nici una.

Abţineri? Nici una.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.195 avem un text amendat de comisia de specialitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest text a fost votat în unanimitate.

La poz.196 avem titlul cap.IX.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Titlul cap.IX a fost votat în unanimitate.

La poz.197 din raportul comisiei de specialitate avem o formulă amendată de comisie.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.198 din raport avem o formulă propusă de comisia de specialitate.

Dacă nu sunt comentarii, cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.199 avem o formulă amendată de comisia de specialitate pentru art.164 din proiectul de lege.

Dacă nu sunt comentarii, cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.200 din raportul comisiei de specialitate avem o formă amendată de comisie.

Nefiind comentarii, cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.201 avem amendamentele comisiei la art.166 din proiect.

Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.202 din raport avem propunerea comisiei de amendare a art.167 din proiect.

Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Deci atenţie pentru aparatul tehnico-legislativ: să pună de acord cu cota de contribuţie care s-a modificat printr-o hotărâre de Guvern. contribuţia suplimentară de 5% este fixată în alin.3. Deci domnii deputaţi au votat corect forma bună, forma amendată de comisie.

La poz.203 din raportul comisiei de specialitate avem, de asemenea, un amendament al comisiei de specialitate.

La poz.203, nefiind comentarii, supun votului dumneavoastră articolul aşa cum a fost amendat de comisie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.204 avem textul iniţiatorului.

Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.205 din raport avem o propunere din partea comisiei de amendare.

Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate în forma amendată de comisie.

La poz.206.

Da, vă rog.

Domnul Marian Sârbu:

Stimaţi colegi,

La art.171 din proiect şi respectiv pct.206 din raport avem iarăşi un moment important, aş spune, al legii, pentru că este vorba de o recalculare a pensiilor chiar în momentul imediat anterior intrării în vigoare a prezentei legi. Deci, până la urmă, acest articol are în vedere repararea unor inadvertenţe, apariţia unor echilibre, ca să spunem aşa, în ceea ce priveşte cuantumul pensiilor. Şi, după cum vedeţi, sunt practic patru criterii sau condiţii în funcţie de care se recalculează pensiile înainte de intrarea în vigoare a acestei legi.

Vreau să mă refer doar la lit.b), care încearcă să ia în calcul cuantumul echivalent al pensiei la nivelul lunii octombrie 1990, care s-ar multiplica, conform proiectului, cu creşterea pensiei medii totale de asigurări sociale din octombrie 1990 până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Eu ştiu că Ministerul Muncii, chiar domnul ministru Athanasiu, a avut întotdeauna poziţii foarte critice în legătură cu felul în care a evoluat cuantumul pensiei din ’90 până la data actuală. Cu toate acestea, la recalcularea pensiilor înainte de intrarea în vigoare a legii, văd că doreşte să menţină acest criteriu la recalcularea de dinaintea intrării în vigoare a legii. Pentru că, şi aici sunt de acord cu poziţiile de până acum, evoluţia pensiilor în perioada de după 1990 a avut suficiente dezechilibre, ca să spunem aşa, în primul rând datorită lipsei veniturilor, eu v-aş propune ca pct.b) să sune în felul următor: "cuantumul echivalent al pensiei la nivelul lunii octombrie 1990 se multiplică ţinând cont de indicele de creştere al preţurilor de consum".

Vreau să fac o precizare foarte clară: nu este vorba de înmulţirea cuantumului actual cu indicele preţului de consum, ci posibilitatea ca la recalculare să se ţină cont de acest indicator, şi nu de felul în care au evoluat pensiile din ’90 şi până acum.

Este un punct la care Grupul parlamentar al PDSR ţine foarte mult şi am dori să cunoaştem punctul de vedere al iniţiatorului.

Mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Mulţumesc.

După pauză, domnule deputat.

Vreţi acum, domnule ministru?

Da, poftiţi.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Doamnă preşedinte,

Şi doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aveam o rugăminte a vă face: credem că ritmul în care s-a dezbătut acest proiect astăzi a recuperat, chiar a devansat aşteptările noastre, şi eu vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Miron Tudor Mitrea (din sală):

Prezenţa în sală!

Domnul Alexandru Athanasiu:

Sigur, prezenţa este de competenţa organismelor de conducere ale Camerei, şi nu ale mele; nu apreciez eu acest lucru.

Ceea ce vreau să rog este următorul lucru: întrucât ne apropiem de finalizarea legii şi întrucât datorită anumitor aspecte avem nevoie o dată pentru mâine de a avea o discuţie foarte substanţială pe câteva probleme care sunt, să zic, punctele de inflexiune ale legii, am dori ca în după-amiaza aceasta să nu continuăm dezbaterile, dacă acest lucru este posibil, pentru că deja s-au adunat trei probleme - deja problema recalculării este o problemă care a mai fost adusă în discuţie, dar ea merită încă o discuţie şi oricum avem încă alte două importante de discutat mâine; avem şi unele completări la dispoziţiile tranzitorii pe care vrem să le supunem atenţiei membrilor comisiei de specialitate, şi cred că nu ar fi util să ne blocăm în discuţii aici, care tot nu s-ar finaliza după-amiază, cum am putea în schimb joi să finalizăm, sper eu, legea, după o discuţie pe aspectele apărute şi pe aspectele deja puse în discuţie astăzi, dacă, sigur, colegii şi doamnă preşedintă, dacă dumneavoastră agreaţi această idee, aş supune-o spre decizia plenului Camerei Deputaţilor.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dat fiind importanţa acestor lucruri, că de fapt au rămas din lege chestiile care sunt esenţiale, care aduc atingere la situaţia foarte multor oameni şi este bine să reflectăm foarte bine, deci vom întrerupe discuţiile astăzi pe această lege a pensiilor, urmând să le continuăm fie joi, dacă nu va fi şedinţă comună, fie marţea viitoare şi, după pauză, deci la ora 14,00 începem cu Legea funcţionarului public, o lege extrem de importantă.

(După pauză.)

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Reîncepem şedinţa de după-amiază a Camerei Deputaţilor şi, conform înţelegerii de dinainte de pauză, amânăm discuţia proiectului Legii pensiilor pe cât a mai rămas pentru următoarea şedinţă în plen a Camerei Deputaţilor, fie că este ea joi de dimineaţă, fie că este marţea viitoare.

În continuare, pe ordinea de zi figurează proiectul de Lege privind statutul funcţionarilor publici.

Aş dori, înainte de a începe discuţiile pe acest proiect de lege, să rog domnii secretari să-şi ocupe locul de muncă la conducerea şedinţei şi să rog liderii grupurilor parlamentare să-i invite pe domnii colegi în sală.

Aş dori să întreb din partea iniţiatorului cine doreşte să ia cuvântul pe acest proiect de lege.

Domnul deputat Gaspar, pe o chestiune de procedură.

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnă preşedinte,

Vă rog să constataţi că suntem, aşa, într-o imposibilitate totală de a ne desfăşura activitatea.

Potrivit regulamentului, dumneavoastră trebuie să fiţi asistată în mod obligatoriu de doi secretari.

În al doilea rând, vă rog să observaţi - comisia sesizată în fond nu există.

În al treilea rând, vă rog să observaţi care este participarea în sală. Dacă am înţeles că anumite texte la Legea cu sistemul public de pensii le-am trecut cum s-au trecut, nu putem să începem o lege atât de importantă în astfel de participare a parlamentarilor în sala de şedinţe de astăzi.

Vă rog să luaţi toate măsurile pe care vi le conferă regulamentul, astfel încât activitatea Camerei în această după-amiază să se desfăşoare cu respectarea strictă a regulilor procedurale.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci repet încă o dată apelul către liderii grupurilor parlamentare: să aducă colegii în sală. Ştim foarte bine că ei se află în incinta Camerei Deputaţilor, numai că trebuie să participe de aici, şi nu din birourile grupurilor.

De asemenea, fac apel încă o dată la domnii secretari de şedinţă să se prezinte.

Vă rog, domnule deputat Gaspar, pe domnul deputat Mitrea, secretarul din partea Grupului PDSR, să-l invitaţi să ia loc la masa de conducere a şedinţei. Este de serviciu domnul deputat Mitrea în funcţia de secretar din partea Opoziţiei.

În acelaşi timp, rog comisia de specialitate să-şi ocupe locurile în locul rezervat în sală pentru comisia sesizată în fond.

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Sunt două comisii: Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

În cazul acesta, sunt două comisii – vă rog să poftească şi membrii comisiei, nu numai preşedinţii.

Deci, vă rog, domnule secretar, să începeţi apelul nominal.

Domnul Ioan Simiti Vida:

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule secretar, un moment! Mi se comunică în acest moment că în sală este cvorumul îndeplinit.

Haideţi să terminăm apelul nominal, pentru că avem cvorum în sală.

Deci, domnule secretar, vă rog să întrerupeţi apelul nominal. Avem cvorum de lucru în sală.

Domnul Ioan Vida-Simiti:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Să ne continuăm lucru conform ordinii de zi.

Dau cuvântul domnului deputat Miron Mitrea pe o chestiune procedurală.

Vă rog să nu părăsiţi sala, domnilor deputaţi, continuăm apelul nominal!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamna preşedinte,

Am înţeles că nu pentru apel am venit aici.

Stimaţi colegi,

Conform deciziei pe care am luat-o în prima parte a zilei, ar trebui să trecem la Legea funcţionarului public.

Este un proiect de lege de primă importanţă, iar lipsa ministrului justiţiei din sală şi imposibilitatea domniei sale de a ajunge astăzi aici, fiind plecat până mâine din ţară, ne duce în situaţia ca să cerem amânarea discuţiei la această lege şi să trecem la următorul punct de pe ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, este o lege într-adevăr extrem de importantă şi extrem de viu disputată în toate mediile şi probabil că prezenţa ministrului justiţiei ar fi extrem de necesară.

Domnule deputat Nică, doriţi....? Pe procedură, da? Nu intraţi în fondul legii. Pe procedură, da?

Domnul Mihail Nică:

Doamna preşedinte,

Sunt întru totul de acord că ar fi necesară prezenţa domnului ministru de justiţie, dar cred că putem să începem discuţiile generale la acest proiect de lege, urmând ca ministrul, în şedinţa următoare, să îşi susţină şi dânsul punctul de vedere.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, inclusiv la dezbaterile generale trebuie să participe persoana responsabilă cu atitudinea politică în Guvern, pentru ca să audă poziţiile grupurilor parlamentare.

Tot pe procedură, domnule deputat Gaspar? Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să-i reamintesc domnului deputat Nică, că dezbaterile asupra unui proiect de lege încep prin prezentarea proiectului de către iniţiator.

Păi, dacă iniţiatorul…, cum să facem noi dezbateri generale, dacă iniţiatorul nu este aici, să susţină proiectul?!

În plus, vreau să-i reamintesc că domnul ministru Valeriu Stoica este deputat, iar, potrivit regulamentului, ori de câte ori se discută un proiect de lege din domeniul de activitate al ministrului respectiv, dânsul trebuie să participe.

Aşa că să-i dăm posibilitatea domnului ministru Stoica să vină să prezinte nota de fundamentare în faţa plenului. Se va prezenta raportul comisiei, după care se va trece la dezbaterile generale.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Este normal ca dezbaterile generale să înceapă în prezenţa ministrului şi cu dizertaţia sa asupra acestui proiect de lege, şi din acest punct de vedere amânăm discuţia acestui proiect de lege pentru următoarea şedinţă în plen, probabil marţea viitoare.

Conform ordinii de zi, următoarea propunere legislativă... (Rumoare; discuţii)

Vă rog să faceţi linişte!

Domnule deputat, vă rog să poftiţi în bancă! Domnule deputat, vă rog să poftiţi în bancă şi să faceţi linişte!

Deci, următoarea propunere legislativă care se află pe ordinea de zi aprobată de plenul Camerei Deputaţilor este propunerea legislativă privind Legea ajutorului de stat, care este iniţiată de membrii Comisiei pentru integrare europeană.

Aş dori să poftesc iniţiatorii să ia loc în banca rezervată acestora. Şi comisia sesizată în fond, de asemenea.

Deci, iniţiatorii. Iniţiatorii, vă rog, luaţi loc în banca rezervată dumneavoastră. Dintre membrii Comisiei pentru integrare europeană, chiar nu este nimeni în sală? Da? Domnul deputat Cazan. Vă rugăm să prezentaţi poziţia iniţiatorilor în faţa plenului Camerei Deputaţilor.

Aveţi cuvântul. Din partea iniţiatorului, vă rugăm să ne prezentaţi acest proiect de lege.

Domnul Gheorghe Romeo Leonard Cazan:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este o lege la care s-a lucrat foarte mult în cadrul Comisiei pentru integrare, cu un sprijin de specialitate din partea Consiliului Concurenţei, care, la rândul său, a lucrat o perioadă foarte îndelungată cu asistenţă străină.

Toate prevederile ei se armonizează integral cu legi de aceeaşi natură, din ţării Uniunii Europene.

Acest proiect de lege are ca scop completarea cadrului legislativ, cu prevederi referitoare la definirea şi regulile de autorizare, raportare şi control al ajutorului de stat.

Scopul declarat al legii constă în definirea ajutorului de stat şi în reglementarea modalităţilor de acordare, autorizare, recuperare, inventariere, monitorizare şi raportare a acestuia, precum şi în fixarea responsabilităţilor instituţionale pentru aplicarea acestor prevederi.

Astfel, în sensul prezentului proiect de lege, prin ajutor de stat se înţelege orice sprijin din resurse de stat, care conferă un avantaj specific numai anumitor beneficiari.

Ajutorul de stat poate fi acordat de către administraţia publică centrală sau de către autorităţile publice locale, direct sau mijlocit, prin intermediul unor organisme care administrează asemenea fonduri în numele statului.

Orice ajutor de stat, sub orice formă şi indiferent de beneficiar, trebuie autorizat din punct de vedere al efectelor asupra concurenţei, prin decizii emise de Consiliul Concurenţei.

Deci, vedeţi că există un control complet asupra unor asemenea ajutoare de stat, şi ele nu pot da naştere la complicaţii asupra bugetului.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Şi noi vă mulţumim.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul domnul deputat Dan Ioan Popescu, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii.

Domnul Ioan Dan Popescu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş vrea să accentuez de la început că este una dintre legile elaborate, la care s-a lucrat foarte mult. Aş vrea să felicit colectivul de iniţiatori care au fost extrem de deschişi la orice sugestie făcută în cadrul comisiei, au fost mai multe runde de convorbiri, de întâlniri cu dânşii, iar rezultatul este un proiect de lege care a primit avizele de la Consiliul Legislativ, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru buget-finanţe, Consiliul Economic şi Social, precum şi punctul de vedere al Guvernului României, şi, normal, al Consiliului Concurenţei.

Cu unanimitate de voturi, comisia noastră a hotărât ca acest proiect de lege să fie prezentat spre adoptare plenului Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumim.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulţumim.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu doreşte nimeni.

Vom trece la dezbaterea propunerii legislative pe articole şi o să lucrăm pe raportul comisiei.

Titlul legii.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Titlul legii a fost adoptat în unanimitate.

Titlul Capitolului I, text modificat de comisia de specialitate.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră titlul Capitolului I, în forma redactată de comisie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Titlul Capitolului I a fost votat în unanimitate.

Art.1, la poziţia 3 din raportul comisiei de specialitate.

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Întotdeauna o lege vine să reglementeze anumite relaţii sociale dintr-un anumit domeniu.

Art.1, aşa cum este formulat, ne arată că scopul acestei legi este definirea ajutorului de stat.

Consider că, sigur, în cuprinsul unei legi anumite instituţii vor trebui să fie definite. Dar nu putem spune că scopul acestei legi este de a defini ajutorul de stat şi modalităţile de autorizare, de acordare, control şi inventariere.

Ca atare, vă propun, doamna preşedinte, reformularea.

Deci, este un amendament de redactare, reformulare a art.1, în următorul fel: "Prezenta lege are ca scop reglementarea modalităţilor de autorizare, acordare, control, inventariere, monitorizare şi raportare a ajutorului de stat, în vederea creării şi menţinerii unui mediu concurenţial normal". Aceasta este prima observaţie.

Şi o observaţie generală. Văd că la acest proiect de lege se utilizează sistemul notelor marginale. Observaţi că se spune: "art.1. scopul legii".

De regulă, acest sistem se foloseşte atunci când ne găsim în prezenţa unor reglementări de mare amploare, cum ar fi, de pildă, codurile, iar dacă totuşi ajungem la concluzia ca să utilizăm notele marginale, acestea, doamnă preşedinte, de regulă, se trec înaintea articolului. Luaţi, vă rog, Constituţia şi uitaţi-vă. Întâi se trece nota marginală şi după aceea articolul la care ea se referă. Ca atare, ar trebui ca la art.1, înainte să fie, "scopul legii" şi după aceea "art.1".

Şi această observaţie vă spun că este valabilă pe tot cuprinsul legii.

Dacă încercăm, sau dacă ne hotărâm să folosim notele marginale, atunci ele să fie trecute înaintea articolului pe care îl preced.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, domnul deputat Gaspar ne-a propus ca tehnică de redactare, ca sintagma "scopul legii" să fie trecută ca notă marginală, după care urmează "art.1", pentru care dumnealui a propus o reformulare, şi anume: "Prezenta lege are ca scop reglementarea modalităţilor de autorizare, acordare, control, inventariere, monitorizare şi raportare a ajutorului de stat, în vederea creării şi menţinerii unui mediu concurenţial normal".

Acesta este amendamentul, da?

Comisia este de acord, da?

Şi iniţiatorii sunt de acord.

Supun votului dumneavoastră această formă a art.1, deci forma amendată de domnul deputat Gaspar.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Deci, art.1 a fost votat, în forma amendată, în unanimitate.

Art.2.

Tot cu nota marginală.

Domnule deputat Gaspar, deci, "definirea ajutorului de stat", prinsă tot ca notă marginală, da? Şi urmează art.2, care, în opinia comisiei, rămâne nemodificat faţă de textul iniţiatorului.

Dacă nu sunt comentarii, supun votului dumneavoastră art.2, de la poziţia 4 din raportul comisiei de specialitate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi art.2 a fost votat în unanimitate.

Art.3 are, la lit.c), o modificare propusă de comisia sesizată în fond.

Dacă sunt comentarii asupra art.3, aşa cum a fost amendat el de comisia de specialitate? Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră această formă a art.3, susţinută în poziţia 5 din raportul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poziţia 6 din raport este prezentat art.4, care nu a fost modificat de comisie faţă de textul iniţiatorului.

Sunt comentarii?

Deci, numai în titlu.

Dacă nu sunt comentarii, supun votului dumneavoastră art.4, cu amendamentul din titlu, care a fost propus de comisia de specialitate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poziţia 7 din raportul comisiei de specialitate, avem titlul Capitolului II.

Nefiind comentarii, supun votului dumneavoastră titlul acestui capitol.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Titlul Capitolului II a fost votat în unanimitate.

La poziţia 8 din raport, avem prezentat art.5 al iniţiativei legislative, nemodificat de comisia de specialitate.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră art.5.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La pct.9 avem prezentat art.6, care a fost amendat de comisia de specialitate în cursul alin.2.

Dacă sunt comentarii pe marginea acestui articol? Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră art.6, în forma prezentată de comisie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi acest articol a fost votat în unanimitate.

Art.7, prezentat la poziţia 10 din raportul comisiei.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră textul iniţiatorilor.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poziţia 12 din raportul comisiei de specialitate, avem prezentat art.9, amendat de comisia de specialitate.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi acest articol a fost votat în unanimitate.

La poziţia 13 din raport avem art.10, care nu a fost modificat de comisia de specialitate.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi acest articol a fost votat în unanimitate.

La poziţia 14 din raport figurează art.11, neamendat de comisia de specialitate.

Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră textul iniţiatorilor.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poziţia 15 din raport, avem titlul Capitolului III.

Nefiind comentarii, supun votului dumneavoastră acest titlu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni. (Domnul deputat Acsinte Gaspar doreşte să ia cuvântul.)

Scuzaţi, domnii secretari trebuia să-mi atragă atenţia.

Vă rog, domnilor secretari, să fiţi atenţi.

Nu-i nimic, întrerupem votul.

Vă rugăm.

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamna preşedinte,

Vă rog să supuneţi votului de ansamblu Capitolul II.

Deci, noi am votat textele, cu amendamentele comisiei, şi acum, dumneavoastră trebuie să supuneţi la vot Capitolul II, în ansamblul său.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Supun votului plenului Camerei Deputaţilor Capitolului II, în ansamblul său.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Capitolul II a fost votat în unanimitate.

Titlul Capitolului III a fost deja votat.

Am ajuns la poziţia 16 din raportul comisiei de specialitate, care se referă la art.12, amendat de comisia de specialitate.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră art.12, aşa cum a fost amendat de comisia de specialitate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poziţia 17 din raport, avem prezentat art.13, într-o formă amendată de comisia sesizată în fond.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră acest articol, în forma prezentată de comisie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poziţia 18, avem art.14, în forma amendată de comisie.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră varianta amendată de comisie, a art.14.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poziţia 19 din raport, avem prezentat art.15, nemodificat în optica comisiei sesizate în fond.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră textul art.15, poziţia 19 din raport.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră, pe ansamblu, Capitolul III.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest capitol a fost votat în unanimitate.

La poziţia 20 din raport, avem prezentat titlul Capitolului IV.

Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Titlul Capitolului IV a fost adoptat în unanimitate.

La poziţia 21 din raportul comisiei, avem prezentat art.16, în forma prezentată de iniţiator.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Art.16 a fost votat în unanimitate.

La poziţia 22 din raport, avem prezentat art.17, într-o variantă amendată de comisia de specialitate.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru art.17, în forma amendată de comisie? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poziţia 23 din raport, avem textul art.18, amendat de comisia de specialitate.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poziţia 24 din raport, avem prezentat art.19, nemodificat de comisia de specialitate.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Capitolul IV, pe ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest capitol a fost votat în unanimitate.

La poziţia 25 din raport, avem titlul Capitolului V.

Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Titlul Capitolului V a fost adoptat în unanimitate.

La poz.26 din raport, avem textul propus de iniţiator şi nemodificat de comisie.

La art.20, domnule deputat Gaspar, vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnă preşedintă,

Stimaţi colegi,

Există o eroare de dactilografiere, la sintagma "a fi autorizat şi nu cade sub incidenţa obligaţiilor de notificare..."

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, este corect. În loc de "care", "cade". Este o eroare de dactilografiere.

Nefiind comentarii şi îndreptând greşeala de ortografiere, supun votului dumneavoastră textul art.20.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abţineri? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 27 din raport avem textul art.21 care nu a fost amendat de comisia de specialitate. Sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Acest articol a fost adoptat în unanimitate.

La poz. 28 avem art.22 într-o formă amendată de comisia de specialitate.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.22 a fost adoptat în unanimitate în forma prezentată de comisia de specialitate.

Supun votului dumneavoastră Cap.V, în întregime.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La poz.29 din raport avem titlul Cap.VI. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul Cap.VI a fost adoptat în unanimitate.

La poz. 30 din raport avem prezentat art.23 într-o formă amendată de comisia de specialitate. Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.23 a fost votat în forma amendată de comisie în unanimitate.

La poz.31 este prezentată o formă amendată a art.24. Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Supun votului art.24 în forma amendată de comisie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.32 avem art.25 care nu a suferit modificări în comisia de specialitate. Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.33 din raportul comisiei de specialitate, avem prezentată forma amendată a art.26. Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră propunerea făcută de Comisia de industrie şi servicii asupra art.26.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abţineri? Nimeni.

Unanimitate.

La poz.34 din raport avem art.27 într-o formă amendată de comisie. Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abţineri? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

Supun votului Cap.VI în întregime.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abţineri? Nimeni.

Cap.VI a fost votat în unanimitate.

La poz.35 din raport, avem titlul Cap.VII. Nefiind comentarii, supun votului dumneavoastră titlul acestui capitol.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abţineri? Nimeni.

Titlul Cap.VII a fost votat în unanimitate.

La poz.36 avem forma amendată de comisia de specialitate.

Pentru art.28 dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abţineri? Nimeni.

Art.28 în forma prezentată de comisie a fost votată în unanimitate.

La poz.37 din raport avem art.29 în forma prezentată de iniţiator, nemodificat de comisie. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abţineri? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.38 din raportul comisiei de specialitate, avem prezentat art.30 într-o formă amendată de comisie.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră varianta propusă de comisie pentru art.30.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abţineri? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.39 din raportul comisiei de specialitate este prezentat art.31. Rog pe domnul deputat Cazan să intervină.

Domnul Gheorghe Romeo Leonard Cazan:

Înainte de art.31 care este specificat în propunerea noastră, vă propunem introducerea unui articol numit 31, 31 va deveni 32, intitulat "resurse pentru aplicarea legii" cu următorul conţinut: "Pentru îndeplinirea prevederilor din prezenta lege, Consiliului Concurenţei şi Oficiului Concurenţei li se vor asigura resursele necesare în termen de 60 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial". Este o acţiune nouă pe care şi Consiliul şi Oficiul Concurenţei nu o pot prelua prin sistemul actual de organizare. E lucru verificat.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog să prezentaţi amendamentul în scris. e un formular aici pentru sectorul de tehnică legislativă, dar nu aţi spus cine va asigura aceste fonduri. Trebuia să spuneţi cine. Li se vor asigura resurse, dar cine? Trebuie să-l numiţi şi instituţia. Adică după părerea mea, nu ştiu dacă ...

Domnul Gheorghe Romeo Leonard Cazan:

După părerea mea putea să rămână şi aşa, având în vedere că e un organism care ţine de Guvern, rezultă că Guvernul are en titre în responsabilitatea lui o asemenea rezolvare de problemă. Şi atunci, "li se vor asigura de către Guvern".

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, vă rog poziţia comisiei de specialitate?

Domnul Dan Ioan Popescu:

Doamnă preşedinte,

În principiu, noi suntem de acord, însă acest lucru, după părerea noastră, trebuie corelat cu viitorul articol 32, unde prevedem că această lege să intre în vigoare cu 1 ian. anul 2000. Deci, art.31, fondurile respective trebuie incluse într-un buget. Ca să poată să primească fondurile respective, ar trebui normal să fie prevăzut pentru bugetul care va fi aprobat după 1 ian. anul 2000, pentru că altfel nu există o corelare.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog, domnule vicepreşedinte, Radu Alexandru.

Domnul Alexandru Dumitru Radu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Îmi pare rău, dar vedeţi ce înseamnă să venim în plen cu un articol de fond. Normal, iniţiatorul trebuia să ridice această problemă în comisie ca să poată să fie analizată cu profunzimea necesară. Eu consider că fiind o problemă de fond, nu poate fi dezbătută în cadrul plenului.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Vă rog, să vă mai consultaţi, este păcat... Conform Legii bugetului pe care noi am votat-o anul acesta, nu ştiu dacă putem să comandăm noi să dea o sumă care nu a fost prinsă în buget.

Da, vă rog, domnule deputat.

Domnul Raduly Robert Kalman:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

E firesc că este o chestiune legată de fondurile bugetului de stat şi deci noi nu am putea să luăm nici o decizie fără a avea punctul de vedere al Guvernului în ceea ce priveşte această problemă. Dat fiind faptul că noi ne aflăm la începutul procedurii legislative, Camera Deputaţilor are onoarea de a fi prima Cameră în adoptarea acestui proiect de lege, desigur că această problemă poate să fie rezolvată în drumul proiectului de lege spre sau în cealaltă Cameră, deci în Senat, urmând ca la mediere, eventual, dacă se consideră a fi necesară introducerea unui asemenea articol, să rezolvăm problema aceasta legată de finanţarea privind implementarea noului sistem de ajutor de stat.

Doamnă preşedinte, propun ca să trecem peste, să votăm raportul, punctele din raport, aşa cum sunt, urmând votul final să-l dăm ....

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, domnule deputat, între timp au retras iniţiatorii această propunere. Votăm legea.

Domnul Raduly Robert Kalman:

Şi au posibilitatea ca să depună prin colegii dumnealor în Senat. Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Iniţiatorii au renunţat, într-adevăr trebuie gândit mai bine.

La poz.39 din raport avem prezentat art.31. De ce sunt lăsate aceste puncte, puncte la alin.1? Vă rog, iniţiatorii?

Domnul Gheorghe Romeo Leonard Cazan:

Nu se ştia când va intra în discuţie această lege, cât timp îi va trebuia să treacă şi prin Senat şi atunci, având în vedere această dată, vă propunem 01.01.2000.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Comisia de specialitate? Domnul deputat Popescu.

Domnul Dan Ioan Popescu:

Doamnă preşedinte,

Susţinem acest termen şi prezint şi eu acelaşi punct de vedere ca şi domnul deputat Cazan. Nu s-a trecut o dată până în acest moment, pentru că vedeţi în textul legii sunt multe alte termene,… cu două luni înainte de... şi atunci, dacă nu intram în discuţie astăzi nu puteam să prevedem termenul respectiv. Credem astăzi că este posibil ca într-adevăr să se rezolve toate termenele intermediare şi atunci legea să intre în vigoare la 1 ianuarie 2000.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnă preşedinte,

Atât intervenţia iniţiatorului, cât şi a preşedintelui comisiei sunt corecte, pentru că în cuprinsul legii sunt utilizate o serie de termene şi cel mai mare este un termen de 6 luni la art.22 şi, ca atare, este necesar ca să fie precizată data la care legea intră în vigoare. Însă aş propune reformularea alin.1 în următorul sens: "Prezenta lege intră în vigoare la 1 ian.2000".

În legătură cu alin.2, vă rog să observaţi că textul, astfel, cum este formulat, este deosebit de vag şi ridică o serie de probleme, pentru că se ajunge la situaţia ca să fie modificate implicit o serie de acte normative care nu sunt identificate. Deci în mod corect, trebuia ca la alin.2 să fie identificate toate actele normative care vor suferi modificări ca urmare a intrării în vigoare a acestei legi.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, pe fond aveţi dreptate. Dar este o formulă des uzitată, fără să se enumere actele, e sigur voinţa legiuitorului mai puternică când înşiruie actele...

Da, vă rog propuneţi un text de amendare a alineatului 2.

Domnul Dan Ioan Popescu:

Doamnă preşedinte,

Pentru că sunt foarte multe, totuşi, acte normative care ar trebui inventariate, noi am propune plenului Camerei următoarea formulare: " La data intrării în vigoare a prezentei legi orice dispoziţie contrară se abrogă".

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Corect. Dacă mai sunt comentarii pe acest articol? Nu sunt. Vă supun spre aprobare art.31 completat cu data de intrare în vigoare şi cu reformularea textului de la alin.2 cu sintagma: "orice dispoziţii contrare se abrogă".

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Cap.VII, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abţineri? Nimeni.

Acest capitol a fost votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră legea pe ansamblu.

Menţionez că este o lege cu caracter ordinar.

Domnule secretar, vă rog să verificaţi dacă avem cvorum de vot.

În sală sunt 175 de deputaţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abţineri? Nimeni.

Cu 175 de voturi pentru acest proiect de lege a fost adoptat.

Următoarea lege pe ordinea de zi se referă la aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 87/1998 privind înfiinţarea comisiei de evaluare şi acreditare a învăţământului preuniversitar. Dacă, din partea iniţiatorului, doreşte cineva să ia cuvântul?

Poftiţi şi comisia este rugată să ia loc.

Domnul Josef Koto:

Doamnă preşedinte,

Onorată asistenţă

Sunt secretarul de stat de la Ministerul Educaţiei Naţionale.

Noi am iniţiat această lege şi pledează pentru susţinerea acestui proiect de ordonanţă de Guvern faptul că învăţământul particular preuniversitar constituie o alternativă la învăţământul de stat sau îl completează şi astfel, prin dezvoltarea acestei forme de învăţământ, se economisesc resurse financiare de către statul român şi se creează un climat stimulativ cu efecte benefice pentru ambele forme de învăţământ, de stat şi particular.

Totodată, deblochează problema înfiinţării unităţilor de învăţământ particular în condiţiile înregistrării unor frecvente cereri de demarare a unor activităţi de acest gen, atât la inspectoratele şcolare, cât şi la Ministerul Educaţiei Naţionale, totodată, soluţionarea acelor aspecte privind existenţa celor 180 de unităţi şcolare şi preşcolare şi clarificarea situaţiei celor 36.542 de copii şi elevi care sunt deja cuprinşi în învăţământul preuniversitar particular. Legea reglementează în 4 capitole procedurile de acreditare, de înfiinţare a comisiei şi de funcţionare a comisiei, finanţare a activităţii de evaluare. Deci, în consecinţă, Ministerul Educaţiei Naţionale propune adoptarea legii cu modificările aduse de Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond doreşte să ia cineva cuvântul?

Vă rog, domnule preşedinte Anghel Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Stimată doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Iată că începe să se completeze pachetul de legi care priveşte reforma învăţământului cu o lege care, în esenţa sa, prin Comisia de evaluare şi acreditare a învăţământului preuniversitar, căreia prin votul dumneavoastră îi daţi cale liberă astăzi, urmează să legifereze evaluarea întregului învăţământ preuniversitar şi, am spune noi, cu începere de la aprobarea acestei legi, şi a învăţământului preuniversitar particular. Este o alternativă care începe, evident, nu la nivel numeric ca cel universitar, să-şi facă simţită prezenţa în mediul preuniversitar. Legea a primit aviz din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, aviz favorabil, de asemenea ea a fost, în cadrul comisiei, amendată prin consens cu Ministerul Educaţiei Naţionale. Practic, amendamentele comisiei sunt însuşite de minister, iar colegii, aşa cum observaţi, nu au făcut amendamente care să fie respinse, deoarece practic, subcomisia care a elaborat, cu membrii din toate formaţiunile politice, a găsit de cuviinţă că politicul nu are ce căuta aici, ea fiind o lege pur tehnică.

De aceea, vă rugăm să fiţi de acord ca să o votăm, spre a putea intra în vigoare cât mai repede posibil.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu doreşte nimeni.

Trecem la dezbaterea legii pe articole. Începem cu titlul legii care a fost amendat de comisia de specialitate. Sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abţineri? Nimeni.

Titlul legii în forma amendată de comisia de specialitate a fost votat. Comisia de specialitate a amendat de asemenea şi titlul ordonanţei. Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abţineri? Nimeni.

Titlul ordonanţei în forma prezentată de comisie a fost adoptată în unanimitate.

Art.1 din ordonanţă a fost amendat de comisia de specialitate, prezentând o nouă organizare a textului ordonanţei pe capitole. Dacă sunt comentarii, cu privire la titlul Capitolului I? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră titlul cap.I în propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abţineri? Nimeni.

Titlul Cap.I a fost adoptat în unanimitate.

Art.1 de asemenea a fost amendat de comisia de specialitate. Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abţineri? Nimeni.

Art.1 a fost adoptat.

La poz.3 din raportul comisiei de specialitate ne este prezentat art.2 într-o formă amendată de comisia de specialitate. Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abţineri? Nimeni.

Şi acest articol a fost votat în unanimitate.

La pct.4 din raport ne este prezentat art.3 într-o formă amendată de comisie. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abţineri? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.5 din raportul comisiei, avem forma amendată de comisia de specialitate a art.4. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abţineri? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Cap.I, pe ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abţineri? Nimeni.

Cap.I a fost votat în unanimitate.

Supun discuţiei dumneavoastră titlul Cap.II propus de comisia de specialitate. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abţineri? Nimeni.

Titlul Cap.II a fost votat în unanimitate.

La poz.6 din raportul comisiei de specialitate este prezentat art.5 într-o formă amendată de comisie. Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abţineri? Nimeni.

Acest art. şi acest capitol au fost votate în unanimitate.

La poz.7 din raportul comisiei de specialitate ne este prezentat titlul Cap.III. Dacă sunteţi de acord cu acest titlu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abţineri? Nimeni.

Titlul Cap.III a fost adoptat în unanimitate.

Art.6, nou, introdus de comisia de specialitate este prezentat la poz. 7 din raportul comisiei.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Supun votului art.6.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abţineri? Nimeni.

Art.6 a fost votat în unanimitae.

La poz. 8 din raport avem prezentat textul art.7 nou introdus de comisia de specialitate. Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abţineri? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.9 din raport avem o propunere din partea comisiei de specialitate pentru un art.nou, art.8. Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abţineri? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.10 avem prezentat un articol nou, art.9. Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abţineri? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.11 avem o formă prezentată de comisie pentru un articol nou, art.10. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abţineri? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.12 din raport avem formularea în opinia comisiei a art.11. Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abţineri? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.13 avem propusă formularea pentru art.12. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abţineri? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Cap. III pe ansamblu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Cap.III a fost votat în unanimitate.

Cap.IV. Nu sunt comentarii asupra titlului Cap.IV.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

La poziţia 14 din raport avem prezentat un articol nou al comisiei de specialitate. Art.13. Dacă sunt comentarii. Nu sunt comentarii. Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poziţia 15 din raport avem prezentat articolul 14, articol, de asemenea, nou.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Cap.IV pe ansamblu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest capitol a fost votat în unanimitate.

Titlul Capitolului V. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Titlul cap.V a fost votat în unanimitate.

La poziţia 16 din raport avem prezentat un articol nou, articolul 15. Dacă sunt comentarii. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

Art.16. Dacă sunt comentarii. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc. Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.18 din raport avem prezentat art.17 în varianta comisiei de specialitate, articol nou. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poziţia 19 din raport avem prezentat un articol nou, art.18. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.20 din raport avem prezentat art.19, la propunerea comisiei de specialitate. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz.21 din raportul comisiei de specialitate avem prezentat articolul nou, 20. Dacă sunt comentarii. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Cap.V. în întregime.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest capitol a fost votat în unanimitate.

Ne reîntoarcem la articolul unic al legii, care în varianta iniţiatorului trebuie să sufere modificări în ceea ce priveşte titlul corect al ordonanţei. Dacă sunt comentarii. Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră art. unic, amendat, cu titlul corect al ordonanţei şi cu introducerea sintagmei "cu modificările ulterioare".

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Articolul unic al proiectului de lege a fost adoptat.

Acest proiect de lege are un caracter ordinar şi, conform cvorumului verificat înainte, de 175 de deputaţi în sală, supun votului dumneavoastră acest proiect de lege.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Conform cvorumului anunţat, acest proiect de lege a fost adoptat.

La ordinea de zi urmează la discuţie proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.122/1998 privind acumularea, scoaterea şi împrospătarea produselor din rezervele proprii ale forţelor destinate apărării naţionale. Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul. Deci, iniţiatorul îşi menţine poziţia.

Din partea comisiei sesizate în fond. Vă rugăm.

Domnilor deputaţi din Comisia de apărare, vă menţineţi punctul de vedere, da? Da.

Dacă în cadrul dezbaterilor generale doreşte cineva să ia cuvântul. Nu doreşte nimeni.

Trecem la discutarea proiectului de lege aşa cum l-am primit, în forma votată de Senat.

Titul legii. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Titlul legii a fost adoptat în unanimitate.

Titlul ordonanţei. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Trecem la dezbaterea pe articole a ordonanţei.

Titlul cap.I.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Art.1. Dacă sunt comentarii. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Art.1 a fost votat în unanimitate.

Art.2. Dacă sunt comentarii. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Art.2 a fost votat în unanimitate.

Art.3. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Art.3 a vot votat în unanimitate.

Art.4. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Abţineri? Nimeni.

Art.4 a fost votat în unanimitate.

Art.5. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Supun votului dumneavoastră Cap.I, pe ansamblu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abţineri? Nici una.

Cap.I a fost votat în unanimitate.

Titlul Cap.II. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Titlul Cap.II a fost adoptat în unanimitate.

Art.6. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Art.6 a fost votat în unanimitate.

Art.7. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

Art.8. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Art.8 a fost votat în unanimitate.

Art.9. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

Art.10. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Abţineri? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Cap.II, în ansamblu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest capitol a fost votat în unanimitate.

Titlul Cap.III. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Titlul capitolului III a fost votat în unanimitate.

Art.11. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotriviri? Nici una.

Abţineri? Nici una.

Art.11 a fost votat în unanimitate.

Art.12. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotriviri? Nici una.

Abţineri? Nici una.

Art.12 a fost vota în unanimitate.

Art.13. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotriviri? Nici una.

Abţineri? Nici una.

Art.13 a fost votat în unanimitate.

Art.14. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotriviri? Nici una.

Abţineri? Nici una.

Art.15. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abţineri? Nici una.

Art.15 a fost votat în unanimitate.

Art.16. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotriviri? Nici una.

Abţineri? Nici una.

Art.16 a fost votat în unanimitate.

Art.17. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotriviri? Nici una.

Abţineri? Nici una.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

Cap.III în întregime.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotriviri? Nici una.

Abţineri? Nici una.

Cap.III a fost votat în unanimitate.

Titlul Cap.IV.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotriviri? Nici una.

Abţineri? Nici una.

Art.18 şi, implicit, cap.IV au fost votate în unanimitate.

Titlul Cap.V.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotriviri? Nici una.

Abţineri? Nici una.

Titlul cap.V a fost votat în unanimitate.

Art.19. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abţineri? Nici una.

Art.19 a fost votat în unanimitate.

Art.20. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotriviri? Nici una.

Abţineri? Nici una.

Art.20 a fost votat în unanimitate.

Art.21. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotriviri? Nici una.

Abţineri. Nici una.

Art.21 a fost votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Cap.V, pe ansamblu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Cap.V. a fost votat în unanimitate.

Ne reîntoarcem la articolul unic al proiectului de lege. Dacă sunt comentarii. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Articolul unic a fost votat în unanimitate.

Menţionez că acest proiect de lege are un caracter ordinar. În condiţiile de cvorum anunţate la începutul discuţiei proiectului de lege, de 175 de deputaţi, supun votului dumneavoastră proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.122/1998… titlul curge mai departe.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Deci, cu 175 de voturi pentru, în unanimitate, acest proiect de lege a fost adoptat.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Cu rugămintea să aveţi înţelegere faţă de gâtul preşedintei de şedinţă, care astăzi a vorbit foarte mult, vă rog să-mi permiteţi să închidem lucrările de astăzi aici şi vă doresc o după-amiază plăcută.

Şedinţa s-a încheiat la ora 16,05.