Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse de domnul Acsinte Gaspar, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de Ioan Vida Simiti şiVasile Miclăuş, secretari.*

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Începem lucrările Camerei Deputaţilor din după-amiaza zilei de 13 septembrie, din cadrul celei de a doua sesiuni ordinare a anului 1999. În concordanţă cu prevederile Constituţiei şi ale Regulamentului Camerei Deputaţilor, şedinţa de astăzi este publică.

Potrivit art. 125 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, deputaţii sunt obligaţi să fie prezenţi la lucrările Camerei şi să se înscrie pe lista de prezenţă. Din datele furnizate de Secretariatul tehnic, participarea deputaţilor la şedinţa de astăzi se prezintă după cum urmează: din totalul de 343 deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 237, absentează 106. Potrivit art. 195, nu sunt consideraţi absenţi 3 deputaţi, care participă la desfăşurarea altor acţiuni parlamentare, iar 9 deputaţi sunt membri ai Guvernului, găsindu-se în exercitarea atribuţiilor ce le revin potrivit Constituţiei.

Potrivit art. 128 din Regulament, Camera lucrează legal în prezenţa majorităţii deputaţilor. Raportat la numărul de 343, majoritatea este de 172. Cvorumul de lucru, ca urmare a scăderii celor ce au alte misiuni, este de 160.

Ordinea de zi şi programul de lucru au fost aprobate aşa după cum cunoaşteţi, în şedinţa din 9 septembrie.

În legătură cu programul de activitate, Biroul Permanent a decis, în şedinţa de astăzi, să propună o modificare în ceea ce priveşte activitatea din ziua de joi, 16 septembrie. Potrivit programului, urma ca în acea zi să înceapă dezbaterile asupra proiectului de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor. Întrucât membrii Biroului Permanent au constatat că se impune să aibă loc o consultare între Biroul Permanent, membrii Comisiei de redactare a regulamentului şi liderii grupurilor parlamentare, în legătură cu unele soluţii care sunt preconizate prin proiectul de hotărâre, s-a decis ca joi să fie dezbătute proiectele de lege care sunt înscrise pe ordinea de zi.

Înainte de a lua în discuţie proiectele de lege şi propunerile legislative care sunt înscrise pe ordinea de zi, vă rog să îmi permiteţi să prezint următoarele informări.

O primă informare se referă la propunerile legislative care au fost înregistrate la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente. Astfel, la Biroul Permanent s-au înregistrat:

proiectul de Lege pentru aprobarea contului general de execuţie a bugetului de stat, a conturilor de execuţie ale bugetelor fondurilor speciale şi a contului general al datoriei publice, aferente anului 1998, depus de către Guvern. Acest proiect de lege urmează să fie luat în dezbatere în fond, urmând a se întocmi un raport comun, de către Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, cu comisia similară a Senatului. Pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi;

un al doilea proiect de lege care a fost înregistrat de către Guvern se referă la aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 127/1999 privind instituirea unor măsuri cu caracter fiscal şi îmbunătăţirea realizării şi colectării veniturilor statului. Acest proiect de lege a fost remis pentru dezbatere în fond la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, pentru aviz, la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă;

un al treilea proiect de lege are ca obiect aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/1999 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. Acest proiect de lege a fost repartizat pentru dezbatere în fond la Comisia pentru industrie şi servicii, pentru avize, la Comisia pentru buget, finanţe, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă;

un al patrulea proiect de lege are obiect aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/1999 privind modificarea unor indicatori de venituri şi cheltuieli aprobaţi prin bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 1999, depus de către Guvern. Acest proiect de lege a fost îndrumat pentru a fi examinat în fond şi a se elabora un raport comun cu Comisia pentru buget, finanţe a Senatului la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, iar pentru avize la Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

O a doua informare, pe care care vă rog să îmi permiteţi să o prezint, se referă la solicitarea pe care Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a adresat-o Biroului Permanent în legătură cu sesizarea în fond, cu anumite iniţiative legislative, care, în şedinţa din data de 6 septembrie, au fost repartizate pentru a fi discutate în fond la alte comisii. Biroul Permanent a aprobat solicitarea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, este vorba de 11 proiecte de legi care vor fi dezbătute în fond de această comisie, urmând ca celelalte comisii să fie sesizate numai pentru aviz.

O altă informare pe care doresc să v-o prezint se referă la faptul că au fost depuse la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de a sesiza Curtea Constituţională, potrivit prevederilor art. 17 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Este vorba de: Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 8/1999 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernele statelor participante la cooperarea economică a Mării Negre, de colaborare în intervenţia şi răspunsul de urgenţă la dezastre naturale şi provocate de om, semnat la Soci, la 15 aprilie 1998; Legea pentru ratificarea Acordului de cooperare încheiat între Guvernul României, Guvernul Republicii Bulgaria şi Guvernul Republicii Turcia în domeniul luptei împotriva terorismului, crimei organizate, traficului ilicit de substanţe, stupefiante şi psihotrope, spălării banilor, traficului de arme şi persoane şi alte infracţiuni grave, semnat la Antalia, la 16 aprilie 1998.

În fine, este vorba de cererea pe care a adresat-o domnul deputat Corneliu Ciontu, fost secretar în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, ca în această sesiune să îşi desfăşoare activitatea în cadrul Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii. Supun votului Camerei, cererea formulată de domnul deputat Corneliu Ciontu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Cererea a fost aprobată în unanimitate.

Domnul deputat Ţurlea. Poftiţi, vă rog!

Domnul Petre Ţurlea:

Domnule preşedinte,

Am o problemă de procedură, pe care vă rog să o prezentaţi Biroului Permanent, pentru rezolvare. Acum aproape 2 ani, am înaintat un proiect de lege privind restituirea bunurilor preluate de stat din patrimoniul Academiei Române. Acest proiect de lege a fost discutat acum 6 luni în această Cameră şi toate grupurile parlamentare au fost de acord cu înaintarea lui.

Domnul deputat Ciumara, reprezentând cel mai puternic grup parlamentar din Camera Deputaţilor, a spus cu avânt de la această tribună că acest proiect trebuie să treacă. În particular, domnia sa mi-a declarat că nu o să treacă niciodată, pentru că este iniţiat de mine.

Vă întreb, domnule vicepreşedinte, şi întreb Biroul Permanent, ce se întâmplă cu acest proiect de lege? A fost dat înapoi unei comisii fantomă şi îl aflu aici, într-o listă, la Cap. II-B – "Restituiri la comisie", fără a se indica data când comisia respectivă trebuie să prezinte raportul.

Se intenţionează de către Biroul Permanent ca acest proiect de lege să fie amânat sine die, sau este o deficienţă a comisiei respective? Eu înţeleg că majoritatea parlamentară are ceva cu mine, dar ce are cu Academia Română?

De aceea, vă rog, domnule preşedinte, să înaintaţi această problemă Biroului Permanent şi să aflăm răspunsul lunea viitoare. Mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat,

Problemele de procedură sunt probleme de aplicare a regulamentului şi care trebuie motivate conform regulamentului. Ceea ce dumneavoastră aţi sesizat prin intervenţia pe care aţi făcut-o este o problemă legată de modul în care urmează să fie luată în discuţie o propunere legislativă pe care aţi iniţiat-o şi care se găseşte în stadiul la care v-aţi referit.

În acest sens, vă recomand să depuneţi o sesizare scrisă la Biroul Permanent, pentru ca, înr-adevăr, să poată să fie examinată, această sesizare urmând să conţină toate elementele necesare pentru ca să se poată lua o decizie în mod corespunzător.

Intrăm în ordinea de zi, doamnelor şi domnilor deputaţi, şi luăm în discuţie proiectul de Lege pentru...

(Domnul deputat Kelemen Attila Bela Ladislau solicită cuvântul într-o problemă de procedură legată de ordinea de zi.)

Imi pare foarte rău, ordinea de zi a fost votată, am întrebat, nu aţi intervenit, nu avem ce face!

(Domnul deputat Kelemen Attila Bela Ladislau insistă să i se dea cuvântul.)

Domnule deputat, vă rog să faceţi intervenţia la microfon, ca să pot să vă comunic că nu sunteţi în cadrul regulamentului!

Domnul Kelemen Attila Bela Ladislau:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Art. 83 din Regulamentul Camerei Deputaţilor ne dă dreptul ca, în numele grupului parlamentar, în prima zi a săptămânii, să cerem modificarea ordinii de zi. Grupul nostru parlamentar cere, pentru vicii de procedură şi formă, scoaterea de pe ordinea de zi din ziua de marţi, 14 septembrie, de la pct. 1, a Propunerii legislative pentru completarea art. 5 din Legea nr. 88/1993 privind acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor.

Domnule preşedinte,

Acest punct se referă la un raport care este distribuit cu data de 9 septembrie 1999 şi care înlocuieşte forma distribuită, nr. 278/27 august. Pentru 9 septembrie, plenul Camerei nu a aprobat zi de şedinţe în comisiile parlamentare, deci, în data de 9 septembrie, această şedinţă nu putea să aibă loc. Pe deasupra, şi la prezenţă mulţi deputaţi absentează de la această şedinţă.

Deci, cerem în numele grupului scoaterea de ordinea de zi a acestui punct. Mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat,

Trebuie să vă comunic că intervenţia dumneavoastră este tardivă, am anunţat la începutul şedinţei că proiectul ordinii de zi a fost aprobat în şedinţa de joi, 9 septembrie, am anunţat programul cu modificările, nu aţi făcut intervenţia când trebuia, s-a intrat în dezbateri, astfel încât cererea dumneavoastră nu poate fi luată în considerare.

Intră în dezbaterea proiectului de Lege pentru ratificarea Tratatului de prietenie şi colaborare între România şi Republica Uzbekistan, semnat...

(Domnul deputat Kalman Raduli Robert solicită, de asemenea, să ia cuvântul pe probleme de procedură privind ordinea de zi.)

Domnule deputat, problema pe care a ridicat-o dânsul a fost pentru modificarea ordinii de zi, dumneavoastră vreţi să discutaţi pe fond, mâine, când se va lua în discuţie proiectul, puteţi să invocaţi orice vicii de procedură. Astăzi, nu puteţi invoca un viciu de fond, atâta timp cât noi nu discutăm decât ordinea de zi!

(Domnul deputat Kalman Raduli Robert insistă să i se dea cuvântul.)

Domnule deputat, vă rog foarte mult, luaţi loc în sală, toate viciile de procedură în legătură cu întocmirea şi înlocuirea raportului le puteţi invoca în şedinţa de mâine! Astăzi s-a discutat ordinea de zi aprobată, nu s-au făcut modificări, nu aţi solicitat în timp şi orice aveţi de discutat faceţi mâine! Vă rog să luaţi loc în sală, domnule deputat!

(Domnul deputat Kalman Raduli Robert insistă în continuare să i se dea cuvântul.)

Domnule deputat, nu purtăm discuţii...! Vă rog să luaţi loc în bancă!

(Domnul deputat Kalman Raduli Robert cere cu insistenţă să i se dea cuvântul.)

Domnule deputat, problema de procedură este de aplicare a regulamentului şi vă rog să v-o motivaţi în drept, pe textele din regulament! Vă rog!

Domnul Kalman Raduli Robert:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Recitesc art. 83 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă rog să mă urmăriţi. Aici, spune, textual, următoarele: "Modificarea ordinii de zi poate avea loc numai în prima zi a săptămânii, la cererea Guvernului, a Biroului Permanent sau a unui grup parlamentar. Motivarea cererii se face printr-o singură luare de cuvânt" - ceea ce dumneavoastră aţi constatat adineauri.

Grupul nostru parlamentar, prin liderul său, a făcut această intervenţie şi a solicitat modificare ordinii de zi, conform art.83 din regulament, şi în opinia noastră, dat fiind faptul că noi suntem înlăuntrul literei şi spiritului acestui articol, respectiv suntem în prima zi a săptămânii de lucru, grupul nostru parlamentar, prin liderul grupului, şi-a anunţat această intenţie şi a propus modificarea ordinii de zi, vă rugăm să supuneţi la vot această modificare.

Domnule preşedinte,

A fost întotdeauna respectat regulamentul în ceea ce priveşte această problemă în Camera Deputaţilor, dumneavoastră, cât aţi făcut parte din Biroul Permanent într-o altă calitate, aţi fost mereu prezent la lucrările acestei Camere şi ştiţi foarte bine că litera şi spiritul regulamentului s-au respectat întotdeauna şi vă rog să urmaţi exemplul celor care au condus şedinţele Parlamentului înaintea dumneavoastră, să respectaţi regulamentul şi să supuneţi la vot solicitarea grupului nostru parlamentar. Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat,

Vreau să vă comunic că intervenţia dumneavoastră este în afara regulamentului. Potrivit regulamentului, propunerea de modificare a ordinii de zi în ziua de luni se poate face prin intervenţia unui singur lider al grupului parlamentar. Iar colegul dumneavoastră a intervenit după ce s-a intrat în dezbaterile Camerei, şi nu atunci când s-a discutat despre ordinea de zi.

Vă rog să luaţi loc şi continuăm dezbaterile.

Domnule deputat Gavra, pe ce probleme? Procedură. Vă rog!

Domnul Ioan Gavra:

Domnule vicepreşedinte,

Vă rog să continuaţi dezbaterile aşa cum le-am început şi vreau să vă felicit pentru că sunteţi primul preşedinte – nu primul vicepreşedinte, primul preşedinte – al Camerei Deputaţilor care aţi citit regulamentul textual, ce se întâmplă luni, când demarăm lucrările. Şi aţi spus foarte clar, pentru cine e atent. Cine nu e atent, săptămâna viitoare vine la microfon şi spune că a uitat şi ridică problema atunci.

Deci, continuaţi, vă rog, aşa cum aţi început, că este foarte bine! Vă mulţumesc.

Ce a fost până acum e în afara regulamentului, deci, ca atare, consideraţi că este o anexă, o gafă făcută de către unii colegi. Vă mulţumesc încă o dată.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnilor deputaţi,

Intrăm în dezbaterea proiectului de Lege pentru ratificarea Tratatului de prietenie şi colaborare între România şi Republica Uzbekistan, semnat la Bucureşti la 6 iunie 1996. Acest proiect de lege a fost adoptat de Senatul României în şedinţa sa din 17 iunie 1999.

Din partea Guvernului, cine susţine tratatul? Vă rog să poftiţi, pentru a prezenta considerentele care au determinat promovarea proiectului de lege. Vă rog să vă prezentaţi, pentru a se consemna în stenogramă.

Domnul Ion Pascu:

Mă numesc Ion Pascu, sunt secretar de stat la Ministerul de Externe.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Tratatul de prietenie şi colaborare dintre România şi Republica Uzbekistan subliniază importanţa schimbărilor istorice care au avut loc atât pe plan intern, cât şi internaţional, conferind o nouă calitate colaborării bilaterale în domeniile politic, comercial, economic, tehnico-ştiinţific, ecologic, informaţional, umanitar, cultural şi al dezvoltării cadrului juridic bilateral. Tratatul reconfirmă angajamentul celor două state de a aplica în relaţiile dintre ele principiile şi normele unanim admise ale dreptului internaţional, prevederile Cartei Naţiunilor Unite şi ale Actului final de la Helsinki, Cartei de la Paris pentru o nouă Europă şi documentele Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa.

Totodată, tratatul prevede acţiuni vizând perfecţionarea şi apropierea mecanismelor lor economice şi comerciale, de normele şi practica pieţei mondiale, promovarea şi protejarea investiţiilor reciproce de capital, în vederea dezvoltării şi diversificării raporturilor comerciale economice bilaterale. Cele două părţi contractante se angajează prin contract să colaboreze mai strâns în domeniile de importanţă deosebită pentru dezvoltarea economiilor lor, cum ar fi dezvoltarea bazei energetice, prin punerea în valoare a resurselor naturale, precum şi dezvoltarea relaţiilor în domeniile construcţiilor, transporturilor, în producţia de bunuri de larg consum, prin dezvoltarea colaborării în domeniul agriculturii.

Cele două state se angajează să colaboreze în domeniul juridic şi consular, să dezvolte colaborarea în prevenirea şi combaterea crimei organizate, a terorismului, corupţiei, traficului ilegal de narcotice şi armament, operaţiunilor financiare ilegale şi a altor fenomene nocive.

Tratatul prevede extinderea consultărilor la alte niveluri pe probleme importante ale dezvoltării relaţiilor bilaterale, ale securităţii şi cooperării în Europa şi Asia şi în alte probleme internaţionale de interes reciproc.

Prin ansamblul prevederilor sale, Tratatul de prietenie şi colaborare între România şi Republica Uzbekistan reprezintă documentul de bază al relaţiilor dintre cele două state şi contribuie la perfecţionarea cadrului juridic bilateral, în concordanţă cu noile realităţi economice, sociale şi juridice din cele două ţări şi cu evoluţiile de ansamblu din Europa şi Asia.

Având în vedere importanţa pentru România a extinderii relaţiilor cu statele din Asia Centrală, în general, şi Republica Uzbekistan, în special, cât şi faptul că Parlamentul Republicii Uzbekistan a ratificat deja tratatul, Ministerul de Externe propune ratificarea lui.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru politică externă? Preşedintele sau raportorul sau coraportorul la acest proiect de lege? Cine prezintă raportul? Un membru din partea Comisiei pentru politică externă, dacă preşedintele nu este?

Domnul Teodor Dunca:

Domnule preşedinte,

Onoraţi colegi,

Comisia pentru politică externă a analizat, fiind sesizată în fond, acest proiect de lege, a hotărât ca el să vă fie supus dumneavoastră şi a propus să fie adoptat în forma prezentată. Vă mulţumim.

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să păstraţi ordine în sală, ca să putem să dezbatem problemele în condiţii optime! Vreau să vă spun că, tocmai datorită faptului că există acest vacarm, s-a ajuns la situaţia încât colegii de la UDMR să nu poată lua cunoştinţă despre faptul că ordinea de zi a fost aprobată, că s-au adus modificări la program şi, dacă se continuă în felul acesta, sigur că tulburarea lucrărilor Camerei ne este defavorabilă.

Dacă la dezbaterea generală asupra proiectului de lege grupurile parlamentare îşi desemnează participanţii? Domnul deputat Dan Marţian, din partea Grupului parlamentar PDSR? Nu? Altă problemă. Mă scuzaţi, am crezut că vreţi să luaţi cuvântul în această calitate. Poftiţi!

Domnul Marţian Dan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Eu am mai raidicat într-o şedinţă, nu foarte demult, problema atitudinii faţă de tratatele internaţionale pe care le semnează România şi regret, pentru că trebuie să recidivez şi să pun din nou această problemă aici, în plenul Camerei Deputaţilor. Chestiunea este următoarea: De ce au trecut 3 ani şi aproape 3 luni, din momentul în care a fost semnat acest tratat şi îl discutăm abia acum în plenul Camerei Deputaţilor?

Este adevărat, Guvernul l-a trimis spre examinare la Senat, în cursul lunii aprilie şi a fost discutat acolo în prima jumătate a lunii iunie, după care ne-a fost trimis nouă. Pentru mine este următoarea problemă (şi aş dori să primesc răspuns din partea iniţiatorului): De ce a trecut o perioadă de circa 3 ani de la semnarea tratatului până la luarea unei decizii în legătură cu propunerea de ratificare a lui? Care sunt cauzele? Care este motivaţia unei asemenea conduite din partea Guvernului?

Sigur, nu pornesc de la faptul că un tratat internaţional trebuie, automat, ratificat de către Parlament. Parlamentul îl poate ratifica dacă consideră că el se încadrează în obiectivele de politică externă ale ţării şi dacă este benefic pentru ţară şi pentru raporturile ei de colaborare cu alte state.

Deci, dacă sunt anumite rezerve în legătură cu faptul dacă un tratat întruneşte sau nu astfel de caracteristici, se poate propune neratificarea lui. Dar a lăsa un tratat să zacă undeva, în anumite sertare ale palierului instituţiilor guvernamentale, şi, după 3 ani de zile, să supui ratificarea lui, să elaborezi o expunere de motive care se raportează în mod pozitiv faţă de acest tratat, pentru mine, apare ca un lucru de neînţeles.

Şi, atunci, nu e vorba de intervenţia mea în cadrul dezbaterilor generale, ci este vorba de o întrebare: Cum se explică această ţinere a unui tratat pe parcurs de 3 ani de zile, într-un sertar oarecare, fără să se ia o decizie în legătură cu el, Fie în sensul ratificării, fie în sensul neratificării?

Şi rog reprezentantul Executivului să aibă amabilitatea să răspundă la această întrebare.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat de stat din partea Ministerului de Externe, vă rog să prezentaţi răspunsul la întrebarea care v-a fost adresată de către domnul deputat Dan Marţian, cu privire la întârzierea supunerii spre ratificare Parlamentului a acestui tratat, care a fost încheiat în urmă cu 3 ani, mai precis la 6 iunie 1996.

Domnul Ion Pascu:

Din documentarea mea, rezultă unele explicaţii care justifică parţial această întârziere.

Într-adevăr, tratatul a fost semnat în iunie 1996. S-a aşteptat ratificarea de către partea uzbekă, care a avut loc la 30 august 1996. Înţeleg că aceasta a coincis cu perioada alegerilor parlamentare şi prezidenţiale din România. Am înţeles, de asemenea, că au existat observaţii ale Consiliului Legislativ la expunerea de motive a legii de ratificare promovate de M.A.E. şi că a trebuit un proces de consultări şi reconciliere la nivelul Secretariatului General al Guvernului şi am înţeles, de asemenea, că problema ratificării a fost reluată cu mai multe luni în urmă de către partea română dar că, din păcate, s-a întârziat, ajungându-se până în momentul de faţă.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc.

Revenim la dezbaterile generale.

Dacă grupurile parlamentare îşi desemnează reprezentanţi pentru a participa la discuţiile asupra proiectului de lege supus aprobării.

Domnul deputat Victor Boştinaru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Domnul Victor Boştinaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Democrat va vota în favoarea ratificării tratatului.

Vreau să remarc faptul că există deja mai mult decât o tradiţie, există o regulă ca toate acordurile şi tratatele semnate de România, odată supuse procedurilor parlamentare în comisiile sesizate în fond, în cazul de faţă inclusiv Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi-a dat avizul favorabil tratatului pe care-l avem supus spre ratificare, deci, această procedură de trecere prin comisii a fost finalizată întotdeauna printr-un vot al plenului Camerei, ceea ce dă şi forţa juridică documentului menţionat.

Ca urmare a dezvoltării relaţiilor României cu ţările din regiune, ca urmare a promovării intereselor României într-o regiune care este printre cele mai dinamice, cel puţin sub aspectul competiţiei, relaţiilor politice şi punerii în valoare a unor importante resurse de materii, ca urmare a faptului că România, ca un stat suveran şi care-şi urmăreşte interesul naţional, are interese de promovat în această regiune, mi se pare firesc ca să solicităm grupului PD şi, în egală măsură, să vă supunem şi dumneavoastră spre aprobare Tratatul dintre România şi Uzbekistan.

Este un document care a fost iniţiat, după cum vă este cunoscut, de Guvernul anterior şi este un document necesar, aşa cum trebuie de menţionat că în cadrul unei minime coerenţe şi continuităţi în politica externă, relaţia aceasta a fost continuată de către guvernele care s-au succedat din 1996. El nu pune probleme şi nu iscă polemici, sper eu, din partea grupurilor politice.

Ca atare, vă solicit votul favorabil, în favoarea acestui Tratat de prietenie şi colaborare între România şi Republica Uzbekistan.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă din partea altor grupuri parlamentare se doreşte participarea la dezbateri generale?

Nemaifiind înscrieri trecem la discutarea proiectului de lege ca atare.

La titlul legii, dacă sunt observaţii?

Nefiind observaţii, supun votului dumneavoastră titlul legii.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, a fost votat titlul legii.

Articolul unic al legii.

Dacă sunt obiecţiuni?

Nefiind obiecţiuni, supun votului dumneavoastră articolul unic.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Urmează să exprimăm votul final asupra proiectului de lege. În prealabil, trebuie să stabilim modalitatea de vot. În conformitate cu art.108, vă propun votul deschis, prin ridicarea mâinii, dar solicit ca domnii secretari care mă asistă să verifice dacă avem cvorumul constituţional de 172 de deputaţi prezenţi în sală, pentru a trece la votarea legii.

Rog colegii deputaţi care se găsesc pe culoarele Palatului Parlamentului să poftească în sala de şedinţă pentru a participa la votul asupra acestui proiect de lege.

Domnilor colegi, secretarii de şedinţă anunţă că nu este întrunit cvorumul constituţional pentru a putea proceda la votul legii şi, ca atare, votul se amână pentru mâine, la ora 11,00.

Luăm în continuare în dezbatere propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.154 din 1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, propunere legislativă care are ca iniţiatori pe membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Ca atare, invit în primul rând biroul comisiei pentru a-şi lua locul. De asemenea, din partea iniţiatorilor rog să fie desemnat cineva care să participe la dezbateri.

Vreau să vă anunţ că în şedinţa Camerei Deputaţilor din 21 iunie 1999 a fost aprobat ca această propunere legislativă să fie dezbătută în procedură de urgenţă.

Invit membrii biroului Comisiei pentru muncă şi protecţie socială să ia loc, să se consulte şi să facă propuneri în legătură cu timpul afectat dezbaterii legii pe ansamblu şi pe articole.

Vă rog. Doamna deputat Smaranda Dobrescu. Vă rog să propuneţi din partea comisiei timpul pentru dezbaterea acestei propuneri legislative în procedură de urgenţă, ca şi timpul pentru discutarea fiecărui text.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Colegii mei, atâţi câţi sunem, vă propun, stimaţi colegi, ca discutarea acestei propuneri legislative să nu dureze mai mult de 10 minute, iar discuţiile pe fiecare articol să se încadreze în limita de două minute.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Supun aprobării plenului Camerei Deputaţilor propunerea care a fost făcută de către doamna deputat Smaranda Dobrescu în legătură cu timpii pentru dezbaterea acestei propuneri legislative.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Deci, au fost aprobaţi.

Potrivit procedurii de urgenţă, intrăm direct în dezbaterea pe articole.

Aveţi asupra dumneavoastră raportul comisiei sesizate în fond, poziţia nr.1 art.8: se propunea de către o parte din iniţiatori ca acest articol să fie eliminat. Propunerea de eliminare se motivează că textul de la alin.4 al art.8 din Legea nr.154 din 1998 este suficient de cuprinzător pentru sistemul de salarizare a bugetarilor.

Aşa cum vă este cunoscut, în cadrul procedurii de urgenţă, se poate interveni din partea iniţiatorilor, din partea celor care au făcut amendamente, sau câte un reprezentant din partea grupurilor parlamentare.

Dacă, faţă de propunerea comisiei, de eliminare a pct.1 din propunerea legislativă, referitor la art.8, prin care se propunea să fie completat cu două alineate noi, sunt intervenţii?

Mi-aş permite să fac o intervenţie şi, de aceea, am să mă duc la tribună. (Domnul vicepreşedinte Acsinte Gaspar se deplasează la tribună.)

Rog ca intervenţia mea să nu fie tratată ca un amendament, pentru că ştim foarte bine că în cadrul procedurii de urgenţă nu se pot depune amendamente, dar vreau să atenţionez comisia asupra motivării pe care a dat-o în legătură cu eliminarea propunerii de completare a art.8 cu două alineate.

Se spune că reglementarea actuală prevăzută de alin.4 este suficientă. Şi am să vă citesc, din art.8 alin.4, textul în discuţie. "Indemnizaţia de conducere se acordă şi persoanelor care conduc sau coordonează programe, proiecte pe perioada de derulare a acestora, prevăzute în programul de activitate al instituţiei respective".

Prin propunerea legislativă care a fost semnată de către majoritatea membrilor comisiei, se propunea să se introducă două texte noi, care să ţină seama de specificul activităţii care se desfăşoară în cadrul Parlamentului, Preşedinţiei, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului şi Consiliului Legislativ, în sensul că aici nu putem să avem în vedere numai programe şi proiecte, pentru că majoritatea activităţilor care se desfăşoară în aceste instituţii publice se concretizează în special în studii complexe, în proiecte, în activităţi de studii şi altele asemenea, care sunt specifice Parlamentului.

S-a considerat că este nevoie de această completare, pentru că există o interpretare din partea Curţii de Conturi că la Parlament şi la celelalte autorităţi publice la care m-am referit, respectiv Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, s-ar desfăşura activităţi altele decât programele şi proiectele despre care se face vorbire în textul legii.

Faţă de această precizare, aş ruga comisia să aprecieze dacă nu este cazul să-şi reconsidere propunerea de eliminare a acestui text.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

După cum observaţi, această propunere legislativă întruneşte votul, reprezintă doar jumătate din numărul membrilor comisiei, întrucât s-a considerat că sunt categorii care prin Legea nr.154, categorii bugetare, li s-a adus un prejudiciu. Nu au fost din start prevăzute anumite situaţii care vor putea apare şi în special era vorba de personalul Parlamentului la nivel de funcţionari, referenţi, economişti, secretari superiori, a căror marjă în care putea să joace salariul de încadrare era foarte mică, deci posibilităţile de avansare în viitor reduse, ceea ce nu era cazul, şi comisia, adică noi, care am legiferat proiectul venit de la Guvern, am considerat că este corect s-o facem. Şi al doilea lucru pentru care s-a iniţiat această propunere legislativă a fost situaţia medicilor, în special medicii rezidenţi, medicii la început de carieră care nu aveau nici un fel de motivaţie de a rămâne, de a profesa şi de a nu părăsi ţara.

Deci, acestea au fost cele două idei, adică idei reparatorii faţă de primele rezultate pe care Legea nr.154 le-a dat în aplicare, care au animat iniţiatorii pentru această propunere legislativă.

Sigur că, auzindu-se că la comisia noastră se umblă la Legea nr. 154, în acel moment noi ne-am umplut la tot soiul de intervenţii de la toate categoriile bugetare şi, bineînţeles, de la colegii de la Curtea Constituţională, de la Curtea de Conturi, de la Preşedinţie şi aşa mai departe.

Întrucât noi considerăm că prin alin.4 este prevăzut ca, în fişa postului, anumite funcţii de conducere să aibă în seamă, în atribuţiile de serviciu, şi coordonarea şi realizarea de programe, proiecte, activităţi, studii complexe, nu este cazul să le dăm pe această atribuţie încă o indemnizaţie suplimentară. Majoritatea comisiei aşa a hotărât. Acesta este votul comisiei pe care eu o reprezint şi vi-l redau dumneavoastră.

Deci, noi vă propunem să păstrăm eliminarea acestui articol. Art.8 să nu se modifice.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În cadrul art.I, pct.1, comisia propune ca art.8, cu cele două completări, cu alin.5 şi 6, să fie eliminat, considerându-se, aşa cum s-a motivat, că alin.4 actual al legii satisface şi posibilităţile de acordare a acestor indemnizaţii, chiar şi în cadrul instituţiilor la care m-am referit.

Cine este pentru propunerea comisiei, de eliminare a pct.1 din proiectul de lege?

Voturi pentru, vă rog? Vă rog să număraţi.

Domnilor deputaţi, vă rog foarte mult, reveniţi în băncile dumneavoastră, nu mai staţi grupaţi în sală, ca să puteţi să participaţi la lucrări şi să exprimaţi votul.

Deci, voturi pentru eliminarea textului?

Voturi împotriva propunerii de eliminare?

Stimaţi colegi, vă rog să vă exprimaţi votul.

Abţineri, vă rog?

Deci, voturile care au fost exprimate pentru eliminare – 83, contra eliminării – zero, abţineri – 10, constatăm că nu ne găsim în cvorumul de lucru.

Sunt colegi în sală care nu şi-au exprimat votul.

Invităm colegii care se găsesc în afara sălii, pe culoarele Parlamentului, să poftească în sală, pentru a participa la vot.

Au mai intrat câţiva colegi în sală. Vom repeta votul.

Deci, voturi asupra propunerii făcute de comisie pentru eliminarea pct.1 de la pct.I referitor la completarea art.8 cu cele două alin.5 şi 6? Deci, pentru eliminare?

Voturi împotriva propunerii de eliminare?

Abţineri, vă rog?

Deci, 112 voturi pentru, 16 abţineri, zero contra.

Propunerea de eliminare a trecut.

Mergem în continuare la pct.2 din proiectul de lege, la art.I, nu sunt amendamente.

Intervenţii, dacă sunt?

Dacă nu, supun votului dumneavoastră textul aşa cum se găseşte în propunerea legislativă avizată de către Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Nici un vot împotrivă, nici o abţinere, textul a fost adoptat în forma propusă de comisie şi de către iniţiatori.

Pct.3 din propunerea legislativă, de asemenea, nu este amendat.

Dacă sunt obiecţiuni în legătură cu textul?

Dacă nu, supun votului dumneavoastră textul aşa cum a fost prezentat de iniţiator şi avizat de către comisie.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Textul a fost adoptat aşa cum a fost prezentat de iniţiator şi avizat de către comisie.

La pct.4 din cadrul propunerii legislative există un amendament din partea comisiei sesizate în fond. Se găseşte în raport, la poz.2.

Dacă sunt obiecţiuni?

Dacă sunt intervenţii?

Nefiind, supun votului textul aşa cum este propus în raportul comisiei sesizate în fond la poz.2, care se referă la Anexa 5 - "Administraţia publică centrală de specialitate".

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

Textul a fost adoptat în formularea propusă de către comisia sesizată în fond.

Trecem la poz.5 din proiectul propunerii legislative. Textul nu a fost amendat de către comisie. Dacă sunt obiecţiuni în legătură cu acest text. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră textul.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Textul a fost adoptat în formularea prezentată de către iniţiator şi avizată favorabil de către comisia sesizată în fond.

La poz.6 domnul deputat Dumitru Buzatu.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La poziţia a 6-a am făcut o ierarhizare mai bună, o creştere insignifiantă a coeficientului, dar s-a făcut o ierarhizare mai bună în raport cu specializarea şi cu vechimea medicilor care profesează. Ulterior însă elaborării acestui raport printr-o ordonanţă a Guvernului s-a produs o reglementare mai favorabilă pentru medici şi din acest motiv eu cred că poziţia 6 trebuie eliminată din acest raport.

Domnul Acsinte Gaspar:

Probabil că vă referiţi, domnule deputat la Ordonanţa Guvernului nr. 28, de urgenţă, care a modificat unele texte.

Da. Din partea comisiei, vă rog.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La data acestei propuneri legislative, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28 cred că nu fusese încă născută. De aceea, cred că ceea ce am ştiut noi să propunem cu ideile noastre privind medicii şi atribuţiilor lor, este, în orice caz, perfectibil şi Ordonanţa Guvernului nr. 28 făcută de către minister cu consultare medicală, cu consultare sindicală este mai bună. Vă propun, membrilor comisiei, să eliminăm această propunere de ierarhizare. Deci, punctul 6 să fie eliminat.

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnă deputat, înţeleg că propuneţi ca pct.6 în integralitatea sa, pentru că în cadrul lui, în cadrul acestui punct...

Doamna Smaranda Dobrescu:

Sigur că da, în integralitatea lui, adică: "Unităţile sanitare şi de asistenţă socială, altele decât cele clinice, dar şi unităţile clinice, institute şi centre medicale".

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc. Am înţeles.

Stimaţi colegi,

Pe baza observaţiei care a fost făcută de domnul deptuat Dumitru Buzatu, în sensul că a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă nr. Guvernului nr. 28 care este publicată în Monitorul Oficial nr.383 din 16.oct.1998 prin care se stabilesc coeficienţii de multiplicare superiori celor propuşi prin această iniţiativă legislativă, comisia şi iniţiatorii, pentru că au această dublă calitate, propun eliminarea punctului 6 din proiect.

Domnul deputat Ana Gheorghe, de Hunedoara, înţeleg că aveţi o intervenţie.

Domnul Ana Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Unul din motivele principale care a stat la baza elaborării propunerii ce o discutăm a fost şi acela de a aduce la un salariu cât de cât decent şi rezidenţilor, fie că sunt în anul I, II sau în anul IV de rezidenţă.

Întrebarea mea, adresată comisiei şi reprezentantului Guvernului este următoarea: în Ordonanţa Guvernului nr. 28 s-a avut vedere această categorie de specialişti, sau ea rămâne şi trebuie s-o luăm în considerare aşa cum cere textul propunerii legislative. După ce primim acest răspuns, evident, vom putea vota în cunoştinţă de cauză.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, din partea ministerului, vă rog să poftiţi, domnule, să vă prezentaţi.

Domnul Mihail Ciulcov:

Mă numesc Ciulcov Mihail, sunt secretar general la Ministerul Muncii.

În ceea ce priveşte această poziţie care se referă la sectorul sanitar, Ministerul Sănătăţii, în afara prevederilor din Ordonanţa Guvernului nr. 28, care s-a discutat, a avut o iniţiativă legislativă, respectiv, a avut nişte propuneri de majorare a coeficienţilor de multiplicare printr-o ordonanţă de urgenţă aparte, care deja este în vigoare şi care ţine seama şi de rezidenţi, aşa cum a ridicat problema domnul deputat. Preia, aşa cum a spus domnul deputat anterior, coeficienţii fiind îmbunătăţiţi şi cuprinde şi rezidenţi.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnul deputat Ana, sunteţi satisfăcut de răspunsul secretarului de stat de la Ministerul Sănătăţii?

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Având în vedere punctele de vedere care au fost exprimate şi care converg spre eliminarea pct.6 din proiectul de propunere legislativă, supun votului dumneavoastră eliminarea acestui punct.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Continuăm dezbaterile, trecem la pct.7 al propunerii legislative. Se referă la Anexa VIII/2 – Alte funcţii comune din sectorul bugetar. Nu există nici un amendament la acest text.

Dacă sunt ceva intervenţii? Nefiind, supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, a fost votat textul în forma prezentată de iniţiator şi avizată de către comisie. La pct.8 din propunerea legislativă, comisia propune eliminarea acestui text. Este vorba de Anexa IX/2 - Indemnizaţii de conducere specifice, lit.a) – Serviciile Preşedinţiei, Aparatului Guvernului şi Aparatului Parlamentului. Autorii propunerii de eliminare sunt domnii deputaţi Smaranda Dobrescu, Vasile Stan şi Ion Lazia.

Din păcate, dacă o să observaţi în raportul comisiei la pagina.3, poz.3 propunerea de eliminarea nu este motivată. Ca atare, dau cuvântul unuia dintre cei 3 membri ai comisiei care a făcut propunerea, ca să motiveze pentru a putea discuta în cunoştinţă de cauză.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Acest punct pentru care câţiva membri ai comsiei au propus eliminarea se referă la nişte sporuri acordate şefilor de servicii, şefilor de secţii, de birouri, de oficiu şi de atelier, din cadrul Serviciilor Preşedinţiei, Guvernului şi Parlamentului. Deci, nişte sporuri suplimentare.

Noi, când am propus eliminarea, şi mă număr printre cei care au propus eliminarea, nu ne-am gândit în nici un caz, domnule preşedinte de şedinţă, la faptul că salariile sunt destul de mari la acest personal. Nu. Ne-am gândit doar cu obiectul acestei propuneri este modificarea Legii nr.154, lege care face vorbire doar de încadrarea salariului de bază. Despre sporuri, tot soiul de sporuri care se acordă şi indemnizaţii suplimentare se face vorbire în legile speciale: în Legea nr.40 în ceea ce priveşte Preşedinţia, în Legea nr.53 în ceea ce priveşte personalul Parlamentului. Deci nici o tehnică legislativă nu ne-ar da voie să intrăm pe o uşiţă mică din dos, pentru că tot modificăm şi tot umblăm la salarii să mai acordăm şi nişte sporuri. Nu, stimaţi colegi, vorbim doar de încadrarea salariului de bază.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Dacă din partea Ministerului Muncii este vreo intervenţie? Nu.

Domnul deputat Dumitru Buzatu.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este întru totul adevărat ceea ce spune doamna Smaranda Dobrescu, că prin Legea nr.154 sau scopul Legii nr.154 nu a fost acela de acordare de sporuri unor categorii profesionale, unor funcţii, ci, pur şi simplu, de a stabili salariile de bază. Însă, o dată cu aprobarea Legii nr.154 s-au abrogat numeroase acte normative care se referă la salarizarea celor care fac parte din serviciile Preşedinţiei, Aparatul Guvernulului şi al Parlamentului. Şi, din acest motiv s-a propus ca Anexa nr.IX/2 să cuprindă aceste sporuri, 30% şi 25% pentru diverse funcţii, pentru a compensa pierderile suferite prin aceste abrogări. Din acest motiv, eu v-aş ruga, ţinând cont de faptul că Legea nr.154 a adus o îmbunătăţire a salarizării în sectorul bugetar, acolo unde a fost posibil, v-aş ruga să votaţi această propunere în forma în care ea este prezentă în raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Nu am înţeles, domnule deputat, deci dumneavoastră susţineţi să se menţină textul din propunere? Da. Însă, vreau să fac următoarea precizare: nu este vorba de sporuri, pentru că trebuie făcută diferenţierea între sporuri şi indemnizaţia de conducere. Ca să fie foarte clar, sporurile sunt de un anumit fel, iar indemnizaţia de conducere se dă pentru altceva. Şi, aici se propune să se acorde indemnizaţii de conducere pentru funcţii la nivel de şef de serviciu, şef de secţie, şef de birou, şef de oficiu şi şef de atelier.

Vă rog, poftiţi.

Domnul Dumitru Buzatu:

Îmi cer scuze, domnule preşedinte de şedinţă, dacă datorită concentrării de argumentare favorabilă în vederea sprijinirii acestui amendament, m-am exprimat eronat. Este vorba, într-adevăr, de indemnizaţii de conducere. Există acest personal, îndeplineşte funcţiile respective şi pentru a i se menţine salariul cel puţin la un nivel acceptabil, este nevoie ca să votăm aceste indemnizaţii de conducere.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, precizarea pe care am făcut-o a fost în favoarea demersului dumneavoastră. Ne găsim în următoarea situaţie: suntem obligaţi, potrivit regulamentului, să supunem mai întâi la vot propunerea comisiei, aceea de eliminare. Precizez încă o dată că nu este vorba de nici un spor. Sporurile se dau pentru condiţii grele...

Doamna deputat Smaranda Dobrescu, vă rog poftiţi.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi,

A trecut o perioadă destul de lungă de când am gândit noi în comisie această lege. Acum am discutat cu colegii, am discutat cu colegul de la Ministerul Muncii şi ne-am permis, cu scuzele de rigoare şi cu speranţa că ne veţi ierta, să ne reconsiderăm părerea, şi anume: indemnizaţiile de conducere sunt obiect de tratare al Legii nr.154, şi anume în Anexa IX/2. În Legea nr.53, după cum ne-a spus şi ne-a reamintit colegul Buzatu, categoriile respective de şef serviciu şi şef secţie nu sunt prinse. Ca atare, poate rămâne formularea din propunerea iniţială.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnă deputat, înţeleg că v-aţi reconsiderat, comisia, propunerea de eliminare şi ca atare propun votului dumneavoastră textul, aşa cum a fost propus iniţial de iniţiator şi susţinut şi de către comisie.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, a fost adoptat textul, aşa cum este propus în propunerea legislativă şi reconsiderat de către comisie.

Urmează să discutăm pct.9, referitor la Anexa nr.X din Legea nr.154, astfel cum este redat în propunerea legislativă şi asupra căruia comisia sesizată în fond nu a avut nici un fel de obiecţiuni.

Dacă sunt intervenţii la acest punct?

Vă supun spre aprobare textul.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

A fost votat în unanimitate.

Stimaţi colegi, vă supun votului de ansamblu pct.I, bineînţeles, cu amendamentele care s-au făcut şi care au fost votate.

Cine este pentru art.I? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.II din propunerea legislativă se referă la competenţa Ministerului Finanţelor de a introduce în structura bugetului pe anul 1999 modificările care decurg din aplicarea prevederilor prezentei legi.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

Unanimitate.

Art.III din cadrul proiectului se referă la republicarea în Monitorul Oficial al Romniei, partea I, a Legii nr.154 cu modificările care au fost aduse pe parcurs, modificările ulterioare şi modificările din prezenta propunere legislativă.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

A fost votat şi acest text.

Aceasta este o lege ordinară, votul final se poate da în condiţiile în care este asigurat cvorumul constituţional de 172 de deputaţi în sală, iar legea se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Mai explicit 172 trebuie să fie prezenţi, din care 87 să voteze pentru lege.

Vă rog, domnilor secretari, să verificaţi dacă cvorumul constituţional este asigurat. Este asigurat cvorumul.

Supun votului dumneavoastră legea în ansamblul ei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate a fost adoptată propunerea legislativă pe care am dezbătut-o până în acest moment.

Continuăm dezbaterile în legătură cu propunerea legislativă de modificare a unor prevederi ale Legii nr.31 din 1990 privind societăţile comerciale. Propunerea legislativă este iniţiată de 6 deputaţi, rog ca cel puţin unul dintre deputaţi să ia locul în loja iniţiatorilor şi, de asemenea, comisia sesizată în fond, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, biroul comisiei să ia loc.

Rog ca, din partea iniţiatorilor, să ia cineva cuvântul pentru a prezenta considerentele care au determinat sesizarea Camerei cu această propunere legislativă.

Domnule deputat Nicolae Dărămuş, aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae Dărămuş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această propunere legislativă şi acest raport este de fapt o propunere din două proiecte de lege, şi anume nr.57 şi 58, înregistrate la Camera Deputaţilor şi se referă la modul cum se distribuie dividendele la societăţile comerciale.

Este o discrepanţă între modul în care se colectează venitul la bugetul de stat şi modul cum se distribuie dividendele la societăţile comerciale în sensul în care ei pot veni să ia de patru ori pe an, iar devidendele societăţilor comerciale se distribuie o singură dată, după încheierea exerciţiului anual. Din această cauză am vrut să aducem prin cele două proiecte de lege, de care am vorbit anterior, o vedere unitară asupra modului cum se distribuie aceste dividende, şi anume să introducem distribuirea acestora de două ori pe an. Din ce considerente?

În primul rând, erau foarte multe societăţi comerciale care s-au privatizat prin metoda MEBO şi acestea trebuiau să plătească ratele la Fondul Proprietăţii de Stat de două ori pe an. În legea nr.77 era o facilitate prin care aceste rate se puteau plăti din dividende. Neputând să distribuim aceste dividende, nu se puteau plăti aceste rate şi multe societăţi comerciale renunţau la contractul încheiat cu Fondul Proprietăţii de Stat.

Al doilea aspect. Prin distribuirea acestor dividende de două ori pe an, se poate mări cifra afacerilor, se pot deschide afaceri noi şi, de asemenea, la bugetul de stat prin acel 10% impozit pe dividende care vine la bugetul de stat mai repede să poată creşte valoarea veniturilor la bugetul de stat.

Comisia economică şi de privatizare a admis un singur amendament unic pentru cele două proiecte de lege, pe care noi îl agreăm şi îl susţinem.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul deputat Vida Iuliu.

Domnul Iuliu Vida:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia, în urma dezbaterii acestei propuneri legislative, a întocmit un raport de avizare favorabilă sub nr.520 din 5 nov.1998. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere şi avizele favorabile primite de la Comisia pentru industrie şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, respectiv de la Consiliul Legislativ. În consecinţă, propunem dezbaterea propunerii legislative în faţa plenului Camerei.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc.

În cadrul dezbaterilor generale, dacă grupurile parlamentare îşi desemnează participanţi la dezbateri. Vă rog.

Nefiind înscrieri la dezbaterile generale, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Domnule deputat Vida, vă rog să observaţi că totuşi comisia nu a făcut amendamente care, s-ar părea, sigur, la prima vedere formale. Aş dori să sesizez comisia sesizată în fond, în legătură cu faptul că oricum proiectul aşa cum este prezentat nu întruneşte unele cerinţe privind normele de tehnică legislativă. Lipseşte art.unic de debut al propunerii legislative, în sensul că "Legea nr.31/1990 privind societăţile comerciale, republicată în Monitorul Oficial, se modifică după cum urmează:" adică este o chestiune de tehnică legislativă şi rog ca să fiţi de acord, dumneavoastră plenul Camerei, ca ea să fie operată de către Departamentul tehnic-legislativ, în situaţia în care bineînţeles proiectul va fi adoptat.

Trecem la discutarea proiectului. La pct.1 din raportul comisiei există un amendament. Dacă sunt observaţii, discuţii pe margine amendamentului propus de către comisie? Autorii din sală... Nefiind nici un fel de intervenţie, supun dumneavoastră spre adoptare textul amendamentului care se referă la art.67 alin.3 din Legea nr.31/90 privind societăţile comerciale.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Domnule deputat Ana, nu am observat aţi avut... doriţi să faceţi o intervenţie? Vă rog să poftiţi.

Domnul Gheorghe Ana (HD):

Din păcate, îmi cer scuze, nu sunt în posesia raportului, nu am putut să dau de el, însă, din textul pe care îl am în faţă, dacă şi comisia şi iniţiatorii sunt atenţi, cred că sunt nişte inadvertenţe.

În primul rând, conform Legii nr.82, Legea contabilităţii, nu se întocmesc bilanţuri trimestriale sau semestriale. Bilanţurile se întocmesc numai după încheierea exerciţiului financiar, deci este un bilanţ anual care are ca principală anexă contul de profit şi pierdere prin intermediul căruia se evidenţiază modalitatea de repartizare a profitului, aşa cum va fi hotărâtă ea de adunarea generală a asociaţilor şi acţionarilor.

În această situaţie, dacă menţinem textul, v-aş ruga să aveţi bunăvoinţa să înlocuim sintagma "bilanţ semestrial" sau "rimestrial", cum vreţi dumneavoastră, cu "raportările oficiale, semestriale". Aceste raportări semestriale sunt obligatorii atât pentru agenţii economici cu capital public, cât şi pentru agenţii economici cu capital privat sau capital mixt.

Domnul Nicolae Dărămuş:

Sunt de acord cu propunerea domnului deputat Ana Gheorghe.

Domnul Acsinte Gaspar:

Rog atunci ori comisia, ori pe domnul deputat Ana să formuleze exact textul cu modificarea care s-a propus.

Domnul Iuliu Vida:

Suntem de acord în principiu, respectiv, există posibilitatea că peste 3, 6 luni Ministerul Finanţelor va elabora alte documente de raportare, deci fondul problemei - calcularea şi eliberarea dividendelor să se facă pe bază de documente legale prin care s-a stabilit corect profitul care stă la baza plăţii dividendelor.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rog, domnule deputat, vă rog să veniţi să prezentaţi exact textul, ca să se cunoască ce se votează.

Domnul Gheorghe Ana (HD):

Deci, înlocuim sintagma "bilanţ contabil" cu sintagma "raportări oficiale". Şi sunt oficiale şi pentru operatorii economici cu capital public şi pentru operatorii economici cu capital privat sau mixt.

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, propuneţi doar atât: înlocuirea acestei sintagme.

Comisia este de acord. Iniţiatorul este de acord. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu intervenţia făcută de domnul deputat Ana Gheorghe a fost adoptat textul propus de către comisie prin raport, la poziţia 1.

În continuare, urmează să luăm în discuţie poziţia 2 din propunerea legislativă. Este vorba de modificarea art.111 alin.1, în legătură cu care comisia sesizată în fond propune eliminarea.

Iniţiatorii sunt de acord cu eliminarea.

Comisia sper că nu s-a răzgândit.

Vă supun la vot propunerea comisiei, de eliminare a textului referitor la modificarea art.111 alin.1.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Mulţumesc.

Există un amendament respins aici, făcut de Comisia pentru industrii şi servicii. Nu ştiu dacă... Poftiţi, domnule deputat Ana.

Domnul Gheorghe Ana (HD):

Eu cred că e o greşeală de dactilografiere sau să-i spunem altfel fiindcă categoria economică de plată reziduală se cheamă "dividend", de la "a divide", şi nu "divident". Nu cu "t", cu "d".

Domnul Acsinte Gaspar:

Asta e la textul care s-a discutat, nu? Da. Aveţi dreptate. Să o luăm ca o eroare materială de dactilografiere.

În felul acesta am epuizat dezbaterea proiectului. Ne găsim în prezenţa unei legi organice. Ca atare, votul îl amânăm pentru mâine la ora 11.

În continuare, doamnelor şi domnilor deputaţi, urmează să luăm în dezbatere o propunere legislativă care are ca obiect modificarea unui singur text, tot din Legea nr.31/1990 privind societăţile comerciale. Iniţiatorii acestei propuneri legislative sunt domnii deputaţi Petre Naidin şi Neculai Grigoraş.

Domnul Petre Naidin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pentru o mai bună înţelegere, vreau să spun în rezumat că propunerea noastră legislativă vizează stabilirea unor exigenţe privind funcţionalitatea Corpului profesional al cenzorilor, recunoscut ca o profesie liberală, aşa cum în decursul timpului, atât Guvernul, cât şi alţi colegi parlamentari au reuşit să stabilească şi să statueze pentru alte corpuri profesionale aceleaşi exigenţe, când este vorba de consilierul juridic, expertul tehnic, practicieni în reorganizare şi lichidare, audit financiar.

Cele trei exigenţe pe care le-am avut în vedere ar fi o conduită de ataşament, loialitate faţă de interesele celor pe care îi reprezintă, adică acţionarii; doi: interzicerea conflictului cu interesul public şi deci, a funcţioalităţii în dualitate; trei: crearea unei ferme stări de incompatibilitate profesională, lucru pe care şi Executivul prin Ordonanţa nr.89/1998 l-a realizat, atunci când impune cine poate să desfăşoare activitatea de cenzor.

Închei, spunând că comisia de fond a fost de acord şi a amendat, a îmbunătăţit ceea ce noi am propus, şi cred că interesează şi că ne puteţi sprijini în această iniţiativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul deputat Iuliu Vida, preşedintele comisiei.

Domnul Iuliu Vida:

Suntem de acord cu punctul de vedere al iniţiatorului. Noi am dezbătut, la data de 17 martie 1999, această propunere legislativă. Între timp a apărut ordonanţa respectivă prin care, practic, obiectul din propunerea legislativă a fost reglementat, aşa cum a precizat iniţiatorul.

Domnul Acsinte Gaspar:

Iniţiatorii. Deci, aţi spus că obiectul din propunerea legislativă este deja reglementat şi că a rămas fără obiect?

Domnul Petre Naidin:

Noi am dorit, referitor la ceea ce domnul preşedinte Vida a semnalat, să prelungim modalităţile sau posibilităţile de incompatibilitate dincolo de ceea ce prevede Ordonanţa nr.89/1998 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi. Deci, nicidecum nu se contrazic, ele se completează, şi modul de intervenţie se putea face numai atacând articole din Legea nr.31/1990, a societăţilor comerciale, republicată.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Având în vedere că timpul afectat dezbaterilor în plen a expirat şi mai ales pentru a da posibilitatea atât iniţiatorilor, cât şi comisiei să se pună de acord în legătură cu modul în care ordonanţa ce a fost adoptată ulterior reglementează problema în discuţie, urmează ca acest proiect de lege să fie reînscris pe ordinea de zi pentru săptămâna viitoare.

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Potrivit programului care a fost aprobat, urmează ca de la această oră să trecem la prezentarea de interpelări pentru primul- ministru, răspunsuri ale primului-ministru la interpelări, dezvoltarea interpelărilor şi primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului. Constatăm că nu avem prezentări de interpelări pentru primul-ministru, nu avem răspunsuri ale primului-ministru la interpelări, şi ceea ce urmează să luăm în discuţie acum sunt răspunsurile la interpelările adresate de deputaţi miniştrilor.

Din partea Ministerului Educaţiei Naţionale, domnul secretar de stat Mircea Fronescu va răspunde la interpelarea care a fost adresată de domnul deputat Radu Mazăre. Dacă domnul deputat Radu Mazăre este în sală, în primul rând? Dacă domnul deputat nu este în sală, am să rog atunci pe domnul secretar de stat să depună la secretariat un răspuns scris la interpelarea ce v-a fost adresată.

În continuare, din partea Ministerului Finanţelor, domnul secretar de stat Mihai Aristotel Ungureanu urmează să răspundă la interpelarea care a fost făcută de doamna deputată Viorica Afrăsinei. Dacă doamna deputată nu este, ca să-şi dezvolte interpelarea, vă rog să daţi răspunsul la interpelare la secretariat şi îi vom comunica răspunsul pe care dumneavoastră urma să-l daţi la interpelarea ce v-a fost adresată.

Din partea Ministerului Justiţiei, văd că lipseşte domnul secretar de stat Flavius Baias, care urma să răspundă la o interpelare a domnului deputat Petre Naidin. Întreb Secretariatul Guvernului dacă cumva s-a depus în scris răspunsul la interpelarea domnului deputat Petre Naidin. Nu s-a depus. Reprogramăm răspunsul la această interpelare pe care a adresat-o domnul deputat Petre Naidin pentru săptămâna viitoare şi rog Secretariatul tehnic care reprezintă relaţia cu Parlamentul din partea Guvernului să mobilizeze de la justiţie pe unul din secretarii de stat pentru a prezenta răspunsul la această interpelare.

Domnul deputat Petre Naidin. Vă rog, poftiţi.

Domnul Petre Naidin:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Mă bucur că astăzi conduceţi dumneavoastră şi că trebuie să dispuneţi, ca preşedinte de şedinţă şi, respectiv, membru al Biroului permanent, puţină ordine în desfăşurarea rubricii noastre de întrebări şi interpelări. Eu am o interpelare adresată primului-ministru pe o temă pe care eu am considerat-o importantă. Primul-ministru, respectiv stafful, mă poate contrazice că nu am mers pe subiectul regulamentului, dar, adresându-mă primului-ministru, în mod automat am dreptul să expun primul şi printre primii şi să primesc răspuns. Este un element. Şi al doilea element ar fi faptul că la o temă pe care eu am considerat-o majoră, pentru care Guvernul şi-a asumat, a angajat răspunderea atunci când a înaintat şi a promovat Legea nr.99 din acest an privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, ca cineva autorizat să nu vină să răspundă. E o dezamăgire. Aştept peste două săptămâni să primesc răspunsul pe care cel autorizat ştie să-l dezvolte şi să-l interpreteze.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat. Aveţi dreptate, sigur că da. Regulamentul prevede obligaţia şi pentru primul-ministru de a răspunde la interpelările adresate de către deputaţi. Din păcate, din câte ştiu eu, în practica de după 1996, nu am cunoştinţă ca primul-ministru să fi venit să fi răspuns la interpelările adresate de deputaţi.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mihai Vitcu:

Domnule preşedinte,

O chestiune de procedură. Sunt deputatul Mihai Vitcu. Am adresat o interpelare ministrului sănătăţii, domnul Hajdu Gabor, în data de 17 mai 1999 şi iată că a trecut un timp destul de îndelungat, am intrat în noua sesiune şi nu se mai aminteşte nimic din această interpelare. Am fost amânat de vreo două ori, şi acum nici măcar amânarea nu mai este consemnată în documentele Parlamentului. Rog ca interpelarea pe care am făcut-o atunci, în 17 mai, să primească un răspuns, conform legislaţiei în vigoare şi conform Constituţiei României.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Cu aceasta, s-a încheiat partea a doua a şedinţei de astăzi, consacrată interpelărilor. Camera Deputaţilor se întruneşte în plen mâine dimineaţă, începând cu ora 8,30. Primele 50 de minute, potrivit programului aprobat, sunt afectate pentru intervenţii ale deputaţilor, iar începând de la ora 9,30 se vor lua în discuţie proiectele de lege care sunt înscrise pe ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Bună seara!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,15.