Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 6 aprilie 1999
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 6 aprilie 1999 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 6 aprilie 1999
|
Şedinţa a început la ora 16,30. Lucrările au fost conduse de domnul Vasile Lupu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Csaba Tiberiu Kovacs şi Corneliu Ciontu, secretari.
|
|
||
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că, din totalul celor 343 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 245, participă la alte acţiuni parlamentare un număr de 84, iar 98 sunt absenţi. Cvorumul prevăzut de art.128 din regulament este întrunit. Pentru început, urmează să dezbatem proiectul ordinii de zi, programul de lucru fiind aprobat în şedinţa din ziua de joi, 1 aprilie a.c. Dacă la ordinea de zi, faţă de propunerea Biroului permanent sunt sau nu observaţii sau comentarii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră ordinea de zi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? O abţinere. Ordinea de zi a fost votată. |
||||
|
|
La ordinea de zi vă prezint informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente. La Biroul permanent al Camerei Deputaţilor au fost înregistrate următoarele iniţiative legislative:
Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. |
|
||
|
|
În conformitate cu prevederile art.17 alin.2 şi 3, din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi: Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.2/1999 pentru aprobarea Rezoluţiei nr.53/2 din 30 ianuarie 1998, adoptată la Washington de Consiliul Fondului Monetar Internaţional, privind majorarea cotelor membrilor fondului - cea de-a 11-a revizuire generală; Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.29/1999 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 20 ianuarie 1999; Lege pentru aderarea României la Tratatul de la Budapesta privind recunoaşterea internaţională a depozitului de microorganisme în scopul procedurii de brevetare, semnat la 28 aprilie 1977 şi modificat la 26 septembrie 1980; Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.37/1998 privind desfăşurarea bacalaureatului în sesiunea iunie iulie 1999; Lege privind declararea lui Ioan Monoran ca erou martir. |
|
||
|
|
Doamnelor şi domnilor, În continuare, dau cuvântul domnului deputat Florian Bercea Grupul parlamentar al PDSR, pentru a face o declaraţie personală. |
|
||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vă rog să-mi permiteţi să prezint în faţa dumneavoastră următoarea declaraţie. Fiind deputat PDSR în circumscripţia electorală nr.2 Arad, rog să binevoiţi a lua act de demisia mea din această calitate. Solicit acest lucru deoarece, prin Hotărârea Parlamentului României nr.13 din 30 martie 1999, au fost numit în funcţia de vicepreşedinte al Curţii de Conturi a României. Având în vedere incompatibilitatea dintre calitatea de deputat şi funcţia menţionată, am procedat în consecinţă. Vreau cu acest prilej să vă mulţumesc pentru modul în care am colaborat în perioada celor mai bine de 2 ani de când este în funcţiune plenul acestei Camere, conform rezultatelor din noiembrie 1996, să vă asigur de stima şi aprecierea mea, să vă urez succes în activitatea foarte importantă pe care o desfăşuraţi şi, având în vedere faptul că suntem în Săptămâna Mare, vă rog să-mi permiteţi să vă urez sărbători fericite, sănătate şi toate cele bune pentru dumneavoastră şi familiile dumneavoastră. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
||||
|
Vă mulţumim. Vă mulţumesc, domnule deputat şi, până la sărbători, datorie împlinită, post şi rugăciune. |
||||
|
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi, Trecem la raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.120/1998 pentru ratificarea de către România a Convenţiei - cadru europene privind cooperarea transfrontalieră a colectivităţilor sau a autorităţilor teritoriale, adoptată la Madrid la 21 mai 1980. Apropo de datorie, cred că fiecare dintre dumneavoastră cunoaşteţi că o deplasare cu trenul sau cu avionul intră automat în computerul de la serviciile de finanţe şi, dacă apare prezenţa în ziua următoare, computerul elimină acea parte aferentă zilei a 21-a din lună şi diurna cuvenită. Deci, săptămâna aceasta sper că nimeni nu va fi ispitit să semneze şi să plece, mai ales. Doamnelor şi domnilor, Aveţi raportul comisiei de mediere. La pct.1, comisia de mediere propune spre adoptare textul Camerei Deputaţilor. Obiecţiuni? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Avem un singur punct articolul unic. Deci raportul de mediere în ansamblu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Text adoptat. |
|
||
|
|
Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.11/1998 pentru instituirea Ordinului "Steaua României". Pct.1. Comisia propune cu unanimitate de voturi textul Senatului. Comentarii? Nu sunt. Cine este pentru? Împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? Cu un vot împotrivă, majoriate pentru şi nici o abţinere, pct.1 a fost votat în varianta comisiei de mediere. Pct.2. Comisia de mediere propune, de asemenea, cu unanimitate de voturi, textul Senatului. Obiecţiunu? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.3., aceeaşi situaţie. Comisia de mediere propune textul Senatului. Obiecţiuni? Nu sunt. Cine este pentru? Împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? Text adoptat. Pct.4. Propus textul Senatului. Obiecţiuni? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? Text votat. Pct.5. Comisia propune textul Senatului. Voturi pentru? Împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? Text votat. Pct.6. Comisia de mediere propune un text comun, cu unanimitate de voturi. Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.7. Text Senat, unanimitate din partea comisiei de mediere. Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.8. Domnul Gaspar. |
|
||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, La pct.8, partea finală a primului alineat, se face următoarea menţiune: " iar bareta se poartă de către militarii în uniformă pe pieptul stâng " Nu ştiu, avem "pieptul stâng" şi "pieptul drept" sau se poartă pe partea stângă a pieptului? |
||||
|
Să spunem în dreptul inimii. De acord. |
||||
|
Pieptul are două părţi: partea stângă şi partea dreaptă. Eu nu pot să spun că bareta se poată pe pieptul stâng. Aceasta este o remarcă. O a doua remarcă: se spune în felul următor textul în continuare: "Panglicile dreptunghiulare din rips, având culorile panglicii ordinului reduse la 40% " (Gălăgie.) |
||||
|
Stimaţi colegi, în sală este o gălăgie greu de suportat. Vă rog, păstraţi liniştea! Aveţi cuvântul, domnule deputat. |
||||
|
" având culorile panglicii ordinului reduse la 40%, lungă de 16 milimetri şi înaltă de 6 milimetri." Panglica nu poate să fie înaltă, ea poate să fie lată. Nu am auzit până acum că o panglică este înaltă. |
||||
|
Obiecţiuni la corecturile domnului Gaspar? Sunt corecturi de formă binevenite. Da, poftiţi, doamnă deputat Filipescu. |
||||
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi, Domnule preşedinte, Este adevărat că din punct de vedere al formulării, în limba română, aceste lucruri sună cel puţin strident, dacă nu de-a dreptul greşit. Dar sunt preluate din documentele care aparţin acelei comisii care se ocupă de această problemă a decoraţiilor şi a ordinelor. Deci am luat acest text. Îmi pare foarte rău că toţi specialiştii care au fost de faţă atunci când am consultat şi am formulat aceste texte, nu au venit cu obiecţii la textul respective. Deci propun să fie votate aşa sau schimbarea să fie considerată de fond, pentru ca legea să treacă. Este foarte mare nevoie ca aceste decoraţii să poată fi acordate. Mulţumesc. |
||||
|
Domnul Sergiu Rizescu. |
||||
|
Un drept la replică. Această comisie specială nici nu a intrat în comisia de mediere cel puţin. |
||||
|
Domnul Rădulescu Zoner. |
||||
|
Domnul Constantin Şerban Rădulescu Zoner: Din păcate, când s-a discutat textul în Senat, noi nu am fost consultaţi. Ba, mai mult, această ordonanţă vine în contradicţie cu o seamă de prevederi din legea pe care noi am votat-o, legea - cadru. Şi, în plus, vreau să profit de ocazie şi să spun că legea - cadru zace de un an şi jumătate la Comisia de apărare a Senatului, care n-o discută, şi de aceea a fost nevoie de ordonanţa respectivă, cu imperfecţiunile ei, încât măcar ordinul "Steaua României" să existe ca să-l poată conferi preşedintele la diverşi şefi de stat. Aceasta este! Şi profit de intervenţia doamnei deputat şi îi rog pe colegii de la PD să insiste la Comisia de apărare a Senatului să se discute odată această lege, pentru că pur şi simplu este caraghios, ca să nu spun ruşinos, ca România, după zece ani de la Revoluţie, după ce nu mai există decoraţiile din timpul lui Ceauşescu, să nu aibă un sistem de decoraţii şi să nu avem cu ce răsplăti pentru onoare în diverse domenii pe oamenii care sunt deosebit de merituoşi. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Gaspar. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Problemele pe care eu le-am pus acum în discuţie le-am ridicat şi cu prilejul dezbaterii proiectului de Lege privind sistemul naţional de decoraţii. Cu acel prilej, au participat membrii titulari din comisia specială instituită pentru redactarea acestui proiect de lege şi toată lumea a fost de acord că decoraţia nu poate fi purtată decât pe partea stângă a pieptului, şi nu pe pieptul stâng, după cum panglica nu poate să fie înaltă, ci lată. Dacă doriţi, doamnă deputat, să rămână aşa, eu nu-mi fac decât datoria ca să fie corect. Şi vreau să vă mai spun ceva: am totuşi ceva experienţă în materia decoraţiilor, am lucrat până ce s-a instituit comisia aceea la proiectul de Lege privind sistemul naţional de decoraţii, sunt, aş putea spune, documentat pe problemele acestea. Dar, dacă se vrea să se supună la vot aşa, n-am nimic împotrivă. |
||||
|
Stimaţi colegi, Am intrat într-o dispută asupra istoricului proiectului de lege. S-au făcut nişte amendamente. Le supun votului dumneavoastră şi mergem mai departe. Deci domnul deputat Gaspar propune la alin.1, în loc de "pieptul stâng", "partea stângă a pieptului". Supun această propunere votului dumneavoastră. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? O abţinere. Modificarea a fost votată cu o abţinere. A doua modificare privea dimensiunile. Spunea domnul Gaspar "lăţimea", şi nu "înălţimea". Supun cea de-a doua propunere a domnului Gaspar votului dumneavoastră. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Votat. Supun pct.8, aşa cum a fost modificat, votului dumneavoastră. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? O abţinere. Textul a fost votat. Vă rog, domnule Gaspar. |
||||
|
Domnule preşedinte, Dacă s-au votat aceste două modificări, ele trebuie operate în toate textele din proiect care urmează să fie luate în discuţie. |
||||
|
Departamentul tehnic este prezent şi sigur că le-a reţinut. Deci am votat acum pct.8. Trecem la pct.9. Pct.9, text comun, propus de comisie. Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.10, textul Senatului, propus de comisie. Domnul Gaspar. |
||||
|
Domnule preşedinte, Cred că aici este vorba de o eroare materială cheltuielile necesare nu "conferirii", ci sunt "cheltuielile necesare confecţionării însemnelor şi brevetelor ce se asigură din fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziţia Guvernului". Cheltuielile de conferire sunt cheltuieli de protocol, or nu acelea au fost avute în vedere, ci confecţionarea însemnelor şi a brevetelor. Pentru asemenea cheltuieli se suportă din bugetul de stat când este vorba de confecţionarea celor două documente, ca să spun aşa, însemnul şi brevetul ordinului. Deci, în loc de "conferirii", "confecţionării". |
||||
|
Stimaţi colegi, Deci: " cheltuielile necesare confecţionării însemnelor şi brevetelor Ordinului "Steaua României " şi textul curge. Cu această modificare, supun votului dumneavoastră textul Senatului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.11. Text Senat, propus cu unanimitate de voturi. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Text votat. Nota, varianta Senatului propusă de comisie. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Raportul integral. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? O abţinere. Text votat. |
||||
|
|
Doamnelor şi domnilor, Trecem mai departe la raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.27/1998 privind preluarea la datoria publică internă a sumei datorate de către Curtea Supremă de Justiţiei, cu titlu de despăgubire, Băncii Române de Comerţ Exterior (Bancorex) S.A. pentru exproprierea imobilului situat în municipiul Bucureşti, str. Batiştei nr.25, sector 2. Pct.1. Comisia propune textul Senatului. Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.2. Comisia propune textul Senatului. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Raportul integral. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
||
|
|
Stimaţi colegi, Raport asupra rezultatelor comisiei de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul Legii datoriei publice. Vă rog, ocupaţi-vă locurile în bănci şi păstraţi liniştea în sală. Pct.1 din raport. Se propune textul Senatului. Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.2, aceeaşi situaţie. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.3, mai întâi alin.3, se propune text comun. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La alin.4, tot text comun. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.5, text Senat. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.6, text Senat. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.7. Comisia propune text comun. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.8, text comun. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.9, text Senat. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.10, text Senat. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.11, text comun. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.12, text Senat. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.13, text Senat. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.14, text comun. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.15, text comun. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.16, 17, text comun. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31. Deci, până la 31, comisia propune textul Senatului. Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.32, text comun. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.32, text Senat. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.34, text comun. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.35, text comun. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La alin.37, 38 şi 39, comisia propune textul Senatului. Obiecţiuni? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Şi acum, un vot pe pct.3, integral. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.4, art.2. Formularea articolului, text Senat. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.1, text comun. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Lit.d), text Senat. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Lit.e) şi lit.g), text Senat. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.2, varianta Camerei Deputaţilor, propusă de comisie. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Şi acum, pct.4, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.5, alin.1, text comun, propus de comisie. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.2, text Camera Deputaţilor, propus de comisie. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.3, text Senat. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.4, varianta Camerei Deputaţilor. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.5, integral. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.6, comisia propune textul Senatului. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Vă mulţumesc. Pct.7, comisia propune textul Senatului. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.8, text Senat, propus de comisie. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.9, varianta Camerei Deputaţilor, propusă de comisie. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.10, text Senat, propus de comisie. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.11, text Senat, propus de comisie. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.12, 13 şi 14. Până la 14, comisia propune, cu unanimitate de voturi, textul Senatului. Obiecţiuni? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.15. Dacă sunt comentarii? Stimaţi colegi, vicepreşedintele Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, domnul Radu Mânea, ne anunţă că, aşa cum aţi votat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic au fost scoase din cvorum - şi noi am anunţat cvorumul de lucru -, pentru a lucra, probabil, tot la Statutul funcţionarilor publici. S-a aprobat şi joi, spune domnul secretar, numai că membrii acestor comisii nu sunt nici aici, nici la lucru. Mai sunt pe aici? Deci, sunt invitaţi la Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, pentru a isprăvi acel raport care ne chinuie de un an şi mai bine. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Pct.15, formularea art.16, text Senat, cu unanimitate de voturi propus de comisie. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.1 al art.16, text Senat, propus de comisie. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.2 şi alin.3, text Senat, propus de comisie. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Lit.c). Textul Senatului a fost pentru lit.a) şi lit.b). La lit.c) text comun, propus de comisie. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La lit.d), text Senat, propus de comisie, ca şi la lit.e) text Senat. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Lit.f), text comun. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Lit.g), text comun. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Lit.h) şi lit.i), text Senat. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Deci, pct.15, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.16, stimaţi colegi, text Senat, propus de comisie. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.17. Avem un text comun, la formularea articolului propus de comisie. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Lit.a), b), c), d), e), f), text Senat, precum şi lit.g). Deci, până la lit.g), text Senat, propus de comisie. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.17, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.18, text Senat, propus de comisie. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.19, text Camera Deputaţilor, propus de comisie. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.20, text Senat. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.21, text Senat, la art.21 devenit 22. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La alin.1, text comun. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La alin.2 şi 3, text Senat. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.22, text Senat. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.23, alin.1, cele două litere, text Senat. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.2, text comun. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.24, text Senat, pentru alin.1. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.2, comisia vine cu text comun. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.3, text Senat. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.25, text Senat. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.26, text Camera Deputaţilor, propus de comisie. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.27, text Senat. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.28, text Camera Deputaţilor. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.29, art.31, în formularea generală, text Senat. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.1, text Camera Deputaţilor. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.2, text eliminat, varianta Camerei Deputaţilor. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.30, varianta Senatului. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.31, varianta Senatului. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.32, text comun, la alin.1. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.2, precum şi alin.3 text Camera Deputaţilor. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.5, varianta Camerei. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.33, text Camera Deputaţilor, la art.35. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.34, text Camera Deputaţilor, la alin.1. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.2, text Senat. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Text votat. Alin.3, text Camera Deputaţilor. Votat. Pct.35, art.39, formularea articolului text Senat. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Alin.1, text Camera Deputaţilor. Votat. Alin.2, text eliminat, potrivit variantei Camerei Deputaţilor. Votat. Pct.36, alin.2. Comentarii? Nu sunt. Votat, text Camera Deputaţilor, propus de comisie. Alin.3, text comun, propus de comisie. Votat. Pct.37, art.41 alin.1 şi alin.4. Comisia propune textul Senatului. Votat. Alin.4, text comun. Votat. Pct.38, text comun. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Alin.3, text Camera Deputaţilor. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Alin.4, varianta Camerei Deputaţilor, propusă de comisie. Votat. Alin.6, varianta Camerei Deputaţilor, propusă de comisie. Votat. Pct.38, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Pct.39, text Senat, cu unanimitate. Votat. Pct.40, text Senat, cu unanimitate, propus de comisie. Votat. Pct.41, alin.1, text Senat, până la lit.a). Comentarii? Nu sunt. Votat. Lit.b), text comun, propus de comisie. Comentarii? Nu sunt. Votat. Alin.2, text Senat. Votat. Pct.42, text Senat, propus de comisie. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Doamnelor şi domnilor, Suntem la un proiect de lege organică, şi aceasta pentru că Senatul a introdus art.49, care se referă la constituirea şi sancţionarea unor infracţiuni, text însuşit de comisia de mediere. Ca urmare, votul va fi dat mâine, miercuri, la ora 11,00. Doamnelor şi domnilor deputaţi, |
|
||
|
|
Proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentelor aduse la articolele 24 şi 25 din Constituţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, prin Rezoluţia 51.23, adoptată la Geneva la 16 mai 1998 de către Adunarea Mondială a Sănătăţii, în cadrul celei de a 51-a sesiuni a acesteia. Dacă, din partea iniţiatorului, doreşte cineva să ia cuvântul? Nu-i cazul. Din partea comisiei are cuvântul domnul deputat Ion Berciu. E cazul. Unde-i? Altcineva din partea comisiei? Un vicepreşedinte? Deci, comisia susţine raportul depus şi ne informează că acest proiect are caracter de lege ordinară. Propune ca acesta să fie supus spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor în forma prezentată. Dacă la dezbaterile generale se înscrie vreun grup parlamentar? Nu se înscrie. Comisia şi-a ocupat locul. Deci, Comisia pentru sănătate. Din partea iniţiatorului, domnul ministru Hajdu Gabor este prezent. Iată, comisia este la comandă. Deci, trecem la dezbaterea proiectului de lege, care are un articol unic. Comentarii pe text? Nu sunt. Deci, mai întâi titlul legii. Obiecţiuni? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul unic. Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Doamnelor şi domnilor, Suntem în cvorum de lucru, dar nu prea arată a cvorum de vot. Sunt nişte priviri severe asupra prezidiului şi înseamnă că numai aşa poate fi, încât amânăm şi acest vot pentru mâine la ora 11,00. Mulţumim Comisiei pentru sănătate. |
|
||
|
|
Doamnelor şi domnilor, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.25/1998 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă nr.7/1998 privind preţurile şi tarifele produselor şi serviciilor care se execută sau se prestează în ţară în cadrul activităţilor cu caracter de monopol natural, al celor supuse prin lege unui regim special sau al regiilor autonome, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenţei. Proiectul a fost în dezbatere la Comisia pentru industrii şi servicii. Comisia este prezentă. Din partea iniţiatorului, doreşte cineva să ia cuvântul? Nu. Iniţiatorul este prezent. Din partea comisiei. |
|
||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Acest proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.25/1998 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.7/1998 privind preţurile şi tarifele produselor şi serviciilor care se execută sau se prestează în ţară în cadrul activităţilor cu caracter de monopol natural s-a mai dezbătut o dată în plenul Camerei Deputaţilor şi a fost retrimis la comisie pentru că lipsea unul dintre amendamentele propuse de unul dintre colegii noştri. Deci, în calitate de preşedinte al comisiei, sunt obligat să prezint punctul de vedere al majorităţii comisiei, şi anume s-a dat un aviz favorabil privind această ordonanţă de urgenţă, fiind inclus însă în raport şi un amendament respins, al domnului deputat Dan Nica. Vă mulţumesc. |
||||
|
Deci, putem trece la dezbatere. Vă rog, timpul pentru dezbatere. |
||||
|
Numai amendamentul se discută. Timpii au fost aprobaţi. S-a votat întreaga lege. Numai amendamentul respins trebuie supus la vot. |
||||
|
Numai amendamentul se discută. Timpii au fost aprobaţi. Deci, avem de votat numai amendamentul respins de comisie. Da. Poftiţi, domnule deputat. |
||||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Vă readuc aminte că acest proiect de lege a suscitat numeroase discuţii pentru că, în esenţă, el prevedea ca tarifele pentru serviciile telefonice interne şi internaţionale să fie scoase de sub avizul Oficiului Concurenţei. În urma dezbaterilor pe care le-am avut la comisie, s-au ridicat o serie întreagă de întrebări cu privire în special la serviciile telefonice interne, pentru că am dori să ştim ce se întâmplă dacă serviciile telefonice interne rămân să fie aprobate de către Oficiul Concurenţei, sau să primească avizul Oficiului Concurenţei, aşa cum prevedea textul iniţial, am dori să ştim şi aceasta a fost tema uneia dintre dezbaterile de la comisie cine verifică şi cine controlează dacă aceste tarife telefonice sunt stabilite în conformitate cu prevederile legale; am dori să ştim cine sunt cei care-şi asumă răspunderea aprobării acestor tarife şi cine constată, cine aplică sancţiuni, în cazul stabilirii incorecte a acestor tarife, şi mai ales unde sunt prevăzute sancţiunile în cazul în care aceste tarife telefonice sunt stabilite în mod incorect? Acestea au fost întrebările, iar la o parte dintre ele am primit răspunsuri, la altă parte nu am primit răspunsuri, şi dacă prezenţa reprezentanţilor Guvernului României, prin Agenţia Naţională pentru Comunicaţii şi Informatică, precum şi prin Oficiul Concurenţei, ne-ar putea aduce aceste lămuriri, lucrurile ar fi foarte bune. În esenţă, amendamentul pe care l-am propus era unul foarte simplu: "Serviciile telefonice internaţionale" - deci, era o eliminare, de fapt, a poziţiei care spunea că şi serviciile telefonice interne nu se mai stabilesc cu avizul Oficiului Concurenţei. Datorită situaţiei în care ne aflăm, eu vă propun ca să reflectaţi la aceste lucruri. De altfel, vreau să vă informez că în cadrul şedinţei Comisiei pentru industrii şi servicii a fost stabilită o subcomisie care va analiza, începând chiar de mâine, o serie întreagă de aspecte care se referă la şi la tarife, dar nu numai, pentru a lămuri o serie de lucruri cu care noi nu am fost suficient de bine lămuriţi în întâlnirile pe care le-am avut. Deci, acesta a fost amendamentul şi vă mulţumesc. |
||||
|
Stimaţi colegi, Autorul amendamentului rămâne pe poziţie, dar şi comisia. Deci, supun votului dumneavoastră propunerea de respingere, a comisiei. Cine este pentru? (Rumoare.) Voci din sală: Nu am înţeles despre ce este vorba! |
||||
|
Vă rog mai prezentaţi o dată situaţia din partea comisiei. Stimaţi colegi, cu aşa gălăgie în sală este firesc să nu înţelegeţi despre ce este vorba, dar de la microfon s-a explicat clar. |
||||
|
Domnule preşedinte, După părerea mea, este normal să supuneţi aprobării amendamentul domnului deputat Nica, pentru că noi am făcut un raport al comisiei, repet, suplimentar, care comisie, în majoritatea ei, a dat aviz favorabil. |
||||
|
Stimaţi colegi, Suntem în cadrul unei dezbateri de urgenţă. Propunerile de vot încep cu varianta comisiei. În varianta comisiei amendamentul este respins. Dacă doriţi s-o luăm invers, dar nu e cazul, dacă n-ar fi în procedură de urgenţă ar merge să începem cu votarea amendamentului. Rezultatul, evident, va fi acelaşi, dar fiind procedură de urgenţă începem, cu varianta comisiei, deci propunerea de a respinge amendamentul. Poftiţi, domnule deputat. |
||||
|
Domnul Alexandru-Dumitru Radu: Domnule preşedinte, Mă scuzaţi că vă atrag atenţia, comisia nu are nici un amendament. Deci nu aveţi ce supune la vot, trebuie să supuneţi... |
||||
|
Este vorba de varianta comisiei, de hotărârea comisiei de a respinge amendamentul domnului deputat Dan Nica, dar dacă este mai greu de înţeles aşa, eu supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Nica. |
||||
|
Domnul Alexandru-Dumitru Radu: Nu e mai greu de înţeles, ci e mai corect. Comisia n-a venit cu nici o propunere suplimentară faţă de textul iniţial al ordonanţei, deci comisia n-a venit cu un text nou şi vă rog doar să supuneţi aprobării plenului, aşa cum spune şi regulamentul Camerei noastre, amendamentul care a fost respins de comisie. Putea tot aşa de bine să fie şi aprobat. |
||||
|
Comisia vine cu un supliment de raport şi propune respingerea. Dar ca să curmăm discuţia, pe voia dumneavoastră, deci supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Dan Nica, respins de comisie. Cine este pentru? 43 de voturi pentru. Insuficiente. |
||||
|
Domnul Marţian Dan (Din bancă): Nu e cvorum, domnule preşedinte de şedinţă! |
||||
|
Cereţi cvorumul? Voturi împotrivă? 68 de voturi împotrivă. Abţineri? 8 abţineri. Stimaţi colegi, suntem la un vot de articol şi cvorumul de lucru este întrunit, pentru că participă la alte acţiuni parlamentare 84 de deputaţi. Cvorumul de lucru este de 88. Dacă am fi la un text final, într-adevăr, nu am fi în cvorum, dar aici suntem. Stimaţi colegi, textul acestei legi a fost votat şi nu ştiu prin ce minune a mai reţinut un amendament comisia permanentă, care nu a întrunit votul majoritar al comisiei şi nici majoritatea din partea plenului. Am terminat cu acest text. Votul final, mâine la ora 11. Cvorumul de lucru este 88, el există. |
||||
|
Nu avem cvorumul de lucru. |
||||
|
|
Cel de lucru poate fi, domnule Dan Marţian. Următorul, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 10/1999 pentru prorogarea termenului prevăzut la articolul II alin.1 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 pentru modificarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor şi al altor impozite indirecte. Cel puţin, titlul va trece în această formulare. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Potrivit art.102 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. Conform prevederilor art. 105-106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor urmează să aprobăm timpul afectat luărilor de cuvânt la articole, cât şi durata de timp afectată dezbaterii acestui proiect de lege. Invit biroul Comisiei pentru buget-finanţe şi bănci, văd aici şi Comisia economică pentru reformă şi privatizare, sesizate în fond, să facă propuneri asupra timpilor de dezbatere. Domnul deputat Dan Marţian cere cuvântul, procedural. |
|
||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Îmi pare foarte rău că domnul vicepreşedinte Vasile Lupu, care este un parlamentar, un deputat cu vechime foarte mare, se face că nu cunoaşte care este Regulamentul Camerei Deputaţilor şi care sunt dispoziţiile constituţionale. Art.128 prevede foarte clar un lucru. "Camera Deputaţilor lucrează legal în prezenţa majorităţii deputaţilor". Cred că lucrăm aici, desfăşurăm o anumită activitate, dar nu este în legalitate pentru că nu este prezentă majoritatea membrilor Camerei. Eu înţeleg că dumneavoastră nu aveţi nici un fel de receptivitate faţă de amendamentele Opoziţiei şi le respingeţi, dar atunci mobilizaţi-vă oamenii ca respingerea să fie într-adevăr în acord cu dispoziţiile regulamentului. Aşa că, domnule vicepreşedinte, vă rog, să nu "dregeţi busuiocul" prea mult aici şi să anunţaţi faptul că în legătură cu proiectul anterior, în care era vorba despre acea ordonanţă de urgenţă, lucrurile n-au fost tanşate din lipsă de cvorum. Iar dacă vreţi să lucrăm în continuare, luaţi măsuri pentru a fi prezenţi în sală jumătate plus unu din numărul total al deputaţilor. Şi vă rog foarte mult să mai transmiteţi o dată Biroului permanent că el nu poate da acorduri să se desfăşoare alte activităţi, atunci când acele acorduri periclitează cvorumul. Puteţi să învoiţi până la 100 de deputaţi, dar să nu coborâţi sub cvorumul de 172 de deputaţi, ca să putem lucra în conformitate cu Constituţia şi în conformitate cu regulamentul şi aş vrea să înţeleagă Biroul permanent odată că, în ceea ce priveşte prezenţa deputaţilor la lucrări, ea este obligatorie. Iar dacă acest lucru nu se respectă, ar trebui ca Biroul permanent să vadă care sunt măsurile de luat, inclusiv sunt dispoziţii în regulament care prevăd că atunci când nu este întrunit cvorumul şi se face apel nominal se iau celelalte măsuri de verificare; secretarii Biroului permanent sunt obligaţi să informeze plenul despre motivele care duc la absenţa diferiţilor deputaţi. De doi ani de zile se degradează această instituţie şi Biroul permanent se face că nu observă, iar dispoziţiile regulamentului le încalcă cu bună ştiinţă. Vă rog să puneţi capăt acestor practici. (Vociferări în sală) |
||||
|
Domnule deputat Dan Marţian, după intervenţia dumneavoastră, mai ales după ton, aproape aţi convins pe toată lumea, dar nu şi pe cei care citesc regulamentul. Art.195 alin.2: "Deputaţii cu aprobarea Camerei sau a Biroului permanent pot participa la desfăşurarea altor acţiuni parlamentare, situaţie în care nu sunt consideraţi absenţi". Deci acest text a fost aprobat în legislatura precedentă, poate chiar, dar n-aş risca să spun, sub preşedinţia dumneavoastră la dezbateri. Practica, acum, textul legal există, este veche şi dacă unii sunt aici şi alţii, cu aprobarea Camerei- şi Camera a aprobat joi- sau cu aprobarea Biroului permanent, precum scrie alin.2, lucrează în comisie, nu înseamnă că sunt absenţi. Pentru votarea unei legi, venim la Constituţie, fie că are caracter ordinar, fie că are caracter organic şi atunci se cere majoritatea absolută a deputaţilor, respectiv 172. Eu am amânat pentru ziua de mâine voturile finale la proiectele de legi dezbătute pe articole, însă noi ne-am lămurit că la votul pe articole mergem pe cvorumul de lucru. Insistă domnul secretar, dar cred că este de prisos, să dau citire art.64 din Constituţie care spune: "Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni în prezenţa majorităţii membrilor". Se referă numai la votul final al legilor. Cât priveşte reţinerea din indemnizaţie, am intervenit de multe ori şi de la microfon şi de la prezidiu şi în Biroul permanent şi această operaţie s-a realizat ori de câte ori absenţele n-au fost motivate sau, dacă vreţi, în majoritatea cazurilor, când absenţele nu au fost motivate. Doriţi să interveniţi? Poftiţi, domnule deputat. |
||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Domnul vicepreşedinte Vasile Lupu a citit un pasaj din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi încerca prin asta să ne convingă, recurgând de fapt la un sofism, că acel pasaj pe care l-a citit dânsul, acel articol pe care l-a citit, din partea mai spre final a regulamentului, ar anula dispoziţiile art.128, care spune foarte clar: "Camera Deputaţilor lucrează legal în prezenţa majorităţii deputaţilor". Noi am căzut de acord când am introdus noţiunea de cvorum de lucru asupra faptului că sunt unele activităţi stringente care ţin de realizarea unor sarcini şi obiective ce revin Camerei Deputaţilor şi, atunci când sunt şedinţe în plen, se pot acorda posibilităţi de lucru unor comisii sau unor grupuri de lucru sau rezolvării altor probleme. Dar asta nici într-un caz nu înseamnă că se pot acorda învoiri pentru alte activităţi paralele care să pericliliteze cvorumul pe care îl prescrie Constituţia şi regulamentul la art.128 pe care l-am citit, evident, alin. 1 al acestui articol. Domnule preşedinte, Lucrurile sunt foarte clare. Dumneavoastră credeţi că dispoziţia din Constituţie cu privire la adoptarea de legi, hotărâri şi alte documente care ţin de competenţele Camerei priveşte doar votul lor final. Vreau să vă spun că este, din acest punct de vedere, o interpretare reductivistă şi care nu stă în picioare. A fost înscrisă această dispoziţie în Constituţie cu privire la cvorumul de jumătate plus unu în urma unor dezbateri foarte aprinse şi în Adunarea Constituantă. Dumneavoastră vreţi să conduceţi lucrurile de aşa natură, nu vorbesc de dumneavoastră personal, ci de Biroul permanent, încât să se dezintegreze toate relaţiile de muncă în această Cameră. Dacă vreţi acest lucru, puteţi să-l faceţi, dar aveţi iniţiativa să cereţi modificarea Constituţiei cu privire la cvorum şi vom vedea ce va spune şi electoratul acestei ţări. Pentru că sunt oameni care vin, semnează, dar cred că nu ţine de obligaţia lor să participe, să intre în aulă şi să participe la lucrări. Şi, din acest punct de vedere, cel care facilitează în primul rând aceste atitudini şi aceste comportamente este Biroul permanent al Camerei în frunte cu preşedintele acesteia. |
||||
|
Domnule deputat Dan Marţian, în parte sunt de acord cu dumneavoastră. Nu este vorba aici de învoiri din partea Biroului permanent. Plenul Camerei Deputaţilor joi, din câte am fost informat, a aprobat ca 3 comisii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru administraţie publică locală şi Comisia pentru regulament să lucreze pe nişte texte. La primele două este vorba de statutul funcţionarului public, ultima se pare că lucrează chiar la modificarea regulamentului. Nu au fost învoiţi de cineva din Biroul permanent sau de către Biroul permanent. Textul constituţional mi se pare foarte clar, ca şi acest text care vine din legislatura trecută aplicat în practica de astăzi, tot începând cu legislatura trecută, aplicat constant în activitatea noastră parlamentară şi mie lucrurile mi se par foarte clare. Este drept că dumneavoastră interpretaţi într-un fel, eu în alt fel, dar, dacă doriţi, ştiu eu, sesizăm Consiliul Legislativ - organul tehnic de specialitate, Departamentul tehnic legislativ, care nu decid în numele nostru, dar sunt organele de specialitate şi să-şi exprime o părere şi apoi mai este cale de contestare la Curtea Constituţională a regulamentului. Noi am discutat în Biroul permanent posibilitatea modificării regulamentului, în sensul de a-l adapta reglementărilor din celelalte parlamente ale ţărilor democratice, parlamente în care, la dezbateri, se lucrează cu 2-3 deputaţi şi covrumul se cere numai la votarea legilor şi textul constituţional ni-l permite. Nu ne-o permite regulamentul, dar Camera lucrează o parte aici, o parte mai mică la comisiile menţionate. Îngăduiţi-mi să merg mai departe şi eu spre că până la şedinţa următoare lucrurile vor fi clarificate. A rămas ca onorata comisie să propună timpii de lucru. |
||||
|
Comisia propune 15 minute pentru dezbateri generale şi 5 minute pentru fiecare articol. |
||||
|
Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. Cu majoritatea de voturi, propunerea comisiei a fost adoptată. Comisia propune ca proiectul să fie dezbătut în forma prezentată de iniţiator. Titlul legii. Obiecţiuni sunt? Nu sunt. Voturi pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.unic. Voturi pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? 2 abţineri. A fost votat. Votul final în şedinţa de mâine, miercuri, după orele 11, după celelalte voturi planificate. |
||||
|
|
Stimaţi colegi, Mai avem un text foarte scurt şi sper să ne încadrăm în timp. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 14/1999 pentru modificarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor şi al altor impozite indirecte. Potrivit prevederilor at.102 alin.3 din regulament, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. Invităm comisia să propună timpii de lucru. |
|
||
|
Propunem 15 minute pentru dezbateri generale şi 5 minute pentru fiecare articol. |
||||
|
Da. Vă mulţumesc. Asupra titlului legii, comentarii nu sunt. Voturi pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Intrăm acum în conţinutul ordonanţei. Art.I. Comentarii nu sunt. Voturi pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.II. Comentarii nu sunt. Voturi pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.unic. Voturi pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Stimaţi colegi, luăm o pauză, după care vom trece la partea a doua a şedinţei noastre, întrebări, interpelări. La ultimul proiect votul final mâine, după orele 11. - Pauză - |
||||
|
|
Răspunsurile la întrebările adresate de deputaţi în şedinţa Camerei Deputaţilor din data de 6.IV.1999, ora l8,30. De la Ministerul Educaţiei Naţionale, domnul Iozef Koto doreşte să-i răspundă domnului deputat Nicolae Ionescu. E prezent? Da. Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul. |
|
||
|
Domnul Jozef Koto: Domnule preşedinte, Onorată asistenţă, Referitor la interpelarea domnului deputat Nicolae Ionescu, înregistrată la Camera Deputaţilor în data de 31.III.1999, Ministerul Educaţiei Naţionale a elaborat următorul răspuns: Hotărârea de Guvern nr.152 din 5.III.1999 se înscrie în şirul deciziilor care doresc să accentueze şi să valorifice importanţa naţională şi istorică a siturilor şi monumentelor aparţinând cultelor, contribuind şi astfel la răspândirea spiritului creştinesc. Deşi diminuăm terenul folosit de Grupul şcolar agricol "Constantin Dobrescu" Argeş cu o cotă mică de 1890 m.p. faţă de suprafaţa totală, păstrând însă posibilitatea desfăşurării procesului instructiv-educativ, totuşi servim un interes general asigurând posibilitatea vizitării de către un număr mare de pelerini a Mânăstirii Curtea de Argeş şi a Catedralei episcopale, minunata ctitorie a domnitorului Neagoe Basarab şi construirea unei biserici noi unde vor fi transferate moaştele Sfintei Muceniţe Filofteia. Hotărârea de Guvern nr.152 a fost aprobată pe baza acordului tuturor factorilor locali şi aş dori să accentuez acest fapt, Prefectura, Consiliul judeţean la cererea Patriarhiei Argeşului şi Muscelului. Ministerul Educaţiei Naţionale şi-a dat acordul considerând că realizarea unei biserici este o acţiune de interes public sub semnătura eparhiei, apreciind şi acordul enoriaşilor din zonă şi nu poate fi comparată cu abuzurile anterioare menţionate prin interpelare. Mulţumesc pentru atenţie. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Domnule deputat, doriţi o replică? Poftiţi. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte, În mod normal, poate trebuia să pun întrebarea. Nu mi s-a dat prilejul. Permiteţi-mi totuşi să fac următoarea remarcă. Deci, întrebarea a fost adresată domnului Andrei Marga, ministrul educaţiei şi învăţământului. Încă odată de aici remarc şi vom vedea în continuare, că eu mai am de primit nişte răspunsuri, din miniştrii secretari de stat acum vin adjuncţi şi vom vedea mai în continuare vă rog pe dumneavoastră să faceţi apel la Biroul Permanent să se intre în normalitate, să se respecte regulamentul şi să vină să răspundă miniştrii, altfel ne obligaţi, deşi nu este normal şi regulamentar, să scriem sau să spunem la sfârşit: "Aşteptăm numai răspunsul miniştrilor". Referitor la... pentru că întrebarea a fost... s-a încercat să se răspundă, nu ştiu dacă domnul ministru secretar de stat a fost vreodată la Curtea de Argeş. Aţi fost? Nu? Păcat. Deci, la capătul, la sfârşitul bulevardului numit Bulevardul Basarabilor, acolo sunt descălecătorii de ţară, dătători de legi şi datini, deci Basarabii, se află ceea ce un mare călător, Paul din Alep, spunea "o minune a lumii", iar un critic de la "Convorbiri literare" spunea "o doină în piatră", Mânăstirea Argeşului sau Mânăstirea Meşterului Manole care, ştim legenda, şi-a luat zborul şi s-a prăbuşit de pe acoperiş pentru că Neagoe a poruncit să se ia schelele şi scările la întrebarea dacă este în stare să facă altă mânăstire mai frumoasă şi când a zis că da au fost sortiţi pieirii împreună cu cei nouă meşteri mari. Acum, în faţa acestei mânăstiri, în cel mai frumos parc din oraş, dincolo de ziduri, vor să facă, conform aprobării, ceva foarte frumos, o bisericuţă. Nicăieri în lume nu se face o bisericuţă în faţa unui monument! Eu am cerut şi alte răspunsuri şi la alţii, la domnul Noica. Deci, ce spuneţi dumneavoastră este ceva aşa de adormit copiii. Trebuie mers acolo şi văzut. Cum să dai şi să dărâmi un zid de peste 100 de ani, Lecomt de Nuit, arhitectul care a restaurat şi primul rege al României se învârt... Lecomt e tot acolo înmormântat lângă mânăstire, se răsucesc în mormânt pentru că nu au gândit că poate să se facă o mică bisericuţă acolo în faţă şi, mai grav, se face nu cum se spunea aici, fără în detrimentul procesului instructiv-educativ, acolo e o grădină botanică, e unică în zonă şi e foarte importantă, sunt pomi sădiţi de 50-100 de ani şi foloseşte, iar acum distrugem un parc şi o grădină botanică fără a şti de fapt ce e acolo. Dacă aşa s-a votat şi la Guvern fără să ajungă nimeni acolo şi să cunoască realitatea... eu am cerut şi de la Comisia monumentelor istorice. Cândva, era un târg acolo, lângă mânăstire, un târg de secole, medieval, Târgul de Sântămărie. În vremea comunismului, la cererea episcopului Argeşului, a fost înlăturat de acolo tocmai pentru că acolo se făceau mici şi alte, deci fum şi oamenii deteriorau şi stricau imaginea mânăstirii şi a locurilor. Sunt total nemulţumit de răspunsul dumneavoastră, pentru că nu se poate, domnule ministru secretar de stat, să nu cunoaşteţi realitatea de acolo, spuneţi că forurile..., dar eu am aici cererea, uitaţi, forurile cine sunt? Director, director adjunct, contabil şef, şi venim cu nişte documente care sunt puse acolo... O documentaţie serioasă pe care v-am trimis-o, deci îmi permit să vă mai spun încă odată, ce spun acele autorităţi. Nu prefectul... |
||||
|
Dumneavoastră aveaţi două minute, aţi făcut şase până acum. |
||||
|
O secundă, şi am plecat, domnule preşedinte. Respectuos citesc: "Domnului parlamentar profesor Ionescu Nicolae"... Mie mi se adresează. "Respectuos, vă rugăm să ne sprijiniţi în această situaţie deoarece ni se diminuează patrimoniul unităţii, respectiv parcul şi grădina botanică. Unitatea a dat întreaga documentaţie privind situaţia proprietăţii împreună cu punctul de vedere al Consiliului de administraţie, domnului inspector general şcolar, profesor Popa Gheorghe. Întreg colectivul unităţii este revoltat de această hotărâre, având în vedere vechimea şi tradiţia acestei unităţi şcolare, precum şi faptul că nu au fost consultaţi". Deci nu au fost consultaţi. Eu vă spun, dacă se merge aşa, se poate ajunge şi la altceva. Eu am fost acolo profesor între 1968 şi 1996, am fost directorul acelui liceu şi, dacă vreţi, aşa, o ieşire în stradă la 1000 de elevi, o rezolvaţi să ştiţi. Nu ştiu cum va face prefectul. Va face ca la Câmpulung, când au ieşit cele 3-4 mii de muncitori de la ARO şi ştiţi ce-au strigat. Vă mulţumesc. Mă scuzaţi. |
||||
|
Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Mie mi-a trebuit puţin timp să mă lămuresc dacă este vorba de întrebări scrise sau de întrebări orale şi nici din materialul care l-am lăsat aici nu înţeleg bine, pentru că întrebările orale pot fi formulate din nou aici, sumar, întrebările scrise, nu. Deci, la întrebările scrise răspunde ministrul. Trecem la următorul minister, Ministerul Finanţelor. Prezentă, doamna Doina Leonte, secretar general în minister, pentru a le răspunde domnilor Petre Naidin, Romulus Raicu şi Nicolae Ionescu. Şi domnul Ionuţ Costea este prezent. Poftiţi. |
||||
|
Domnul Ionuţ Costea: Referitor la adresa 6245 a domnului deputat Petre Naidin, vă facem cunoscut următoarele: Conform prevederilor art.39 alin.3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, urmărirea executării contractelor de vânzare cu plata în rate, a creditelor de restructurare acordate şi devenite exigibile, precum şi a oricăror altor venituri financiare cuvenite Fondului Proprietăţii de Stat, după data defiinţării acestuia, se realizează de către Ministerul Finanţelor prin organele financiare teritoriale. Potrivit prevederilor legale, organele financiare teritoriale au atribuţii de control în domeniul impozitelor, taxelor şi altor venituri cuvenite bugetului de stat, potrivit legii. Ca atare, controlul respectării prevederii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.88/1997 revine Fondului Proprietăţii de Stat, cu excepţia prevederilor art.39 alin.3 care revine Ministerului Finanţelor, dar după data desfiinţării Fondului Proprietăţii de Stat. Mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul deputat Naidin doreşte replică? Poftiţi. |
||||
|
Nu este o replică, domnule preşedinte, este o constatare. Nu am Ordonanţa nr.88 în faţă, e jos în maşină. Dar la respectivul articol, la litera a) atunci când se vând active, fie ele în rate, fie cu dobânzi normale anului 2004, mi se pare firesc ca datoriile la bugetul de stat, bugetele locale, fondurile speciale să fie plătite cu prioritate; b) este cuprinsă sintagma "alte datorii"; la c), finanţarea activităţilor din statutul respectivelor societăţi şi la d) salarii ş.a.m.d. Deci, în mod automat, înţeleg, sau nu înţeleg, dacă direcţiile teritoriale ale finanţelor publice urmăresc ceea ce prevede clar, concis, Ordonanţa 88 atunci când se referă la urmărirea datoriilor acestor societăţi care-şi vând activele datorii către respectivele bugete. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnului Romulus Raicu cine-i răspunde de la Ministerul Finanţelor? Tot dumneavoastră. Poftiţi. |
||||
|
Domnul Ionuţ Costea: Prin hotărâre a Guvernului s-a aprobat suplimentarea stocurilor de apă grea care se preiau la rezervele de stat, urmând ca acumularea pe anul 1999 să se efectueze în limita fondurilor aprobate Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat prin Legea bugetului de stat, nr.36/1999. Potrivit proiectului de Hotărâre a Guvernului privind programele de acumulări la produse rezerve de stat cu finanţare de la buget şi reântregirea unor stocuri în anul 1999, vizat şi contrasemnat şi de Ministerul Finanţelor, pentru anul 1999 s-a aprobat finanţarea din bugetul Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat a cantităţii de 8 tone apă grea în valoare de 37 de miliarde lei. Prin proiectul de hotărâre a Guvernului, iniţiat de Ministerul Industriei şi Comerţului, se propunea alocarea lunară a 57,7 miliarde de lei din fondul rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pentru finanţarea producţiei de apă grea. Menţionăm că tot fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pe anul 1999 aprobat prin Legea bugetului de stat nr.36, este de 110,1 miliarde lei, care în prezent este aproape în totalitate angajat prin hotărâri ale Guvernului. Ca urmare, Ministerul Finanţelor nu a avizat respectivul proiect de hotărâre neexistând sursa de finanţare şi a propus Ministerului Industriei şi Comerţului iniţierea unui proiect de act normativ prin care să se asigure finanţarea totală sau parţială a produsului apă grea din fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, cunoscând faptul că acest produs este destinat producerii energiei electrice în unităţile nuclearo-electrice de la C.N.E. Cernavodă. Faţă de cele prezentate, considerăm că în acest moment, bugetul statului nu poate acoperi intergral solicitarea ROMAG Turnu Severin, urmând ca decizia finală privind finanţarea producţiei de apă grea să se ia de către Guvern, nivelul aprobat al fondurilor actuale asigurând numai parţial solicitarea societăţii. Mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul Romulus Raicu. |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte, Răspunsul pe care l-am primit este departe de a satisface nu dorinţa mea, ci în primul rând necesităţile care au apărut la această mare unitate economică şi reprezentativă pentru economia românească. Din păcate, domnul secretar general adjunct a spus doar o parte din lucrurile care privesc activitatea la apă grea din Turnu Severin. În toamna anului trecut, domnul prim-ministru a făcut o vizită la Turnu Severin şi la puţin timp după aceea a fost elaborată o hotărâre de Guvern prin care se stabilea ca în bugetul pe anul 1999 să fie prevăzută suma de 577,35 miliarde lei pentru producerea a 150 de tone apă grea. Din nefericire, cei care au întocmit bugetul n-au prevăzut această sumă nici pentru administraţia rezervelor de stat, care preia această cantitate, nu s-a prevăzut suma nici la Ministerul Finanţelor. Sigur că în momentul de faţă, situaţia de la ROMAG este deosebit de critică, n-au mai fost date sumele necesare, de două luni de zile salariaţii nu şi-au mai luat banii, există o stare de tensiune în acest moment în Turnu Severin la una din cele mai mari unităţi economice care riscă să-şi închidă activitatea dacă nu primeşte aceşti bani. Ar mai trebui spus că dacă nu vor fi daţi banii aceştia şi uzina se va închide, pentru conservarea şi pentru siguranţa de la ROMAG trebuie tot 500 miliarde lei, adică echivalează de fapt cu banii pe care a trebuit să-i dea Guvernul pentru continuarea activităţii. Noi am solicitat ca hotărârea 0013 din 4 martie 1999, pe care Guvernul a luat-o, să fie urmată de o altă hotărâre prin care să fie asigurate sumele necesare pentru cumpărarea apei grele de la ROMAG şi stocarea acesteia pentru punerea în funcţiune a modulului 2 de la Cernavodă. Observăm că nu se doreşte acest lucru şi mai constatăm că se doreşte închiderea unui combinat în care s-au investit peste 1,35 miliarde lei. Noi rugăm şi, de aceea, o să păstrez pe mai departe întrebările şi interpelarea pentru domnul prim-ministru chiar în această seară, pentru a se găsi soluţia necesară în legătură cu continuarea activităţii la ROMAG. Un răspuns sec nu este de accceptat. Noi nu dorim justificări şi dorim să se găsească într-adevăr soluţia pentru rezolvarea solicitărilor celor de la ROMAG Drobeta Turnu Severin. |
||||
|
Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Mă văd obligat să mai citesc odată art.151 alin.1 din Regulament. "Ministrul competent răspunde la întrebarea ce i-a fost adresată în cel mult trei minute. Deputatul, autor al întrebării, după audierea răspunsului, poate interveni cu precizări şi comentarii, fără a depăşi două minute. Ministrul poate exercita dreptul la replică fără a depăşi două minute. După derularea acestei faze, nici o altă intervenţie pe marginea întrebării respective nu mai poate avea loc". Deci, vă rog să vă încadraţi în timp. Şi acum, doamna Doina Leonte răspunde domnului Nicolae Ionescu. |
||||
|
Doamna Doina Leonte: Mulţumesc, domnule preşedinte, Am pregătit răspunsul scris pentru domnul deputat Nicolae Ionescu. Răspunsul o să fie remis sub semnătura domnului ministru Remeş. Permiteţi-mi să citesc în acest moment materialul aşa cum a fost pregătit de minister. Fenomenul creşterii preţurilor nu se datorează în principal impozitelor şi taxelor, acestea reprezentând, în fapt, sursa principală de constituire a veniturilor destinate finanţării sectoarelor administraţiei de stat, învăţământului, sănătăţii, culturii, ordinii publice. De asemenea, unele impozite şi taxe constituie sursa creării unor fonduri speciale destinate anumitor sectoare de activitate, constituirea lor având ca efect reducerea nivelului subvenţiilor acordate de către stat sectoarelor respective. Potrivit legislaţiei actuale, preţurile sunt libere, acestea fiind un rezultat al cererii şi ofertei bazat pe respectarea prevederilor Legii concurenţei. În ce priveşte posibilităţile de limitare a creşterii alarmante a preţurilor care în principal s-a datorat liberalilzării imediate a preţurilor, acum nemaifiind posibil o întoarcere a deciziei odată luate, menţionăm existenţa următoarelor alternative: 1. Revitalizarea sectoarelor productive în sectorul producerii de bunuri, care să poată concura cu importurile. Acestea presupun practicarea unor tehnici de menagement şi de producţie. 2. Reanalizarea politicii monetare, reducerea ritmului inflaţiei în aşa fel încât să permită modernizarea sectorului productiv autohton. 3. Evitarea presiunii financiare care să determine recurgerea permanentă la credite. Însă, la toate acestea este necesar a se adăuga şi alternativa sistemului de impozite şi taxe constituit în aşa fel încât să creeze acele stimulente financiare care să ajungă în acele zone şi sectoare economice considerate din punct de vedere regional sau al întregii economii naţionale ca deosebit de importante. Mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul Nicolae Ionescu, pentru două minute. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte, Pentru doamna ministru secretar de stat, adjunct probabil, să vedem cine va veni data viitoare, poate un director, dumneavoastră aţi spus că eu fac referiri la impozite sau taxele care nu au nici un fel de influenţă asupra preţurilor. Cum e posibil? Eu nu pot înţelege. Şi nu cred că nimeni nu poate înţelege. Taxele şi impozitele nu se includ în preţuri? Unu. Dar mai important este altceva. Eu l-am întrebat ce are de gând să facă domnul ministru pentru a stopa măcar acum în cel de-al 24-lea ceas nebunia creşterii de preţuri în toate domeniile. Dânsul a făcut o afirmaţie publică, o afirmaţie pe postul naţional, că scumpirea benzinei nu va influenţa creşterea preţurilor. Dânsul a spus, de asemenea, că celelalte măsuri nu vor influenţa creşterea preţurilor, dar noi nu vedem cu ochii noştri ce se întâmplă? Nişte răspunsuri din acestea sunt pentru adormit, eu ştiu cine? Nici copiii! Ce se întâmplă în piaţă, lăsăm piaţa aşa, nu intervenim, sigur că da, economie de piaţă, dar ce a promis şi ce a făcut, repercusiunea o vedem aici. Şi se ascunde după degete. Răspunsuri din acestea mai bine să nu vină, să vină domnul Remeş, că va veni, va fi colegul nostru în continuare şi, probabil, că atunci va spune altfel. Vă mulţumesc. |
||||
|
Pentru Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, domnul deputat Ionel Marineci este prezent? Este. Îi va răspunde domnul secretar de stat Ştefan Petre. Este prezent? Da. |
||||
|
Domnul Ştefan Petre: Mulţumesc, domnule preşedinte, Domnilor deputaţi, Voi răspunde la întrebarea pusă de domnul deputat Ioan Marineci către Ministerul Agriculturii. Întrebarea a fost referitoare la acordarea primei de 200 de lei/kg grâu de panificaţie pentru producătorii agricoli. Legea nr.28/1999 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.50 din 1998 privind aprobarea primei de 200 de lei la cumpărarea grâului din recolta anului 1998 pentru panificaţie destinat consumului intern societăţilor comerciale şi/sau de panificaţie necesită modificarea normelor metodologice privind modul de acordare a primei. Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei a iniţiat proiectul de hotărâre pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de acordare a primei de 200 lei/kg la cumpărarea grâului din recolta anului 1998 pentru panificaţie acordată producătorilor prin societăţile de morărit şi panificaţie şi s-a trimis spre avizare. În momentul aprobării de către Guvernul României, acest proiect de hotărâre care reglementează modul de acordare a primei de 200 de lei/kg la cumpărarea grâului din recolta anului 1998, va fi dat de urgenţă spre publicare. Mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul Ionel Marineci. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte, În primul rând, că aşteptam răspunsul domnului ministru. În al doilea rând, vreau să vă spun că acest răspuns pe care mi l-a formulat ministerul, seamănă cu o trimitere de când eram eu în clasa a II-a la cartea de citire la pagina 34, unde se spune căutaţi acolo pe rândul trei că este scris cum arată vârful Omul. Ceva în genul acesta. Eu am cerut să-mi răspundă ministerul când se va plăti această primă. Şi nu că ministerul are în pregătire o nouă metodologie, că se lucrează la o hotărâre ş.a.m.d. Şi am să vă spun de ce am întrebat acest lucru. Pentru că un alegător din circumscripţia mea electorală mi-a spus că în luna iulie a trimis, a dus la fabrica de pâine 4 vagoane de grâu. Pe aceste patru vagoane de grâu el trebuia să ia atunci 8 milioane. 8 milioane împărţite la valoarea dolarului atunci însemna împărţit la 8 mii şi ceva, faceţi dumneavoastră socoteala câţi dolari putea să ia el, în jur de 1000 de dolari. Împărţiţi acum 8 milioane care, probabil, după cum lucrează ministerul o să i le dea de Sânpetru, că de Paşte nu are nici-o speranţă, şi o să vedeţi că se reduce cam la jumătate, în loc de 1000 de dolari, el mai ia vreo 500 şi ceva. Şi atunci nu merită Ministerul Agriculturii acţionat în judecată ca să plătească daune acestui cetăţean? Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Pentru domnul Petru Bejinariu, tot domnul Ştefan Petre răspunde? Vă rog. |
||||
|
Domnul Petre Ştefan: Mulţumesc, domnule preşedinte, Înainte de toate, permiteţi-mi să vă spun că domnul ministru este în Senat, la interpelări. Voi răspunde la întrebarea pusă de domnul Bejinariu. Întrebarea se referă la sprijinul care se acordă zootehniei şi care sunt demersurile concrete şi imediate de care vor beneficia crescătorii de animale în anul 1999. După cum cunoaşteţi, conform Legii concurenţei nr. 21/1996 şi a Ordonanţei Guvernului nr. 3/1997 precum şi a Hotărârii Guvernului nr. 133/1997, preţurile pentru materii prime rezultate din activitatea de zootehnice au fost liberalizate, începând cu luna martie 1997. Ministerul Agriculturii, astfel, nu poate să se mai implice în stabilirea-urmărirea preţurilor şi, eventual, asigurarea preluării produselor de la producători. Măsurile care au fost întreprinse pentru anul 1999 sunt următoarele: cupoanele valorice, care pot fi decontate atât pentru materiale şi servicii necesare lucrărilor agricole din sectorul vegetal, dar şi pentru zootehnie şi în creşterea animalelor. Conform Legii nr. 165/1998, din fondul constituit la dispoziţia Ministerului Agriculturii se acordă credite subvenţionate prin băncile comerciale şi pentru sectorul animal, stabilite prin normele metodologice. Prin aceasta, se pot finanţa (le voi citi numai pe cele care se referă la zootehnie):producţiile referitoare la bovine pentru lapte şi carne, porcine, ovine, păsări; prin Ordonanţa Guvernului nr. 36/1999, s-a stabilit sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli pentru achiziţionarea de tractoare, combine, maşini şi utilaje agricole, precum şi instalaţii de irigat din producţia internă, normele de aplicare sunt reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 190/1999 (şi aici avem capitole cu maşini şi utilaje agricole care se folosesc în zootehnie); pentru stimularea exportului de carne de porc şi de pasăre, s-a aprobat prin Ordonanţa de urgenţă nr. 19/1999 acordarea unei prime de 4.300 de lei/tonă pentru 20 de mii de tone carne de porc şi 5.500 lei/tonă pentru 10 mii de tone carne de pasăre; se are în vedere elaborarea unui proiect de act normativ pentru stimularea producţiilor animaliere; de asemenea, s-a promovat un proiect de hotărâre de Guvern pentru abilitarea Ministerului Industriei şi Comerţului, Ministerului Finanţelor şi Ministerului Agriculturii în vederea elaborării unui ordin comun pentru stabilirea unor preţuri de comparaţie în vamă. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul Petru Bejinariu, 2 minute. |
||||
|
Domnule preşedinte, Mulţumesc domnului secretar de stat Stefan Petre pentru răspunsul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, pe care îl evaluez, din punctul meu de vedere, ca nespecialist (precum este şi domnul ministru, tot nespecialist), drept necorespunzător. De ce? Eu voi spune aşa, că la Vatra Dornei, acolo, în zona Vitoriei Lipan, oamenii se ocupă cu creşterea animalelor, noi am fost săptămânile trecute şi toţi (dar absolut toţi, nu unul sau doi!) ne-au întrebat dacă mai pot să crească animale, fiind sursa lor aproape unică de existenţă? Şi mă mir că nu s-a referit domnul ministru la o chestiune ca aceasta: în ţara aceasta, se importă produse din carne, cu taxe vamale care sunt mereu în scădere! Ceea ce înseamnă o concurenţă directă la adresa vânzărilor! Am înţeles ce înseamnă economie de piaţă, dar nu intră în normele economiei de piaţă şi fenomenul dirijării taxelor vamale la intrarea produselor în ţară? Da, de unde? Din ţări unde agricultura este foarte puternic subvenţionată! O a doua chestiune este lipsa de valorificare, nimeni nu cumpără, nici ouă, nici laptele, nici carnea şi nici lâna. Şi ce să facă oamenii aceia? Pentru ce să mai crească animale în plus decât cele care le sunt lor necesare? Şi răspunsul pe care îl dă domnul ministru (sigur, elaborat, frumos, elegant) mă trimite când la o lege, când la o ordonanţă, când la o hotărâre de Guvern, dar eu vreau să vă spun că ţăranul nu creşte animale pentru tone de carne pe care să o vândă, el vinde la nivelul de câteva sute de kilograme, ca să beneficieze de prime. De asemenea, nu cumpără tractoare şi utilaje din acelea, care înseamnă, iarăşi, alte milioane de lei pe care nu le are. Şi, de asemenea, cuponul valoric, acela... Eu încerc să vă îndemn să fim oameni serioşi de sprijinit agricultura, cu 175 de mii de lei pe an pentru un crescător de animale! Mie mi se pare că măsurile care se iau nu sprijină agricultura şi aceasta am simţit-o, nu eu, aici, la tribuna Parlamentului, ci am simţit-o discutând cu ţăranii şi pricepând, chiar dacă nu sunt specialist, care sunt marile lor greutăţi, de unde a izvorât şi această interpelare. Respectuos, vă rog să îmi daţi şi răspunsul în scris. Vă mulţumesc. |
||||
|
Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, prin doamna Simona Marinescu, secretar de stat, răspunde domnului Gheorghe Ana. |
||||
|
Doamna Simona Marinescu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Răspunsul la întrebarea domnului Gheorghe Ana a fost redactat şi transmis de minister cu semnătura ministrului muncii şi protecţiei sociale, îmi permiteţi să-i dau citire: Persoanele cu handicap pensionate de limită de vârstă potrivit Legii nr. 57/1992 art. 11 alin. 1 au dreptul şi la protecţia specială prevăzută de Legea nr. 53/1992, care se referă la o serie de facilităţi acordate în funcţie de gradul de handicap. Pentru aceasta, comisiile de expertiză medicală teritoriale trebuie să stabilească capacitatea de muncă în funcţie de starea prezentă la data solicitării, respectiv, de tulburările funcţionale generate de handicapul fizic, mental sau senzorial şi consecinţele lor la data examinării. Această procedură este aplicată, ca fiind în conformitate cu legislaţia în vigoare, de aproape toate unităţile de expertiză medicală. În zilele de 25-26 martie a.c., a avut loc instruirea anuală a Institutului naţional de expertiză medicală şi recuperarea capacităţii de muncă, ocazie cu care s-au discutat încălcările acestei legislaţii, sesizate atât de persoanele cu handicap cât şi de către deputaţi sau de către membri ai Guvernului. Nu toţi pensionarii de invaliditate de gradul I şi II pot beneficia şi de facilităţile Legii nr. 53/1992, fac excepţie cei cu afecţiuni contractate în copilărie sau adoloscenţă, deficienţii senzorial-vizuali, cei cu afecţiuni renale hemodializaţi, precum şi pensionarii de urmaş. Promulgarea Legii privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cel puţin pentru pensionarii cu gradul I de invaliditate, va avea în vedere corectarea unor inechităţi referitoare în special la cuantumul indemnizaţiei de însoţitor. Întrucât, în conformitate cu prevedirile art. 14 şi 15 din Legea nr. 53/1992, fondul de risc şi accident constituit şi utilizat pentru plata drepturilor prevăzute de lege este gestionat de Secretariatul de stat pentru persoane cu handicap, competenţa aplicării Legii privind drepturile, altele decât pensiile, şi facilităţile prevăzute de Legea privind protecţia specială a persoanelor handicapate revine numai Secretariatului de stat pentru persoane cu handicap. În plus, aş vrea să vă rog să îmi permiteţi să adaug acestui răspuns faptul că proiectul de lege care înlocuieşte Legea nr. 53/1992 privind protecţia persoanelor cu handicap se referă la o reţea distinctă de expertizare a handicapului faţă de reţeaua de expertiză medicală a invalidităţii. Această solicitare vine din partea Secretariatului de stat pentru persoane cu handicap, fiindcă, de-a lungul timpului, au existat permanent confuzii între ceea ce înseamnă invaliditate şi handicap, toată această răspundere revenind comisiilor de expertiză medicală ale Institutului naţional, care sunt coordonate de către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. Pentru că există o cazuistică anume referitoare la persoanele cu handicap şi pentru că toate măsurile de protecţie socială sunt finanţate dintr-un fond gestionat de Secretariatul de stat pentru handicapaţii, suntem, cel puţin în faza de iniţiere a actului normativ, de acord cu această separare a sistemului de expertiză. Vă mulţumesc foarte mult. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul Gheorghe Ana. |
||||
|
Domnule preşedinte, Distinse doamnele, distinşi domni parlamentari, Mă bucură revenirea doamnei ministru în aula Parlamentului şi îi doresc sănătate şi mai puţine momente de incapacitate. Vreau să vă spun că intervenţia pe care am făcut-o s-a datorat unei scrisori de la Asociaţia handicapaţilor neuromotori din judeţul Hunedoara, care arăta că acea comisie de expertizare nu îi mai bagă în seamă şi nu le mai eliberează certificatele la care erau îndreptăţiţi şi pe baza cărora, conform legislaţiei noastre, se bucură de drepturile cuvenite. Surpriza a fost cu atât mai mare cu cât în zilele trecute, aflându-mă la Deva, 2 reprezentanţi ai acestei asociaţii m-au căutat, m-au contactat şi mi-au mulţumit, gândindu-mă că mulţumirile se adresau, probabil, rezultatului instructajului de care doamna ministru a făcut vorbire în seara aceasta şi că, probabil, neajunsurile care au determinat intervenţia dânşilor au fost rezolvate ca urmare a acestui instructaj. Dacă este aşa, îi mulţumesc şi cred că este bine să avem în vedere această cartegorie de semeni ai noştri, care au nevoie de sprijinul nostru în continuare. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnului Petru Şteolea îi răspunde tot doamna Simona Marinescu. Vă rog! |
||||
|
Doamna Simona Marinescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Întrebarea domnului deputat Petru Şteolea se referea la: în ce manieră vor fi recalculate pensiile de asigurări sociale de stat de toate categoriile, înainte de intrarea în vigoare a noului sistem. Pensiile de asigurări sociale de stat stabilite în baza legislaţiei actuale urmează să fie recalculate conform prevederilor stipulate în noul proiect de Lege privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale adoptat în şedinţa Camerei Deputaţilor în data de 16 martie 1999. Mecanismul de recalculare a pensiilor în plată va fi următorul: cuantumurile pensiilor stabilite în baza legislaţiei actuale vor fi transformate în cuantumuri echivalente la nivelul lunii octombrie 1990, pe baza unei metodologii ce va fi aprobată prin hotărâre a Guvernului; cuantumul echivalent se va multiplica cu o cotă-parte din creşterea indicelui preţurilor de consum din perioada octombrie 1990 până la data intrării în vigoare a noii legi. Această cotă-parte poate acoperi întreaga creştere a preţurilor pentru perioada 1990 până la data intrării în vigoare a legii, în funcţie de veniturile bugetare pe care, la momentul respectiv, vom putea conta; la noile cuantumuri se vor adăuga şi pensiile suplimentare aflate în plată. De această recalculare vor beneficia toate categoriile de pensionari: de limită de vârstă, de invaliditate şi urmaşi. Raţiunea pentru care recalcularea se aplică asupra pensiilor în plată în octombrie 1990 deci, acelaşi referenţial de timp care a fost utilizat şi la toate măsurile de recorelare este aceea că pensiile rezultate în urma recalculării trebuie să se afle, unele faţă de celelalte, în acelaşi raport în care au fost salariile din care au provenit. Pensiile sunt drepturi de asigurări sociale, rezultă din contribuţii plătite asupra unor salarii şi trebuie să reflecte exact salariile din care au provenit. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Şteolea. |
||||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Domnilor colegi, Doamnă secretar de stat, Vă mulţumesc pentru răspuns, dar, în acelaşi timp, sunt şi nemulţumit, fiindcă rezultă din răspunsul dumneavoastră că până la apariţia legii, care în Camera Deputaţilor a fost discutată şi adoptată, nu se vor mai face recolerări şi recalculări ale pensiilor pentru diferitele categorii de pensionari din România. Este un semnal, zic eu, negativ, fiindcă nu este clar care este termenul la care legea respectivă va fi adoptată în Senatul României şi, apoi, în fazele ulterioare, de către Parlamentul României.Eu zic că Guvernul României trebuia să acţioneze, aşa cum se angajase iniţial în programul de guvernare şi în acel angajament pe 200 de zile, pentru ca această chestiune să fie rezolvată, urmând ca eventualele corecturi, aşezarea pe principii clare a întregului sistem de pensii din România să se facă, într-adevăr, odată cu adoptarea acestui proiect de lege. Mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Secretariatul de stat pentru culte îi răspunde domnului Nicolae Ionescu, prezent, prin domnul Ioniţă Ştefan. |
||||
|
Domnul Ştefan Ioniţă: La întrebarea domnului deputat, domnul secretar de stat Gheorghe Anghelescu a semnat şi a transmis răspunsul şi eu doar o să-l citesc. La această întrebare a răspuns şi domnul secretar de stat de la Ministerul Educaţiei Naţionale şi are în vedere aceeaşi circumstanţă în care, prin hotărâre de Guvern, a fost transmis un teren în suprafaţă de 1.890 m... |
||||
|
Metri pătraţi! |
||||
|
Domnul Ştefan Ioniţă: ..., din administrarea Ministerului Educaţiei Naţionale în administrarea Secretariatului de stat pentru culte şi, apoi, dat în folosinţa Episcopiei Argeşului şi Muscelului. Secretariatul de stat pentru culte a iniţiat acest act normativ la solicitarea insistentă a reprezentanţilor autorităţilor publice locale: prefectul judeţului Argeş, preşedintele Consiliului judeţean şi Inspectoratul şcolar, precum şi a Episcopului Calinic. Întrucât instituţia noastră nu are servicii descentralizate în teritoriu, aspectele ridicate de domnul deputat în întrebare nu ne-au fost cunoscute. Considerăm însă că reprezentanţii autorităţilor publice locale nu ar fi solicitat şi semnat actul de transmitere a acestui teren dacă s-ar fi adus vreun prejudiciu altei instituţii publice din localitate. Pe de altă parte, aşa cum se arată şi în nota de fundamentare a hotărârii, pe acest teren urmează să se construiască o biserică ortodoxă, cu respectarea tuturor actelor normative în vigoare, inclusiv a normelor privind protecţia monumentelor istorice, ceea ce va fi benefic pentru Biserica Sfânta Filofteia a Mănăstirii Curtea de Argeş, monument istoric de mare importanţă, care, în prezent, este în pericol de degradare, datorită numărului mare de credincioşi şi pelerini care o vizitează. Vă mulţumesc. |
||||
|
O replică din partea domnului deputat Nicolae Ionescu. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte, un minut, doar, vă reţin atenţia. Aceste răspunsuri parcă s-au aliniat, dau vina pe reprezentanţii administraţiei publice locale, creştin-democraţii, toţi sunt peneţecedişti, se pare..., mai puţin Prea Sfinţitul Episcop, dânsul nu ştim dacă s-a aliniat... Şi o asemenea motivare, că: "Se va ţine cont de..." Păi, ori trebuia înainte să fie un studiu clar din partea monumentelor istorice, să aveţi o bază... Nu am mai venit cu Monitorul Oficial la mine, cu hotărârea de Guvern, o să revin, probabil... Deci, ce se face acolo... Dumneavoastră aţi fost la Curtea de Argeş? Domnule preşedinte, eu vorbesc cu domnul reprezentant, l-am întrebat ceva, să-mi răspundă acum, poate? (Râsete.) Pentru urmaşi! Deci, domnule preşedinte, dacă a venit să-mi răspundă la întrebări dânsul, trimis de ministrul secretar de stat, domnul Anghelescu, care venea, cândva, pe aici, dar acum îl trimite pe dânsul..., nu ştitu, ce funcţie are? ce poziţie are acolo, la minister? cum îi spune şi ce reprezintă?... |
||||
|
Este consilier la Secretariatul de stat pentru culte. |
||||
|
A, şi nu e atent când îl întreabă un parlamentar? |
||||
|
Cer eu iertare, că mi-am amintit de vreo 11 hectare ocupate în forţă de ierarhii Mitropoliei Moldovei în grădinile oamenilor! |
||||
|
Bine. Deci, l-am întrebat dacă a fost la Curtea de Argeş, că dânsul citeşte ce a redactat domnul Anghelescu. Cum vede dânsul, ce minune a lumii va fi în faţa Mănăstirii Argeşului, că această grădină botanică şi parcul sunt în faţă? Deci, dincoa' de zid... Va fi ceva mai frumos, da? După părerea dânsului, va ieşi ceva atât de frumos, acolo? Poate mutăm ceea ce se propunea să se constuiască aici, în Bucureşti, Catedrala neamului, acolo... Numai aşa mai pot Neagoe sau urmaşii lui să accepte aşa ceva! Aţi văzut? Eu v-am citit hotărârea şi adresa din partea şcolii. Eu nu cred că a semnat, o să cer mai departe, o să mai săpăm, o să mai aprofundăm problema, probabil..., că va mai curge apă pe... O să revin, probabil, mai am timp. Eu nu sunt mulţumit. Mă declar total nemulţumit şi să vină cine trebuie domnule preşedinte! Chemaţi aici, Biroul, faceţi o adresă la miniştri, să vină aici! Nici un ministru n-a fost astăzi! Se duc la Senat? Nu ştiu... Mai gândiţi-vă! Am mai cerut o dată, de două ori acest lucru! |
||||
|
Într-adevăr, ar trebui să ne corelăm cu Senatul, pentru că nu pot fi în acelaşi timp în două locuri şi să-i mai vedem şi noi din când în când la faţă. |
||||
|
Sau noi suntem Camera inferioară şi dumneavoastră acceptaţi? |
||||
|
Constituţia ne-a pus pe poziţii egale, din păcate... |
||||
|
Da, bine... Vă mulţumesc. Voci din sală: Este mai în centru, acolo! |
||||
|
Domnule consilier, mai doriţi să daţi un răspuns? Aţi fost la Curtea de Argeş? A fost la Curtea de Argeş! Poftiţi, vă rog! |
||||
|
Domnul Ştefan Ioniţă: Încă o dată vroiam să spun că domnul secretar de stat nu a putut să vină întrucât este într-un colectiv pentru pregătirea vizitei Papei în România. În ceea ce priveşte construcţia care se are în vedere la Curtea de Argeş, ea va fi realizată numai după ce se vor obţine aprobările de rigoare, inclusiv de la Comisia monumentelor istorice. Şi există anumită norme, care prevăd şi distanţa faţă de monumentele istorice şi alte aspecte, dacă nu se vor încadra, nu se va da această aprobare. |
||||
|
Domnul Nicolae Ionescu (din sală): Şi, atunci, se ia pământul înapoi? |
||||
|
Domnul Ştefan Ioniţă: Revin încă o dată, această hotărâre a fost iniţiată de organele locale, inclusiv de Inspectoratul şcolar judeţean şi semnată de Ministerul Educaţiei Naţionale. |
||||
|
Şi eu, stimaţi colegi, sunt în mare încurcătură, că de 6 ani mă rog la Înaltul Daniel să scutească pe poliţişti de a pune cătuşe preoţilor care, prin abuz şi violenţă, au ocupat grădinile oamenilor la Bucium şi nu mai ştiu de unde să o iau şi unde să o pun... |
||||
|
Domnul Nicolae Leonăchescu (din sală): Puneţi prefectul! |
||||
|
Ba proprietarii, într-o grevă a foamei în ziua de Sfântul Ilie, au mai fost daţi şi cu capetele de zidurile Catedralei mitropolitane, la Iaşi, spre deliciul presei! Să ne ierte Dumnezeu, că e Săptămâna Mare! Săptămâna Patimilor! |
||||
|
Domnul Dan Matei Agaton (din sală): S-au închinat acolo! |
||||
|
Stimaţi colegi, Solicită amânarea Ministerul Industriei şi Comerţului, pentru a răspunde domnilor Ionel Marineci şi Romulus Raicu şi Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, pentru a trimite un răspuns scris domnului Nicolae Ionescu. |
||||
|
|
Şi, acum, cu voia dumneavoastră, dacă domnul Baias nu a ajuns... şi nu-l văd, dar nici pe domnul Sturza Popovici, pe adrisant, nu-l văd..., trecem la interpelări şi îi dăm cuvântul doamnei Daniela Bartoş. Urmează domnul Dan Matei Agaton, se pregăteşte domnul Şerban Mihăilescu. |
|
||
|
Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Am de făcut două interpelări. O interpelare care este în domeniul meu de activitate şi se adresează domnului Hajdu Gabor, ministrul sănătăţii: În prezent, nu este pentru nimeni un secret faptul că tuberculoza, boala condiţiilor precare socio-economice, face ravagii în ţara noastră. În această situaţie, este obligatoriu ca în reţeaua sanitară să existe un număr suficient de paturi specifice, în care bolnavii să poată fi internaţi şi trataţi în condiţii de strictă supraveghere. În realitate, însă, paturile destinate tuberculozei şi specialiştii ftiziologi sunt sub necesităţile momentului şi ale viitorului imediat! În condiţiile menţionate, ne putem întrebarea legitimă cum îşi poate permite Ministerul Sănătăţii să renunţe la un număr de 40 de paturi de spitalizare destinate bolnavilor cu tuberculoză în secţia exterioară a Spitalului din Miercurea Ciuc? Conform Hotărârii de Guvern publicată în Monitorul Oficial din 23 martie, această clădire a fost dată în folosinţă gratuită pe o perioadă de 49 de ani pentru a fi folosită ca sediu pentru Episcopul auxiliar romano-catolic din Miercurea Ciuc. Vă rugăm, în acest sens, să ne precizaţi care au fost criteriile care au stat la baza acestei acţiuni, aparent ilogice, şi care este rolul ministrului pentru minorităţile naţionale, domnul Ekstein Kovacs, care contrasemnează această hotărâre de Guvern, şi în ce calitate face acest lucru? A doua interpelare se adresează domnului preşedinte al FPS Radu Sârbu şi se referă la o problemă foarte mult discutată, de multe ori adusă în Parlament şi care a rămas şi până acum fără rezolvare şi anume: Societatea PROMEX Brăila, societate cu capital de stat, se află într-o situaţie economică dezastruoasă de mai mulţi ani. Din acest motiv, această societate a fost trecută pe lista pentru lichidare. Deoarece s-a făcut o ofertă pentru cumpărarea unităţii, în urmă cu un an, s-a trecut la privatizarea PROMEX-ului. La ora actuală, datoriile acumulate de PROMEX depăşesc capitalul social al acesteia, iar societatea este total nerentabilă, neexistând comenzi care să-i ofere minima supravieţuire economică. Rugăm factorii răspunzători din F.P.S. să ne comunice de ce nu s-a analizat oferta depusă pentru cumpărarea unităţii, în condiţiile în care nu mai există altă ofertă. Se consideră că în condiţiile actuale este mai util ca o întreprindere de talia PROMEX-ului "să vegeteze", fiind doar o consumatoare de bani pentru conservare, în loc de a fi vândută unui investitor autohton, care şi-a arătat disponibilitatea de a revigora întreprinderea, în aşa fel încât aceasta să devină viabilă? |
||||
|
Vă mulţumesc, doamnă deputat. Domnul deputat Dan Matei-Agathon. Se pregăteşte domnul Mihăilescu Şerban. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Am două interpelări, dar orele fiind înaintate, am să încerc să nu pun la încercare răbdarea proverbială a domnului preşedinte de şedinţă şi să le prezint cât se poate de succint. |
||||
|
Regulamentul prevede prezentarea pe scurt. |
||||
|
Domnule preşedinte, Vă rog să declanşaţi cronometrul. Sper să mă încadrez. Prima interpelare o adresez domnului Andrei Gabriel Pleşu, ministru de externe, şi se referă la câteva blocaje pe care le-am constatat în relaţiile cu Republica Moldova. Analiştii politici consideră, fără excepţie, că relaţiile României cu Republica Moldova trebuie să se afle în centrul preocupărilor factorilor decizionali ai politicii externe române. Fără îndoială, timpul podurilor de flori şi al declaraţilor entuziaste a trecut şi ar trebui să devenim pragmatici şi eficienţi în consolidarea unor relaţii pe care le dorim speciale în plan politic, social şi cultural. Din păcate, evoluţia lor din ultima perioadă creează preocupări şi nelinişti fireşti şi, fără a epuiza subiectul, aş enumera câteva dintre ele: blocajul negocierilor privind Tratatul de bază, cu dificultăţi până şi la conţinutul titlului, care apare când "Tratat de fraternitate", când "Tratat de prietenie", când "Tratat de bună vecinătate"; absenţa, absolut nejustificată, a unui ambasador român la Chişinău; o anumită lipsă de preocupare a autorităţilor noastre pentru soluţionarea situaţiei patriotului român Ilie Ilaşcu; ratarea unor obiective economice comune, cum ar fi înfiinţarea a 2.000 de societăţi mixte, peste toată gafa inacceptabilă a diplomaţiei noastre, care a permis ca noul prim ministru al Republicii Moldova, domnul Sturza, să nu fie felicitat, la numirea sa, de nici un reprezentant al autorităţilor române. Iată de ce, solicit domnului ministru de externe să intervină cu autoritatea domniei sale pentru a depăşi aceste blocaje şi să prezinte o strategie pe termen mediu şi lung, privind relaţiile, sperăm cât mai apropiate, ale României cu Republica Moldova. A doua interpelare o adresez domnului Vlad Roşca, şef Departament Administraţie Publică Locală şi ea se referă, în principal, la problemele plajelor de pe litoralul Mării Negre. Analiştii consideră, fără discuţie, că turismul ar trebui să fie o prioritate naţională pentru România. Pregătirea sezonului estival pentru litoral, care reprezintă una din principalele atracţii turistice româneşti, impune din partea agenţilor economici, dar şi autorităţilor publice locale, eforturi importante materiale, umane şi conceptuale. Consiliul Judeţean Constanţa, desemnat administrator al plajelor turistice, a hotărât, în conformitate cu normele metodologice privind aplicarea Hotărârii nr. 107 din 1996 a Guvernului, să administreze prin forţe proprii şi în asociere în participaţiune, lucrări de amenajare turistică vizând, în principal: spaţii pentru salvamar, duşuri, instalaţii sanitare, umbrele solare, locuri de joacă pentru copii. Spre surprinderea specialiştilor din turism, a agenţilor economici, a organizaţiilor profesionale, patronale şi sindicale, domnul prefect Pârjol Marian a atacat în contencios Hotărârea Consiliului Judeţean Constanţa, blocând astfel, în mod nejustificat, lucrările de amenajare turistică a plajelor litoralului românesc. Ratarea imimentă a a sezonului estival ar compromite, poate definitiv, şansele de redresare ale turismului. Cred că domnul prefect ar trebui să înţeleagă că plajele nu se împart după celebrul algoritm politic, ci se clasifică în funcţie de dotări şi criterii internaţionale de confort turistic. Iată de ce solicit domnului Vlad Roşca o intervenţie energică şi hotărâtă, pentru a stopa aceste abuzuri şi a permite începerea imediată a lucrărilor de dotare şi amenajare a plajelor, aşteptate de agenţiile de turism şi de turiştii români şi străini. Nu pot să nu constat, însă, că deja au început să apară efectele previzibile, de altfel, ale desfiinţării Ministerului Turismului. Domnule preşedinte, Pentru că, deşi vă mărturisesc, sunt extrem de curios cam cum arată adjuncţii secretarilor generali adjuncţi din Ministerul Afacerilor Externe, ca şi din Departamentul pentru Administraţie Publică Locală, prefer totuşi să primesc răspunsul în scris la cele două interpelări. Vă mulţumesc foarte mult. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul Mihăilescu Şerban. Se pregăteşte domnul Remus Opriş. |
||||
|
Domnul Petru Şerban Mihăilescu: Domnule preşedinte, Îmi permiteţi să vă prezint cele două interpelări foarte pe scurt. Prima interpelare se referă la un fapt deosebit de grav în ceea ce priveşte ţara noastră. Aşa cum era de aşteptat, agresiunea NATO asupra Iugoslaviei dă lovituri foarte puternice şi României. Este vorba de distrugerea a două poduri la Novi Sad, care au un efect economic deosebit, în sensul că întreaga flotă fluvială românească, şi este cea mai mare de pe Dunăre, este obligată să tragă la mal pe o perioadă nedefinită. Interpelarea are ca scop scoaterea din somnul mediatic a Guvernului, astfel încât să adopte o poziţie clară în aceste chestiuni. ce se va întâmpla cu cele 6.000 unităţi ale flotei româneşti? Ce se va întâmpla cu cei 5.000 de oameni, care se pare că vor fi trecuţi în şomaj în zilele următoare? Ce se va întâmpla cu comisia Dunării, care are reglementări într-un anume punct? solicit un punct de vedere al Guvernului pentru această chestiune. Vă mulţumesc. Atât despre problema legată de Dunăre. O a doua interpelare are un..., este aşa, puţin mai hazoasă, să zic, într-un anume fel. La Botoşani, în urmă cu 3 săptămâni, poliţia municipiului a declanşat un control ginecologic, la peste 2.000 de femei, între 18 şi 60 de ani - eleve, pensionare, funcţionare, tot ce le-a căzut în mână, motivând prin căutarea a două autoare de pruncucideri. Această chestiune a creat o mare indignare şi o mare supărare asupra procedurii în această problemă. Am aşteptat, împreună cu colegii mei din Judeţul Botoşani, 3-4 săptămâni de la acest incident, pentru că Ministerul de Interne avea bunul obicei să se autosesizeze când erau chestiuni din acestea care frizau bunul simţ. N-a făcut-o. Aşa că-l rog pe domnul ministru Constantin Dudu Ionescu să-şi exprime un punct de vedere asupra acestei acţiuni şi, cu această ocazie, îi pun la dispoziţie şi copii după presa locală în perioada respectivă. Vă mulţumesc. Voci din partea stângă: Şi, cu ce rezultat? Le-au prins? |
||||
|
Domnul Petru Şerban Mihăilescu: Nu. |
||||
|
Domnul Remus Opriş nu este. Domnul Nicolae Leonăchescu. Se pregăteşte domnul Vasile Stan. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea este adresată domnului ministru Traian Băsescu. În ziua de 12 decembrie 1998, presa a anunţat că a fost lansat la apă, de către Şantierul Naval Tulcea, cargoul multifuncţional de 15.000 tdw, cu denumirea "Stroeşti-Argeş", cea mai mare navă construită acolo. De atunci, tăcerea s-a aşternut peste această navă, nu-i mai cunoaştem traiectoria. Încercările noastre de a afla date despre sus-numitul cargou au eşuat, lovindu-se de zidul indiferenţei. Solicit domnului Traian Băsescu, ministrul transporturilor, să ne spună ce soartă a avut nava "Stroeşti-Argeş" şi dacă astăzi se află în exploatare? Este vorba de 12 decembrie 1988. Rectific. Vă mulţumesc foarte mult. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul Vasile Stan nu-i prezent? Nu. Domnul Nicolae Groza este? Nu este. Domnul Pavel Vasile este. Se pregăteşte domnul Gheorghe Ana. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am şi eu două interpelări, prima adresată preşedintelui Curţii de Conturi a României, îmi pare că nu mai este acelaşi preşedinte, domnul Bogdan. Obiectul acestei interpelări... |
||||
|
Dar, domnule deputat, întrebările şi interpelările se adresează membrilor Guvernului. Pe preşedintele Curţii de Conturi n-o să-l vedeţi niciodată aici răspunzând la interpelări. |
||||
|
Doamna Viorica Afrăsinei (din sală): Da, dar având în vedere că este subordonată Parlamentului... |
||||
|
Bine. Atunci o să-i trimit o scrisoare. A doua interpelare este adresată domnului ministru al justiţiei, Valeriu Stoica. Prin Hotărârea nr. 53 din 1998 a Parlamentului României, publicată în Monitorul Oficial nr. 505 din 29 decembrie 1998, s-a aprobat raportul Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare a Camerei Deputaţilor şi al Comisiei economice a Senatului, cu privire la ancheta desfăşurată la Fondurile Proprietăţii Private. Având în vedere neregulile şi ilegalităţile constatate de Comisia parlamentară de anchetă la Fondul Proprietăţii Private II "Moldova", Parlamentul României a hotărât, art. 4: "În vederea stabilirii răspunderii privind neregulile constatate în activitatea F.P.P. II "Moldova", va fi sesizat Parchetul de pe lângă curtea Supremă de Justiţie". Întrebare: având în vedere sesizarea Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie de către Parlamentul României, vă rugăm, domnule ministru, să ne răspundeţi dacă Parchetul a început cercetările şi în ce fază se află cazul semnalat. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul Gheorghe Ana. Se pregăteşte domnul Radu Mazăre. Este prezent domnul Radu Mazăre? Prezent? Da. |
||||
|
Domnul Gheorghe Ana (HD): Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Interpelarea se adresează Guvernului României, într-o chestiune de politică internă. Preambulul interpelării ne transpune în atmosfera Văii Jiului şi a altor bazine miniere, unde, ca urmare a punerii în aplicare a ordonanţelor Guvernului României, transformate în lege, s-a ajuns la crearea unei serioase armate de disponibilizaţi, care încă nu îşi găsesc locul în societatea românească. Deşi prin cadrul juridic s-au creat, de aproape un an, posibilităţi de investire cu înlesniri fiscale în zone defavorizate, până în prezent nu s-a constatat canalizarea sau coagularea intereselor întreprinzătorilor în Valea Jiului sau în alte zone miniere. De neînţeles este faptul că, acolo, în Valea Jiului, nu este cunoscut un centru care să informeze, să îndrume sau să consilieze pe eventualii temerari investitori, chiar dacă, formal, există diverse agenţii, fundaţii, consorţii etc., care se ocupă sau ar trebui să se ocupe de această problematică. La fel de neînţeleasă apare, însă, şi poziţia unora dintre autorităţile publice locale, care, în limita competenţelor şi autorităţii date de lege, ar trebui să se implice în problematica dezvoltării economico-sociale a localităţilor. În această stare de lucruri, Guvernul României consideră că şi-a terminat misiunea odată cu elaborarea Ordonanţei privind zonele defavorizate? Dacă s-a considerat şi se consideră încă implicat, ce intenţii are Guvernul României în legătură cu alternativele economice din Valea Jiului? Este necesar ca personalul disponibilizat şi familiile acestuia să intre în greva foamei, sau să iniţieze alte măsuri de protest, neresimţind protecţia statului ai căror cetăţeni sunt? |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul Radu Mazăre. Se pregăteşte domnul Marian Ianculescu. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor, Interpelarea mea este adresată domnului ministru de finanţe, Decebal Traian Remeş. În dimineaţa zilei de 1 aprilie 1999, peste 67 de comisari ai Gărzii Financiare Centrale Bucureşti, împreună cu comisari ai Gărziii Financiare Constanţa, în frunte cu comisarul general al Gărzii Financiare din România, Ion Tomescu, au declanşat un grav abuz, fără precedent în ţară, controlând toate societăţile unde sunt acţionari proprietarii cotidianului zonal "Telegraf" şi ai postului de radio şi televiziune "Neptun". A doua zi, o altă cohortă de comisari au tăbărât pe cel de-al doilea cotidian al Constanţei, "Cuget liber". La aceeaşi oră, zecile de comisari au năvălit în sediul firmelor şi la punctele de lucru, intimidând salariaţii, proferând injurii, ba chiar, de multe ori, bruscându-i. Există filmări doveditoare. Precizăm că ultimul control al Gărzii Financiare asupra activităţilor de comerţ cu amănuntul şi difuzare de presă a fost realizat şi încheiat în 23 decembrie 1998, negăsindu-se încălcări ale legii, conform procesului-verbal. Comisarii şi-au motivat acţiunea concertată, comparabilă cu cea a miliţiei ceauşiste, pe existenţa unei sesizări, pe care au refuzat să o pună la dispoziţie. De fapt, întreaga acţiune este una politică şi a fost orchestrată de Partidul Democrat. Cotidianul "Telegraf", Televiziunea "SOTI-Neptun" şi, mai apoi, cotidianul "Cuget liber" au dezvăluit în nenumărate rânduri ilegalităţile şi activităţile oneroase ale următorilor: Traian Băsescu, ministrul transporturilor, membru P.D.; Stelian Duţu, preşedintele Consiliului Local Judeţean Constanţa, membru P.D.; Gheorghe Mihăeş, primarul Constanţei, membru P.D.; Dumitru Lungu, viceprimar al Constanţei, membru P.D. şi alţii. Ţinând cont că domnul Ion Tomescu, şeful Gărzii Financiare din Constanţa a fost numit de Guvern la propunerea P.D., în baza algoritmului, motivaţia acţiunii este evidentă. Domnule ministru, Anexez prezentei interpelări adresa înaintată Gărzii Financiare, în care sunt relevate încălcările flagrante ale Ordonanţei de funcţionare nr. 817/1998 şi gravele abuzuri comise de comisarii acestei instituţii. În condiţiile în care ţara geme sub apăsarea economiei subterane - contrabandă, evaziune fiscală, vânzări subevaluate, considerăm că acest control al zecilor de comisari are un singur substrat: dorinţa de răzbunare a Partidului Democrat şi suntem revoltaţi că o instituţie a statului este folosită pe post de poliţie politică. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Marian Ianculescu. Se pregăteşte domnul Dobre Traian. Stimaţi colegi, Mai pe scurt, vă rog, că vor mai rămâne pe săptămâna cealaltă alţi colegi, dacă... |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimţi colegi, interpelarea mea se adresează domnului ministru Noica - ministrul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului şi are ca obiect înfiinţarea distribuţiei gaze naturale în Judeţul Teleorman. Prin Legea bugetului de stat pe anul 1998, a fost alocată special pentru acest obiectiv de investiţii suma de 22 miliarde lei. Din aceasta s-au cheltuit efectiv numai 14 miliarde lei şi solicităm o verificare: ce destinaţie au luat restul de 8 miliarde lei, care erau destinaţi tot pentru înfiinţare distribuţie gaze naturale în Judeţul Teleorman? Îmi permit, domnule preşedinte, să dezvolt interpelarea în şedinţa de data viitoare, care face obiectul răspunsurilor la interpelările adresate membrilor Guvernului. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul Traian Dobre. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi care aţi avut răbdarea să mai rămâneţi, Am să adresez o interpelare domnului Radu Sârbu, preşedintele F.P.S.-ului. De fapt, este o revenire la interpelarea mea din 24 februarie 1999, în care arătam o serie de nereguli cu privire la privatizarea TEPRO-Iaşi, fosta "Metalurgica"-Iaşi. Răspunsul care mi se dă este probabil dat de unul din cei 15.000 de specialişti şi aş vrea să arăt din el doar o singură frază: "La data la care a avut loc încheierea contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni, societatea înregistra datorii de circa 200,9 miliarde lei, din care numai circa 153,4 miliarde lei au fost acoperite cu stocuri, semifabricate şi produse în curs de execuţie". A adunat boii şi cu vacile la un loc... Ăştia sunt specialiştii care dau răspunsuri. De fapt, şi astăzi am văzut că continuă discreditarea acestei instituţii parlamentare, prin scrisori-răspunsuri semnate de secretari de stat, citite de consilieri şi aşa mai departe. Vreau să atrag atenţia că TEPRO-Iaşi este unică în economia românească prin ceea ce face, după cum ştiţi şi dumneavoastră foarte bine, domnule preşedinte, că trăiţi împreună cu mine la Iaşi, ştiţi foarte bine că, în ultima vreme, mişcările muncitoreşti de la TEPRO sunt deosebit de vehemente şi aş vrea să vă aduc la cunoştinţă, ca să rămână în istoria Parlamentului, că această privatizare s-a făcut împotriva intereselor României şi ale poporului român, datorită faptului că astăzi patronul ceh dirijează contractele "Metalurgicei"-Iaşi, în afara ţării, în schimbul produselor de calitate introduce rebuturile de la fabrica cehă. Vreau să vă aduc aminte că această privatizare s-a făcut doar cu 3 miliarde lei, numai stocurile de produse finite erau de 22.000 tone, echivalentul a ceea ce-mi răspunde acest mare specialist, care semnează pentru Alin Georgiu, deci nici măcar un director executiv nu semnează un răspuns la o întrebare adresată de un parlamentar, aceste stocuri fiind în valoare de 153,4. Vreau să vă aduc aminte că "Metalurgica"-Iaşi era o perlă a industriei româneşti, care anul trecut a adus în bugetul statului - şi care specialişti din Ministerul Finanţelor, jenant pentru ei, confundau cheltuielile între ele, plângând bugetul de stat, această întreprindere a adus anul trecut 30 miliarde lei la bugetul statului, beneficii. Deci, în aceste condiţii, ca şi alte privatizări, şi TEPRO este o greşeală pentru privatizare. Este inadmisibil să scădem, cu bună ştiinţă, producţia unor întreprinderi, în aşa fel încât să le ducem sub pragul de rentabilitate, şi să le facem "găuri negre" pentru a fi privatizate în condiţii de jaf. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul Bejinariu Petru. Se pregăteşte domnul Tabără Valeriu. Nu este domnul Tabără. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea se adresează Ministerului Culturii, respectiv domnului ministru Ion Caramitru. Două fraze din argumentaţie şi apoi interpelarea. Pentru "Anul Eminescu", credem că la Cernăuţi trebuie reînălţat monumentul poetului naţional. Administraţia regională a fost de acord cu amplasarea, dar nu are asigurate fondurile necesare. La 21 martie, în Bucureşti, a fost dezvelit monumentul lui Sevcenko. Aceasta ne dă nădejde că se va dezveli, se va reînălţa şi monumentul lui Mihai Eminescu în Cernăuţi. Interpelarea: vă rog, domnule ministru Ion Caramitru, să precizaţi care sunt demersurile Ministerului Culturii pentru executarea monumentului lui Eminescu şi pentru înălţarea lui la Cernăuţi? Dacă va fi folosită macheta sculptorului Dumitru Gorşcovschi din Cernăuţi şi dacă monumentul se va executa în România, aşa cum s-a promis de către autorităţile române? Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Deci, domnul Tabără Valeriu nu este. Domnul Mihai Drecin. Se pregăteşte domnul Ionescu Nicolae. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Interpelarea mea se adresează domnului Andrei Pleşu, ministru de externe. Într-un recent interviu oferit ziarului "Adevărul", domnul Andrei Pleşu, şeful diplomaţiei româneşti afirmă: "Eu am apreciat intrarea S.U.A. în Vietnam şi am deplâns ieşirea ei de acolo. M-am opus intrării U.R.S.S. în Afganistan. Nu-mi dau seama cum, la 10 ani de la Revoluţie, în România apar atât de multe opţiuni panslaviste". Desigur, acest pasaj din declaraţia ministrului de externe al României a fost înserat într-un interviu mai amplu, ocazionat de analiza atitudinii diplomaţiei române faţă de dureroasele realităţi din Iugoslavia. După ştiinţa mea, la vremea respectivă, S.U.A. se implica în războiul din Vietnam, iar U.R.S.S. în cel din Afganistan, la cererea unor guverne pro-american, în cazul Vietnamului de Sud, respectiv, pro-sovietic în cazul Kabulului, alese legal de respectivele popoare. Ne întrebăm şi cerem părerea domnului ministru Pleşu: intervenţia armată a S.U.A. în Iugoslavia a fost solicitată de Guvernul legal de la Belgrad? Domnul ministru Pleşu cântăreşte evenimentele politice mai vechi sau mai recente după propriile interese, sau după interesele României? Oare panslavismul de astăzi al românilor - formulare totuşi prea categorică, după părerea noastră, nu este urmarea gafei enorme a jandarmului mondial, S.U.A., de a ataca un stat suveran şi independent? În aceste condiţii, marea masă a cetăţenilor, nu o anumită elită internaţionalistă de orientare vest-europeană, prin simpatia faţă de sârbii eroi şi martiri, nu-şi exprimă regretul şi teama că destinul omenirii a încăput în mâinile unei singure mari puteri? În căutarea echilibrului mondial din anii 1964-1985, românii nu au dreptul să fie puţin panslavişti şi pro-chinezi? Solicit, domnule preşedinte, răspuns oral şi în scris, numai din partea titularului Ministerului de Externe. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Deci, urmează domnul Ionescu Nicolae. Se pregăteşte domnul Şteolea Petru. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea este pentru domnul Radu Vasile, prim ministru al Guvernului sau un ministru care-l înlocuieşte, pentru domnul Andrei Marga, ministrul educaţiei şi învăţământului, pentru domnul Gheorghe Anghelescu, ministru secretar de stat şi pentru domnul Nicolae Noica, ministrul lucrărilor publice. este şi o revenire la un subiect discutat şi în vechea legislatură, în 1995, se pare. Atunci a fost cazul fermei Liceului agricol Curtea de Argeş, donaţie a Reginei Elisabeta, din 1924; o parte din teren, circa 14 hectare, a fost înstrăinată, fiind împroprietăriţi o serie de oameni, care nu stăpâniseră niciodată acel pământ, de către primarul pedeserist. Cazul a fost prezentat şi la televiziunea naţională, sub titlul "Zidul", emisiune care, ca şi ancheta, s-a blocat brusc, în 1996. Liceul a dat în judecată Comisia de fond funciar şi a câştigat, prin hotărâre definitivă, în anul 1998. Ilegal, însă, pe aceste terenuri, cu o plantaţie de meri distrusă, în extravilan, au fost construite multe vile aparţinând unor oficialităţi ai municipiului, sau unor noi şi prosperi oameni de afaceri. Venind la putere, fosta opoziţie, actuala putere, nu aplică hotărârea judecătorească şi nu mai face nici o referire la gravele ilegalităţi din 1994-1995, nu a reparat nedreptăţile făcând să triumfe legea, conform principiului că "Nimeni nu e mai presus de lege", ci, într-un spirit creştin-democrat, în haine noi, a trecut recent să facă ilegalităţi şi abuzuri la care mă voi referi. Interpelarea mea se referă la abuzul săvârşit de Guvernul Radu Vasile, care, prin Hotărârea de Guvern nr.152/5.03.99, a aprobat transmiterea, din administrarea MEN, în administrarea Secretariatului de Stat pentru Culte a suprafeţei de aproximativ 2.000 de mp de la Grupul şcolar agricol "Constantin Dobrescu" Argeş, unitate şcolară, în folosul Episcopiei Argeşului şi Muscelului. Domnule prim-ministru, Vă rog să luaţi act de intervenţia motivată a acestei unităţi şcolare, conform adresei nr.278/23.03.99, să reveniţi asupra acestei Hotărâri nr.152, reieşind că se diminuează patrimoniul unităţii, reprezentând o grădină botanică împrejmuită, bază materială indispensabilă pentru o şcoală horticolă, aflată în posesie din 1941 şi care nu a fost desfiinţată nici de regimul comunist. Vă rog să reţineţi protestul meu, ca profesor al acestei şcoli între 1968 - 1996, al colectivului unităţii şcolare, cu o vechime şi tradiţie de aproape 80 de ani, deci înfiinţată în 1920, bazat pe anexele din care rezultă modul de dobândire şi sumele achitate pentru clădiri şi terenuri, în 1941, '43, '45 şi '48. Episcopia deţine un parc imens, despărţit de şcoală printr-un zid vechi de 100 de ani, care acum se vrea dărâmat, dar acolo se poate construi orice, e parcul mare, se strică şi imaginea, impetuozitatea străvechii mânăstiri a lui Neagoe Basarab, datând din 1517, care va trece în plan secundar. De aceea cer o analiză pertinentă a acestui caz şi o aprobare a Comisiei Monumentelor Istorice din România. Din unele răspunsuri anterioare, rezultă că a fost o hotărâre luată în pripă, ca foarte multe, nefundamentată pe o documentaţie şi o analiză competentă. Se pare şi aproape sigur e aşa că se pune carul în faţa boilor. Se ia pământul şi apoi se va vedea, îmi răspunde mie un consilier, apoi se va vedea dacă se poate construi, conform normelor, biserica. Dacă nu se va ridica biserica, ce se va întâmpla cu pământul?, dacă nu se rezolvă această problemă, printr-o analiză competentă acolo! Deci Guvernul a luat hotărâri fără nici un fel de susţinere. Cred că se va ajunge la o situaţie foarte delicată. Răspunsul s-ar putea să-l dea cei care lucrează acolo şi cei care învaţă acolo. Vă mulţumesc. Aştept răspuns scris şi, bineînţeles, oral, dar să-l dea cine trebuie. Eu cred că nu mai poate să vină, din nou, nu ştiu ce consilier, aici. Să vină cine trebuie şi să nu mai ia hotărâri din acestea, care, a doua zi, se dovedesc că nu au avut nici un fel de analiză şi bază. Vă mulţumesc. |
||||
|
Stimaţi colegi, Vă reamintesc că aici se prezintă numai obiectul interpelării. Interpelarea o dezvoltaţi în prezenţa ministrului. Este timp irosit. |
||||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Interpelarea mea se adresează domnului ministru al industriei şi comerţului, Radu Berceanu. Obiectul său este însuşirea, promovarea şi aprobarea de către Guvernul României a programului de restructurare sectorială a siderurgiei din ţara noastră. această interpelare pleacă, de la două chestiuni: de la faptul că unităţile economice, respectiv combinatele siderurgice din România, majoritatea şi-au elaborat strategia proprie de restructurare, iar accesul lor la fondul de dezvoltare aflat la dispoziţia Guvernului pentru modernizare, investiţii noi, retehnologizarea capacităţilor de producţie care rămân în funcţiune este blocat, tocmai datorită faptului că Ministerul Industriei şi, respectiv, Guvernul României nu a promovat şi aprobat acest program de restructurare sectorială a siderurgiei. Sunt exemplele concrete, între care se numără şi cazul Societăţii comerciale "Siderurgica" SA, deci Combinatul siderurgic de la Hunedoara. Solicit răspuns oral şi scris. Mulţumesc. |
||||
|
Domnul Raicu Romulus, dar, vă repet, numai obiectul interpelării, că, altfel, suspend şedinţa. Se pregăteşte domnul Petre Naidin. |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea este adresată domnului Radu Vasile, prim-ministru al Guvernului. Obiectul interpelării... |
||||
|
Îl întrebaţi cum se simte cu sănătatea?! |
||||
|
Nu-i nimic, noi îi dorim însănătoşire grabnică, să vină să răspundă la interpelări. Obiectul interpelării, aşadar, se referă la situaţia Uzinei de apă grea ROMAG Drobeta-Turnu Severin. În urma vizitei pe care dumneavoastră aţi efectuat-o, domnule prim-ministru, la Uzina de apă grea, în toamna anului 1998 şi a Hotărârii de Guvern prin care se prevedea includerea în bugetul de stat pe anul 1999 a sumei de 577 de miliarde lei pentru asigurarea producţiei de apă grea, angajaţii de la ROMAG au sperat că activitatea la această unitate nu va mai fi pusă sub semnul întrebării şi în 1999. Din nefericire, în bugetul pe 1999, cei care trebuiau să includă suma de 577 de miliarde lei nu au făcut-o, iar Hotărârea de Guvern nr.13 din 4 martie, care prevedea preluarea unei cantităţi de 150 tone de apă grea, la Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat, nu a fost urmată, nici până acum, de o altă hotărâre de Guvern, prin care să fie alocate fondurile necesare cumpărării cantităţii respective. În şedinţele de Guvern din 24 şi 31 martie, nu s-a adoptat o hotărâre de Guvern... |
||||
|
Domnule Romulus Raicu, nu intraţi în istorie. Vorbiţi cu primul-ministru?! Unde e primul-ministru?! Spuneţi obiectul interpelării şi lăsaţi dezvoltarea pe şedinţa următoare. Ne apucă ziua aici! |
||||
|
Bun. Finalul, domnule preşedinte. în cele din urmă, domnule prim-ministru, problema care se pune este aceea a unei opţiuni clare... |
||||
|
Unde-i primul-ministru?! |
||||
|
... a actualei puteri. Vrea, Guvernul actual, să oprească producţia de apă grea şi să stopeze programul nuclear al României? Şi doresc, domnule prim-ministru, un răspuns clar din partea dumneavoastră, personal, pentru că ROMAG nu este o uzină oarecare, iar Guvernul trebuie să-şi asume răspunderea pentru soarta acestui combinat. |
||||
|
Domnul Petre Naidin. Urmează doamna Afrăsinei Viorica. Şi nu mai vorbiţi cu miniştrii care nu sunt aici! Obiectul interpelării. |
||||
|
Domnule preşedinte, ca la regulament, ca la carte. Interpelarea mea se adresează Guvernului, privind modul de aplicare a Legii nr.165/1998 privind constituirea, la dispoziţia Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, a fondului pentru finanţarea cheltuielilor aferente lucrărilor agricole din sectorul vegetal şi a celor pentru creşterea animalelor. Vă mulţumesc. |
||||
|
Aşa, aceasta merge. Doamna Afrăsinei. |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea se adresează domnul Radu Sârbu, preşedintele Consiliului de administraţie al Fondului Proprietăţii de Stat. Ea vizează o interpelare mai veche, reluarea unei interpelări mai vechi, şi anume aceea privind privatizarea Societăţii PROLACOM SA Botoşani, prin care am solicitat verificarea nu, mai ales, a modului cum s-a privatizat societatea, ci a efectelor produse în urma acestei privatizări. Având în vedere că răspunsul pe care l-am primit de la domnul preşedinte al Consiliului de administraţie al Fondului Proprietăţii de Stat vizează numai modul cum s-a produs privatizarea şi, doar, în final, se menţionează faptul că în sarcina Fondului Proprietăţii de Stat rămâne verificarea, prin Direcţia de postprivatizare, a îndeplinirii şi întocmirii clauzelor contractuale la termenele stabilite, revin asupra interpelării şi menţionez că interpelarea mea se adresează tocmai la acest ultim alineat, şi anume la verificarea efectelor produse, care sunt dezastruoase, în urma privatizării. Aşadar, rog să se facă această verificare, acest control şi doresc să primesc, de la această tribună, răspunsul. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă doresc răspunsuri cât mai precise, cât mai clare. Mulţumesc. Suspendăm şedinţa. Reluăm lucrările mâine, la 8,30, cu programul de intervenţii şi apoi dezbaterile în plen. Bună seara! Şedinţa s-a încheiat la ora 20,05. |
||||
 |
