Dezbateri parlamentare

Şedinţa a fost condusă de domnul Acsinte Gaspar, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Alexandru Konya-Hamar şi Vasile Miclăuş, secretari.*

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnelor şi domnilor, bună ziua. Vă rog să vă ocupaţi locurile care v-au fost repartizate în sala de şedinţă, pentru a putea să începem lucrările Camerei Deputaţilor, şedinţa din după-amiaza zilei de 20 septembrie, din cadrul celei de a doua sesiunii ordinare a anului 1999.

Vă informez că potrivit prevederilor Constituţiei şi ale Regulamentului Camerei Deputaţilor, şedinţa de astăzi este publică. Aşa cum cunoaşteţi, regulamentul prevede că deputaţii sunt obligaţi să fie prezenţi la lucrările Camerei şi să se înscrie pe lista de prezenţă. Din datele obţinute de la Secretariatul tehnic, participarea deputaţilor la şedinţa de astăzi se prezintă astfel: din totalul de 343 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 244, absentează 99. Potrivit art. 195, nu sunt consideraţi absenţi 10 deputaţi, care participă la desfăşurarea altor acţiuni parlamentare, iar 9 deputaţi sunt membri ai Guvernului, găsindu-se în exercitarea atribuţiilor ce le revin potrivit Constituţiei.

În conformitate cu art. 128 din regulament, Camera lucrează legal în prezenţa majorităţiii deputaţilor. Raportând această dispoziţie regulamentară la numărul de 343 de deputaţi, majoritatea este de 172 de deputaţi. Cvorumul de lucru, ca urmare a scăderii celor ce au alte misiuni, este de 153.

Ordinea de zi şi programul de lucru ale Camerei au fost aprobate, după cum vă este cunoscut, în şedinţa de joi, 16 septembrie. În şedinţa de astăzi a Biroului Permanent s-a decis să se propună următoarele modificări la ordinea de zi (modificările se referă la ordinea de zi pentru zilele de marţi şi joi).

Modificările, aşa cum v-au fost distribuite, vizează poz. 1 şi 2 de la pct. II, şi anume: la pct. 1, s-a introdus raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru completarea Legii protecţiei mediului nr. 137/1995; la pct. 2, raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru constituirea şi funcţionarea Consiliului Naţional pentru Mediu şi Dezvoltare Durabilă, iar la pct. 24, este vorba de proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat; Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat şi Propunerea legislativă privind modificarea prevederilor art.3 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. Deci, faţă de forma care a fost aprobată joi, Biroul Permanent supune aceste 3 modificări plenului Camerei Deputaţilor.

Dacă în afară de modificările solicitate de către Biroul Permanent mai sunt şi alte modificări la proiectul ordinii de zi? Doamnă deputat Smaranda Dobrescu, vorbiţi în numele grupului, pentru că modificarea ordinii de zi, odată aprobată, nu se poate face decât la cererea Guvernului, a Biroului Permanent sau a grupului parlamentar? Dumneavoastră, după câte ştiu, nu vă mai găsiţi în structura unui grup, potrivit regulamentului, şi, ca atare, intervenţia de astăzi nu poate avea loc.

Domnule deputat Petre Ţurlea, aveţi calitatea de lider, vicelider la grup?

Domnul Petre Ţurlea:

În numele grupului vorbesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Nu există liderul sau viceliderul în sală?

Voci din Grupul parlamentar al PUNR:

A fost delegat de noi!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, liderul sau viceliderul grupului există sau nu există?

Domnul Marţian Dan (din sală):

A fost împuternicit de grup!

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rog, dacă, din partea grupurilor parlamentare, sunt propuneri de modificare a ordinii de zi aşa cum a fost aprobată, propuneri care vă rog să fie făcute în conformitate cu prevederile regulamentului? În situaţia în care nu mai sunt alte intervenţii, vă supun aprobării cele trei modificări la ordinea de zi propuse de Biroul Permanent.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Deci, ordinea de zi a fost completată cu cele 3 modificări.

La programul de lucru, care, de asemenea, a fost aprobat în şedinţa de joi, 16 septembrie. Dacă sunt ceva intervenţii? Aş vrea să vă comunic că mâine este posibil ca, în jurul orei 9,00, să se adreseze plenului Camerei Deputaţilor Regele Norvegiei, motiv pentru care timpul care este afectat pentru intervenţiile deputaţilor va fi întrerupt, urmând ca, după aceea, el să continue în cadrul celor 50 de minute care sunt alocate pentru asemenea acţiuni parlamentare.

Înainte de a lua în discuţie proiectele de lege şi propunerile legislative care sunt înscrise pe ordinea de zi, vă rog să-mi permiteţi să vă prezint o informare în legătură cu iniţiativele legislative care au fost înregistrate la Biroul Permanent, de la ultima noastră şedinţă.

Un prim proiect de lege se referă la aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 130/1999 pentru completarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, depus de către Guvern. Acest proiect de lege a fost remis pentru a fi discutat în fond de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize, de către Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale. În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că acest proiect de lege, care se referă la ordonanţă de urgenţă, urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Al doilea proiect de lege are ca obiect aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 131/1999 pentru modificarea Legii nr. 165/1998 privind constituirea la dispoziţia Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei a Fondului pentru finanţarea cheltuielilor aferente lucrărilor agricole din sectorul vegetal şi a celor pentru creşterea animalelor în perioada 1998-2000, depus de către Guvern. Acest proiect de lege s-a înaintat pentru a fi examinat, în fond, de către Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; iar pentru a-şi da avizul, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Şi acest proiect de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgenţă, în conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Un al treilea proiect de lege se referă la aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 132/1999 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/1999 privind sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli pentru achiziţionarea de tractoare, combine, maşini şi utilaje agricole, precum şi de instalaţii pentru irigat din producţia internă, depus de către Guvern. Proiectul de lege la care m-am referit a fost remis pentru a fi analizat şi dezbătut, în fond, de către Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Şi acest proiect de lege va fi dezbătut în procedură de urgenţă, raportându-ne la dispoziţiile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Al patrulea proiect de lege are ca obiect aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/1999 privind unele măsuri referitoare la salarizarea magistraţilor şi a celorlalte categorii de personal din organele autorităţii judecătoreşti, depus de către Guvern. Acest proiect de lege urmează să fie dezbătut, în fond, de către Comisia pentru muncă şi protecţie socială; iar avize vor fi remise din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Potrivit dispoziţiilor art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgenţă.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 66/1998 pentru finanţarea instituţiilor de învăţământ superior aflate în coordonarea Ministerului Educaţiei Naţionale, respis de Senat în şedinţa din 10 septembrie 1999. Cu acest proiect de lege au fost sesizate în vederea reexaminării următoarele comisii: Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, în fond; Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, pentru avize.

Al şaselea proiect de lege înregistrat la Camera Deputaţilor se referă la Legea privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, adoptat de Senat în şedinţa din 9 septembrie 1999. Proiectul a fost îndreptat, pentru a fi examinat în fond, la Comisia pentru muncă şi protecţie socială; iar pentru a-şi da avize, la Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Al şaptelea proiect de lege înregistrat la Camera Deputaţilor se referă la ratificarea Tratatului de interzicere totală a experienţelor nucleare adoptat de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la 10 septembrie 1998, adoptat de Senat în şedinţa din 13 septembrie 1999. Proiectul de lege urmează a fi analizat, în fond, de către Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; iar, pentru a-şi da avizele, de către Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Al optulea proiect de lege are ca obiect aderarea României la Acordul internaţional al zahărului, adoptat la 20 martie 1992, şi autorizarea plăţii cotizaţiei naţionale la Organizaţia Internanţională a zahărului, adoptat de Senat în şedinţa din 13 septembrie 1999. Proiectul de lege va fi examinat, în fond, de către Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; îşi vor da avizul asupra acestui proiect de lege următoarele comisii: Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Nouă, Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1994 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, modificată şi completată prin Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, iniţiată de domnul deputat Petre Partal, Grupul parlamentar USD-PD. Propunerea legislativă a fost remisă, pentru a fi examinată în fond, Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, iar, pentru aviz, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

După această informare în legătură cu propunerile legislative şi proiectele de lege care au fost înregistrate la Camera Deputaţilor, urmează să luăm în discuţie proiectele de hotărâri, legi şi propuneri legislative, care sunt prevăzute pentru ordinea de zi din această zi.

Primul proiect pe care îl vom lua în examinare este proiectul de Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 45/1998 privind bugetul Camerei Deputaţilor pe anul 1999 şi proiecţia acestuia pentru anul 2000. Potrivit regulamentului, Biroul Permanent este cel care supune spre aprobare Camerei proiectul de buget, ca şi rectificările acestuia.

Rog iniţiatorii, respectiv, chestorii Camerei Deputaţilor, să-şi ocupe locul în loja iniţiatorilor. De asemenea, rog Biroul Comisiei pentru buget, finanţe, care a examinat în fond această hotărâre, să-şi ocupe locul.

Din partea chestorilor deputaţilor, pentru a prezenta nota de fundamentare, are cuvântul domnul chestor Tănase Barde. Vă rog să prezentaţi nota de fundamentare!

Domnul Tănase Barde:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

In fond, este vorba despre o rearanjare a bugetului Camerei Deputaţilor...

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Ce înseamnă "rearanjare"? Bugetul nu se "rearanjează"!

Domnul Tănase Barde:

Domnule preşedinte,

Vă rog frumos, spuneţi-i domnului Gavra să mă lase să continuu!

S-a făcut o economie de 6 miliarde de lei din cheltuielile cu salarii şi vă rugăm să aprobaţi ca, din aceste 6 miliarde, 5,250 de miliarde lei să fie folosite pentru cheltuieli materiale şi servicii, 250 de milioane lei pentru contribuţii şi cotizaţii la organisme internaţionale şi 500 de milioane pentru investiţii, ca să continuăm o serie de lucrări care sunt deja începute.

În ce priveşte activitatea extrabugetară, vă rugăm să aprobaţi suma de 1,120 de miliarde de lei pentru achiziţionarea de utilaje pentru blocul alimentar şi, de asemenea, pentru crearea unui sistem informaţional în vederea verificării existenţei şi integrităţii patrimoniului Camerei Deputaţilor pe locuri de folosinţă şi utilizatori. Este vorba de bani pe care Camera Deputaţilor îi are din activităţi extrabugetare. Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule chestor.

Domnul preşedinte Dan Constantinescu, preşedintele comisiei sesizate în fond, pentru prezentarea raportului.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Având în vedere faptul că, prin acest proiect, nu se modifică decât în structură cheltuielile aferente Camerei Deputaţilor, comisia noastră, întrunită în şedinţa din 15 septembrie, propune ca acest proiect de lege să fie supus spre dezbatere în forma prezentată.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Din partea grupurilor parlamentare, dacă sunt doritori pentru a participa la dezbaterile generale asupra acestui proiect de hotărâre?

Domnul Petre Ţurlea(din sală):

Îmi daţi voie să pun o întrebare?

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rog, poftiţi!

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Cât de generos este domnul Gaspar!

Domnul Petre Ţurlea:

Domnule preşedinte,Doamnelor şi domnilor colegi,

Eu am auzit adieauri, cu o plăcută surprindere, că ni se propune o reducere din salarii în Camera Deputaţilor, vreo 6 miliarde de lei. Ştiţi dumneavoastră că data trecută, tot la această tribună, am cerut celor care întocmesc acest buget să reducă din numărul excesiv de mare de funcţionari din Parlament. Din acel moment până acum, numărul acesta, în loc să fie redus, a crescut. Acum, sunt aproximativ 8 funcţionari pe fiecare deputat. Este aberant, în condiţiile de criză majoră economică prin care trece ţara!

De aceea, îi întreb pe cei care au alcătuit acest buget dacă, într-adevăr, se referă, acea reducere de 6 miliarde, la micşorarea numărului de funcţionari. Dacă nu se referă, îi rog pe distinşii noştri colegi care au alcătuit acest buget să facă în aşa fel ca şi Camera Deputaţilor, funcţionărimea aceasta, formată în proporţie de 90% din nepoţii actualei puteri, să fie micşorată, pentru că este o ruşine, în faţa ţării, să ne aducem absolut toţi nepoţii, din ţară şi din Bucureşti, ca funcţionari ai Camerei Deputaţilor! Mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Din partea iniţiatorilor? Domnul deputat chestor Tănase Barde.

Domnul Tănase Barde:

Stimaţi colegi,

Pot să vă spun că nu s-a angajat nimeni în perioada de când domnul Ţurlea a venit ultima dată la microfon şi a ridicat această problemă. Economiile acestea s-au făcut din salariile care nu au fost plătite unor deputaţi care sunt şi miniştri; din sumele pe care unii dintre dumneavoastră le-aţi returnat din suma forfetară, pentru că nu aţi cheltuit toată suma forfetară şi, bineînţeles că banii au fost daţi înapoi. Şi pentru că economia a venit şi pe această cale, eu îl întreb pe domnul Ţurlea câţi angajaţi are dumnealui la biroul parlamentar şi dacă a returnat vreodată vreun leu din această sumă forfetară, aşa cum aţi făcut o parte dintre dumneavoastră şi am ajuns la aceste economii.

Domnul Acsinte Gaspar:

Dacă la dezbaterile generale, din partea grupurilor, doreşte să participe cineva? Domnule deputat Gavra, vă rog să poftiţi, aveţi cuvântul!

Domnul Ioan Gavra:

Mulţumesc.

Sigur că nu ar fi necesar să realizăm o dezbatere mai largă asupra rectificării bugetului Camerei Deputaţilor şi, cu ocazia aceasta, îl rog pe domnul chestor Barde, atunci când mai vine să prezinte un anumit document de specialitate, să folosească termeni de specialitate! Noi nu "reamenajăm bugetul", noi îl "rectificăm", că aşa este termenul consacrat în dicţionarul economic, de tranziţie, aşa cum este el, al economiei naţionale şi al sistemului bugetar din România!

Acum, domnilor colegi, sigur că ar trebui să trecem cu uşurinţă peste această reducere semnificativă de buget care afectează domeniul salarial, în general, al Camerei Deputaţilor. Raţiunile pot să fie multiple: s-au făcut economii la salarizare, pentru că, atunci când opoziţia a înţeles să protesteze faţă de abuzurile puterii, i s-au tăiat zilele de participare la şedinţă. Deci, ce s-a obţinut este printru-un abuz, efectiv, regulamentar, şi printr-o încălcare a legii! Noi, însă, n-am mers mai departe să ne cerem drepturile, pentru că nu ai cui să le ceri, că nu ai de unde cere asemenea lucruri şi, mai bine, să le lăsăm aşa! Aşadar, acelea nu sunt "economii", domnule coleg Barde, ci sunt, pur şi simplu, nişte sume tăiate abuziv, de la deputaţii opoziţiei care au protestat faţă de abuzurile puterii în plan politic!

Alte economii care sunt realizate la birourile parlamentare nu trebuie contabilizate şi trecute la cheltuieli materiale. Deci, această încercare a dumneavoastră de a acoperi unele cheltuieli ale Camerei Deputaţilor, indiferent că e vorba despre parcaje subterane sau alte asemenea utilităţi, mai puţin vizibile şi penetrante, transparente pentru noi, nu ne interesează acest capitol al activităţii! Aşa am aprobat bugetul la început, am spus că nu sunt cheltuieli pentru investiţii şi alte asemenea anexe... şi, subliniez, anexe la nivelul Parlamentului României, pentru că oricum noi parlamentarii, nu le utilizăm, efectiv, în activitatea de aici sau din circumscripţie! Şi atât! Salariul cât ne revine, în sensul indemnizaţiei, suma forfetară, pentru circumscripţie. În rest, nu ne interesează!

În privinţa angajărilor, însă, domnule Barde, sunteţi mai "tânăr", ca şi chestor al Camerei Deputaţilor ales în funcţie (e bună şi această mobilitate la nivelul Biroului, pentru că nu se mai ştie ce se întâmplă înainte, măcar asta este bine), vreau să vă spun că s-au făcut angajări de ordinul sutelor în ultimii 3 ani de zile! Pentru că dumneavoastră nu ştiţi că posturile erau libere, s-au făcut legal, angajările! La nivel de experţi, la nivel de consilieri! Acum o lună, s-a angajat ultimul consilier la un departament. Uite, dumneavoastră trebuie să fi rămas în urmă, eraţi în vacanţă parlamentară, deşi eraţi chestor! Deci, ce i-aţi dat ca răspuns domnului Ţurlea este pe din afara a ceea ce se întâmplă la Camera Deputaţilor şi bine ar fi ca dumneavoastră, ca şi chestor, să ştiţi ce se întâmplă, măcar la nivelul Camerei Deputaţilor şi al aparatului acestuia, pentru că luaţi ceva în plus, în raport cu deputaţii care vin în sală, la şedinţe. Deci, ei iau pentru şedinţe, dacă vin la şedinţe.

Şi, acum, a treia chestiune. Domnule Barde, întrucât reprezentaţi, în numele chestorilor şi în numele Biroului, un punct de vedere care am înţeles că a fost adoptat şi la nivelul comisiei de specialitate (nu ştiu dacă regulamentar sau neregulamentar...), vreau să vă pun o întrebare, ca să nu pun mai multe, pentru că ele ar decurge din acea întrebare: de când dumneavoastră, la nivelul Biroului Permanent, vă permiteţi să luaţi hotărâri – hotărâri! – prin care modificaţi bugetul Camerei Deputaţilor? Conform Constituţiei, ca să nu vă mai spun conform regulamentului, conform dispoziţiilor financiare în vigoare, orice modificare la acest nivel se adoptă de către plenul Camerei Deputaţilor. Or, dumneavoastră, la nivelul Biroului Permanent, v-aţi "cadorisit", ca să nu spun altfel, cu nişte lucruri pe care nu le au deputaţii. Oţi fi dumneavoastră mai "deputaţi" decât celalţi deputaţi dn sală, dar trebuie să o demonstraţi altfel şi nu prin ceea ce vă revine dumneavoastră, după ceea ce dumneavoastră hotărâţi ca dotare!

De exemplu, ce caută telefoanele Nokia în dotarea Biroului Permanent? De ce nu au toţi deputaţii? Acea iniţiativă legislativă prin care am făcut mai permisivă comunicarea între noi, vă amintiţi, îmi aparţine mie, când eram chestor al Camerei Deputaţilor, dar drepturile sunt egale pentru toţi, deputaţii sunt egali între ei la toate capitolele de activitate! Vremelnic, câte unul dintre ei deţine o funcţie administrativă, dar nu în sensul că el este mai mare decât ceilalţi deputaţi, în sensul că se ocupă de rezolvarea animitor chestiuni ale deputaţilor.

De care nu vă ocupaţi! Masa este cum este... Întrebaţi-i pe colegi noştri jos, e domeniul chestorilor!, întrebaţi-i că în fiecare zi mâncarea este mai leşiatică, dar este mai scumpă! De ce? Nu ştiu! Chestorii nu mănâncă aici jos, pentru că stau în oraş, mănâncă la restaurante, mâncăm noi, însă, cei care suntem masa legislativului la Camera Deputaţilor, şi nu avem ce face altceva! De dormit la hotel, dormim mai bine sau mai rău, pentru că cei care răspund de noi, în sensul cazării din partea Biroului, dorm acasă, au apartamente în Bucureşti!

Deci, iată cât de îndemânatică este această operaţiune de numire a unor oameni din partea grupurilor parlamentare în Biroul Permanent, care nu răspund nici de masă, pentru că nu vin să mănânce aici, nu răspund nici de cazare, pentru că nu stau la Hotelul Bucureşti! Şi, atunci, noi, cei care stăm pe acolo şi mâncăm pe aici, trebuie să împărtăşim "Cina de taină" cu Domnul Dumnezeu, pentru că domnii noştri mănâncă şi dorm în altă parte!

Şi, acum, întrebarea pe care v-o pun e următoarea: de ce v-aţi permis, acest Birou Permanent, să faceţi o comandă specială, prin Connex, care costă bani, şi costă şi nişte comisioane, şi costă şi nişte facilităţi, să vă luaţi Nokia? A, nu puteţi comunica între dumneavoastră decât prin Nokia? Sau, cu noi, numai prin Nokia? Şi noi suntem mai primitivi, mă rog..., suntem de domeniul epocii primitive, probabil, sau al antichităţii, pentru că noi, numai cu 388 şi cu 6..., nu mai ştiu cât este simbolul acolo, vorbim, iar dumneavoastră să puteţi să-l desfaceţi şi să-l închideţi, nu cumva să se audă! Oricum, se aude, că toate se înregistrează, să ştiţi, nu e nici o problemă! Toate se înregistrează!

Deci, dacă aţi luat pentru Birou, aţi luat în calitatea dumneavoastră de deputaţi, şi nu de membri ai Biroului, că nu aveţi drepturi în plus nici unul, decât la salarizare, conform Legii nr. 154! Unde Preşedintele Camerei Deputaţilor are un anumit de salarizare, vicepreşedinţii, aşa..., şi, restul: chestorii, secretarii, liderii de grup sunt asimilaţi cu şefii de comisii, iar deputaţii au un coeficient de salarizare. În rest, n-aveţi nici un drept în plus, decât de a munci în plus, pentru că luaţi ceva în plus!

Alte asemenea obiecte, "drăgăstoase" şi care se lipesc uşor de mână, mai aduceţi şi mai luaţi în numele Camerei Deputaţilor? Pentru că eu am citit în ziare: "Camera Deputaţilor, iarăşi, s-a autodotat cu Nokia!" Şi eu am întrebat: Care Nokia, măi? Că ăsta e 633, nu mă pricep la chestiile ăstea! Ei, nu, numai domnii din Biroul Permanent! Dar de când vă permiteţi dumneavoastră luxul de a acţiona în numele Camerei Deputaţilor şi a aduce prejudicii Camerei Deputaţilor? De ce aţi luat Nokia? Şi, dacă aţi luat Nokia, fiecare deputat din Camera Deputaţilor, conform regulamentului şi drepturilor lui de deputat, care decurg din mandat şi din Constituţie, trebuie să aibă Nokia! De ce eu să nu am Nokia şi dumneavoastră să aveţi Nokia? Să comunicăm pe aceeaşi lungime de undă, da? Cu Nokia!

Deci, domnule coleg, eu nu că nu sunt de acord cu această redistribuire a resurselor bugetare pentru cheltuieli, vreau să-mi spuneţi, însă, care sunt cheltuielile care se fac la Camera Deputaţilor, aici, nominal! Nu, că facem cheltuieli cu "garaje", cu "pasaje", cu "pietre mortuare" şi cu alte chestiuni!... Să-mi spuneţi exact, pe capitole: banii aceştia, 6 miliarde, care sunt furt de la deputaţii opoziţiei, unde se duc, pe ce? Plapumă, scăunel, Nokia, Dokia, Dossia ş.a.m.d.? Vă mulţumesc. (Aplauze ale deputaţilor din opoziţie.)

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rugăm...

Aveţi cuvântul, domnule chestor!

Domnul Tănase Barde:

Domnule preşedinte,

V-aş ruga, de acum încolo, să-i rugaţi pe toţi colegii care vin la microfon să se refere la subiectul pe care îl discutăm! Tot ceea ce a spus domnul Gavra este în afara rectificării de buget pe care o discutăm astăzi!

În momentul în care Biroul Permanent a hotărât să-şi ia telefoanele Nokia, eu nu eram în Biroul Permanent, eu am un Eriksson, dar, din câte ştiu, cred că domnul Gavra era membru, atunci... (Aplauze ale deputaţilor din majoritate.) Şi trebuie să precizez că telefoanele au fost cumpărate din bugetul pe 1998, buget aprobat de Camera Deputaţilor, de dumneavoastră! Vă mulţumesc. (Rumoare. Aplauze sporadice.)

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnul deputat Gavra.

Domnul Ioan Gavra:

Domnule Barde, aveţi dreptate, că sunteţi mai "tânăr", asta v-am spus, şi nu ştiţi ce a circulat pe la nivelul Camerei, şi al Biroului Permanent, şi la nivelul chestorilor, că ei se ocupă cu manufactura la nivelul logisticii Camerei Deputaţilor: masă, casă, cazare şi alte asemenea ingrediente pe care noi le utilizăm. Domnule Barde, vreau să vă spun că nu e nici o hotărâre a plenului Camerei Deputaţilor! (Eu am fost în Biroul Permanent până acum două sesiuni parlamentare, noi nu am luat nici o hotărâre, şi eu am telefon ca dumneavoastră, 388 – prima achiziţie a Camerei Deputaţilor, că aşa este cinstit şi corect!)

De ce faceţi discriminări (nu dumneavoastră, eu aşteptam un răspuns autorizat, al Preşedintelui Camerei Deputaţilor, dacă nu al unui vicepreşedinte care conduce lucrările de şedinţă)? Să ne spună în ce circumstanţe şi cine le-a permis să facă asemenea "tratamente" diferenţiate între deputaţi, pe ce considerente?

Fiindcă tot mi-aţi amintit chestiunea respectivă n-are legătură cu această chestiune, dar într-o bună zi trebuia s-o spunem aici. Colegii noştri sunt foarte bucuroşi când se duc la restaurantul Camerei Deputaţilor. Întrebaţi-i pe fiecare. Întrebaţi-i câţi trec pe urmă pe la cabinetul medical şi de ce nu vin două zile la Camera Deputaţilor? Dar nu vă interesează, că n-aveţi timp de asta, probabil.

Nu numai aici este problema. Aţi redus benzina. Tot aşa, un domn chestor al Camerei Deputaţilor...

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat Gavra, vă rog să-mi permiteţi. Noi nu discutăm acum nici execuţia bugetului...

Domnul Ioan Gavra:

O discutăm după? Trebuie s-o discutăm! O discutăm după?

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, daţi-mi voie. V-am întrerupt şi v-am cerut voie ca să expun aici punctul de vedere în legătură cu proiectul de hotărâre pe care-l discutăm. Nu discutăm execuţia bugetului, nu discutăm lista de dotări. Aici se discută o operaţiune, în sensul că de la "cheltuielile curente", respectiv "cheltuieli de personal", unde s-a realizat o anumită economie, se fac redistribuiri la alte capitole, unde sunt necesare aceste sume, respectiv la obiectivele de investiţii care privesc activitatea în Palatul Parlamentului.

Când se va discuta proiectul de buget în forma finală, când se va discuta execuţia bugetară, sigur că puteţi, atunci, să puneţi în discuţie toate problemele pe care încercaţi astăzi să le discutaţi.

Domnul Ioan Gavra:

Bun. Am înţeles.

Deci, am înţeles, domnule vicepreşedinte. Am pus întrebarea unde merg aceşti bani? Nu "Cheltuieli", să nu se spună, Capitolul "Cheltuieli investiţii". Ce anume, ce obiective sunt aici de finalizat, în acest an?

Vedeţi dumneavoastră că vă contraziceţi când spuneţi că discutăm asemenea chestiuni când discutăm bugetul pe anul viitor. L-am discutat pe acest an şi Nokia nu era prevăzută. Benzină nu era 750 la Biroul permanent, ci 500 litri pe lună, că nu ştiu pe unde se plimbă domnii respectivi, că pe aici nu prea sunt, este adevărată chestiunea, iar pentru grupurile parlamentare s-a dat pe cap de deputat.

Păi, domnule, asta e frumos la dumneavoastră, dar cine v-a aprobat-o? Deci, de acum am să solicit ca fiecare hotărâre a Biroului, aşa cum scrie în regulament, să fie ratificată de plenul Camerei Deputaţilor. Şi vedeţi că deputaţii ţin cu dumneavoastră şi vă iubesc la nesfârşit. Chiar sunteţi nemuritori.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc.

Nemaifiind alte intervenţii, trecem la dezbaterea proiectului de hotărâre.

Titlul proiectului de hotărâre.

Dacă sunt observaţii la titlu?

Supun votului.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu două voturi împotrivă şi o abţinere, titlul proiectului de hotărâre a fost aprobat.

În cadrul articolului unic de modificare a Hotărârii nr.45 sunt mai multe prevederi. Le luăm pe rând.

Pct.1 se referă la modificarea art.2 alin.1, aşa cum este prevăzut în proiectul de hotărâre.

Dacă sunt comentarii în legătură cu această propunere de modificare?

Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră.

Cine este de acord?

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu avem.

Pct.2 din cadrul proiectului de hotărâre se referă la modificarea art.3 alin.1, în redactarea pe care o găsiţi în proiectul de hotărâre.

Dacă sunt comentarii în legătură cu acest text?

Nefiind comentarii, le supun votului dumneavoastră.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Textul a fost votat.

Pct.3 se referă la modificarea art.4 alin.1 din Hotărârea nr.45.

Dacă sunt comentarii?

Nefiind comentarii, supun votului.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Două abţineri.

Textul a fost votat în redactarea prevăzută în proiect.

Pct.4 se referă la Anexele nr.1, 2 şi 3 de la Hotărârea nr.45, care urmează să fie modificate şi înlocuite cu anexele prevăzute la proiectul de hotărâre în discuţie.

Dacă la Anexa nr.1, care se referă la detalierea pe articole de cheltuieli a bugetului Camerei, sunt comentarii?

Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Anexa nr.1 a fost votată aşa cum este prezentată în proiectul de hotărâre.

Anexa nr.2 este lista cuprinzând obiectivele de investiţii pe anul 1999 prevăzute în bugetul instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi din alocaţiile de la bugetul de stat pentru Camera Deputaţilor.

Dacă în legătură cu această anexă sunt intervenţii, comentarii, observaţii?

Nefiind, supun votului dumneavoastră Anexa nr.2, aşa cum este prezentată în proiectul de hotărâre.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

A fost votată şi Anexa nr.2.

Anexa nr.3 este "Bugetul de venituri şi cheltuieli al activităţii extrabugetare pe anul 1999, prevăzut la Camera Deputaţilor".

Dacă la această anexă sunt intervenţii, observaţii, comentarii?

Nefiind, supun votului dumneavoastră.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Deci, anexa a fost votată.

Urmează să supunem votului hotărârea în ansamblul ei. Hotărârea se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, în condiţiile existenţei cvorumului constituţional, de 172 de deputaţi.

Vă rog, domnilor secretari, să verificaţi dacă este întrunit cvorumul constituţional în acest moment.

Domnilor colegi, constat că în acest moment nu există cvorumul constituţional pentru a putea supune votului final această hotărâre.

Facem un apel la colegii care încă n-au terminat de servit cafeaua, sau de a-şi fuma ţigările, totuşi, să participe la votul final asupra acestui proiect de hotărâre.

În debutul şedinţei, v-am reamintit acea dispoziţie regulamentară care stipulează foarte clar că deputaţii sunt obligaţi să participe şi să fie prezenţi la lucrările Camerei.

Vă rog, toţi cei care vă găsiţi pe culoarele Palatului Parlamentului să poftiţi în sala de şedinţă pentru a vă exprima votul asupra acestui proiect de hotărâre.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să vă ocupaţi locurile în sala de şedinţă, pentru a putea să desfăşurăm lucrările în condiţii normale.

De asemenea, repet apelul pentru colegii care în acest moment se găsesc în afara aulei Parlamentului, să revină în aulă, pentru a putea trece la votul asupra acestui proiect de hotărâre.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Constatăm că în sală nu este întrunit cvorumul constituţional pentru a putea supune proiectul de hotărâre votului final. Ca atare, votul final se va exprima mâine, marţi, 21 septembrie, la ora 11,00.

Totodată, constat că în momentul de faţă nu există nici cvorumul de lucru pentru a putea trece la dezbaterea celui de al doilea proiect de lege care figurează pe ordinea de zi.

Rog, totuşi, liderii grupurilor parlamentare, colegii parlamentari să înţeleagă misiunea dânşilor de participa la lucrările Parlamentului. Este inadmisibil, este inadmisibil ca, totuşi, să venim, să semnăm condica şi să nu participăm, să nu participăm în sală la dezbateri, aşa cum este firesc din partea fiecăruia.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mă văd nevoit să recurg la ceea ce efectiv îmi face plăcere, să începem să facem apelul nominal că, poate, în felul acesta, reuşim să adunăm numărul de deputaţi necesar pentru ca într-adevăr Camera să poată să funcţioneze cât de cât în condiţii normale.

Repet, mi se pare cu totul şi cu totul nepotrivit ca deputaţii să vină să semneze condica şi să nu fie prezenţi în aulă, cel puţin atunci când este vorba de votul final.

Vă rog, domnilor secretari, să solicitaţi din partea secretariatului tehnic să prezinte lista deputaţilor pe circumscripţii şi să facem apelul nominal.

Domnul Kónya Hamar Alexandru:

Domnule preşedinte, începem apelul nominal.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule secretar, constat că cvorumul de lucru este realizat. Să trecem să dezbatem în continuare.

Rog pe domnii deputaţi şi doamnele deputate să-şi ocupe locurile în sală şi vom trece la dezbaterea propunerii legislative pentru completarea art.156 din Legea nr.31 din 1990 privind societăţile comerciale.

Acest proiect de lege este iniţiat de către deputaţii Petre Naidin şi Neculai Grigoraş. Avizarea lui s-a făcut de către Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare.

Vă reamintesc că în şedinţa de luni, 13 septembrie, s-a stabilit ca iniţiatorii şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare să se pună de acord în legătură cu unele prevederi ale propunerii legislative, ţinând seama că ulterior au intervenit nişte ordonanţe de urgenţă.

Ca atare, rog din partea iniţiatorilor, din partea comisiei...

Domnul deputat Iuliu Vida.

Domnul Iuliu Vida:

Solicit amânarea dezbaterii propunerii legislative, de comun acord cu iniţiatorii, în vederea completării raportului de avizare.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Din partea iniţiatorilor, dacă doreşte cineva?

Domnul deputat Petre Naidin.

Domnul Petre Naidin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, este o problemă în litigiu în art.156 şi, împreună cu preşedintele comisiei, am fost de acord ca miercuri să ne găsim în plenul Comisiei pentru politică economică şi să reanalizăm punctul nostru de vedere, respectiv punctul de vedere al comisiei.

Suntem pentru claritate şi susţinem ceea ce domnul preşedinte Vida a cerut.

Suntem pentru claritate, pentru că este un punct important al iniţiativei noastre legislative şi care, aşa cum am spus data trecută, trebuie să ne dea sentimentul ...şi efectiv în mediul legislativ trebuie să legifereze acea conduită de ataşament şi loialitate a corpului profesoral de cenzori.

Deci, rămâne pentru miercurea viitoare să ne găsim în plenul comisiei.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Având în vedere solicitările exprimate aici de către preşedintele comisiei, de către iniţiator, urmează ca propunerea legislativă să fie remisă Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, pentru reexaminare.

Solicităm ca această reeexaminare să se facă în şedinţa comisiei de miercuri, astfel încât săptămâna următoare să poată fi dezbătută în plen.

Următorul proiect de lege în discuţie, înscris pe ordinea de zi, este cel referitor la propunerea legislativă privind acordarea de facilităţi persoanelor ce domiciliază în localităţile rurale aflate în zonele montane.

Rog iniţiatorii acestei propuneri, cei 9 deputaţi, să-şi ocupe locul în loja iniţiatorilor.

Rog, de asemenea, biroul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, sesizată în fond, să-şi ocupe locul în lojă.

Din partea iniţiatorilor? Sunt 9 iniţiatori.

Dau cuvântul, din partea iniţiatorilor, domnului deputat Marian Ianculescu. Vă rog să prezentaţi nota de fundamentare ce a condus la promovarea acestei propuneri legislative, domnule deputat.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cu prilejul susţinerii în Parlamentului României, în vechea legislatură, a Legii nr.33/1996 referitoare la repunera în drepturi economice a locuitorilor Munţilor Apuseni, am propus, la acea dată, extinderea unor prevederi din această lege la locuitorii din toate zonele de munte din ţara noastră, în felul acesta eliminându-se discriminarea făcută prin respectiva lege.

Într-adevăr, dacă avem în vedere faptul că în marea majoritate a zonelor montane există locuitori care îşi asigură mijloacele de subzistenţă din practicarea meseriei de prelucrare a lemnului în scândură, în şindrilă, grinzi fasonate, bârne, butoaie, ciubere, doniţe, araci de vie, furci de lemn, cozi de unelte, oişti de căruţă şi alte asemenea produse, apare justificată măsura acordării anual, acestei categorii de locuitori, a câte 10 m.c. de material lemnos pe picior, dar nu mai mult de 15 m.c. de familie, pentru a fi prelucrat în produsele respective, în vederea comercializării sau efectuării unor schimburi în natură pe produse cerealiere deficitare sau inexistente în zonele respective.

În acest proiect de lege se prezintă modul de procurare a materialului lemnos respectiv din pădurile administrate de Regia Naţională a Pădurilor, precum şi din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier, aflată în administrarea primăriilor locale.

De asemenea, sunt prevăzute facilităţi acordate de stat, în sensul suportării a 50% din valoarea materialului lemnos pe picior, a 50% din valoarea transportului pe C.F.R., facilităţi pentru păşunatul animalelor de tracţiune care efectuează transportul produselor lemnoase specificate în proiectul de lege de faţă.

În vederea populării zonelor montane din ţara noastră şi a stabilizării de specialişti în aceste zone, se prevăd, de asemenea, facilităţi pentru întemeierea noilor familii şi pentru specialişti, cum sunt: medici, profesori, preoţi, învăţători şi alţi specialişti, în sensul acordării o singură dată a unei cantităţi de 25 m.c. de material lemnos de familie pentru construirea şi repararea de locuinţe. Pentru asigurarea principiului durabilităţii în pădurile din ţara noastră, se prevede ca acordarea acestor facilităţi să se încadreze în volumul maxim de masă lemnoasă legal de recoltat în fiecare an din pădurile României.

În acest sens, am întocmit acest proiect de lege pe care îl supunem în faţa dumneavoastră spre adoptare şi vă solicităm sprijinul în acest sens.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, domnul deputat Emil Popescu, preşedintele comisiei, pentru a prezenta raportul comisiei de fond.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Noi am discutat foarte mult acest proiect, s-a căzut de acord asupra textului, asupra soluţiilor de fond, mă întreb unde este domnul Gavra, care a fost un animator şi un susţinător al legii şi l-aş ruga, dacă se poate, să vină în sală...

Domnul Acsinte Gaspar:

Numai o clipă, domnule preşedinte. Domnilor deputaţi, vă rog să vă ocupaţi locurile în sală, nu mai purtaţi discuţii care sunt de natură să deranjeze buna desfăşurare a şedinţei. Vă rog, ocupaţi-vă locurile în sală, să dăm posibilitatea domnului preşedinte Emil Popescu să dezvolte argumentele comisiei sesizate în fond, în favoarea proiectului.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă prezint în sinteză poziţiile; s-a discutat enorm de mult în comisie dacă să fie extinse prevederile, beneficiile, nu foarte mari, ale acestei legi şi la alte categorii din alte zone de muncitori care şi dânşii întrebuinţează material lemnos. Şi până la urmă, s-a ajuns la concluzia că dacă vom face acest lucru, vom greşi şi nu vom mai putea să dăm nici un fel de, mă rog, înlesnire pentru aceşti oameni care sunt cu adevărat într-o situaţiune foarte grea şi care, de ani de zile, stau în această situaţiune.

Până la urmă, comisia a ajuns la concluzia că cea mai înţeleaptă soluţie este să rămânem numai la zona Munţilor Apuseni, cu anumite criterii care vor delimita cine, cum, în ce fel, în ce condiţii.

Acum, în ceea ce priveşte materialul lemnos, pragurile: s-a stabilit această soluţie care este în prezent şi anume că se dă printr-un criteriu combinat pentru o familie, dacă este o singură persoană - 10 mc, dacă sunt două persoane - nu mai mult de 15 mc, nu există altă soluţie. Sigur că noi am fi vrut să dăm 10 mc de fiecare meşter din familie, deci dacă sunt 3 meşteri ar fi urmat să ia 30 mc fiecare. Comisia a trebuit să ţină seama de dificultăţile pe care le are ţara, mai ales cu privire la materialul lemnos, de tăierea sălbatică a pădurilor şi de aceea vă propunem să însuşiţi materialul, aşa cum este el la ora actuală. Restul reprezintă numai discuţii care vor împiedica adoptarea acestui act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulţumesc.

Fiind prezentate considerentele pe care le-au avut în vedere iniţiatorii, aţi ascultat raportul comisiei sesizate în fond, urmează participarea la dezbaterile generale asupra propunerii legislative privind acordarea de facilităţi persoanelor ce domiciliază în localităţile rurale aflate în zonele montane.

Din partea grupurilor parlamentare, dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbaterile generale?

Domnul deputat Miron Mitrea de la Grupul parlamentar al PDSR.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur, ca şi iniţiator al proiectului de lege, dar şi ca vicelider al Grupului parlamentar al PDSR, susţinem, vă spun de la început, acest proiect de lege. El a plecat, în special, din necesitatea ca o parte a populaţiei României, în general, foarte săracă, să poată să apeleze la o bogăţie naturală, care sunt pădurile acestei ţări. Poate că este bine ca împreună cu sprijinul dumneavoastră, să-i ajutăm să trăiască nu mult mai bine, dar ceva mai bine pe cei care lucrează în prelucrarea lemnului de generaţii. Poate că este normal şi eu cred că este normal, noi credem că este normal ca nu numai cei care se ocupă de exploatarea şi exportul de lemn în această ţară să reuşească să-şi asigure venituri importante, ci, şi ţăranul român care s-a născut în zona de munte, care are pădurea lângă casă şi care nu are alte resurse, nu are pământ, să poată beneficia, sigur, contra cost, cu anumite facilităţi, de material lemnos ca să-şi pună în practică meseria. Sigur, din punct de vedere tehnic, colegul meu va prezenta legea şi n-am să vă spun decât că vă rog să votaţi acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ioan Gavra, din partea Grupului parlamentar al PUNR.

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte. De acord cu dumneavoastră, domnule deputat.

Sigur că înainte de a prezenta acest raport plenului Camerei Deputaţilor, membrii Comisiei juridice, indiferent de apartenenţa politică, au ajuns la un consens, aşa cum domnul preşedinte Popescu v-a exprimat punctul de vedere în numele comisiei, astăzi, în faţa dumneavoastră.

Practic, această lege este o extindere parţială a unei alte legi adoptate anterior, în urmă cu 3 ani de zile, de către Parlamentul României, şi anume Legea moţilor. Sigur că în acea lege era vorba de reconstituirea unui drept pe care l-au avut acele populaţii care au locuit în zona Munţilor Apuseni, pe teritoriul a 8 judeţe.

Pe lângă volumul de masă lemnoasă de care beneficiau cu aceste reduceri care sunt trecute şi aici de 50%, inclusiv pentru familiile tinere, moţii au avut în decursul istoriei, prin legi consacrate în perioada interbelică, şi alte facilităţi, în mod deosebit cele legate de transport şi alte asemenea facilităţi de care au beneficiat timp de câţiva zeci de ani de zile. Nu se pune problema să reconstituim acel drept şi în cazul acestei iniţiative. Aici, doar parţial preluăm volumul de masă lemnoasă pentru toţi locuitorii zonei montane, pentru a le facilita existenţa lor în aceste zone.

Vă propunem să adoptăm exact aşa cum este înscris în raportul Comisiei juridice şi exact aşa cum am fost de acord la nivelul comisiei, în totalitate, după iniţiativa legislativă lansată. Este o preluare parţială a textului de lege a moţilor pe care l-am adoptat în urmă cu 3 ani de zile, dar există o deosebire fundamentală, acolo era vorba de recunoaşterea unui drept pe care l-au avut moţii, aici este vorba de constituirea acestui drept de a obţine, în condiţii avantajoase, material lemnos, atât familiile care locuiesc în zonă, cât şi familiile tinere care se vor restabili în acele zone.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulţumesc.

Din partea altor gupuri parlamentare. Din partea Grupului parlamentar al UDMR domnul deputat Tamas Sandor.

Domnul Tamas Sandor:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Onorată Cameră,

Grupul parlamentar al UDMR, prin cei care au luat cuvântul atât în Senat, cât şi în Camera Deputaţilor, a susţinut încă din anul 1996 extinderea prevederilor Legii nr. 33/1996 privind repunerea în drepturi economice a locuitorilor Munţilor Apuseni. Şi din acest aspect, dar nu numai, este un lucru de apreciat privind iniţiativa privind reglementarea facilităţilor necesare pentru persoanele care au domiciliul în zonele montane, cei care practică o meserie de prelucrare a lemnului.

Propunerea legislativă are însă mici nereguli, ambiguităţi, dintre care aş vrea să evidenţiez numai câteva.

1. Nu este clarificat ce se înţelege prin sintagma "zonele montane".
2. Titlul legii prevede acordarea de facilităţi persoanelor domiciliate în zonele montane, dar în conţinutul textului se vorbeşte uneori şi de familii. Având în vedere că facilităţile se acordă, conform iniţiativei, pe baza autorizaţiei de meseriaş care se acordă persoanelor fizice, susţin ca în interiorul legii să reglementăm posibilitatea de acordare de facilităţi persoanelor fizice.
3. Dacă persoanele fizice sunt nemulţumite de modul de soluţionare a cererilor de către primari, se pot adresa cu plângere prefectului judeţului. După câte ştiu, primarul nu este subordonat prefectului în rezolvarea unor cereri. Dacă primarul refuză să rezolve sau nu rezolvă, în mod echitabil, cererea îndreptăţitului, atunci actul poate fi atacat în faţa contenciosului administrativ, reglementat de Legea 29/1990. Nemaivorbind de art.120, alin.1 şi 2, al Constituţiei, care spune: "Autorităţile administraţiei publice, prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi". Alin.2: "Consiliile locale şi primarii funcţionează, în condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome...".

Nu vreau să prelungesc discuţia, am enumerat numai câteva din neajunsurile care se pot descoperi în iniţiativa care va fi prezentată.

În fine, UDMR-ul este pentru reglementarea problemei a foarte mulţi locuitori din zonele montane; ţin însă neapărat ca iniţiativa să fie îmbunătăţită de către plenul Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnul deputat Sorin Pantiş, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Sorin Pantiş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vorbind despre acest proiect de lege, aş vrea să fac o mică istorie şi în acelaşi timp să nuanţez această problemă. În anul 1996, iniţiativa acestui proiect de lege, de fapt acelui proiect de lege legat de restituirea unor drepturi faţă de locuitorii Ţării Moţilor, a fost o iniţiativă venită în special din partea PUNR într-un an electoral, lucru care nu ştiu în ce măsură i-a ajutat sau nu i-a ajutat, însă atunci Grupul parlamentar al PL, chiar prin vocea mea, care eram lider de grup parlamentar, am cerut răspicat ca să nu se creeze un tratament discriminatoriu şi ca de acel proiect de lege să beneficieze, exact aşa cum se regăseşte în această iniţiativă de acum, să beneficieze absolut toţi locuitorii zonelor montane, pentru că altfel am institui un tratament discriminatoriu, nefăcând altceva decât restabilind nişte drepturi istorice; nu vreau să fac acum consideraţii de unde au venit acele drepturi istorice ale moţilor pe care le respect şi le vom respecta în continuare. Nu aş vrea însă să se înţeleagă vreun moment că această iniţiativă legislativă nu este susţinută şi nu vine şi din partea grupurilor din coaliţie. Pentru că, reamintesc, propunerea Grupului parlamentar al Partidului Liberal de atunci şi a Grupului parlamentar al PNŢ din acel moment, de extindere a acestor drepturi, a fost rejectat de către coaliţia de la putere de atunci.

De aceea, vreau să fie foarte clar că Partidul Naţional Liberal susţine acest proiect de lege nefăcând altceva decât reiterând ceea ce am spus acum 3 ani.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea celorlalte grupuri, dacă doresc să ia cuvântul reprezentanţii?

Domnul deputat Oltean de la PD.

Numai o clipă. Doriţi? Aveţi o dublă calitate în această după amiază, domnule preşedinte.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Colegii mei m-au rugat să spun câteva cuvinte din partea partidului nostru.

Noi am considerat că este necesară adoptarea acestui act normativ, am încercat pe cât este posibil să nu creăm discriminări, am extins, pe cât posibil, la zonele montane, cu precădere în Munţii Apuseni. Acolo există, într-adevăr, mari necazuri a acestor oameni. S-a spus că vine ursul peste ei, nu poate să-l împuşte fiindcă legea îl pedepseşte şi n-are altcum trăi. Şi ăsta e un adevăr. Şi atunci am ajuns la aceste soluţii şi, într-un consens, comisia a fost de acord cu asta şi partidul nostru sprijină această iniţiativă legislativă, este şi democratic şi creştineşte să procedăm astfel.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Oltean din partea PD-USD.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Grupul parlamentar al PD, analizând iniţiativa legislativă care face obiectul acestei dezbateri, apreciază că ea este bine venită şi vine la câţiva ani întârziere, 4 ani, să extindă aceste facilităţi create unui segment relativ restrâns de populaţie montană, cea din Munţii Apuseni, şi la alte segmente de populaţie care se află în zone la fel de vitrege, la fel de duşmănoase din întreaga ţară. De aceea, apreciem că această iniţiativă merită a fi luată în dezbatere cu toată atenţia şi a fi adoptată, în felul acesta creăm generalizarea facilităţilor la toţi locuitorii din zonele montane, aşa cum prevede iniţiativa, procedând sau aducând o îmbunătăţire cât de cât a vieţii de zi cu zi a locuitorilor din aceste zone, creăm şi uşoare condiţii care să determine în ultimă instanţă aşezarea populaţiei tinere în zonele atât de depopulate în ultimul timp, cum sunt zonele de munte.

De aceea, Grupul parlamentar al PD va susţine această iniţiativă în dezbaterea de astăzi.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare.

Nefiind alte intervenţii, doamnelor şi domnilor deputaţi, luăm în discuţie propunerea legislativă.

Dacă sunt observaţii, comentarii asupra titlului propunerii legislative.

Poftiţi, cu privire la titlu, domnule deputat.

Domnul Tamas Sandor:

În iniţiativă figurează: "Lege privind acordarea de facilităţi persoanelor ce domiciliază în localităţile ...." Eu propun să fie reformulat în sensul următor: "... facilităţi persoanelor care au domiciliul în localităţile ..." Eu cred că e mai bine aşa.

Domnul Emil Teodor Popescu (Din bancă):

Da. Suntem de acord cu asta.

Domnul Tamas Sandor:

"...persoanelor care au domiciliul..." Aşa am spus.

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci s-a făcut următoarea propunere de modificare a titlului. Să fie "Lege privind acordarea de facilităţi persoanelor care au domiciliul în localităţile rurale aflate în zonele montane".

Am înţeles că atât iniţiatorii, cât şi comisia sunt de acord cu amendamentul care s-a făcut la titlu, care va avea această redactare: "Lege privind acordarea de facilităţi persoanelor care au domiciliul în localităţile rurale aflate în zonele montane".

Supun votului dumneavoastră această propunere de amendare a titlului propunerii legislative.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

A fost aprobat în unanimitate.

La art.1 are cuvântul domnul deputat Miron Mitrea.

Vă rog să poftiţi, domnule deputat.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Am doar o problemă de formulare. Să înlocuim: "în vederea prelucrării acesteia în produse finite şi semifinite" cu formula - "pentru a fi prelucrată în produse". Deci ar urma să sune: "Familiile care locuiesc în localităţile rurale din zonele de munte au dreptul pentru practicarea unor meşteşuguri tradiţionale la o cantitate de lemn pentru a fi prelucrate în produse finite, semifinite".

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Poftiţi. Bun, faceţi toţi la art.1.

Domnul Tamas Sandor:

Art. 1 începe: " Familiile care locuiesc..." Eu propun ca şi cuvântul "familiile" să fie înlocuit cu "persoanele care au domiciliul..." Pentru că facilitatea se acordă pe bază de autorizaţie de meseriaş şi autorizaţia de meseriaş se dă persoanei fizice, nu familiei. Propun ca "familiei" să fie înlocuit cu "persoanele care au domiciliul..."

Vă mulţumesc.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Suntem de acord.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnilor deputaţi, v-aş ruga totuşi, acum, când faceţi amendamente, să uzaţi de formularele care sunt puse la dispoziţie şi de către secretarii de şedinţă, să le redactaţi, pentru că văd că se fac mai multe amendamente la acelaşi text şi la un moment dat s-ar putea ca redactarea să nu poată fi finalizată în forma dorită de fiecare.

Am înţeles. Poftiţi, domnule deputat Miron Mitrea.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Există mai multe amendamente de la diferite grupuri la text şi sunt convins că găsim soluţia să amenajăm textul. Suntem de acord cu "persoanele" rămânând însă, pe fondul legii, ideea: dacă sunt mai multe persoane în aceeaşi familie, rămâne o limitare la 15 mc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Să recapitulăm. La art.1 au fost făcute două amendamente. Un amendament făcut de domnul deputat Miron Mitrea, care propunea ca de la rândul 3 al textului sintagma "în vederea prelucrării" să fie înlocuită cu "pentru a fi prelucrată în produse finite", dat fiind faptul că imediat în text iarăşi urmează o sintagmă "în vederea efectuării" şi probabil, da, este o chestiune de stilizare.

Vă supun spre aprobare acest amendament pe care l-a făcut domnul secretar Miron Mitrea.

Dacă sunteţi de acord? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Un al doilea amendament a fost făcut de domnul deputat Tamas, în sensul de a se înlocui sintagma "familiile", din debutul articolului, cu "persoanele".

Iniţiatorii, sunteţi de acord?

Domnule Gavra, poftiţi.

Domnul Ioan Gavra:

Domnule preşedinte Popescu, noi ne-am înţeles la comisie să respectăm exact prevederile legii la acest capitol, pe care noi am adoptat-o ca drept de reconstituire. Este nefiresc şi anormal, la constituirea unui drept, ca pentru ceilalţi locuitori ai zonelor montane să acordăm acelaşi volum de masă lemnoasă şi să venim cu o discriminare, să le acordăm mai mult decât la cei care au avut acest drept şi l-au reconstituit. Deci acolo am spus foarte clar, se dau 10 mc de meseriaş, dar nu mai mult de 15 mc pe familie, tocmai pentru că într-o familie pot exista 5 meseriaşi şi atunci ar lua 50 de mc şi, întrucât, cum aţi spus dumneavoastră bine, nu avem de unde să le dăm, am spus maximum de familie, indiferent câţi meseriaşi sunt, 15 mc, fiecare câte 10, dacă sunt mai mulţi iau în total 15. Dacă într-o lege anterioară, care s-a referit la dreptul de reconstituire al acestei operaţii, am spus aşa, cred că într-o lege ulterioară, prin care acordăm şi altora aceleaşi drepturi, nu le putem acorda mai mult decât celora care au avut dreptul. Aşa ar fi şi normal.

Domnule Popescu, aşa am ajuns la concluzie în comisia.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Bun şi care este observaţia.

Domnul Ioan Gavra:

Să rămână textul din raport, aşa cum este în raport.

Domnul Acsinte Gaspar:

Deocamdată, în raport, nu aveţi nici un amendament din partea comisiei... Domnule Gavra, la art.1, în raport nu aveţi nici un amendament. Amendamentul a fost făcut aici de domnul deputat Tamas.

Domnule deputat, titlul s-a votat. La art.1 nu există nici un amendament. Deci pun în discuţie amendamentul formulat de domnul deputat Tamas la art.1, înlocuirea sintagmei "familiile" cu "persoanele" şi în loc de "care locuiesc" - "care au domiciliul ". Dacă sunteţi de acord cu acest amendament?

Voturi pentru. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Articolul, în ansamblul lui, cu acele două amendamente care au fost introduse.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

A fost votat.

La art.2, comisia are un amendament pe care îl regăsiţi în raportul dumneavoastră la poz.1 şi care este un amendament pentru a se reda exact denumirea subunităţilor Regiei Naţionale a Pădurilor, astfel cum a fost stabilită prin Hotărârea de Guvern nr.1112/1996. Dacă sunt comentarii la art.2.

Domnule deputat, deocamdată discutăm amendamentul comisiei la art.2. La art.2 este acest amendament al comisiei. Mai aveţi un amendament? Poftiţi.

Domnul Marian Ianculescu:

Propun la art.2 alin.1 după sintagma "direcţiilor silvice" corectată de către comisia de specialitate, juridică, să introducem următoarea sintagmă: "din pădurile pe care le administrează", pentru că altfel s-ar naşte următoarea problemă: ocoalele silvice, conform legii, pot să dea şi din alte păduri pe care nu le administrează, ceea ce nu este în regulă. Şi atunci, noi trebuie să venim cu această specificare: "...direcţiilor silvice, din pădurile pe care le administrează".

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, ca să înţeleg eu bine, vă referiţi la ocoalele silvice ale direcţiilor, silvice şi ele, pentru că au în administrare...

Din partea comisiei, în legătură cu acest amendament?

Domnul preşedinte Emil Popescu.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Tot voind noi să îmbunătăţim şi să perfecţionăm, cu cât umblăm mai mult la un act normativ, îl stricăm. Noi am gândit foarte mult acest text atunci şi am discutat o sumedenie de nuanţe şi subtilităţi şi am ajuns la concluzia că este posibil ca să i se dea de către un organ care are. Acel organ poate să fie şi... şi... Dacă acceptăm acest amendament, noi acum creăm un obstacol administrativ, delimitativ teritorial, care va complica aplicarea textului. Nu ştiu exact ce se va întâmpla acolo, dar organul competent îi va da. De aceea, noi nu am acceptat această formulare restrictivă. Ce spune domnul coleg, e adevărat, poate fi însuşit acest criteriu, dar acesta limitează aplicarea legii şi încurcă în aplicarea legii. Eu, noi nu suntem de acord cu asta. Eu propun să rămânem pe lege aşa cum este ea.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule preşedinte,

Acest text nu a existat în varianta iniţială a legii. Uitaţi şi dumneavoastră ce spune legea: "Se acordă de către primari...", deci reţineţi, "de către primari din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier" - e normal, sunt în proprietatea primăriilor - "şi de ocoalele silvice ale direcţiilor silvice, din pădurile pe care le administrează". Mi se pare firesc şi normal să specificăm această sintagmă.

Domnul Acsinte Gaspar:

Sunt două ipoteze. Dacă citim textul, într-adevăr, sunt două ipoteze aici, în raport de competenţele pe care le au autorităţile. Primarul nu poate să dea decât din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier şi se pune problema pentru ocoalele silvice...

Domnul Emil Teodor Popescu:

Fiecare dă din ce are, ce ne complicăm atâta.

Domnul Acsinte Gaspar:

Păi, ocoalele silvice nu pot să aibă decât pădurile pe care le au în administrare. Şi eu cred că precizarea, tocmai, este necesară ca să nu creăm confuzii, dar, mă rog, sigur că aici urmează ca votul să decidă.

Vă rog, poftiţi.

Domnul Petre Ţurlea (Din bancă):

Daţi-i o haină!

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule, încetează cu prostiile dumitale. Am şi haină!

Domnilor, uitaţi ce este.

Dacă există 3 surse de cartofi în 3 locuri cu 3 stăpâni diferiţi, acestor oameni li se dau cartofii. Dacă există în locurile respective un anumit organ care e competent să dea, lor li se dă. Nu să umble în altă parte sau să se pomenească că nu i se dă. Textul este foarte lax, este bine gândit.

După ce ajung la scaun, o să îmi pun haina.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnul deputat Gavra.

Domnul Ioan Gavra:

Domnul Popescu are dreptate, atunci când am gândit celălalt act normativ, referitor la legea moţilor, tot aşa am gândit, să nu existe mai multe autorităţi care se implică în acordarea acestui volum de masă lemnoasă, că până la urmă nu se mai acordă. Ştiţi, îl trimiţi pe om de la Ana la Caiafa. Primăria, ca autoritate locală, este singura care se ocupă. Dacă nu are în perimetrul primăriei, se dă din altă parte, de la ocolul silvic şi aşa mai departe. Deci, să rămână textul anterior, aşa cum este în raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Înţeleg că iniţiatorii renunţă la amendamentul propus de domnul deputat Marian Ianculescu şi, ca atare, supun votului dumneavoastră art.2, cu amendamentul care a fost introdus de comisie, aşa cum este redat în raport la poziţia 1.

Cine este de acord cu textul art.2, în forma propusă de comisie? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, art.2 a fost aprobat.

Trecem la art.3. Comisia nu are nici un fel de amendament cu privire la acest text.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul. Domnul secretar Miron Mitrea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Să adăugăm, în al treilea alineat: "Forma şi conţinutul legitimaţiei se stabilesc prin hotărâre a Guvernului în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi".

Domnul Acsinte Gaspar:

Comisia este de acord. Este şi firesc ca să se stabilească un termen până la care Guvernul să emită hotărârea prin care să se stabilească forma şi conţinutul legitimaţiei.

Deci, art.3, cu acest amendament care a fost formulat la alin.3, şi pe care vi-l recitesc: "Forma şi conţinutul legitimaţiei se stabilesc prin hotărâre a Guvernului în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.", amendament cu care este de acord şi comisia.

Supun art.3 în întregime votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, a fost acceptat textul.

La art.4, intervenţii din partea comisiei nu am avut în cadrul raportului. Domnul deputat Miron Mitrea, din partea iniţiatorilor.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Doar o modificare minoră. În alin.2: "Primarul verifică dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art.2 după care aprobă sau respinge", "avizează" este inutil aici. Şi, în continuare, la următorul alin., "Cererile aprobate se înaintează direcţiilor teritoriale..."

Domnul Acsinte Gaspar:

S-au făcut două sugestii aici de către iniţiatori, ca la alin.2 să fie eliminat cuvântul "avizează", primarul urmând numai să aprobe sau să să respingă cererea, iar la alin.3, să se spună că: "Cererile se înaintează direcţiilor...", şi să se elimine cuvântul "avizate".

Da, domnule deputat Mitrea? "Cererile aprobate", da? De acord? Da.

Comisia este de acord.

Vă supun...

Poftiţi, la art.4.

Domnul Tamás Sándor:

Tot la art.4 alin.6. Alin.6, iniţial, sună aşa: "Persoanele fizice nemulţumite de modul de soluţionare a cererilor se pot adresa cu plângere, în termen de 30 de zile de la comunicare, prefectului judeţului, care o va soluţiona în cel mult 15 zile". Eu cred că nu este constituţional acest articol pentru că primarul nu este subordonat prefectului. Propun înlocuirea textului: "Persoanele nemulţumite de modul de soluţionare a cererii pot exercita calea de atac prevăzută de Legea contenciosului administrativ."

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat Tamás, daţi-mi vă rog amendamentul!

Preşedintele comisiei, domnul deputat Emil Popescu.

Aveţi cuvântul în legătură cu amendamentul propus de domnul deputat Tamás.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnilor colegi,

Domnule preşedinte,

Sigur că dacă stăm şi ne apucăm acum să facem un sistem, o construcţie juridică, ajungem la nişte soluţii că până la urmă mergem pe trei grade de jurisdicţie. Noi am gândit ca lucrurile acestea să se rezol ve cât mai repede, pentru nişte oameni necăjiţi, care nu au bani şi care nu au timp de procese. Dacă ajungem la Legea contenciosului, dacă mergem adică pe varianta asta de a ataca actul acesta în contencios administrativ, cu toate consecinţele decurgând din ea, omul nu-şi mai ia lemnul nici într-un an de zile. Gândiţi-vă că oamenii aceştia ar trebui să fie plimbaţi prin judecăţi, să-şi ia apărător sau să se apere singuri. De aceea, noi am organizat această cale de atac şi de rezolvare mai scurtă şi la nivel local.

Vă rog respectuos să înţelegeţi lucrul acesta. Legiuitorul poate să confere primarului sau prefectului o atribuţie în plus, pe lângă alte atribuţii pe care le are, prin această lege specială. Vrem sau nu vrem să-i ocrotim pe aceşti oameni? Că dacă începem o mie de discuţii înmormântăm legea pentru nişte chestiuni, aşa, formale. Eu sunt de acord că trebuie să respectăm regulile şi principiile juridice, dar în cazul de faţă le respectăm printr-o soluţie foarte practică, pragmatică, concretă şi eficientă. Nu îl trimit pe om la judecăţi în contencios.

Vă rog să respingeţi acest amendament.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat Popescu, atunci, sunteţi de acord ca în final totuşi să se... este ceea ce spuneaţi dumneavoastră, să se adauge că "Decizia prefectului este definităvă"? Da.

Poftiţi, vă rog, domnule deputat Marton.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule Popescu,

Dumneavoastră aţi militat aici pentru oamenii necăjiţi, în ideea că prefectul o să le dea lor dreptate, şi dacă nu, acel om necăjit înseamnă că trebuie să accepte şi să-i răpim dreptul constituţional de petiţionare, de a se adresa instanţelor judecătoreşti? E ceva împotriva Constituţiei României! Nu putem include acest termen, "definitiv", adică trebuie să existe o cale de atac asupra hotărârii prefectului.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnul deputat Emil Popescu, preşedintele comisiei.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnilor,

V-am mai spus şi iarăşi sunt nevoit să fac acum o discuţie cu totul de specialitate.

Dacă am fi într-o situaţie care ar fi perenă, permanentă, care s-ar rezolva o dată pentru 20 de ani în justiţie, atunci o judecată cu privire la un teren sau la o casă, e normal, trebuie să parcurgă nişte grade de jurisdicţie şi cetăţeanul în cauză să aibă acces. Dar noi discutăm aici despre nişte porţii de lemn, nişte cantităţi care trebuie să li se dea anual, la fiecare sezon şi care trebuie să fie rezolvate imediat. Omul are posibilitatea să se adreseze primarului şi, după aceea, prefectului. Reprezintă o rezolvare după opinia noastră, nu numai a mea. Eu apăr aici punctul de vedere al comisiei, şi cei mai mulţi, majoritatea, ba chiar unanimitatea a gândit aşa.

Acum, dacă începem să întoarcem pe dos şi să răzvrătim principiile unul împotriva celuilalt, vom ajunge în situaţia că trebuie să-i trimitem până la Consiliul Europei, fiindcă aşa înţelegem noi dreptul de acces în justiţie. Ne-a apucat acum grija de cum o să se rezolve şi prezumăm noi reaua-credinţă. Prezumăm că primarul o să fie de rea-credinţă, prezumăm că el, prefectul, o să fie de rea-credinţă şi că oamenii aceştia până la urmă nu vor fi niciodată rezolvaţi.

Noi ne-am gândit că trebuie să terminăm odată cu necazurile lor. Au venit saci întregi de nemulţumiri la noi, şi oamenii aceştia, neavând soluţie, trebuie să aibă o soluţie. Această lege le oferă această soluţie rapidă şi eficientă. Sigur că dacă vrem, putem să complicăm lucrurile cu o sumă de proceduri care de care mai oţioase. Dar nu asta discutăm acum! Noi discutăm că e vorba să i se dea acum, în toamnă, şi el trebuie să aibă rezolvarea în două-trei săptămâni. Nicidecum nu se poate vorbi în cazul lor. Omul se lipseşte decât să se ducă nu ştiu unde, la Alba-Iulia, ca să facă proces în contencios. Daţi-vă seama de lucrul acesta! De aceea, vă rog respectuos să rămânem pe texte, aşa cum sunt. Eu n-am nimic împotrivă să organizăm treizeci de mii de căi de atac, dar asta este în interesul beneficiarilor legii, domnule Gavra?

Domnul Acsinte Gaspar:

Vom lua amendamentele în ordinea în care au fost formulate şi le vom supune pe rând la vot.

Primul amendament, care a fost formulat de domnul deputat Miron Mitrea, a vizat eliminarea cuvântului "avizează" din cuprinsul alin.2: Primarul, după ce verifică, nu poate decât să aprobe sau să respingă cererea, după caz.

Al doilea amendament se referea la alin.3, unde se propunea ca în locul cuvântului "avizate", "aprobate".

Supun votului aceste două amendamente făcute de domnul deputat Miron Mitrea.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Un alt amendament a fost făcut de către domnul deputat Tamas. Vă dau citire textului amendamentului: "Persoanele nemulţumite de modul de soluţionare a cererii pot exercita calea de atac prevăzută de Legea contenciosului administrativ."

Am înţeles că acest amendament nu este însuşit de către iniţiator şi nici de către membrii comisiei.

Supun votului, totuşi, amendamentul, aşa cum vi l-am citit.

Cine este pentru? 6 voturi. Insuficient.

Ca atare, vă supun votului art.4 în ansamblu, cu cele două amendamente care au fost acceptate prin votul dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Textul art.4 a fost acceptat cu un număr de 5 abţineri.

La art.5, comisia nu are nici un fel de amendament. Dacă din partea dumneavoastră sunt...

Domnul deputat Constantin Avramescu.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Constantin-Gheorghe Avramescu:

Profit că se discută art.5 ca să pun o scurtă întrebare. La acest proiect de lege există informarea primită de la Guvern? Pentru că, în conformitate cu art.84 din regulamentul nostru de funcţionare şi art.110 din Constituţie, toate proiectele de lege care afectează bugetul de stat, şi asta se spune ritos la art.110, trebuie să aibă o informare, cu alte cuvinte, avizul din partea Guvernului. Eu o pun numai ca întrebare.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat Avramescu, nu ştiu dacă dumneavoastră aveţi materialul în integralitatea lui. Vă informez că există avizul Consiliului Legislativ, există punctul de vedere al Guvernului. Deci, procedura este completă din acest punct de vedere.

Rog comisia şi iniţiatorii să încetaţi consultările.

La art.5 dacă sunt intervenţii. Permiteţi-mi, ca la art.5 să fac o intervenţie. (Domnul vicepreşedinte Acsinte Gaspar coboară la tribună.)

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La art.5 alin.1 se spune în felul următor: "Titularii legitimaţiei pot valorifica produsele prelucrate din lemn la târguri, pieţe, oboare, precum şi în orice localitate din ţară." Dar şi pieţele, şi târgurile, şi oboarele sunt în localităţi şi, ca atare, aş propune înlocuirea sintagmei "precum şi în orice localitate din ţară" cu "precum şi în alte locuri destinate activităţilor comerciale".

Deci, în afară de târguri, pieţe, oboare pot să mai existe şi alte locuri care să fie destinate activităţilor comerciale pentru desfacerea acestor produse.

(Domnul vicepreşedinte Acsinte Gaspar îşi reia locul la prezidiu.)

Dacă iniţiatorii sunt de acord? Da. Comisia? De acord.

Supun votului dumneavoastră art.5, cu acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Deci, art.5 a fost adoptat în redactarea din proiect, cu introducerea care s-a făcut.

La art.6 există un amedament din partea comisiei. Există în raportul dumneavoastră, la poziţia 2, este mai mult un amendament de tehnică legislativă întrucât se propune eliminarea, după ce se face o enumerare de bunuri, se propune să fie eliminate parantezele, în sensul că textul să nu fie cuprins înăuntrul unor paranteze. Deci, este o chestiune pur de tehnică legislativă. Se elimină parantezele şi cuvântul "etc".

Art.6, cu amendamentul care vi l-am supus din partea comisiei.

Da. Domnul deputat Ianculescu.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule preşedinte,

Aş ruga şi Comisia juridică să fie de acord cu următoarele amendamente de la art.6. Aş propune ca la art.6 alin.1 să eliminăm sintagma "Hotărârea Guvernului nr.379..."

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Marian Ianculescu:

Vă ascult.

Domnul Acsinte Gaspar:

Numai că vroiam să fac puţină linişte ca să vă asculte colegii din sală la ce vă referiţi.

Domnul Marian Ianculescu:

La art.6, la alin.1 propun înlocuirea sintagmei "în Hotărârea Guvernului nr.379/1993" care, de altfel, nici nu mai există, cu următoarea sintagmă "prevăzute de legislaţia în vigoare şi normele stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură". Vă repet: aceasta cuprinde întreaga legislaţie avută în vedere, iar aici se referea direct la o hotărâre de Guvern care, practic, la ora actuală nu mai există. Deci, aceasta la alin.1.

Dacă-mi permiteţi să trec şi la alin.2.

Domnul Acsinte Gaspar:

Faceţi la tot articolul, domnule deputat.

Domnul Marian Ianculescu:

La alin.2, după cuvântul "confecţionate" să introducem următoarea formulare: "pe care să fie înscrisă data plecării, semnătura şi ştampila şefului de ocol silvic din zonă". Propun această sintagmă întrucât nu toată lumea este de bună-credinţă şi se poate, în felul acesta, dacă nu prevedem această sintagmă, să aibă loc furturi masive de material lemnos, fără să fie provenit din facilităţile pe care le acordăm prin această lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulţumesc.

Vă rog să-mi predaţi amendamentul. Comisia? În legătură cu cele două sugestii, comisia este de acord.

Deci, la art.6, la alin.1 urmează să se elimine sintagma "prevăzute în Hotărârea Guvernului nr.379/1993" şi să fie înlocuită cu "prevăzute de legislaţia în vigoare şi normele stabilite de autorităţile publice centrale care răspund de silvicultură". Aceasta ar fi la alin.1, iar la alin.2, după cuvântul "confecţionate", se introduce sintagma "pe care va fi înscrisă data plecării, semnătura şi ştampila şefului de ocol silvic din zonă".

Cu aceste două amendamente propuse de domnul deputat Ianculescu şi cu amendamentul care se află în raportul comisiei, supun art.6, în ansamblul său.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Art.6 a fost votat, cu aceste amendamente care i s-au adus.

La art.7, domnul deputat Támas.

Domnul Támas Sándor:

Sunt de acord cu art.7, dar aş vrea să propun reformularea lui.

Deci, eu propun ca: "Tinerii căsătoriţi, în vârstă de până la 35 de ani, care au domiciliul în zona de munte şi cei care vin în această zonă să-şi stabilească domiciliul au dreptul, o singură dată, la material lemnos pentru construcţie, în cantitate de 25 metri cubi de familie". Pentru că cuvântul "locuiesc" e mai puţin decât domiciliul. Poate locui şi în reşedinţă şi în alte părţi, dar domiciliul este stabil. Şi tot aşa "să-şi întemeieze gospodării", aş vrea să propun înlocuirea cu "stabilească domiciliul".

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rog să-mi daţi amendamentul. Iniţiatorii, dacă sunt de acord. Înţeleg că iniţiatorii... Aveţi ceva dumneavoastră, în plus?

Poftiţi, domnule deputat Marian Ianculescu.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule preşedinte,

La art.7 alin.1 am omis, din păcate, o categorie specială de cetăţeni care domiciliază în aceste localităţi. Noi i-am prins la expunerea de motive, dar aici i-am omis. Este vorba de specialiştii - fie profesori, fie medici, fie învăţători, fie preoţi - care domiciliază în aceste zone şi care nu posedă păduri în proprietate.

De aceea, vin cu amendamentul următor: ca după cuvântul "gospodării,", să trecem "specialiştii (medici, profesori, învăţători, preoţi etc.) care domiciliază în aceste zone şi care nu posedă păduri în proprietate."

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rog.

Domnul Támas Sándor:

Ne-am înţeles cu domnul iniţiator şi aş propune reformularea art.7, la prima propoziţie: "Tinerii căsătoriţi, în vârstă de până la 35 de ani, care au domiciliul în zona de munte, au dreptul, o singură dată, la material lemnos pentru construcţie, în cantitate de 25 metri cubi de familie.". Pentru că se dă şi se acordă această facilitate numai celor care au deja domiciliul, şi nu şi celor care or să vină cândva. Cei care or să se stabilească, or să primească, desigur.

Domnul Marian Ianculescu:

Da. Dar în cazul acesta trebuie să acceptaţi să adăugăm şi specialiştii. Deci, nu numai tinerii căsătoriţi. De acord să excludem "cei care vin în această zonă" să introducem "Tinerii căsătoriţi, în vârstă de până la 35 de ani, care au domiciliul"..., cum aţi spus dumneavoastră, "specialiştii, medici, profesori, învăţători, preoţi şi alte categorii..." şi textul curge după cum este în proiect.

La alin.2, după sintagma "fondului forestier" trebuie neapărat să adăugăm "...şi din pădurile care aparţin consiliilor locale".

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, la alin.2 nu există nici o...

Domnul Marian Ianculescu:

Tot la alin.1, domnule preşedinte. Am greşit eu. Tot la alin.1, după sintagma "se realizează din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier", se adaugă sintagma "sau din pădurile care aparţin consiliilor locale". Motivaţia: până la ora actuală, primăriile aveau în proprietate numai păşunile împădurite care constituie vegetaţie forestieră din afara fondului forestier. Potrivit legii noi de retrocedare a pădurilor, urmează ca primăriile să primească în proprietate păduri, care constituie o parte din fondul forestier naţional. Deci, este o altă categorie de vegetaţie. Şi să adăugăm sintagma "sau din pădurile care aparţin consiliilor locale".

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă rog să-mi daţi amendamentul.

Domnilor colegi,

Vă propun următorul lucru: având în vedere că există o oarecare divergenţă între iniţiatori şi comisie în legătură cu forma finală a art.7, şi în special cu introducerea şi altor categorii de specialişti, propun ca acest articol să fie văzut după şedinţă, cunoaşteţi că de la ora l8,30 intrăm într-un alt program al Camerei Deputaţilor, urmând ca mâine dimineaţă să continuăm dezbaterile la acest proiect de lege cu art.7, însă reformulat, scris complet în forma pe care aţi convenit-o. Da?

Dacă sunteţi de acord cu această propunere. Da.

Vă rog să rămâneţi în sală, pentru că vom lua în discuţie proiectul de Lege privind acordarea unor drepturi membrilor Academiei Române. Este vorba de un proiect care conţine doar două articole, fără nici un fel de amendament şi, ca atare, să putem să-l discutăm. Vă rog foarte mult să rămâneţi, domnilor deputaţi, în sala de şedinţe.

Domnilor deputaţi, aşa cum am spus, trecem şi luăm în dezbatere proiectul de Lege privind acordarea unor drepturi membrilor Academiei Române şi reglementarea unor cheltuieli specifice. Iniţiatorul acestui proiect de lege este Guvernul. Comisia sesizată în fond este Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Rog iniţiatorul să ia loc în lojă. Rog biroul comisiei să ia loc în lojă.

Dau cuvântul, din partea iniţiatorului, doamnei Basuc Mariana, secretar de stat.

Vă rog, doamna secretar de stat, să prezentaţi pe scurt considerentele care au condus la promovarea acestui proiect de lege.

Doamna Mariana Basuc:

Mulţumesc.

Fiind structurată pe 3 filiale, 14 secţii de bază în care funcţionează un număr de 70 de comitete şi comisii, Academia Română coordonează activitatea unui număr de 66 de unităţi de cercetare, precum şi a 3 unităţi cu specific accesoriu acestora.

Potrivit actului său normativ de organizare şi funcţionare, care este Decretul-lege nr.4/1990, Academia Română are ca organ suprem de conducere Adunarea Generală formată din membri titulari, membri corespondenţi şi membri de onoare ai Academiei Române.

Activitatea ştiinţifică a Academiei Române se realizează prin unităţi de cercetare ştiinţifică, precum şi prin comitete naţionale, comisii de specialitate şi colective de cercetare la ale căror activităţi specifice participă membrii săi.

De asemenea, membrii Academiei Române participă şi la alte activităţi din domeniile ştiinţei, învăţământului, culturii şi artei, desfăşurate de alte instituţii publice.

O parte din membrii Academiei Române au încheiate cu unităţi specifice activităţii în care s-au consacrat raporturi de muncă din care derivă şi unele drepturi, cum sunt: cheltuieli de deplasare, transport, cazare şi altele. Pentru cealaltă parte, un număr mic de membri ai Academiei Române, care, deşi desfăşoară activitate de cercetare sau coordonează colective specifice pregătirii lor, nu au posibilitatea decontării unor cheltuieli ocazionale, de îndeplinire a unor obligaţii similare ca aceia care şi-au menţinut raporturile de muncă.

Academia Română nu are posibilitatea şi nici cadrul legislativ să acorde drepturile pe care le-am prezentat şi nici posibilităţi materiale pentru a achita unele cheltuieli generate de evenimente nefericite, reprezentând pierderile din rândul membrilor săi şi alte asemenea cheltuieli similare.

Pornind de la considerentul că aceste personalităţi – membri ai înaltului for de ştiinţă - sunt în număr foarte redus, iar valoarea mică a cercetărilor lor este deosebită, se impune un mai mare sprijin din partea societăţii civile, pentru crearea cadrului legislativ pentru acoperirea unor cheltuieli mai mult decât necesare.

Fondurile necesare plăţii drepturilor prevăzute în proiectul de lege sunt estimate la 200 de milioane lei anual, urmând a se suporta din bugetul Academiei Române.

Faţă de cele expuse, a fost iniţiat prezentul proiect de lege spre adoptare.

Mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulţumesc, doamnă secretar de stat.

Din partea Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, domnul deputat profesor Anghel Stanciu.

Vă rog, domnule deputat, să prezentaţi sinteza raportului.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru învăţământ a analizat prezentul proiect de lege şi a ajuns la concluzia că toate cele solicitate din punct de vedere financiar (cheltuielile) sunt practic neglijabile, dar, din punct de vedere moral, acoperă anumite situaţii dificile şi, în special, a celor care sunt cu mai multă experienţă, ca să nu spun în vârstă, şi ar fi din partea noastră o dovadă de respect a valorii pe care au avut-o şi o încurajare şi pentru cei care ştiu că ţara nu-i lasă la greu.

De aceea, în şedinţa sa din 4 noiembrie, comisia a aprobat în majoritate acest proiect de lege. Vă rugăm să aveţi amabilitatea de a-l accepta.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La dezbateri generale, dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul.

Domnul deputat Ţurlea.

Domnul Petre Ţurlea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Este de-a dreptul ridicol ca pentru cele 200 de milioane de lei să discutăm atâta aici.

Eu am venit la tribună, pentru un singur minut, ca să vă pun în faţă două aspecte: un plan îl reprezintă importanţa imensă, maximă a Academiei Române pentru cultura românească şi pentru societatea românească în ansamblu, iar al doilea plan este puţinătatea de-a dreptul ridicolă a fondurilor pe care statul le dă Academiei, aceasta fiind problema pentru care am venit la tribună.

Cred că este singura academie din lumea civilizată de astăzi într-o asemenea situaţie de jenă financiară, iar singura ieşire, singura rezolvare este acceptarea acelui proiect de lege pe care vi l-am spus eu, şi anume retrocedarea bunurilor imobiliare ale Academiei Române.

Vă rog încă odată, cu acest prilej, să vă gândiţi la rezolvarea cât mai rapidă a acestui proiect de lege.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, vă rog să vorbiţi la proiectul de lege în discuţie.

Domnul Petre Ţurlea:

Am terminat.

Domnul Acsinte Gaspar:

Bun. Vă mulţumesc.

Din partea altor grupuri parlamentare dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Trecem la discutarea proiectului de lege.

La titlul legii dacă sunt observaţii sau comentarii?

Supun la vot.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri?

Titlul a fost aprobat.

La art.1 dacă sunt intervenţii sau comentarii? Nu sunt.

Comisiile nu au avut nici un fel de amendament.

Supun votului dumneavoastră art.1.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un singur vot împotrivă.

Abţineri?

Cu un vot împotrivă, a fost acceptat articolul.

Art.2 vreau să vă spun că are forma de redactare aşa cum a fost sugerată în avizul Consiliului legislativ şi vi-l supun votului dacă nu sunt intervenţii din partea dumneavoastră.

Poftiţi, vă rog.

Domnul Alexandru Ionescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Eu am dorit să fac obiecţii la acest articol, pentru că nu doresc să dau nici măcar un ban pentru o coroană domnului academician Maurer, domnului academician Zaharescu, domnului Botnariuc şi aşa mai departe.

Dacă dumneavoastră doriţi să daţi banii aceştia, vă rog să-i daţi!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, care este amendamentul dumneavoastră?

Domnul Alexandru Ionescu:

Amendamentul meu era să nu fie prinse necrologul şi coroana de flori în grija statului.

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci dumneavoastră propuneţi să se elimine textul.

Comisia, vă rog, faţă de amendamentul de eliminare.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Evident că, deşi este în discuţie o chestiune foarte serioasă, distinsul nostru coleg şi-a permis să destindă puţin frunţile.

Noi credem că rămânem pe această formă, şi votul dumneavoastră va consfinţi hotărârea comisiei.

Vă mulţumesc anticipat.

Domnul Acsinte Gaspar:

Eu sunt nevoit, potrivit Regulamentului, ca mai întâi să supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare din cuprinsul art.2 a acelor sintagme referitoare la "…publicarea în presă a necrologului şi confecţionare de coroane pentru funeralii", urmând ca sumele să fie alocate doar pentru "construirea şi întreţinerea monumentelor".

Doamna deputat profesor Ecaterina Andronescu.

Vă rog, poftiţi.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Eu v-aş face o propunere: ca să nu scriem aici "…publicarea în presă a necrologului şi confecţionarea de coroane…", să spunem "…sumele necesare serviciilor funerare, precum şi cele pentru construirea şi întreţinerea monumentelor…", şi textul să curgă, dacă acceptaţi varianta aceasta. Mi se pare că este acoperitoare pentru ceea ce este sensul articolului, şi în acelaşi timp nu scriem într-o lege chiar "confecţionarea de coroane şi publicarea necrologului".

Deci, să scriem: "…sumele necesare pentru asigurarea serviciilor funerare…".

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnă secretar de stat, sunt două propuneri: prima este cea făcută de domnul deputat Ionescu, care propunea să se elimine din cuprinsul articolului referirea la "…sumele pentru publicarea în presă a necrologului şi confecţionarea de coroane pentru funeralii…", iar doamna deputat Ecaterina Andronescu vorbea despre sumele necesare pentru funeralii, precum şi pentru celelalte.

Înţeleg că şi comisia şi iniţiatorul sunt de acord cu textul care a rezultat din cele două amendamente, în sensul: "…sumele necesare pentru serviciile funerare, precum şi pentru construirea şi întreţinerea…", şi textul curge în continuare.

Supun votului dumneavoastră art.2, aşa cum a fost reformulat.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? O abţinere.

Deci, art.2 a fost aprobat.

Constat că în sală, în momentul de faţă, nu avem cvorumul constituţional. Votul de ansamblul asupra proiectului de lege îl vom da mâine la ora 11,00.

Intrăm în partea a doua a şedinţei noastre, referitoare la întrebări şi interpelări.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările Camerei Deputaţilor şi trecem, aşa cum v-am anunţat, la expunerea orală a întrebărilor adresate membrilor Guvernului şi primirea de răspunsuri, activitate care se desfăşoară de la ora 18,30 la ora 19,30, iar de la 19,30 la ora 20,00 – prezentarea pe scurt a interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Domnul deputat Petru Bejinariu, pentru Ministerul Culturii, are la dispoziţie un minut pentru a-şi prezenta pe scurt întrebarea la care urmează să primească răspunsul.

Domnul Petru Bejinariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doar o secvenţă reiau, pentru că textul a fost înaintat la vreme Ministerului Culturii, şi această secvenţă are următoarea formulare:

Autorităţile judeţului Suceava, instituţiile şcolare şi culturale şi opinia publică, în comunicare cu societăţile culturale şi comunităţile româneşti din regiunea Cernăuţi, doresc să cunoască demersurile din programul Ministerului Culturii cu desfăşurare în judeţul Suceava.

O asemenea cunoaştere ne oferă posibilitatea elaborării unor programe proprii, fără suprapunere, paralelisme sau necuprinderea unor aspecte esenţiale din viaţa şi activitatea lui Eminescu.

Şi întrebarea se adresa domnului ministru, rugându-l să precizeze care manifestari culturale şi ştiinţifice sunt programate şi finanţate de Ministerul Culturii şi se vor organiza şi desfăşura în judeţul Suceava în "Anul Eminescu".

În anexă am trecut şi un număr de 5 propuneri ale Societăţii pentru cultura şi literatura română în Bucovina, ca un fel de invitaţii la reflecţie pentru Ministerul Culturii, şi eventuala aprobare şi cuprindere a lor în programul pentru anul 2000.

Mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamna secretar de stat Maria Berza, pentru a răspunde la întrebarea adresată de domnul deputat.

Doamna Maria Berza:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi membri ai Camerei Deputaţilor,

Stimate domnule deputat Bejinariu,

Doresc întâi să vă aduc la cunoştinţă că Ministerul Culturii a înaintat spre aprobare Guvernului României, şi vom avea foarte curând aprobarea, a unui program naţional "Anul 2000 – Anul Eminescu".

Din acest program am extras manifestările care se vor petrece în judeţul Suceava. În acest judeţ, Ministerul Culturii va organiza, împreună cu Prefectura Suceava, Consiliul judeţean Suceava, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, Centrul Academic Rădăuţi, Inspectoratul pentru cultură Suceava, Muzeul Naţional al Bucovinei, Muzeul Etnografic al Bucovinei, Societatea pentru cultură şi literatură română în Bucovina, Primăria Putna şi Mânăstirea Putna, "Zilele Eminescu" la Putna, în perioada 13 – 16 august 2000.

Această manifestare care va fi finanţată de Ministerul Culturii cuprinde o largă paletă de acţiuni, cum ar fi: un concert de muzică veche religioasă, un concert sinfonic, spectacol folcloric, serbare câmpenească, expoziţia maeştrilor iconari, expoziţie de artă veche religioasă, târgul meşterilor populari şi lansări de carte.

În cadrul "Anului 2000 – Anul Eminescu", momentul Putna, date fiind specialele conexiuni cu viaţa, activitatea şi crezul eminescian, reprezintă unul dintre momentele cele mai pline de rezonanţă.

De altfel, poate ştiţi deja lucrul acesta, domnule deputat, în luna iulie, o delegaţie a Ministerului Culturii s-a deplasat la Suceava şi Putna pentru a lua contact direct cu autorităţile locale şi a discuta detaliile organizării acestor evenimente la locurile viitoarei manifestaţii.

Am primit, de asemenea, manifestările incluse în programul Societăţii pentru cultura şi literatura română în Bucovina, programul "Anul Eminescu" din care, după cum aţi văzut, o parte sunt cuprinse, iar, în legătură cu celelalte, vom căuta, fireşte, să ne armonizăm programele.

Sper că acest răspuns care a fost redactat scris şi pe care îl voi lăsa la secretariatul Camerei, îl satisface pe domnul deputat.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulţumesc.

Domnule deputat Bejinariu, sunteţi mulţumit de răspunsul pe care l-aţi primit?

Aveţi posibilitatea să interveniţi, fără a depăşi 2 minute.

Domnul Petru Bejinariu:

Mulţumesc pentru elaborarea răspunsului.

Sunt încântat de ce se va întâmpla la Putna.

Probabil că este o defecţiune de comunicare nu neapărat cu subsemnatul, dar cu autorităţile, şi respectiv cu societăţile culturale, comunicare care putea să aibă loc.

Eu v-aş ruga, doamnă secretar de stat, să luaţi în calcul, totuşi, din cele 5 propuneri şi altele, mai ales că zona Cernăuţi, regiunea Cernăuţi şi judeţul Suceava, fără îndoială Botoşanii, mai întâi, sunt zone în care exprimările pentru Eminescu trebuie să fie de primă mărime şi, deci, propunerile noastre aceste elemente le vizau, şi eu cred că veţi lua în calcul şi celelalte propuneri ale noastre care se doresc a fi finanţate – o parte din ele sigur că o vor face organizaţiile nonguvernamentale.

Mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulţumesc, domnule deputat.

Continuăm. Urmează domnul deputat Petre Naidin. Este vorba de o întrebare care a fost adresată Ministerului Educaţiei Naţionale.

Vă rog să o dezvoltaţi într-un minut, domnule deputat.

Domnul Petre Naidin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În 6 ani de zile de activitate parlamentară, rar nu mi s-a răspuns la adrese din teritoriu – de fapt, la un memoriu adresat de un domn pensionar care reclama faptul că fiica sa a ajuns în spital, nereuşind să promoveze la un examen de titularizare în limba engleză. De fapt, examenul nu s-a desfăşurat până la capăt, fiind stopat de inspectoarea şefă a judeţului meu, judeţul Călăraşi.

A trebuit să apelez, prin intermediul acestei întrebări, la domnul ministru, ca să aflu, şi mai ales, pensionarul care crede în dreptate, care de fapt este adevărul.

Aştept cu interes.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulţumesc.

Din partea Ministerului Educaţiei Naţionale, domnul secretar de stat Mircea Fronescu.

Aveţi 3 minute, domnule secretar de stat, pentru a răspunde la întrebarea ce v-a fost adresată de domnul deputat Petre Naidin.

Domnul Mircea Fronescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Este vorba, într-adevăr, aşa cum ne-a precizat domnul deputat Naidin, despre unele lucruri neplăcute care s-au petrecut la un concurs de titularizare la Călăraşi, şi ce vă pot spune sunt următoarele, care, de altfel, urmează, dacă nu le-a primit, să le primească în scris şi domnia sa; au fost trimise astăzi dimineaţă.

La Liceul Ştirbei Vodă din Călăraşi s-a organizat concurs la data de 28 iulie 1999 – proba practică, şi respectiv 2 august 1999 – proba scrisă, în vederea ocupării unei catedre de limba engleză. Fiind vorba despre o unitate reprezentativă de învăţământ, acestea au căpărat în acest an dreptul de a-şi organiza la nivelul şcolii asemenea concursuri.

Prin Dispoziţia nr.46, emisă de inspectorul şcolar general Stela Anghel, a fost numită comisia de concurs. Ca urmare a neprezentării unui membru al comisiei de concurs - domnul profesor Eduard Vlad, şef catedră Engleză la Universitatea Constanţa, conducerea Liceului Ştirbei Vodă hotărăşte anularea concursului, fără să înştiinţeze inspectoratul şcolar, fapt pentru care Inspectoratul Şcolar Călăraşi a luat măsuri de sancţionare a directorului liceului amintit.

S-a numit prin altă dispoziţie o nouă comisie de concurs, prin dispoziţia inspectorului general, şi a fost reprogramat concursul pe data de 26 august, cadidata Preda Graţiela obţinând 5,83, medie care nu i-a permis să promoveze şi să ocupe postul solicitat.

Comisia de contestaţii, legal constituită prin decizia inspectorului şcolar general, a acordat nota definitiv㠖 5,82.

Conform metodologiei aprobată prin Ordinul ministrului nr.3670 din 1999, nota acordată de comisia de contestaţii se consideră definitivă.

Deoarece au existat carenţe în organizarea şi desfăşurarea concursului la nivelul conducerii Liceului Ştirbei Vodă, Ministerul Educaţiei Naţionale va lua măsurile ce se impun în urma finalizării cercetării cazului de către Direcţia de control a ministerului, în atenţia căreia se află adresa dumneavoastră din 16 august 1999, înregistrată.

Sperăm că în maximum o săptămână se va primi răspunsul respectiv.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulţumesc.

Domnule deputat Petre Naidin, în legătură cu răspunsul primit…

Domnul Petre Naidin (din sală):

Mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Continuăm. Avem întrebări adresate de domnul deputat Petre Naidin. Sunt 4 întrebări care au fost adresate Ministerului de Interne.

Domnule deputat Naidin, prezentaţi-vă întâi dumneavoastră sumar cele 4 întrebări, pentru că sunt grupate pentru Ministerul de Interne.

Domnul Petre Naidin:

Desigur, voi face un rezumat, domnule preşedinte.

A trebuit să semnalez ministrului de Interne unele aspecte pretins nelegale din judeţul meu, aşa cum au fost relatate de către presa călărăşeană, respectiv din datele pe care le-am avut în audienţele mele ca parlamentar; ele s-au ataşat într-o documentaţie pentru fiecare caz în parte dintre cele patru, şi sunt convins că domnul ministru şi respectiv Inspectoratul General al Poliţiei s-au aplecat cu seriozitate şi vor reuşi să restabilească adevărul, nu pentru mine, aşa cum este.

Se referă, în primul rând, la anumite nereguli la o societate cu capital de stat de tip Piscicola care, uzând de anumite prevederi legale care totuşi sunt ambigui nerezolvate - le rezolvă proiectul de lege trimis la Senat de către noi, a creat o stare de animozitate, şi respectiv de pretinse ilegalităţi.

A doua se referă la faptul cum inspectorul şef, în fruntea unei cohorte de, dacă vreţi să mă auziţi, stimaţi colegi, de consilieri de la Preşedinţie care erau în judeţul meu pe timp de vară, împreună cu echipajele sale din subordine, cu oameni politici călărăşeni, au mers într-o anumită comună pentru a face ordine, suprapunându-se legii, organelor abilitate ale statului.

A treia se referă la anumite, cred eu, încălcări ale Codului Penal, aşa cum au fost relatate şi de presă, de către primarul municipiului Călăraşi, Nicolae Dragu, care a dat drept de semnătură, sau, în mod automat, cel care a folosit-o a încălcat legea, pentru anumite aranjamente de administraţie locală, cu angajamentul instituţiei care este primăria.

Şi a patra se referă la unele "matrapazlâcuri" (le-am pus între ghilimele, pentru nu mă pot pronunţa) la o societate cu capital de stat tip IAS, acolo unde a trebuit să mă adresez şi domnului Valeriu Stoica, întrucât se pare, aşa sunt punctele de vedere cristalizate, Parchetul nu a tratat cu seriozitate şi a reuşit nu că culce, ci efectiv să închidă dosarul. Care este realitatea?

Aştept şi din partea domnului ministru de Interne, cât şi de Justiţie, ca împreună să reuşim să facem lumină în toate aceste cazuri semnalate.

Rog din partea domnului director dacă poate să facă un rezumat, ca să nu reţinem atenţia şi să nu monopolizăm.

Domnul Acsinte Gaspar:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Ministerului de Interne este prezent domnul locotenent colonel Rusu Ioan, directorul Direcţiei Legislaţie.

Ce s-a întâmplat, domnule colonel? Trebuia să fie prezent domnul ministru sau un secretar de stat. Care este situaţia? Aveţi asupra dumneavoastră răspunsurile?

Domnul Ioan Rusu:

Domnule preşedinte,

Am toate răspunsurile la mine. Vă rog să-mi permiteţi să raportez că domnul ministru este ocupat cu o delegaţie din Cehia, iar domnul secretar de stat Mureşan, primul adjunct, are o interpelare la Senat.

Urmare întrebării dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.185/A, vă comunicăm următoarele:

Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, din adresa nr.01314 din 6.05.1998, a recomandat societăţilor comerciale cu profil piscicol să încheie contracte de asociere cu persoane juridice, în vederea atragerii de resurse financiare suplimentare pentru continuarea activităţilor specifice.

Prin adresa 67152 din 8.04.1999, Ministerul Agriculturii a transmis la S.C. PISCICOLA Călăraşi un model de contract, recomandând metoda asocierii în participaţiune, dând exemplul a 48 de ferme piscicole care au încheiat asemenea contracte pe o durată de 3 până la 10 ani şi clauze precise privind asigurarea unui profit minim garantat.

Ca urmare, la data de 26 mai 1999, Fondul Proprietăţii de Stat Călăraşi a mandatat special în adunarea generală a acţionarilor de la "Piscicola"-Călăraşi pe domnii Popa Laurenţiu – preşedinte, Mandache Gheorghe şi Bogdan Iosif – membri, pentru aprobarea contractelor pentru fermele Ulmu, Rasa, Iezer, Săruleşti, Lucşanu şi Ciocăneşti.

În baza Hotărârilor Adunărilor Generale ale acţionarilor nr. 5 din 9 aprilie 1999, nr. 6 din 12 mai 1999, nr. 7 din 26 mai 1999 şi nr. 8 din 27 mai 1999, s-au aprobat contracte de asociere între "Piscicola" şi societăţile comerciale aparţinând unor foşti salariaţi ai acesteia.

Cu prilejul asocierilor respective, s-a stabilit aportul societăţilor comerciale atrase, însumând 2.463.566.000 lei, plata urmând să se facă eşalonat.

Până în prezent, s-au achitat obligaţiile asumate în valoare totală de 1.960.334.000 lei, restanţe înregistrând S.C. REN IMPEX – S.R.L. Bucureşti şi S.C. AXA PROD – Săruleşti, în valoare de 140 milioane lei, datorită imposibilităţii BANKCOOP de a restitui acestor societăţi comerciale depozitele existente în cont.

În aceste două cazuri, au fost luate măsuri pentru perceperea de penalităţi şi reeşalonarea termenelor de plată, conform actelor adiţionale încheiate în acest sens.

Ca urmare a asocierilor menţionate, S.C. "Piscicola" nu a înregistrat prejudicii, reuşind ca din profitul astfel realizat să achite suma de 1.227.488.000 lei din creditul de 2,5 miliarde lei, obţinut de la Banca Română de Dezvoltare Călăraşi în 1998.

Asocierile în participaţiune realizate au păstrat structura de personal salariat al S.C. "Piscicola" şi nu s-au înregistrat stări tensionale în rândul acestora, referitoare la această situaţie.

Vă asigurăm că rezultatele unui control riguros vor fi transmise imediat ce acest control se va încheia, având în vedere că în timpul scurt avut la dispoziţie nu este posibilă o verificare completă, în conformitate cu procedurile legale în vigoare.

La data de 10 august 1999, domnul Emil Lungu, consilier la Preşedinţia României, însoţit de alţi funcţionari, se afla în misiune în localitatea Fântâna Doamnei.

Domniile lor au fost întâmpinaţi de circa 300 de săteni, care l-au reclamat pe consătenul lor Bratu Ion pentru abuzuri: agresarea unor cetăţeni, dobândirea ilicită a unor terenuri, conducerea autoturismului fără a avea permis de conducere, furturi de produse agricole, toate acestea fiind cunoscute şi tăinuite, sau "muşamalizate" de şeful de post plt. major Mitu Ion.

Sătenii erau revoltaţi pentru că în seara precedentă, Bratu Ion agresase un localnic în mod violent şi ameninţau cu represalii împotriva celui în cauză, dacă nu se iau măsuri legale.

În aceste condiţii, domnul consilier Emil Lungu i-a convocat la faţa locului pe prefectul Gămulea Traian şi pe secretarul general al Prefecturii, domnul Zamfir Marcel.

Aceştia au solicitat prezenţa la faţa locului a şefului Inspectoratului de Poliţie al judeţului Călăraşi, col. Şişman Gabi şi a şefului Serviciului de Ordine Publică, col. Bătăiosu Nicolae.

La solicitările vehemente ale localnicilor de a se face dreptate în legătură cu o serie de acuzaţii la adresa lui Bratu Ion, s-a purtat un dialog cu aceştia, îndrumându-i la reţinerea de la acte violente faţă de cel acuzat şi hotărându-se constituirea unei echipe alcătuită din inspectori ai Prefecturii şi reprezentanţi ai Primăriei, pentru a verifica situaţia reclamată.

Drept urmare, la 16 august a.c., comisia constituită a întocmit un referat în care se consemna că Bratu Ion a comis mai multe ilegalităţi în legătură cu dobândirea unor terenuri şi imobile, nu şi-a plătit de mai mulţi ani taxele legale pentru cele 786 oi pe care le deţine şi nu şi-a înscris terenul în registrul agricol în mod corect.

Acest referat a fost trimis de Prefectură la Inspectoratul de Poliţie al judeţului Călăraşi şi în baza lui s-au efectuat acte premergătoare, conform prevederilor art. 224 din Codul de procedură penală.

La finalizarea cercetărilor şi, în funcţie de rezultatul acestora, se vor face propuneri corespunzătoare Parchetului local.

Retrogradarea plutonierului major Mitu Ion din funcţia de şef de post al comunei "Nicolae Bălcescu" este legală şi corectă, fiind dispusă, potrivit competenţelor, în urma analizei disponibilităţii şi profesionalismului său în raporturile cu cetăţenii. Aceştia manifestă un acut sentiment de nemulţumire, indignare şi revoltă faţă de incompetenţa şi incorectitudinea subofiţerului, constatându-se că acesta a comis, într-adevăr, mai multe abuzuri.

Textul remis Ministerului de Interne prezintă situaţia unui cetăţean care a fost învestit de primarul municipiului pe postul de "expert consilier". Se relatează că acest "expert consilier" ar semna documente cu antetul primăriei. Nu se prezintă nici un caz concret. Şi, că s-ar fi ocupat personal de realizarea obiectivului "linie bac Călăraşi-Silistra", în colaborare cu o firmă româno-franceză, acţiune care a eşuat.

O singură propoziţie are semnul întrebării: dacă cel în cauză este remunerat pentru prestaţiile sale din banii proprii? Oare indemnizaţia a fost imputată, conform legii?

Considerăm că răspunsul la această întrebare ar putea fi dat mai degrabă de Ministerul Finanţelor sau de Departamentul pentru Administraţie Publică Locală.

Întrucât în documentul remis se susţine că "pamblicăria" mai sus relatată a primarului municipiului şi a "expertului consilier" poate fi încadrată cu uşurinţă la fals în înscrisuri, uz de fals şi fals privind identitatea, urmează ca în baza acestui denunţ, Inspectoratul de Poliţie al judeţului Călăraşi să efectueze actele premergătoare prevăzute de lege, ce vor fi finalizate prin propuneri corespunzătoare de către Parchet.

Domnule deputat,

Noi vineri am primit... şi am transmis.

Şi, ultima.

Voce din sală:

Mai pe scurt!

Domnul Ioan Rusu:

Sunt anexate trei articole care reproduc pasaje din referatul de terminare a urmăririi penale într-un dosar al Serviciului de Cercetări Penale de la Călăraşi. Din conţinutul acestora rezultă că 15 persoane, unele cu funcţii de conducere, în frunte cu învinuitul Magla Ştefan, au comis o serie de fapte penale, incriminate de Legea nr. 31/1990 sau de Codul penal: abuz în serviciu, gestiune frauduloasă, fals intelectual, uz de fals.

În baza probatoriului administrat, Inspectoratul de Poliţie a propus Parchetului, prin referat de terminare a urmăririi penale, punerea în mişcare şi trimiterea în judecată a managerului general Magla Ştefan şi a încă 6 persoane, iar pentru o participantă a propus scoaterea de sub urmărire penală pe lipsa pericolului social.

Faptul că ulterior, prin rechizitoriu sau prin hotărâri judecătoreşti, s-au dispus soluţii exoneratoare de răspundere penală a celor învinuiţi sau inculpaţi, excede atribuţiilor poliţiei, acestea putând fi atacate de cei interesaţi şi abilitaţi prin mijloacele legale.

Deci, noi am propus trimiterea în judecată, Parchetul sau instanţa i-au exonerat...

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulţumesc.

Domnule deputat,

Aveţi posibilitatea de a interveni într-un interval...

Domnul Petre Naidin:

Domnule preşedinte,

La un singur aspect am să intervin, pentru că nu-i problema mea să se lămurească acolo unde adevărul şchioapătă, acolo unde dreptatea ştim noi, cum se spune, că are capul spart. Deci, la un singur aspect am să intervin, la mandatul pe care l-a avut consilierul prezidenţial Emil Lungu, de a interveni într-o comunitate, asupra unor probleme care depăşesc cu mult atribuţiile Preşedinţiei şi respectiv ale domniei sale.

Domnia sa a venit în judeţ ca să culeagă un anumit puls, a fost înconjurat de subalterni, un puls pe care să-l comunice Preşedintelui, cât de bine merge ţara sub patronajul şi sub domnia sa. A aflat, aşa ştiu eu, de la comunităţile locale, cât de bine, într-adevăr, merge ţara, cât de bine o duce ţăranul, cât de bine o duce muncitorul industrial, cât de bine o duc societăţile, cât de bine o duce administraţia.

A aflat cu vârf şi îndesat!

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Urmează ca, în continuare, domnul deputat Petre Naidin, care a adresat două întrebări Ministerului Justiţiei... V-aş ruga să le prezentaţi, în cadrul intervalului de timp de cel mult un minut fiecare întrebare, domnule deputat, după care să dăm cuvântul reprezentantului Ministerului Justiţiei, pentru a vă răspunde la întrebrea ce a fost adresată.

Domnul Petre Naidin:

Am simţit nevoia, aşa cum am spus, să mă adresez şi domnului Valeriu Stoica – ministrul justiţiei, pentru problema de la acea societate cu capital de stat tip IAS şi direct pentru o problemă în care este implicat, se pare, şi un coleg al nostru, un coleg parlamentar al puterii, care, aşa este toată opinia călărăşeană cristalizată, şi s-a şi scris în presă, este implicat asupra unei muşamalizări a unei afaceri în urma unui accident de circulaţie, în care se pare că beneficiarii au încasat sume frumoase, de 500 milioane lei, de la ASIROM.

Care este realitatea, pentru că problema este la Parchetul Militar, întrucât a fost angajat un căpitan de la Poliţia de Circulaţie şi eu, cu curiozitate, doresc să ştiu.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Ministerului Justiţiei, domnul secretar de stat Flavius Baias.

Vă rog să poftiţi, domnule secretar de stat.

Domnul Flavius Baias:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Onoraţi membri ai Camerei Deputaţilor...

Domnul Acsinte Gaspar:

Aveţi la dispoziţie 3 minute, pentru a prezenta.

Domnul Flavius Baias:

Domnule deputat Petre Naidin,

În ceea ce priveşte întrebarea dumneavoastră nr. 886/A, înregistrată la Camera Deputaţilor la 8 septembrie 1999, referitoare la accidentul de circulaţie din data de 28.III.1999 de pe raza comunei Ileana, judeţul Călăraşi, vă aducem la cunoştinţă următoarele.

Urmare a interpelării, sau întrebării formulate de dumneavoastră, s-a solicitat procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie să verifice aspectele sesizate de dumneavoastră.

După primirea rezultatului verificării, vom formula răspusul la întrebarea pe care aţi adresat-o.

Vă rugăm să aveţi înţelegerea necesară pentru timpul necesar efectuării acestor verificări.

În ceea ce priveşte cealaltă întrebare, nr. 894/A, înregistrată la Camera Deputaţilor la data de 8 septembrie 1999, referitoare la nereguli în activitatea echipei manageriale de la "Agroindustriala"-Lehliu Gară, judeţul Călăraşi, în frunte cu directorul Magla Ştefan, vă aducem la cunoştinţă următoarele: pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi s-a aflat dosarul penal nr. 276/B/1998 privind pe Magla Ştefan, cercetat pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 194 pct. 5 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale.

S-a reţinut în fapt că învinuitul Magla Ştefan, în calitate de director general al societăţii comerciale menţionate de dumneavoastră, a avantajat Asociaţia Agricolă "Tudor Vasile", folosind utilajele societăţii şi îngrăşăminte în realizarea unei lucrări agricole la această asociaţie în cadrul căreia posedă teren agricol.

Prin Ordonanţa nr. 276/P/1998 din 11.XI.1998 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi, în baza art. 249 alin. 1 combinat cu art. 10 lit. b) din Codul de procedură penală, raportat la art. 18¹ Cod penal, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a celui menţionat şi aplicarea unei sancţiuni administrative, a amenzii în sumă de 1.000.000 lei, socotindu-se, prin raportarea la textele menţionate, că fapta nu prezintă pericolul social al unei infracţiuni.

Având în vedere, de asemenea, sesizarea dumneavoastră, s-a solicitat procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie ca, în conformitate cu art. 34 din Legea nr. 92/1992 pentru organizare judecătorească, să verifice legalitatea şi temeinicia soluţiei arătate mai sus, prin procurorii-inspectori de la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie.

După primirea rezultatului acestei verificări, care se va efectua în condiţiile legii, din dispoziţia ministrului justiţiei, vom formula un răspuns complet la întrebarea dumneavoastră.

Vă rugăm, ca şi mai înainte, să aveţi înţelegerea necesară pentru timpul de care va fi nevoie pentru efectuarea verificărilor.

Vă mulţumim, domnule deputat.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Petre Naidin.

Domnul Petre Naidin:

O formalitate, de fapt.

Am vrut să se ştie la Parchetul Militar că ştim şi noi de această problemă.

Într-adevăr, domnul ministru nu putea să răspundă altceva decât că nu poţi să impui organelor de cercetare o anumită conduită, dar important este că ştim că s-a întâmplat ceva necurat acolo şi că aşteptăm şi din partea Ministerului Justiţiei şi, mai ales, din partea parte Parchetelor Militare, să se facă dreptate.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, urmează ca doamna deputat Hildegard Puwak să primească răspuns la întrebarea ce a adresat-o Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului.

Din partea ministerului, înţeleg că este prezent domnul Şerban Antonescu.

Vă rog, domnule secretar de stat,să depuneţi la Secretariatul tehnic răspunsul dumneavoastră scris la întrebarea care v-a fost adresată de către doamna deputat. Vă mulţumesc.

În continuare, domnul deputat Petre Naidin a adresat Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale o întrebare referitoare la memoriul doamnei Pană Veronica din Călăraşi.

Vă rog, domnule deputat, în cadrul timpului afectat, să prezentaţi problema.

Domnul Petre Naidin:

Sigur, domnule preşedinte.

Accept răspunsul scris.

De fapt, aşa am şi formulat întrebarea, acolo jos, "scris" su "oral", eu am tăiat "oralul" şi rămâne numai "scris".

Dacă cineva trebuie să răspunsă, poate să o facă la microfon, sau, efectiv, îmi poate înainta răspunsul în scris.

Domnul Acsinte Gaspar:

Din partea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, doamna secretar de stat Mariana Basuc.

Vă rog să poftiţi, doamna secretar de stat.

Doamna Mariana Basuc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La interpelarea dumneavoastră, domnule deputat, referitoare la încadrarea în grupa a II-a de muncă a activităţii desfăşurate de doamna Pană Veronica din Călăraşi, Aleea Centrală nr. 2, bloc nr. 11, vă putem comunica următoarele, răspuns enunţat de fapt şi în scris.

Potrivit poziţiei 143 din Anexa nr. 2 la Ordinul nr. 50, completat cu avizele ulterioare, locurile de muncă şi activităţiile cu condiţii deosebite din unităţile aparţinând Departamentului Industriei Metalurgice, necuprinse în Grupa I de muncă, stabilite de consiliile de administraţie ale acestora şi aprobate de conducerea Departamentului se încadrează în Grupa a II-a de muncă pentru perioada lucrată după martie 1969. De asemenea, potrivit poziţiei 55 din anexa la Ordinul nr. 968 din 4.XII.1990 emis de Departamentul Industriei Metalurgice, privind aplicarea Ordinului nr. 272 din 9.X.1990 al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi Ministerului Sănătăţii, personalul din alte activităţi care, potrivit sarcinilor şi atribuţiilor de serviciu, îşi desfăşoară activitatea în condiţii deosebite de muncă, la care nivelul noxelor depăşeşte concentraţiile maxime admise de normele republicane de protecţie a muncii, se încadrează în Grupa a II-a de muncă. Nominalizarea persoanelor care se încadrează în aceste grupe de muncă se face de către conducerea unităţilor, împreună cu sindicatele libere din unităţi, ţinându-se seama, în schimb, de condiţiile deosebite de muncă, concret, în care îşi desfăşoară activitatea persoanele respective.

Faţă de cele menţionate mai sus, în situaţia în care înscrierile din carnetul de muncă s-au făcut cu respectarea metodologiei de încadrare în Grupele I şi II de muncă, conform reglementărilor existente, acestea pot fi luate în calcul la întocmirea dosarului de pensionare.

Aş vrea, în schimb, să mai fac nişte precizări, că la studierea documentelor anexate în cadrul interpelării, doamna Pană face referire la o anumită perioadă, iar fişa postului, pe care o trimite pentru edificarea sarcinii anchetatorului, face referire la altă perioadă. Este trimisă ulterior.

Pe de altă parte, luând legătura cu Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială din Călăraşi, am constatat că dânsa nu a depus încă dosarul de pensionare, fiind încă în perioada de sprijin social, dar, studiind situaţia dânsei, am constatat că începând din luna ianuarie anul 2000, dânsa poate beneficia de pensie anticipată, conform Legii nr. 2 din 1995, luând în calcul vechimea, care-i este suficientă.

Deci, şi într-un caz, şi în celălalt, fie în baza grupei de muncă, dacă vom avea dosarul complet să-l analizăm, fie în baza Legii nr. 2, dânsa va putea fi pensionată începând cu luna ianuarie 2000.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, doamnă secretar.

Domnule deputat? Este în ordine.

Domnule deputat Naidin,

Vreau să vă anunţ că dumneavoastră ar trebui să mai primiţi răspuns la două întrebări care au fost adresate de către dumneavoastră Departamentului pentru Administraţia Publică Locală, care solicită amânarea. Deci, veţi primi răspunsul săptămâna viitoare.

Urmează întrebarea domnului deputat Petru Bejinariu, adresată Autorităţii Naţionale pentru Turism...

Vă rog să dezvoltaţi, domnule deputat, să prezentaţi întrebarea. Vă rog, pe scurt, în intervalul de un minut, ce vă este afectat, potrivit regulamentului.

Domnul Petru Bejinariu:

Da. Exact.

Nu o să dezvolt, ci o să iau doar o singură frază de aici, pentru că şi textul din întrebare a fost la dispoziţia
Agenţiei Naţionale pentru Turism.

Voiam să subliniez că judeţul Suceava, precum se ştie, oferă condiţii admirabile pentru dezvoltarea turismului şi agroturismului. Nu enunţ nici o localitate şi nici un motiv din acest domeniu. Spun doar, în final, că, cu toate acestea, în această zonă, prin excelenţă turistică, nu s-a întâmplat nimic până acum.

Întrebarea este provocată de un articol foarte elegant, apărut în "Curentul", în care domnul preşedinte Soin Frunzăverde vorbeşte despre "provocarea turistică a anului 2000", şi al doilea motiv este că, la o interpelare anterioară, făcută pe când aceeaşi persoană era ministru, a promis câteva demersuri pentru turismul din judeţul Suceava, din care s-a împlinit doar una din aceste promisiuni, şi anume la Vatra Dornei.

Domniile lor ştiu despre ce este vorba.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Autorităţii Naţionale pentru Turism, domnul vicepreşedinte Dorin Anton.

Vă rog să poftiţi, domnule vicepreşedinte, şi să prezentaţi în interval de 3 minute răspunsul la întrebarea formulată de domnul deputat.

Domnul Dorin Anton:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule deputat,

Din analiza întrebărilor adresate Autorităţii Naţionale pentru Turism în 5.V.1998, 9.III.1999 şi 8.IX.1999 am reţinut eforturile dumneavoastră de a acţiona şi prin turism pentru schimbarea generală a imaginii zonei din nordul Moldovei şi apreciem coroborarea direcţiilor de acţiune cu cele ale Autorităţii Naţionale pentu Turism, care a prevăzut acest obiectiv în priorităţile strategiei naţionale de dezvoltare a turismului pe termen mediu şi lung.

În contextul celor sus-menţionate şi a elementelor puse la dispoziţia dumneavoastră prin răspunsurile prezentate anterior, vă informăm că Autoritatea Naţională pentru Turism nu are ca atribuţii modernizarea infrastructurii generale şi de turism şi nu dispune de fonduri guvernamentale pentru astfel de obiective.

Menţionăm însă că Ministerul Turismului, actualmente Autoritatea Naţională pentru Turism, a sprijinit logistic şi financiar formarea profesională a personalului de specialitate din zonă, prin Asociaţia Naţională a Deţinătorilor de Campinguri, Popasuri Turistice şi Sate de Vacanţ㠖 ROMCAMPING, colaboreză permanent cu asociaţiile profesionale şi unităţile de învăţământ din zonă, a finanţat programe de consultanţă pentru inventarierea şi dezvoltarea meşteşugurilor artizanale, inclusiv ceramica neagră de la Rădăuţi şi Marginea, şi sprijină, de asemenea, prin acordarea de credite preferenţiale, în limita sumelor colectate la Fondul special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului, proiecte de investiţii în turismul rural din zonă.

Vă informăm că vom sprijini, de asemenea, nordul Moldovei, din Fondul special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului, şi în anul 2000, prin includerea acestei zonei în Programul Naţional de Promovare Turistică, intitulat MILENIUM.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Domnule deputat Bejinariu? Da. Bine, domnule deputat.

Vreau să mai informez pe domnii deputaţi Nicolae Groza, dacă este în sală..., domnul deputat Petru Şteolea şi domnul deputat George Dragu, că Guvernul ne comunică că solicită amânarea răspunsurilor la întrebările pe care le-aţi adresat, din imposibilitate de participare.

Urmează să primiţi săptămâna viitoare răspunsurile la întrebările pe care le-aţi formulat.

În continuare, urmează să primească răspunsuri din partea Fondului Proprietăţii de Stat domnii deputaţi Ştefan Popescu Bejat – nu este, Alexandru Pereş – nu este, Petru Şteolea – nu este.

Rog, dacă reprezentantul Fondului Proprietăţii de Stat este aici, să depună răspunsurile în formă scrisă la Secretariatul tehnic. Este vorba de domnul vicepreşedinte Victor Ëros.

Domnule vicepreşedinte,

Vă rog să le depuneţi la Secretariatul tehnic, la doamna de acolo, şi dânsa urmează să le înmâneze deputaţilor care au solicitat răspunsuri la întrebările pe care vi le-au formulat.

În continuare, urmează ca domnul deputat Petru Bejinariu să primească răspuns din partea Departamentului pentru românii de peste hotare.

Vă rog, domnule deputat, să vă prezentaţi pe scurt, în cadrul timpului afectat, întrebarea dumneavoastră.

Domnul Petru Bejinariu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am mai multe întrebări, din motivul că nu s-a răspuns data trecută, nu pentru că sunt eu prea interogtiv.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat,

Răspunsul în seara aceasta vi se dă la întrebarea: Cauzele retragerii subvenţiei ziarului "Plaiul românesc".

Domnul Petru Bejinariu:

Am înţeles.

Domnul Acsinte Gaspar:

Şi, vă rog, această întrebare să o prezentaţi în intervalul de un minut.

Domnul Petru Bejinariu:

Da. Exact, domnule preşedinte. Dar am vrut să subliniez, că m-aţi invitat, şi vă mulţumesc, de trei ori la microfon, şi am vrut să mă justific că nu sunt atât de interogtiv, ci s-au adunat mai multe întrebări din perioada anterioară.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă rog.

Domnul Petru Bejinariu:

Deci, cu privire la întrebare: există, la Cernăuţi, recent, deci în 1999, o apariţie editorială, şi anume ziarul "Lumea". Foarte bine!

După informaţiile pe care le avem, acestă publicaţie este subvenţionată de Departamentul pentru românii de peste hotare.

Tot la Cernăuţi este, de mai multă vreme, un alt ziar, care se cheamă "Plai românesc".

Noi ştim bine că acest ziar nu mai este subvenţionat, şi atunci, sigur că ne-am întrebat, de ce oare s-a renunţat la subvenţionarea ziarului "Plai românesc" şi se subvenţionează altul? Nu corespundea "Plaiul românesc"? N-avea numele corespunzător sau din ce alte motive?

Deci, aceasta era întrebarea şi chiar aşa sfârşesc: nu credeţi că este necesară subvenţionarea ziarului românesc cu nume semnificativ de "Plai românesc"?

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

O să primiţi răspuns din partea domnului Vasile Badea, secretar de stat la Departamentul pentru românii de peste hotare.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Viorel Badea:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnilor deputaţi,

În primul rând o precizare: mă numesc Viorel Badea, sunt şeful Departamentului pentru relaţii cu românii de peste hotare din cadrul Guvernului României.

Domnule deputat Bejinariu,

Vă rog să-mi faceţi onoarea să ascultaţi răspunsul pe care vi l-am pregătit pentru ziua de astăzi şi îmi cer scuze de la dumneavoastră că am vocea puţin cam neadecvată pentru această împrejurare.

Domnul Acsinte Gaspar:

Aveţi la dispoziţie 3 minute, ca să prezentaţi răspunsul.

Domnul Viorel Badea:

Da. Un răspuns foarte scurt.

Deci, la întrebarea adresată de domnul deputat Petru Bejinariu, referitoare la ziarul "Plai românesc", răspundem următoarele..., la "Plai românesc" şi la "Lumea".

Nici unul dintre numerele apărute până acum ale publicaţiei "Lumea" nu a fost realizat cu fonduri ale Departamentului pentru relaţii cu românii de peste hotare.

În al doilea rând, în anul 1999, finanţarea publicaţiei "Plai românesc" nu se poate spune că a fost blocată.

Domnul redactor şef Ştefan Broască a semnat un contract în anul 1998, care, pur şi simplu a expirat la 31 decembrie, şi ar fi trebuit să semneze un altul pentru 1999. Pe lângă faptul că solicitrea domniei sale pentru anul în curs a venit foarte târziu, la sugestia experţilor Departamentului, dumnealui a trimis prin poştă o cerere de sprijin, această cerere nemaifiind onorată însă, din cauză că, la o analiză mai detaliată, şi aş vrea să reţineţi acest aspect, pornind de la un sondaj de teren făcut de experţii noştri, a rezultat că acestă publicaţie are un tiraj foarte mic, altul decât cel la care s-a obligat prin contract, neavând o difuzare adecvată în Regiunea Cernăuţi. Deci, cred că nu trebuie să mai intru în detalii, să spun ce înseamnă să ai un tiraj mai mic decât cel pe care ţi-l asumi prin contract.

Prin urmare, când nu există încredere între parteneri, nu sunt întrunite elementele necesare încheierii unui contract, întrucât presiunile şi insinuările alăturate unor explicaţii diferite, uneori chiar contradictorii, în funcţie de auditoriu, aparţinând redactorului şef în cauză, nu pot duce la un consimţământ valabil.

În plus, acest ziar nu a fost unul de opinie pentru zona respectivă şi nici de susţinere a eforturilor statului român pentru românii din Bucovina, nemaifiind nici măcar, în ultima vreme, oficiosul Societăţii de Cultură "Mihai Eminescu" din Cernăuţi.

De asemenea, domnul redactor şef probabil că a evitat o întâlnire directă, în care să prezinte amănunte absolut necesare unui parteneriat de acest tip, care, repet, este unul foarte special, dată fiind importanţa strategică, pentru România, a acelei zone, având, în ultimul timp, reacţii care nu duc la concordie în rândurile comunităţii româneşti din regiunea Cernăuţi. În plus, dacă îmi mai este permis, aş adăuga, în ultimele 10 secunde care mi-au rămas la dispoziţie: departamentul nostru propune Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaţilor întâlniri frecvente, pentru discutarea acestor probleme care sunt de o sensibilitate specială. Şi, de asemenea, aş mai face o remarcă, aici, mă bucur că sunt domnii deputaţi în sală, aş fi vrut să fie în număr mai mare, dacă era posibil: vă rog, tare mult, să ne sprijiniţi. Acest departament este un departament foarte fragil, iar importanţa lui, în susţinerea românilor de pretutindeni, nu zic din afara graniţelor ţării, zic de pretutindeni, este absolut importantă.

Vă mulţumesc, tare mult, pentru atenţie.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnul deputat Petru Bejinariu.

Domnul Petru Bejinariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Reţin şi sunt foarte de acord că există o mare sensibilitate în ceea ce priveşte relaţia cu comunităţile româneşti din regiunea Cernăuţi. Reţin, de asemenea, promisiunea făcută de domnul secretar de stat Viorel Badea, în legătură cu frecventele întâlniri ale noastre, şi cred că este una din măsurile care se impun cu mare urgenţă şi, de asemenea, mai reţin încă o idee: eu cred, totuşi, că, până la urmă, dincolo de contract, dincolo de expirarea lui, dincolo de nerespectarea unor clauze, eu cred că acest ziar trebuie să fie finanţat, ajutat, pentru că românii trebuie să citească în limba română măcar într-unul din ziare, în afară de "Concordia" şi celălalt ziar, fără a comenta nimic, nici despre unul, nici despre altul, privitor la conţinut, la tematică şi la grad de difuzare.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Trecem la ultima parte a activităţii parlamentare din această după-amiază, prezentarea pe scurt a interpelărilor adresate membrilor Guvernului. Interpelările, aşa cum cunoaşteţi, se fac în scris, se arată obiectul acestora, fără nici un fel de dezvoltare. Ele se citesc, numai, în şedinţa de astăzi, după care se înregistrează şi se transmit primului-ministru, potrivit procedurii care vă este cunoscută.

Are cuvântul domnul deputat Gheorghe Ionescu, care are de prezentat două interpelări.

Aveţi cuvântul, domnule deputat; deci obiectul interpelării.

Domnul Gheorghe Ionescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am să prezint cele două interpelări.

Prima interpelare este adresată Ministerului Tineretului şi Sportului. Sala Polivalentă din Craiova, unul din cele mai importante obiective sportive ale municipiului, cu o capacitate de 2.900 de locuri, a funcţionat în perioada 1978 – 1994, când un incendiu devastator a distrus structura de rezistenţă şi a afectat profund structura perimetrală din beton armat, pe care acesta se rezema. Pentru refacerea acestui obiectiv, Direcţia pentru tineret şi sport a judeţului Dolj, în septembrie 1995, a întocmit un studiu de fezabilitate, acesta stând la baza elaborării temei de proiectare pentru licitaţia de proiectare, în condiţiile Legii nr.10/1991, HG nr.727 şi HG nr.113/1993.

În luna iunie 1996, Ministerul Tineretului şi Sportului a avizat studiul de fezabilitate al Sălii Polivalente şi l-a înaintat Comisiei interministeriale, în vederea aprobării şi materializării acestuia, care a avut loc prin HG nr.1177/18 noiembrie 1996, prin care s-au aprobat indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii "Refacere şi modernizare Sala Polivalentă cu 4.000 de locuri". Refacerea Sălii Polivalente a însemnat expertize, studii, proiecte, avize, dezafectare, pregătire pentru reconstrucţie şi începerea construcţiei, prin reutilizarea părţii de structură neafectată de incendiu, efortul fiind susţinut din bugetul de stat.

Aceste lucrări de construcţie au început în decembrie 1997, termenul execuţiei fiind de 36 de luni. Stadiul actual al lucrărilor executate este de 11,6 miliarde lei, din care s-au decontat 5,9 miliarde lei. În anul 1999, nu s-au acordat fonduri pentru continuarea lucrărilor, ceea ce duce la oprirea investiţiei şi conservarea lucrărilor la stadiul actual.

Domnule ministru,

Activitatea sportivă în Craiova, la data actuală, este, oarecum, satisfăcătoare, iar întrecerile sportive organizate la nivel naţional şi internaţional se desfăşoară în alte oraşe, la distanţe de 60 şi 120 km de Craiova.

Direcţia pentru tineret şi sport a judeţului Dolj a trimis la dumneavoastră o informare privind situaţia reală a acestui obiectiv şi sumele solicitate pentru anul 1999.

Vă rog, domnule ministru, să precizaţi poziţia dumneavoastră faţă de acest obiectiv, având în vedere că judeţul Dolj este un judeţ care a dat ţării multe valori sportive.

Să cred că, la nivelul Ministerului Tineretului şi Sportului, nu există interes pentru activitatea sportivă din judeţul Dolj?!

Anexat, vă trimit şi materialul întocmit de Direcţia judeţeană a tineretului şi sportului din Dolj, cu soluţiile de rezolvare, existent deja la minister.

Domnul Acsinte Gaspar:

A doua interpelare, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Ionescu:

Domnule prim-ministru Radu Vasile,

Legea nr.52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori a avut drept scop crearea, funcţionarea şi supravegherea pieţelor de valori mobiliare, cu instituţiile specifice acestor pieţe. Conform acestei legi, s-a înfiinţat Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, ca autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, fiind stipulat că Guvernul României sau, după caz, la dispoziţia acestuia, autorităţile administrative publice locale să atribuie imobilele necesare, ca terenuri şi clădiri, din domeniul public de interes naţional sau local, în 60 de zile de la cerere.

După înfiinţare, s-a atribuit un spaţiu provizoriu, situat la etajele 2 şi 3 ale imobilului din Calea Griviţei nr.21, sectorul 1, Bucureşti, imobil ce face parte din patrimoniul Academiei Române, respectiv Institutul de Matematică, clădire unde îşi au sediul un număr mare de asociaţii, organizaţii sindicale, societăţi comerciale.

Dacă, la începutul activităţii, spaţiul repartizat era, oarecum, satisfăcător, pe parcurs, atribuţiile Comisiei Naţionale de Valori Mobiliare au sporit, în mod considerabil, în special cele de supraveghere şi control, crescând corespunzător numărul salariaţilor, precum şi volumul relaţiilor cu cei peste 7.000 de emitenţi, societăţi comerciale, acţionarii acestora, cu investitorii persoane fizice şi juridice, cu organisme interne şi internaţionale, în special din Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii şi Canada.

Condiţiile în care lucrează Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare sunt total improprii unei instituţii de asemenea anvegură şi vă precizez, domnule prim-ministru, că nu este corect ca discuţiile care au loc cu beneficiarii acesteia să se poarte pe scările de acces de la un etaj la altul, menţionând că înseşi coridoarele de acces din birouri sunt, peste 60%, ocupate cu dulapuri cu arhivă.

Este neplăcut, domnule prim-ministru, ca un salariat, atunci când, din lipsă de spaţiu, este obligat să discute, chiar cu un demnitar, pe holul scărilor, în faţa uşilor de ascensor.

Cu o situaţie asemănătoare se confruntă şi Bursa de Valori Bucureşti, fapt pentru care ar fi de dorit gruparea tuturor instituţiilor pieţei de capital într-un singur imobil, şi anume: Comisia Naţională de Valori Mobiliare, Bursa de Valori Bucureşti, Rasdaq-ul, Societatea Naţională de Compensare, Decontare şi Depozitare, Asociaţia Naţională a Societăţilor de Valori Mobiliare şi Institutul Român de Valori Mobiliare.

Imobilul vizat, în acest scop, a fost Magazinul "Junior", situat în Bd.Unirii nr.37, sector 3, Bucureşti, pentru care, în iunie 1997, Guvernul României a adoptat o Hotărâre de Guvern, prin care acest spaţiu era scos din patrimoniul Societăţii Comerciale Bucureşti S.A. şi repartizat, spre administrare, Comisiei Naţionale de Valori Mobiliare, hotărâre care, din păcate, datorită unei situaţii conjuncturale, nu a fost publicată în "Monitorul Oficial", în acest fel nefiind un act normativ.

Domnule prim-ministru,

Rog a se verifica şi a analiza cele semnalate mai sus şi a da dispoziţiile corespunzătoare, în vederea rezolvării celor solicitate, având în vedere că, atunci când se vrea, se găsesc soluţii şi, aici, mă gândesc la faptul că vor exista spaţii disponibile rezultate din restructurarea Bancorex sau din cele valorificate de AVAB.

Domnule prim-ministru,

Vă rog să precizaţi poziţia Guvernului României, în legătură cu cele semnalate mai sus.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog să depuneţi, aici, la Secretariatul tehnic, interpelările, ca să le putem remite.

Are cuvântul domnul deputat Mihai Nicolescu.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea se adresează domnului ministru Ioan Mureşan şi vizează stadiul lucrărilor agricole de toamnă, pornind de la ideea că acestea se găsesc, la ora actuală, într-un stadiu deosebit de nefavorabil, cu întârzieri majore şi, în astfel de condiţii, într-adevăr, ne îngrijorează faptul că mari suprafeţe de culturi premergătoare pentru culturile de toamnă nu sunt eliberate şi, mai grav, suprafeţe mari nu sunt arate şi pregătite. Deja, în zona a treia de cultură, trebuia să se semene în plin, iar la sfârşitul acestei săptămâni, ar trebui să se înceapă semănatul.

Din situaţia operativă rezultă o cantitate de grâu pentru sămânţă, obţinută în acest an, de circa 80.000 de tone, cantitate cu totul insuficientă pentru a realiza o suprafaţă normală de semănat.

Pornind de la această stare de lucruri, vă rog să-mi permiteţi să formulez două întrebări, să ridic două probleme, şi anume: ce suprafeţe de grâu, orz, orzoaică se vor semăna, în această toamnă şi cât din acestea au fost arate până la zi şi, al doilea aspect, a doua problemă, cum se preconizează asigurarea seminţelor necesare înfiinţării culturilor pentru speciile amintite, având în vedere faptul că cantitatea de sămânţă certificată, la grâu, este de numai de 80.000 de tone.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog să depuneţi la Secretariatul... Aţi depus? Da, e în ordine.

Vă mulţumesc.

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Nicolae Groza.

Domnul Nicolae Groza:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Ioan Mureşan de la Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei.

În esenţă, interpelarea cuprinde: prin Ordonanţa nr.96/1999 privind modul de finanţare a cheltuielilor pentru întreţinerea efectivelor de cabaline care sunt proprietate publică a statului şi pentru trecerea la turma de bază a cabalinelor necesare împrospătării acesteia, se solicită legiferarea finanţării, prin bugetul de stat, a cheltuielilor pentru producerea, menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii fondului genetic. Aceste cheltuieli reprezintă 60 – 65% din cheltuielile totale de producţie ale Societăţii Naţionale Cai de Rasă S.A., înfiinţată prin HG nr.637/1998.

Dacă bugetul de stat trebuie să subvenţioneze, în proporţie de 60%, activitatea respectivei societăţi pe acţiuni, de ce nu a fost lăsată Regia Autonomă Cai de Rasă? Nu există şi alte interese, pe care eu le consider obscure?

Mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, vă mulţumesc.

Domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Ca să ne putem încadra în timpul afectat pentru expunerea şi prezentarea, pe scurt, a interpelărilor, vă reamintesc că, potrivit Regulamentului, interpelările se prezintă în scris, arătându-se doar obiectul acestora, fără nici o dezvoltare. Dezvoltarea interpelărilor are loc în şedinţa care este consacrată dezbaterilor. Deci sunt 22 de colegi de aici încolo încă şi, de aceea, v-aş ruga ca să prezentaţi, în această şedinţă, doar obiectul, urmând ca, în şedinţa de prezentare şi consacrată dezbaterilor, atunci să aibă loc dezvoltarea.

Are cuvântul domnul deputat Haralambie Irimescu.

Obiectul interpelării, iar dezvoltarea se va face în şedinţa următoare, consacrată dezbaterii.

Domnul Haralambie Irimescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată ministrului justiţiei.

Pe scurt, aş avea următoarea întrebare, adresată domnului ministru. Este vorba despre o sesizare a domnului Terente din Bacău, prin care era informat că, în septembrie, s-a amânat o plângere penală formulată împotriva unor magistraţi din Bacău. Până la această dată, nu a primit nici un răspuns. Întrebarea este: care este stadiul cercetărilor şi ce măsuri au fost întreprinse în vederea soluţionării plângerii penale, după un an de la înmânare?

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, vă mulţumesc.

Vă rog s-o depuneţi la Secretariatul tehnic.

Domnul deputat Vasile Mândroviceanu.

Vă rog să poftiţi, domnule deputat.

Se pregăteşte doamna deputat Viorica Afrăsinei.

Domnul Vasile Mândroviceanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci vă rog să ţineţi seama de recomandarea pe care am făcut-o, pentru că dezvoltarea interpelărilor se va face în şedinţa consacrată dezbaterilor.

Domnul Vasile Mândroviceanu:

Sunt întru totul de acord, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se adresează domnului procuror general al României şi se referă la nişte afirmaţii de natură calomnioasă, care au fost făcute la adresa mea şi pe care doresc ca organele competente să le analizeze. Aceasta deoarece, în prezent, sunt sub incidenţa jurământului pe care l-am depus în faţa dumneavoastră, a întregului Parlament, ca membru al Comisiei de Control a Activităţii Serviciului Român de Informaţii, şi, dacă ceea ce s-a spus, la adresa mea, ar fi adevărat, ar însemna că eu nu îmi găsesc locul în această comisie. Şi solicit domnului procuror general să strângă materialele pe care le consideră de cuviinţă, dacă sunt vinovat să fiu exclus din această comisie şi să se ia împotriva mea orice sancţiune prevede legea, iar dacă nu, cei care au făcut afirmaţiile respective să declanşeze, privitor la dumnealor, urmărirea penală şi sancţionarea de rigoare.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumim, domnule deputat.

Doamna deputat Viorica Afrăsinei. Se pregăteşte domnul deputat Marian Ianculescu.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea se adresează domnului prim-ministru şi are ca obiect referiri la datoria pe care o are de la bugetul de stat, din anul anterior şi din acest an, şi anume peste 50 de miliarde de lei, tocmai din neachitarea subvenţiei pentru agentul termic produs şi livrat populaţiei către bugetul local. Această situaţie a determinat o foarte gravă perspectivă pentru perioada de iarnă. Ca urmare, cel puţin 160.000 de persoane vor trebui să suporte rigorile iernii în apartamente neîncălzite, situaţie ce poate genera importante convulsii sociale de masă în judeţul Botoşani.

Aşadar, interpelarea mea vine cu întrebarea: ce demersuri s-au făcut, în acest sens, vizavi de toate intervenţiile noastre şi de proiectul de hotărâre promovat de Consiliul judeţean Botoşani. În acest sens, ce are în vedere Guvernul şi primul-ministru în legătură cu datoria şi cu subvenţiile rămase din urmă şi pentru ieşirea din această iarnă?

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Are cuvântul domnul deputat Marian Ianculescu. Se pregăteşte domnul deputat Viorel Burlacu.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule preşedinte,

Interpelarea mea se adresează primului-ministru şi se referă la starea precară în care se află sectorul forestier, incluzând, aici, cele trei activităţi: de silvicultură, de exploatare a pădurilor şi prelucrare a lemnului.

Pentru stoparea declinului economic, i-aş sugera premierului câteva idei, pentru a lua măsurile de rigoare pentru a stopa acest declin economic. Îmi permit ca, în şedinţa de data viitoare, să dezvolt această interpelare.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Bine, domnule deputat.

Domnul deputat Viorel Burlacu. Se pregăteşte domnul deputat Petre Naidin.

Domnul Viorel Burlacu:

Interpelarea mea, domnule preşedinte de şedinţă, se adresează domnului ministru al justiţiei, Valeriu Stoica, şi se referă la abuzurile de anchetare ale unui procuror din Piatra Neamţ, asupra unor ziarişti.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă rog să depuneţi textul.

Domnul deputat Petre Naidin. Se pregăteşte domnul deputat Ştefan Baban.

Domnul Petre Naidin:

Mă adresez Guvernului României, privind clarificarea asocierilor în participare la societăţile cu capital de stat tip IAS, cu referire la judeţul meu şi evidenţierea rezultatelor financiare, după un an de zile de funcţionare, să vedem cât profit a avut statul din această afacere şi câte pierderi au avut societăţile, care s-au asociat sau, dacă vreţi, invers.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog să depuneţi textul.

Domnul deputat Ştefan Baban. Se pregăteşte domnul deputat Anghel Stanciu.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Prima interpelare se referă la lipsa manualelor şcolare, ediţia 1999, la vânzare, în librării, şi se adresează domnului ministru Andrei Marga şi cea mai grea situaţie o au elevii din clasa a XII-a, care vor trebui să susţină examen de bacalaureat şi de admitere, la anul.

A doua interpelare se adresează domnului Traian Băsescu şi este şi o rugăminte, în acelaşi timp, este vorba de drumul de acces între şoseaua principală Botoşani – Dorohoi şi comuna Mihai Eminescu. Anul viitor, în ianuarie, se împlinesc 150 de ani de la naşterea marelui poet şi rugămintea este de a găsi soluţii pentru a repara cei 4 – 5 km de drum, pentru a putea avea un acces uşor la Memorialul Mihai Eminescu din Ipoteşti şi la lacul cu nuferi.

Mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog să depuneţi la Secretariatul tehnic.

Are cuvântul domnul deputat Radu Mazăre. Se pregăteşte domnul deputat Florea Buga.

Domnul Radu Mazăre:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru.

Pe scurt, doresc să prezint câteva date comparative despre traficul maritim în porturile Constanţa, Mangalia şi Midia: respectiv, în anul 1996, comparativ cu 1999, traficul a scăzut cu 33%, importul cu 35%, exportul cu 24%, iar tranzitul mărfurilor cu 50%. România a exportat, cum ziceam, în 1999, cu 64% mai puţine cereale, îngrăşăminte şi produse chimice cu 92%, iar produse petroliere finite cu 50%. Am putea spune că aceste cifre reprezintă economia unei ţări aflate în stare de război.

Doresc să-l întreb pe primul-ministru dacă are în vedere o schimbare de strategie în ceea ce priveşte măsurile economico-financiare, sau are de gând să continue tot aşa.

Mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog să depuneţi la Secretariatul tehnic interpelarea dumneavoastră.

Domnul deputat Florea Buga. Nu este. Se pregăteşte domnul deputat Mihai Vitcu.

Vă rog poftiţi, domnule deputat Vitcu.

După dânsul urmează domnul deputat Mihai Drecin.

Domnul Mihai Vitcu:

Interpelarea mea se adresează domnului secretar de stat Cristian Tăbăcaru şi rugam pe domnia sa să precizeze dacă experienţa tristă, din acest an, a Departamentului ce-l coordonează, a determinat iniţiativa de modificare a legislaţiei în vigoare privind finanţarea centrelor de plasament.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Mihai Drecin. Se pregăteşte domnul deputat Nicolae Ionescu.

Domnul Mihai Drecin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea se adresează domnului Radu Sârbu, preşedintele Fondului Proprietăţii de Stat, cât şi domnului Alexandru Athanasiu, ministrul muncii şi protecţiei sociale.

Este vorba de felul în care a fost privatizată Societatea comercială "Helios" S.A. din Aleşd, privatizare care a aruncat pe stradă 80 de persoane, iar în cadrul acestei modalităţi foarte curioase, chiar confidenţiale, de privatizare se pare că este amestecat şi domnul Decebal Traian Remeş, ministrul finanţelor.

Mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Nicolae Ionescu. Se pregăteşte domnul deputat Petru Bejinariu.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Nicolae Ionescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului Andrei Pleşu, ministru de externe, domnului director al SIE, Cătălin Harnagea, domnului director al SRI, Costin Georgescu.

Obiectul interpelării, pe scurt. Ministrul de externe, celelalte instituţii abilitate ale statului şi cu competenţă în domeniu, deci SRI şi SIE, trebuie să se pronunţe asupra acestei întrebări hamletiene: a fost sau nu spion noul consul general al Ungariei la Cluj-Napoca, domnul Alfoldi Laszlo?

Este imperios necesar un răspuns ferm din partea acestora, pentru a se înlătura starea de confuzie, de tensiune, poate artificial creată, între români şi maghiari, între cele două state şi torpilarea voită a relaţiilor româno-maghiare.

Domnule preşedinte, mai am o interpelare, pentru domnul ministru Andrei Marga, dacă permiteţi, ...

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, poftiţi.

Domnul Nicolae Ionescu:

În esenţă, conţinutul interpelării...

Domnul Acsinte Gaspar:

Obiectul, vă rog, pe scurt.

Domnul Nicolae Ionescu:

Da. Aş dori să ştiu care este în prezent, în ultimul ceas, poziţia oficială a MEN faţă de pretenţiile şi acţiunile tot mai insistente şi neavenite ale UDMR-ului, în a înfiinţa şi a organiza institute de învăţământ superior numai cu limba de predare maghiară, cu fonduri primite de la Budapesta, vehiculându-se suma de 2 miliarde de forinţi; de asemenea, unde se preconizează înfiinţarea acestora.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Petru Bejinariu. Se pregăteşte domnul deputat Victor Neagu.

Domnul Petru Bejinariu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

O să citesc, numai, formularea interpelării...

Domnul Acsinte Gaspar:

Adică obiectul, domnule profesor.

Domnul Petru Bejinariu:

Da.

Rugăm Guvernul României să precizeze, pentru depunători, pentru administraţia publică locală şi pentru alţi oameni şi instituţii interesate, dacă se are în vedere ca Bankoop-ul să falimenteze sau să se unească cu altă bancă şi când anume vor fi restituite sumele, măcar cele garantate, depunătorilor la această bancă pentru municipiul şi zona Rădăuţi.

Şi a doua interpelare, adresată domnului prim-ministru Radu Vasile.

Vă rugăm, domnule prim-ministru, să precizaţi, pentru autorităţile publice locale şi pentru opinia publică, care sunt demersurile pe care le veţi adopta pentru refacerea imaginii Parlamentului României, coborâtă grav şi graţie activităţii Guvernului condus de dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog să depuneţi, în scris.

Are cuvântul domnul deputat Victor Neagu.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Victor Neagu:

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al agriclturii, Ioan Mureşan, şi se referă la balanţa necesar-consum la următoarele culturi: grâu, porumb, floarea soarelui, sfeclă de zahăr şi care sunt măsurile concrete ale valorificării acestor culturi, ştiut fiind faptul că, astăzi, Guvernul României înlesneşte importul la peste 45% din necesarul de produse agroalimentare.

Solicităm răspunsul scris şi oral.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, domnule deputat.

Vă rog să depuneţi textul interpelării dumneavoastră, pentru a fi remis ministrului.

Are cuvântul domnul deputat Ion Munteanu. Se pregăteşte domnul deputat Traian Sabău.

Domnul Ion Munteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului Ioan Mureşan, ministrul agriculturii.

Până se vor privatiza IAS-urile, deci societăţile comerciale, două întrebări: ce măsuri concrete urmează a se lua, în perioada premergătoare privatizării, pentru menţinerea integrităţii patrimoniului acestor societăţi şi, doi, care este politica concretă a Ministerului Agriculturii şi actele normative emise pentru desfăşurarea, în condiţii normale, a campaniei de toamnă, în acest judeţ ştiut fiind că marea lor majoritate sunt blocate financiar.

Mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Să depuneţi textul.

Are cuvântul domnul deputat Traian Sabău.

Vă rog poftiţi, domnule deputat.

Domnul Traian Sabău:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Romică Tomescu, ministrul mediului, pădurii şi apelor.

Ea are obiect stabilitatea barajelor din beton şi alte soluţii constructive, şi anume: modul cum sunt gospodărite şi verificate aparatele de măsură şi control care sunt încorporate în baraje în ultima perioadă. Şi aceasta pentru că ele au un grad mare de uzură, fapt ce poate conduce la date eronate în ceea ce priveşte măsura şi aceasta are ca şi consecinţă posibilitatea avarierii acestora cu nişte dezastre în ceea ce priveşte comunităţile umane.

Domnule ministru, vă rog să ne comunicaţi care sunt măsurile pe care le ia ministerul dumneavoastră în legătură cu verificarea acestor aparaturi de măsură şi control.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Vă rog să depuneţi textul la secretariat. Dacă mai sunt în sală colegi care poate au fost scăpaţi de pe listă.

Deci, constat că a fost epuizat şi acest segment din activitatea Camerei Deputaţilor din această după-amiază.

Declar închisă şedinţa, urmând ca să ne reîntâlnim mâine, începând de la ora 8.30.

Vă mulţumesc. Bună seara!

Şedinţa s-a încheiat la ora 19.57.