Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse de domnul Acsinte Gaspar, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Vasile Miclăuş şi Kónya-Hamar Alexandru, secretari.

*

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnelor şi domnilor deputaţi, bună dimineaţa!

Deschidem prima parte a şedinţei Camerei Deputaţilor din ziua de astăzi, marţi, 21 septembrie, parte care este consacrată intervenţiilor deputaţilor în cadrul timpului alocat, de 50 de minute, din cadrul programului total al zilei de astăzi.

Are cuvântul domnul deputat Vasile Vetişanu din partea Grupului parlamentar al PNŢCD. Nu este în sală. Are cuvântul doamna deputată Hildegard Puwak din partea Grupului parlamentar al Partidului Democraţiei Sociale din România. Poftiţi, doamna deputat. Se pregăteşte doamna deputat Paula Ivănescu de la Grupul parlamentar al Partidului Democrat.

Doamna Hildegard Carola Puwak:

Zilele trecute, opinia publică a putut lua la cunoştinţă declaraţia unui membru marcant al Parlamentului European cu apartenenţă creştin-democrată. Declaraţia privea şansele României de a fi nominalizată pentru a începe negocierile cu Uniunea Europeană: "Nu cred că la Helsinki va fi anunţată începerea negocierilor cu România privind aderarea la Uniunea Europeană. Ne pare rău, în acest moment nu vă aflaţi pe drumul unei dezvoltări rapide", afirma omul politic, deloc străin de realităţile României, asupra căreia s-a aplecat, nu de puţine ori, în procesul de evaluare a stadiului de pregătire a ţărilor candidate.

Am afirmat de mai multe ori de la această tribună că, după 1996, şansele României s-au diminuat. Cauzele sunt multiple. În principal, modul greşit de concepere a politicilor economice care ne-au îndepărtat de îndeplinirea criteriilor economice. Încălcarea frecventă a democraţiei şi subordonarea instituţiilor statului de drept unor interese de grup şi de partid vor determina foarte probabil o reconsiderare a modului de raportare a României la criteriile politice.

Tot mai des, începând cu 1997, semnalele oficialilor Uniunii Europene venite spre România au sesizat asemenea stări de lucru în contradicţie cu ceea ce se încearcă a fi prezentat în ţară şi în afara ei.

România stagnează nu pentru că există forţe politice care se opun integrării, cum lasă să se înţeleagă reprezentanţi ai Puterii sau pentru că ceteţenii şi-ar fi schimbat opţiunea. Nu. România stagnează pentru că administrarea ţării de către coaliţia CDR-PD-UDMR este dezastruoasă, pentru că liderii ei politici nu sunt în stare să gestioneze destinele acestei ţări, altfel decât prăbuşind economia şi sărăcind populaţia.

România a intrat în zona gri, eşuând în toate tentativele sale de a se racorda economic şi militar la Comunitatea Euro-Atlantică şi, mai grav, există dovezi concrete că această stare de lucruri se va accentua, condamnând România la statutul de ţară subdezvoltată, periferizată de Europa.

Executivul actual a transformat România într-un câmp al experienţelor de guvernare eşuate, aducând ţara nu în pragul mileniului III, ci într-o zonă bântuită de fantasmele sfârşitului de secol XIX. Nostalgia trecutului, până la un punct, poate fi înţeleasă. Ceea ce nu poate fi înţeles este însă lipsa oricărei responsabilităţi asupra prezentului şi viitorului ţării.

România este considerată ca fiind ţara cu cele mai mari dificultăţi dintre ţările candidate la Uniunea Europeană. România este considerată ca fiind ţara care nu a înregistrat progrese pe linia pregătirii sale pentru integrare. România este considerată ca fiind o piatră de moară care obstrucţionează drumul vecinilor ei spre Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, România este astăzi considerată ca nefiind capabilă să facă progrese credibile şi cu perspectivă asigurată.

Responsabilitatea pentru această situaţie revine exclusiv guvernelor coaliţiei CDR-PD-UDMR, care, şi în cazul politicii vizând integrarea europeană, procedează diletant şi netransparent. Acţiunile Guvernului sunt purtate numai în numele vagilor ideologii de partid ale celor care se pretind europeni, sacrificând destinul naţional.

"Cred că în România nu este timpul pentru jocuri politice", spunea parlamentarul european. "Trebuie să vă bateţi doar pentru binele ţării". Este un îndemn, dar mai întâi şi întâi este votul de blam pe care actuala Putere îl merită cu prisosinţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, doamna deputată.

Are cuvântul doamna deputată Paula Ivănescu din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat şi se pregăteşte domnul deputat Viorel Burlacu de la Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Ne întrebăm noi, politicienii, oamenii de rând ce putem face în această ţară ca să ne fie un pic mai bine, să ducem destinele acestor oameni care trăiesc în România pe un drum mai cu speranţe şi mai cu viitor şi fiecare găsim fel de fel de soluţii, dar pe care chiar legiferându-le nu le respectăm, fie unii, fie alţii.

Am ajuns la concluzia – şi nu numai eu, ci foarte mulţi analişti politici, oameni care activează în sfera economică, social㠖 că, de fapt, legile în această ţară nu sunt respectate şi nu sunt respectate de la nivelurile cele mai înalte până în sfera omului obişnuit. Deci, ar fi cazul, majoritari sau opozanţi, să ne gândim şi să obligăm instituţiile statului, cetăţenii însişi să respecte legile, bune, rele, aşa cum sunt. Când nu sunt corespunzătoare, ele se schimbă, dar până atunci se respectă.

Ceea ce doresc eu să transmit, prin intermediul Camerei Deputaţilor, Guvernului României este un caz de flagrantă încălcare a legii, şi anume mă refer la încălcarea Ordonanţei 118/1999, care se referă la Fondul Naţional de Solidaritate şi care se adresează, prin consecinţele ei, celor mai amărâţi dintre oamenii care trăiesc astăzi în România şi nu sunt puţini. Printre altele, această ordonanţă prevede instituirea unui timbru social şi asupra jocurilor de noroc. În timp ce jocuri de noroc de tip Eurobingo sau de la cazinouri plătesc din prima zi a apariţiei ordonanţelor, iată că este o instituţie naţională, Loteria Naţională, care nu plăteşte şi nici nu are de gând să instituie acest timbru social, ca să nu mai zicem de ultima propunere pe care ne-o face Loteria "Solidaritatea", sub un înalt patronaj care, nici aceasta, deşi este de abia iniţiată, nu are timbru social. Trebuie să ne gândim că aceşti bani, în primă instanţă, folosesc pentru hrana copiilor din instituţiile în care sunt abandonaţi sau sunt adăpostiţi, folosesc pentru a completa umila existenţă a unor oameni care n-au ce mânca, n-au un acoperiş asupra capului, ajută pe ici pe colo pe cei mai disperaţi dintre noi.

Eu nu vreau să fac aluzie la spatele politic pe care-l are conducerea Loteriei Naţionale. În acest moment nu fac această aluzie, dar dacă Guvernul României nu va soma Loteria Naţională pentru a plăti toţi banii pe care-i datorează de la apariţia ordonanţei, pentru a-şi obliga partenerul grec la respectarea legilor din România, unde acţionează, voi sesiza eu, şi voi găsi probabil şi alţi colegi, instanţele de judecată pentru pedepsirea vinovaţilor care iau de la gura copiilor şi bătrânilor cei mai amărâţi şi bucăţica de pâine care le-ar asigura o existenţă mai puţin proastă decât cea de până acum.

Deci, rog Biroul permanent şi instanţele Camerei Deputaţilor să transmită Guvernul României somaţia din partea celor mai necăjiţi reprezentaţi de mulţi dintre noi către Loteria Naţională să respecte Ordonanţa 118 şi să plătească ceea ce se cuvine şi se numeşte "timbru social".

Mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, doamna deputată.

Are cuvântul domnul deputat Viorel Burlacu din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, se pregăteşte domnul deputat Alexandru Lăpuşan din partea Grupului parlamentar al Partidului Democraţiei Sociale din România.

Domnul Viorel Burlacu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

De la Piatra Neamţ, un loc de unde, în afară de falimente pentru care nu răspunde nimeni, nu se întâmplă nimic, vă aduc două veşti: una bună şi una proastă. Vestea bună este că s-a întâmplat totuşi ceva în vară. Vestea proastă este că întâmplarea este legată de începerea campaniei de intimidare a formatorilor de opinie, neconvenabil Puterii actuale. S-a început cu doi ziarişti, târâţi abuziv la Parchet pentru propagandă "naţionalist-şovină". Tot în ghilimele, "vina" lor a fost aceea că într-un banal schimb de replici, i-au amintit altui ziarist că îşi ascunde numele de Emanuel Nadler sub pseudonim. Aşa sunt unii: le sare muştarul dacă le aminteşti de buletin. Ca să împuşte doi iepuri şi pentru a asigura o companie aleasă ziariştilor, reclamantul Nadler l-a trimis la Parchet cu aceeaşi acuzaţie şi pe directorul Arhivelor Statului din Neamţ, un eminent profesor care avusese îndrăzneala să publice fragmente din teza sa de doctorat, fără a cere "încuviinţarea" judecătorului Nadler. Fragmentele erau despre legionarii din Neamţ. Acuzaţiile, în cele din urmă, au căzut. Reclamanţii însă au priceput repede avertismentele şi refuză consemnările. Comentariile: deşi li s-a sugerat să întoarcă reclamaţia, denunţul calomnios fiind evident, ei preferă să tacă.

Din câte am aflat, au şi motive. Sunt precauţi. Vor să apuce campania electorală pentru alegerile generale şi viitoarea Putere în libertate.

În Piatra Neamţ se spune că în spatele acţiunii de intimidare ar sta un fost propagandist PCR, Mihai Ciubotaru. Aţi auzit de el cu siguranţă, este judecător la Curtea Supremă de Justiţie şi "îi place" foarte mult de Miron Cosma, Mihai Chiţac şi Victor Stănculescu. Pe vremea când nu obţinuse inamovibilitatea, domnul Mihai Ciubotaru îşi publica scrisorile alese fără restricţie în săptămânalul în care scrie reclamantul Nadler. Cu ani în urmă, acest săptămânal a primit pomană de la Fundaţia Söros. În acest an, Mihai Ciubotaru a fost luat tare peste picior de săptămânalul reclamanţilor. Se leagă? Încă nu. Opiniile lui Ciubotaru sunt găzduite, cu predilecţie, de două cotidiane locale, conduse de cumătrul şi cumătra colegei noastre Gabriela Radu, deputată PNŢCD. În acelaşi timp, colega noastră este constant luată la rost de săptămânalul reclamanţilor. Să nu vă gândiţi la cine ştie ce interese aş putea avea. Unul dintre ziariştii reclamaţi este un liberal radical, dar orchestrarea începe să se lege. Mai adăugaţi că reclamantul este fruntaş al Uniunii Forţelor de Dreapta, că este bănuit că vrea să-şi facă un dosar de evreu persecutat şi aveţi tabloul gata.

Stimaţi colegi,

Acesta este numai începutul campaniei de desfiinţare a formatorilor de opinie, neconvenabil, din Neamţ. Sunt convins că şi prin alte judeţe se întâmplă acţiuni similare. Dacă nu luăm atitudine la timp, tare mă tem că vom rămâne pe cap numai cu presa aservită Puterii.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Alexandru Lăpuşan din partea Grupului parlamentar al Partidului Democraţiei Sociale din România, se pregăteşte domnul deputat Vasile Mândroviceanu din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Alexandru Lăpuşan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Mesajul meu se adresează Consiliului de administraţie al Televiziunii române, domnului preşedinte al Consiliului de administraţie şi director general, Cristian Hadjiculea.

Având în vedere emisiunile Televiziunii române care vizează problematica agro-industrială, nu numai datorită faptului că 45% din populaţia României trăieşte în zona rurală şi 36,8% din populaţia ocupată lucrează în agricultură, mai ales pentru că agricultura este singura ramură economică ce poate relansa economia României, problemele legate de agricultură şi alimentaţie generează cele mai delicate dezbateri în relaţiile cu partenerii externi în negocierile cu Fondul Monetar, cu Banca Mondială şi, de asemenea, în procesul de integrare europeană, considerăm că reliefarea acestor activităţi în programele Televiziunii române este insuficientă.

Nevoia de informaţie pentru sectorul agroalimentar este mult mai mare faţă de ceea ce îi oferă în acest moment Televiziunea română, iar în campaniile agricole, când recomandările tehnice, măsurile luate de autorităţile în domenii şi soluţiile oferite de practica agricolă, această nevoie de informaţie devine acută. Constat cu consternare că Televiziunea română s-a transformat într-un instrument periculos la îndemâna Puterii: acoperirea politicii falimentare, a politicii agrare a Guvernului, fie şi prin evitarea transmisiilor prin postul public al Televiziunii române, şi anume - lipsa oricăror măsuri pentru valorificarea producţiei din anul 99, lipsa oricăror măsuri pentru pregătirea şi desfăşurarea campaniei de toamnă acum, când suntem în mijloc de campanie, falsificarea datelor care se transmit prin mijloacele de informare în masă în legătură cu aceste acţiuni, de asemenea, blocarea ordonanţelor de urgenţă de către reprezentanţii Bancii Mondiale, ordonanţe ce doreau risipirea banului public în acţiuni fără justificare economică.

Suntem convinşi că demersul nostru va duce la o reprezentare corespunzătoare a problemelor agroalimentare la Televiziunea română, în acest mod instituţia aceasta publică, încercând să se apropie mai mult de rolul public ce i s-a conferit prin lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Vasile Mândroviceanu din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal şi se pregăteşte domnul deputat Lazăr Lădariu din partea Grupului parlamentar al PUNR.

Domnul Vasile Mândroviceanu:

Perioada dictaturii comuniste a produs pierderi de ordin material, spiritual şi cultural, precum şi influenţe nefaste în domeniul moralităţii şi mentalităţii. S-au degradat şi distrus obiective de patrimoniu naţional, înlocuindu-le cu altele, de valoare îndoielnică, şi, lucru grav, s-au golit de conţinut noţiuni, precum cinste, corectitudine, demnitate, atitudine faţă de muncă, simţul datoriei etc.

Reducerea săptămânii de lucru, creşterea duratei concediilor, şomajul mascat prin încărcarea incompletă a programului de lucru cu lucrări şi servicii, precum şi obişnuinţa de a gândi că statul are o singură menire, cea paternalistă, potrivit căreia trebuie să dea totul fără să ceară nimic în schimb, ne-au adus în situaţia economico-socială actuală. Când statul nu mai are de unde să dea, se recurge la greve şi demonstraţii, se solicită demisia miniştrilor sau Guvernului, ignorându-se faptul că multe întreprinderi lucrează cu bani împrumutaţi de la bănci de stat care se expun falimentului prin acordarea creditelor neperformante respective şi formulându-se concomitent cereri aberante de creşteri salariale.

Tendinţa permanentă de a găsi explicaţii fenomenelor economico-sociale care ne copleşesc prin invocarea unor cauze independente de voinţa noastră, căutarea vinovaţilor oriunde, numai în ograda proprie nu, au permis apariţia celor care şi-au trecut o parte din avuţia naţională pe numele lor şi care acum sunt principalii adversari ai reformelor structurale. Aşteptarea ca cineva să ne sară permanent în ajutor ne defineşte ca o populaţie defensivă căreia îi lipseşte spiritul de comuniune şi ideea de solidaritate, conştiinţa şi moralitatea publică şi comportamentul activ.

Cauza principală a eşecului românesc în desfăşurarea reformelor constă în comunismul manifest sau rezidual din mentalitatea românilor, răul venind de la vechiul de care nu vrem să ne despărţim, iar dezastrul economic şi moral de la cei care au obstrucţionat schimbările radicale.

În conflictul dintre gândirea colectivist-etatistă şi mentalitatea favorabilă valorilor individuale, este bine ca România să se situeze în tabăra care cultivă valorile individului, care creează între altele premisele pentru apariţia unei clase politice cultivate şi civilizate. Altfel, ne va fi imposibil să ieşim din marasmul economic şi social în care ne aflăm în prezent.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Lazăr Lădariu din partea Grupului parlamentar al PUNR, se pregăteşte domnul deputat Marian Ianculescu din partea Grupului parlamentar al PDSR. Poftiţi, domnule deputat.

Cu recomandarea de a vă încadra în cele 3 minute domnule deputat.

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ieri, 20 septembrie 1999, capitala României a împlinit 540 de ani de atestare documentară. La cele 5 secole şi 4 decenii ale dăinuirii "micului Paris" de odinioară, noi, românii ardeleni, care, după Blag, însemnăm "un gând dus până la capăt", zicem ca şi înaintaşul Slavici: "Soarele pentru toţi românii, la Bucureşti răsare."

În spirala continuă a vieţii, cei 540 de ani, cuprinşi şi în Hrisovul dat de Vlad Ţepeş, menţionat pentru prima oară în documente la 20 septembrie 1459, şi în numele înainte-mergătorilor noştri Mircea Ciobanu, Matei Basarab, Şerban Cantacuzino şi Biblia de la 1688 şi jertfa lui Brâncoveanu şi a fiilor lui şi tumultuosul an 1821 al taberelor lui Tudor şi 1848 cu toate speranţele lui şi 24 ianuarie 1859 şi trecerea de luceafăr a Eminescului şi ocupaţia germană din 1916 şi gândul Unirii celei mari de la 1918 şi bombardamentele anului 1944.

La răscruce de vânturi, în bătaia timpului şi a destinului, pe când exista onoare şi morală, în Bucureştiul sfârşitului de veac doar puteam încape îndemnul de la Cişmeaua roşie: "Podoabă limbii voastre daţi prin româneşti cuvinte". Şi mânăstirile Cernica, Plumbuita, Pasărea şi Palatul Mogoşoaia şi altarele sfinte ale Patriarhiei române şi Colţei şi gustul de miere şi gutui ale unui trecut numit Hanul lui Manuc şi ciocoii vechi şi noi şi Curtea veche, loc al trecerii crailor Pirgu, Pantazi, Paşadia şi al Penei Corcoduşa, femeia moartă din iubire.

În spirala continuă a vieţii rânduite în cei 540 de ani, gândul cel bogat al sufletului ardelenilor adaugă unitatea şi continuitatea unui trecut de neam şi de limbă, aleasă după graiul din sudul Transilvaniei şi din nordul Ţării Româneşti. Confundat nedrept uneori cu spiritul gregar, cu motorul referitor la Porţile Răsăritului, unde totul este luat uşor, unii uită cuvintele lui Iorga adresate ardelenilor: "Când trec munţii, aceşti oameni vin la noi ca nişte cenzori aspri de moravuri, ca nişte judecători incoruptibili, ca nişte neînfricaţi ai idealurilor înalte şi întregi".

Azi, când doar Marea Neagră pare a ne fi, într-adevăr, prieten de nădejde şi-i posibilă moartea prin nepăsare, veniţi din ţara Ardealului cu chipul Iancului, credem că este momentul repetării unui adevăr: România nu poate fi întreagă fără Ardeal.

Ardealul este leagănul care i-a ocrotit copilăria, e şcoala care i-a făurit neamul, Ardealul e românismului restrişte, Ardealul nu e numai inima României politice, priviţi harta!, Ardealul e inima României geografice.

Din inima României geografice, de acolo de "unde-s nalţi stejari", unde la trecători s-a cântat "treceţi batalioane române Carpaţii" la chemarea din 1916, 1918, "veniţi să ne scăpaţi Ardealul întreg vă aşteaptă", spuneam atunci capitalei vechiului Regat: "Transilvania vi se închină".

Azi, la cei 540 de ani ai Bucureştiului, cu gândul la cei căzuţi pentru ţară, deci şi pentru Ardeal şi pentru Dumnezeu, când cuvintele sunt sărace la atâtea secole afumate de timp, prin zgomotul şi pretenţiile cedărilor zilnice, când te miri ce mai cloceşte dracu subsoară, când zeii sunt departe, sus, duşmanii lângă noi, pe noi ne dor o hartă şi o ţară.

Prin timpul şi destinul hărăzit în care doar în limba ta poţi râde singur, când încă România suferă de frigul singurătăţii, ştiind că sângele apă nu se face, pentru ca statul naţional unitar să nu fie o vorbă, ci doar acea "Românie dodoloasă", visată de cei de dincolo de munţi, ca gând dus până la capăt şi cu iubire de neam, noi, românii ardeleni, zicem ca şi înaintemergătorul nostru Slavici: "Soarele pentru toţi românii, la Bucureşti răsare".

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Marian Ianculescu din partea Grupului parlamentar al Partidului Democraţiei Sociale din România. Se pregăteşte domnul deputat Florea Buga din partea Grupului parlamentar al PRM.

Domnul Marian Ianculescu:

Îmi voi intitula această declaraţie, în mod sugestiv, "Strategia falimentului prin jefuirea avuţiei naţionale".

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

Punctele de trecere a frontierei, în special cele din vest, porturile, în special Constanţa, principala poartă comercială a ţării, iau cel mai exact pulsul economiei româneşti. Astfel, zilnic, trenuri de marfă, tiruri ies din ţară încărcate cu materii prime, iar porturile, rampele de încărcare-descărcare, danele sunt realmente şi ele sufocate, în special cu materii prime şi semifabricate care se exportă. Din România nu mai ies produse finite, ci păduri puse la pământ fără milă, sub formă de lemn brut şi cherestea, obiective industriale falimentate şi dezmembrate sub formă de fier vechi, tăiate mărunt, balotat în dimensiuni standard la preţuri derizorii cu facilităţi fiscale. Asta, dacă ne referim numai la două resurse, situaţia fiind generală, dar, din lipsă de timp, ne rezumăm numai la acestea deocamdată.

În acelaşi timp, România importă produse finite, semifabricate şi, în mod paradoxal, chiar şi materii prime la preţuri exorbitante, împovărătoare pentru oricare agent economic şi care, în final, se repercutează asupra nivelului de trai al populaţiei.

Într-una din zile, martor ocular fiind, la Vama Borş staţionau două garnituri de trenuri de marfă: una îndreptată spre exterior, încărcată cu buşteni la preţul de 50 de dolari SUA metrul cub, iar cealaltă, care intra în ţară, încărcată tot cu buşteni, dar sub formă de stâlpi electrici, confecţionaţi din lemn de răşinoase, ignifugaţi, importaţi din Suedia la preţul de 90 de dolari SUA. Dintr-un metru cub de buşteni, care se aflau în garnitura de tren care ieşea din ţară, s-ar fi putut confecţiona 5 stâlpi electrici. Făcând un calcul simplu, rezultă că numai la un metru cub de buşteni exportaţi, statul român, în urma acestei afaceri păguboase şi neonoroase, pierde 400 de dolari SUA. Oare nu există în România agenţi economici care să confecţioneze asemenea stâlpi? Numai în judeţul Suceava există două unităţi care se ocupă cu impregnarea stâlpilor respectivi, confecţionaţi din lemn de răşinoase. Asemenea scene au loc aproape zilnic, în timp ce capacităţile noastre de prelucrare a lemnului dau faliment.

Din cauza unor asemenea măsuri nechibzuite, până în prezent au fost lichidate 16 unităţi economice de exploatare a pădurilor şi de prelucrare a lemnului şi sunt în curs de lichidare alte 10 capacităţi de prelucrare, iar numărul şomerilor a depăşit cifra de 150.000.

Mare cantitate de lemn brut se exportă în Ungaria, Italia, Austria, de unde România importă mobilă şi stratificate din lemn, în timp ce capacităţile autohtone de prelucrare a lemnului, capabile altădată să aducă în visteria ţării, prin exportul de produse finite cu grad ridicat de prelucrare, circa 1 miliard de dolari, aşa cum am mai spus, sunt falimentate.

De asemenea, în timp ce obiective industriale care sunt dezmembrate şi exportate ca fier vechi la preţuri derizorii în Turcia, Italia, Rusia şi chiar în Bulgaria, România cheltuieşte în acelaşi timp sute de milioane de dolari pentru importuri de minereu de fier şi cocs, necesar siderurgiei pentru fabricarea oţelului. Costul acestor materii prime pentru o tonă de oţel se ridică la 110-120 de dolari, în timp ce prin alte procedee mai moderne de obţinere a oţelului care înlocuiesc minereul de fier şi cocsul cu fierul vechi, preţul este la jumătate, anume 50-60 de dolari.

Iată că, în loc să utilizăm noi fierul vechi pentru industria noastră siderurgică, preferăm să-l exportăm la preţuri derizorii, în timp ce capacităţile noastre siderurgice dau faliment, generând sute de mii de şomeri. Exportăm, spre exemplu, fier vechi în Ungaria şi importăm în schimb tot de acolo vagoane, ca şi când noi nu am avea fabrici de vagoane în România. Oare ce au de spus actuala coaliţie CDR-USD-UDMR, aflată la Putere şi Guvernul Vasile care preferă să adopte o strategie a falimentului prin jefuirea avuţiei naţionale? Probabil în concepţia domniilor lor este de a rade tot ceea ce a existat în România, probabil cu populaţie cu tot, şi să rămână numai cei 15.000 de specialişti pe care i-a anunţat în campania electorală trecută cu mare pompă şi care s-au dovedit a fi cât să-i numeri pe degete şi numai cu aceştia să se înceapă construirea unei alte Românii, dacă mai au cu ce construi.

Mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Florea Buga din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, se pregăteşte domnul deputat Mihai Nicolescu din partea Grupului parlamentar al Partidului Democraţiei Sociale din România. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Florea Buga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Recenta aniversare a 100 de ani de la naşterea lui Zelea Codreanu, fondatorul şi conducătorul mişcării legionare, şi manifestarea care a avut loc cu această ocazie la Tâncăbeşti, inclusiv răspândirea, în mod gratuit, a ziarului România Liberă care avea o pagină întreagă consacrată lui Zelea Codreanu, ne îngrijorează pe noi, cei de la Partidul România Mare. De ce? Pentru că asistăm de câţiva ani la renaşterea acestei mişcări de tristă memorie care are pe conştiinţă sute de oameni asasinaţi, începând cu demnitarii politici I.G.Duca, Armand Călinescu, Nicolae Iorga, Virgil Madgearu şi mulţi alţii, iar, pe de altă parte, să nu uităm că ei, legionarii, au instaurat în România la 6 septembrie 1940 un regim totalitar bazat pe teroare, care a fost ridicat la rang de politică de stat în perioada septembrie 40 – ianuarie 41.

Să nu uităm că în ianuarie 41 au declanşat rebeliunea şi au tras cu bestialitate în armata română. Se reamintesc toate acestea, pentru că se pare că unii au uitat şi cine uită istoria, riscă să o retrăiască cu momentele ei tragice.

Constat cu regret că în ultima perioadă au avut loc, în diverse locuri din ţară, manifestări legionare. Au apărut numeroase cărţi despre mişcarea legionară, scrise de adepţii acesteia. Se reeditează lucrările lui Zelea şi Horia Sima, se organizează tabere de muncă şi instrucţie, fie la munte, fie la mare. Se întrebuinţează în şedinţele de cuib vechiul salut, cu formula: "Trăiască Legiunea şi Căpitanul!"

Într-o declaraţie publică făcută recent şi apărută în presa românească, unul din şefii Partidului pentru Patrie a afirmat: "Peste 10 ani, cel mult, legionarii vor fi la putere în România."

Organele de informaţii ale statului român au semnalat, prin rapoartele prezentate Parlamentului României, apariţia şi evoluţia, după 1989, a acestei periculoase mişcări. Constat cu mâhnire că ea este tolerată de actuala putere şi mai devreme sau mai târzu se va impune, sub ochii nepăsători ai Guvernului actual ţărănisto-udemerist, ce ne trădează şi neamul şi ţara şi ne terfeleşte fiinţa naţională.

Mă face să cred că sunt oameni politici care acceptă şi aşteaptă de multişor aşa ceva! Regele Carol al II-lea a tolerat mult timp mişcarea legionară şi chiar vroia să o conducă personal; când nu au mai acceptat tutela regală, regele i-a băgat în închisori şi lagăre. Chiar partidele istorice au cedat în faţa lor, încheind în 1937, cu aceştia, un pact de neagresiune, în timpul campaniei electorale. La acele alegeri, legionarii au obţinut 15% din voturi, devenind al treilea partid din România. Oare vor mai încheia o astfel de înţelegere în 2000, la viitoarele alegeri, cu actuala conducere CDR?

Dup㠑37-38, ştim ce a urmat, sute de adepţi ai mişcării arestaţi, alţii, în frunte cu Codreanu, asasinaţi.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, vă rog să vă concentraţi expunerea!

Domnul Florea Buga:

Imediat!

A urmat un şir de acte de teroare şi de răzbunare, când 67 de demnitari politici din vremea lui Carol au fost asasinaţi de fanaticii legionari la Jilava şi la Prefectura poliţiei Capitalei.

De la această tribună, mă întreb şi vă întreb şi pe dumneavoastră: de ce are loc recrudescenţa mişcării aducătoare de moarte, care, în aparenţă, este inofensivă? Situaţia economico-socială a României de astăzi constituie cumva teren fertil pentru asememenea mişcări? Sigur că da!

Declaraţiile domnului Şerban Suru, actualul lider al acestei grupări ucigaşe, care, oficial, se numeşte Partidul pentru Patrie, făcute chiar la televiziune, sunt aparent calmante. El declară că: "Nu se va întâmpla din nou un '40."

Sunt obligat, în calitatea mea de parlamentar, să-l rog pe domnul ministru de interne Constantin Dudu Ionescu să vină în faţa Camerei Deputaţilor şi să ne informeze care este dimensiunea fenomenului la zi şi ce poziţie are dânsul faţă de renaşterea mişcării studenţilor cu diagonală. (Rumoare, vociferări ale deputaţilor din majoritate.)

Domnul Emanoil Dan Barbaresso (din sală):

Timpul! Luaţi-i microfonul!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnilor deputaţi, vă rog să păstraţi linişte în sală!

Domnul Emanoil Dan Barbaresso (din sală):

Vorbeşte de o oră! În istoria lui Roller am citit şi noi toate astea!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, vă rog să păstraţi liniştea în sală!

Domnul Florea Buga:

Dacă se vor lua, nu trebuie să fie de la început represive, aşa cum au făcut şi Călinescu, şi Moruzov, şi Marinescu, pentru că ştim ce s-a întâmplat: sânge şi cadavre de ambele părţi!

Partidul România Mare şi liderul său nu doreşte aşa ceva! O parte din tineretul universitar românesc din acei ani a trecut prin temniţe grele pentru apartenenţa la mişcarea legionară, mulţi nu s-au mai întors!

După 1944,...

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, aţi depăşit timpul cu 1 minut, v-am mai atenţionat o dată! Vă rog să încheiaţi!

Domnul Florea Buga:

Închei.

După 1944, a urmat arestarea legionarilor de către autorităţile comuniste. Alţi morţi, alte victime, alţi părinţi, aşteptându-şi feciorii!

Noi, Partidul România Mare, vrem ca aceste pagini triste din istoria României să nu se mai repete. Pentru aceasta, este nevoie, aşa cum spune senatorul Corneliu Vadim Tudor, ca în ţară să existe un climat serios de muncă, ordine, disciplină şi un ideal naţional. Este de datoria noastră, a parlamentarilor României de astăzi, să asigurăm un astfel de climat. Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Are cuvântul domnul deputat Mihai Nicolescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democraţiei Sociale din România, se pregăteşte domnul deputat Petre Ţurlea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Unităţii Naţionale Române.

Domnul Mihai Nicolescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În actuala criză economică, socială şi chiar politică pe care o traversează România, am fost foarte suprins să aflu că obiectul fundamental al principalului partid de guvernământ este combaterea unui pretins inamic, respectiv, partidul pe care îl reprezint – PDSR, după cum declara recent un lider al PNŢCD-ului. Atunci când fabricile se închid, când agricultura este în agonie şi mii de oameni sunt nevoiţi să-şi părăsească locurile de muncă, iar pentru străini nu prezentăm interes, conducerea PNŢCD găseşte că pentru a contracara scăderea drastică a simpatiei este absolută nevoie să blocheze accesul social-democraţilor la putere.

Accentele dramatice pe care le capătă această campanie electorală prematură sunt departe de a aduce calmul şi bunăstarea de care cetăţenii au atâta nevoie. Nici un Guvern nu vrea să vadă realitatea, anume că tocmai politica promovată după 1996 şi gestionarea greşită a fondurilor bugetare au fost argumentele care au determinat reorientarea opţiunilor electoratului.

Dacă ar fi să reamintim numai câteva din promisiunile electorale făcute de Convenţia Democrată, se va vedea clar că acestea au rămas la stadiul de simple speculaţii, cu atât mai mult cu cât cei mai mulţi dintre români au fost nevoiţi să se confrunte, în ultimii 3 ani, cu privaţiuni drastice. În situaţia în care reprezentanţii puterii ar fi analizat cu atenţie indicii privind calitatea vieţii şi dificultăţile pe care le îndură un cetăţean nevoit să-şi asigure existenţa cu actualul salariu mediu pe economie, aceştia ar fi avut o imagine mult mai clară asupra realităţii româneşti. Declaraţiile formulate la recenta şcoală politică a PNŢCD-ului ar fi fost, poate, mai apropiate de realitate, iar sindromul "pericolul PDSR" nu ar mai tulburat atât de profund liniştea.

Nerealizările şi eşecurile generează izolarea acestuia, nu numai faţă de electoratul propriu, ci şi faţă de opinia publică românească, în ansamblul ei. Încrederea şi simpatia nu pot fi obţinute numai cu vorbe sau prin prezentarea deformată a acţiunilor oponenţilor politici.

Izolarea la care ar trebui supus PDSR-ul nu stă la îndemâna PNL, PNŢCD sau a altor partide, ci este o relaţie între PDSR şi electorat. Ca atare, PDSR nu are nevoie de bunăvoinţa unor sfătuitori, precum Ana Blandiana sau Remus Opriş. Aceştia nu văd în alegeri decât o problemă de viaţă şi de moarte, făcând abstracţie de interesele celor pe care îi reprezintă.

Încercările de denigrare a PDSR-ului, în speranţa unui reviriment în sondaje, nu pot reprezenta metode ale luptei politice democratice pentru nici una din formaţiunile arcului guvernamental. Acestea reprezintă încercări de abatere a atenţiei de la adevăratele probleme ale ţării!

Conlucrarea eficientă cu toate forţele politice capabile să contribuie la realizarea atât de necesarei bunăstări naţionale constituie o prioritate a politicii PDSR. Izolarea politică a PDSR, propusă de unii lideri ai actualei puteri, nu constituie decât un gest disperat şi nu are menirea de a rezolva nici problemele fundamentale de natură economico-socială ale României, nici disensiunile acute ce zgâlţâie din profunzimi actuala putere.

Asemenea gesturi politice nu fac decât să contribuie la auto-izolarea formaţiunilor care practică acest tip de discurs şi demers politic, rupându-le pentru mult timp de baza lor electorală. Într-o democraţie autentică, decidentul suprem este cetăţeanul, iar testul alegerilor electorale constituie unica modalitate ce validează o formaţiune politică. Cine uită aceste lucruri face dovada faptului că acum, la 10 ani de la revoluţie, nu au avut nici o dorinţă şi nici putinţa de a-şi însuşi aceste elemente ale democraţiei.Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Petre Ţurlea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Unităţii Naţionale Române, se pregăteşte domnul deputat Ioan Bivolaru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democraţiei Sociale din România.

Domnul Petre Ţurlea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vin la tribuna Parlamentului nu pentru a lăuda un om, ci pentru a incrimina actuala guvernare. Domniile voastre ştiţi foarte bine că săptămâna trecută s-a petrecut un nou incident, pus la cale de către primarul municipiului Cluj Napoca. Este vorba de montarea unui indicator arătând către sediul Consulatului maghiar din Cluj, cu textul: "Aici este sediul spionajului unguresc!"

Domnul Gheorghe Funar îl acuză pe actualul consul că este spion maghiar şi că în 1998 a fost dat afară din România pe acest considerent şi considerat "persona non grata". Acuzaţia este chiar întemeiată, iar retrimiterea spionului la Cluj Napoca dovedeşte dispreţul cu care Guvernul Ungariei tratează statul român.

Dumneavoastră ştiţi foarte bine că nicăieri în lume nu s-a mai petrecut un asemenea afront la adresa unui stat independent, deşi autorităţile române cunoşteau acest lucru. Vreau să vă spun că există două dosare asemnătoare, demonstrând acest fapt: unul se află în arhiva Ministerului Afacerilor Externe, la Bucureşti, şi celălalt în arhiva Serviciului Român de Informaţii.

Imediat după amplasarea inscripţiei, preşedintele executiv al UDMR, domnul Takacs Csaba, a cerut ultimativ, prin telefon, ministrului de interne al României să ordone înlăturarea indicatorului. Este aici şi o recunoaştere a faptului că UDMR reprezintă interesele Ungariei.

Speriat de supărarea domnului Tacacs Csaba, domnul ministru Dudu Ionescu, ministru al României! s-a executat imediat. Nici măcar nu l-a întrebat pe primar ce s-a întâmplat! Trebuia ca, în aceeaşi noapte, să fie înlăturat motivul "supărării" udemeriste!

Şi, pentru ca ridicolul în care poliţia română s-a amplasat să fie deplin, poliţiştii l-au pus să dea jos panoul pe un borfaş ungur! Iată, dar, Guvernul României a delegat un borfaş ungur să-i aducă la îndeplinire hotărârile...

Prefectul judeţului Cluj, Alexandru Farcaş, supărat, şi domnia sa, că a fost deranjat din somn, a dat repede un ordin de interzicere a oricăror manifestaţii de stradă în Cluj-Napoca, pentru ca populaţia românească să nu cumva să protesteze, deşi legea nu-i dădea acest drept prefectului. Aşadar, ca şi în Capitală, la Cluj-Napoca, pentru a proteja interesele udemeriste, reprezentanţii coaliţiei au reacţionat imediat şi violent.

Evident, acţiunea primarului Gheorghe Funar este insolit㠖 ca, de altfel, marea majoritate a acţiunilor sale. Ea este, însă, legală şi patriotică, diplomatul ungur fiind chiar spion atestat!

Mai trebuie consemnat faptul că atât ministrul de interne cât şi prefectul de Cluj sunt membrii PNŢCD, partidul lui Iuliu Maniu. Ce ar fi zis marele patriot Iuliu Maniu, mă întreb eu? Marele patriot Iuliu Maniu, care a fost luptătorul cel mai important pentru eliberarea Transilvaniei de sub jugul Ungariei, văzându-şi urmaşii sprijinind spionajul unguresc. Spre ruşinea României, doamnelor şi domnilor colegi, au ajuns ca această ţară să o conducă astfel de oameni! Mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Ioan Bivolaru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democraţiei Sociale din România, şi se pregăteşte domnul deputat Ilie Neacşu, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Unul din efectele colaterale ale embargoului aplicat Iugoslaviei de către România, în virtutea unei politici externe fără perspective din partea actualei puteri, precum şi a bombardării de către forţele NATO a podurilor de la Novi Sad şi Şmeredevo, îl constituie actuala criză a Dunării de Jos, prin embargoul impus asupra flotei fluviale riverane zonei. Efectele acestui embargou-bumerang se resimt în mod îngrijorător şi în activitatea Canalului Dunăre-Marea Neagră, asupra căruia Ministerul Transporturilor a adăugat recent propriul său embargou, adâncind astfel criza Canalului, prin interzicerea circulaţiei navelor sub pavilion iugoslav.

Îngrijorător este faptul că politica talionului aplicată Iugoslaviei de Ministerul Transporturilor are şi susţinerea mediatizată a primului ministru şi au apărut imediat voci care au apreciat gestul, catalogându-l în mod populist a fi "expresia incontestabilă a demnităţii naţionale". Ignorându-se vădit faptul că şi poporul sârb manifestă o demnitate naţională uneori de invidiat, România este adusă în prezent în pragul unui "război rece al demnităţilor" cu Iugoslavia.

În acest context, Guvernul României dovedeşte că nu are reacţii, decât în sensul creării şi escaladării unor stări conflictuale, şi nu în sensul relansării şi găsirii unor soluţii comune în rezolvarea problemelor. Criza Dunării de Jos, dublată de criza Canalului Dunăre-Marea Neagră, a provocat şi provoacă în continuare prejudicii directe flotei noastre fluviale, singurul segment de flotă naţională care ne-a mai rămas şi care, probabil, urmează să fie scoasă din competiţie, ca şi flota maritimă.

Guvernul României, prin poziţia şi declaraţia de susţinere a formelor de protest actuale ale armatorilor fluviali români, nu face decât să dovedească, o dată în plus, criza de autoritate, mutând centrul de greutate al reacţiei oficiale obligatorii pe acţiunile de protest respective. Guvernul neglijează în mod vădit faptul că una din priorităţile Iugoslaviei este reconstrucţia podurilor de peste Dunăre bombardate şi nu numai redarea circulaţiei fluviale pe acest tronson. Dacă Guvernul român ar fi fost în mod real preocupat de înţelegerea acestui deziderat al politicii Iugoslaviei pe Dunăre, ar fi acţionat, prin Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Transporturilor şi, preluând mesajul armatorilor fluviali, ar fi trebuit să găsească soluţii într-o abordare comună.

Aceasta este realitatea şi este dovedită de încercarea recentă a unor întreprinzători români,cu interese în ce priveşte traficul dunărean, de a prezenta Ambasadei Iugoslaviei din România soluţii în ce priveşte refacerea podurilor de pe sectorul iugoslav al Dunării. Faptul că acest demers al societăţii civile a fost extrem de bine primit şi salutat de ambasadorul Iugoslaviei este o nouă dovadă a incapacităţii Guvernului de a găsi căi şi mijloace de relaxare în conflict.

Rezumându-se la realizarea unei întâlniri cu miniştrii transporturilor din Ucraina şi Bulgaria în zilele următoare, pentru a găsi soluţii privind deblocarea circulaţiei pe Dunăre şi a aplica măsuri de sancţionare pentru navele sârbeşte, Guvernul uită că din Comisia Dunării face parte şi Iugoslavia. Demersul este a priori sortit eşecului pentru că încearcă izolarea Iugoslaviei pe Dunăre şi deschide posibilitatea apariţiei unor disensiuni în Comisia Dunării, periclitând totodată şi cooperarea aşa de dificilă a acestei comisii cu Comisia pentru navigaţia pe Rin.

Este, poate, ceasul al doisprezecelea în care Guvernul actual trebuie să înţeleagă că relaxarea relaţiilor în zonă cu vecinii nu poate fi sacrificată pentru obţinerea vreunei strângeri de mână formale, la vreunul din numeroasele simpozioane europene, iar România are, în prezent, de rezolvat probleme mult mai urgente, care ţin mai mult de cooperarea în zonă.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Ilie Neacşu, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, se pregăteşte domnul deputat Dumitru Pâslaru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democraţiei Sociale din România.

Domnul Ilie Neacşu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

De aproape 3 săptămâni, un număr de 162 de persoane din Lupeni se află în greva foamei, fără ca Guvernul "creştin-democrat" să intervină în vreun fel pentru stoparea acestui act de sinucidere în masă. Disperarea oamenilor din Valea Jiului a atins cote inimaginabile, zeci de mii de mineri şi nu numai au fost lăsaţi pradă hazardului, în numele unei economii de piaţă care funcţionează doar în favoarea guvernanţilor! În timp ce greveştii din Lupeni sunt transportaţi în stare gravă la spital, guvernanţii se opintesc să elaboreze noi ordonanţe şi legi pentru a-şi satisface propriile dorinţe: case, păduri, terenuri agricole, şcoli şi facultăţi în limba UDMR-ului etc.!

Tonul sfidător este dat chiar de Emil Constantinescu, Preşedintele României, care, debarasându-se de sfaturile călugărului Vasile şi de ţinuta de la Ruginoasa, se afişează la o emisiune de divertisment a televiziunii publice: "Surprize-surprize". Se înţelege, domnul preşedinte a păşit în studiourile TVR ca "vecin" şi numai după ce s-au încheiat epurările din această instituţie, cu finanţare publică.

Stimaţi colegi,

De 3 săptămâni, de când foştii mineri se află în greva foamei, nici un reprezentant al puterii nu s-a deplasat la Lupeni, pentru a rezolva doleanţele acestora. De altfel, preocupaţi de propriile interese, nici timp nu au avut de asemenea acţiuni..., banale.

Reprezentanţii PNŢCD şi PNL îşi educă tineretul prin tot felul de şcoli de vară, în acelaşi spirit sfidător şi arogant faţă de oamenii nevoiaşi! Colegii din UDMR ţin morţiş să se ia dreptul propriilor copii să gândească şi în limba română! Pediştii, speriaţi de sondajele care îi situează cu un picior în afara Parlamentului, se chinuie să stoarcă la maximum profit din privatizarea CONEL, a Societăţii Naţionale de Petrol, din vânzările de fier vechi, considerat "material strategic" în toate ţările occidentale, şi nu "deşeu", cum stabileşte domnul Radu Berceanu!

Cine să mai aibă timp de cetăţenii leşinaţi de foame în Valea Jiului şi în alte zone, sărăcite cu premeditare de nişte diletanţi, ajunşi în fotolii de miniştri? Ar trebui să fiţi mai grijulii faţă de starea de spirit a populaţiei, domnilor colegi, care îi susţineţi orbeşte pe aceşti guvernanţi, care au compromis nu numai reforma economică, ci însăşi democraţia! Mitul "guvernărilor prelungite", creat de ideologii PDSR s-a năruit în 1996! Dacă îmbuibarea guvernanţilor este permisă, de ce nu s-ar justifica şi o revoltă a înfometaţilor? Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Dumitru Pâslaru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democraţiei Sociale din România, se pregăteşte domnul deputat Dumitru Bălăeţ, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Domnul Dumitru Pâslaru:

Doamnelor şi domnilor,

"Înţelepţii", de care, slavă Domnului, nu ducem lipsă în politica românească, ar trebui să ştie că, întocmai stăpânului zgârcit care face sluga hoaţă, preşedintele credul învaţă vicele mârşav! Mai mult, detractorii calificaţii se recrutează, de regulă, dintre lăudătorii neadormiţi, care nu ostenesc cu elogiile, tocmai pentru a nu fi bănuiţi de duplicitate. De aceea, marii noştri lideri politici ar trebui să fie prevenitori nu cu atacatorii fruntali, ci cu proprii linguşitori penibili.

În timpul din urmă, am asistat cu toţii la o reacţie generală de veritabilă mânie proletară împotriva a ceea ce analiştii GDS numesc: "instrumentarea perdantă a ideii consensului în direcţia împăciuitorismului de stânga", apropo de declaraţiile domnilor Radu Vasile şi Sorin Lepşa privind o ipotetică alianţă cu partidele social-democrate şi, în principal, cu Partidul Democraţiei Sociale. Apreciată ca "realistă" şi "rezonabilă" de către noi, poziţia acestora nu trăda nicidecum interesele puterii sau linia Maniu-Mihalache, deoarece aprecia clar că actuala coaliţie trebuie să rămână la coaliţie şi după alegeri, dar că extinderea spre stânga se va lua în calcul în condiţii de paritate post-electorală şi numai din raţiuni de stabilitate şi pace socială. Principiile sunt principii, spunea, de exemplu, primul ministru, dar trebuie găsite soluţii, ţinându-se seama de realităţile construcţiei numite România, ca adevăraţi oameni de stat ce suntem, şi nu doar ca bieţi politicieni.

Declaraţiile, într-adevăr, surprinzătoare, în peisajul anchilozat al gândirii creştin-democrate autohtone, au ofuscat gruparea talibană, care, cu aceeaşi sfântă mânie proletară, s-a întrebat: "Ce mai caută cei doi în gloriosul nostru partid, de vreme ce, iată, s-au descalificat prin gestul de a se autopropune succesori şi a se apropia de stânga?" Nu a pierdut ocazia, fireşte, purtătorul de cuvânt, care, aflând că succesiunea la vârf se va tranşa abia în 2001, timp în care se va putea, Doamne fereşte, să rămână fără înalta protecţie a preşedintelui partidului, a virat-o imparţial spre Cotroceni, raliindu-se grupului susţinător al candidaturii lui Emil Constantinescu. (Domnul deputat Mihnea Ioniţă îşi manifestă dezacordul cu afirmaţiile vorbitorului, bătând în pupitru.)

Din laboratoarele de manipulare şi dezinformare, de unde, pe căi obscure, se încearcă influenţarea deciziilor de partid, guvernamentale şi din zona justiţiei, de voinţa tot mai imperativă şi oarbă a actualului preşedinte, cu excesul de zel specific parveniţilor întârziaţi, folosindu-se televiziunea, devenită secţie de propagandă, rinocerii fundamentalişti acţionează pentru menţinerea şi adâncirea faliilor în spectrul politic românesc. Iată, apreciind probabil comunicatul confratelui de la Preşedinţie...

(În acest moment, intră în loja oficială Regele Harald al V-lea al Norvegiei şi suita sa oficială. Aplauze.)

Domnul Acsinte Gaspar:

Un moment, domnule deputat.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Salutăm prezenţa în loja oficială a Aulei Camerei Deputaţilor a Majestăţii Sale Regele Harald al V-lea al Norvegiei! (Aplauze. Numeroşi deputaţi se ridică în picioare.)

Vă rog să continuaţi, domnule deputat!

Domnul Dumitru Pâslaru:

Aşa-zisul "preşedinte al tuturor românilor", în loc acţioneze pentru coagularea unei aproximative unităţi de acţiune politică, necesară ieşirii României din fundătura în care regimul său a împins-o, califică, într-un limbaj deloc prezidenţial gesturile de apropiere, drept "glumiţe". Pentru că nu doar realizarea alianţei post-electorale cu PDSR este urmărită a fi împiedicată, ci de-a dreptul izolarea acestui partid după alegeri, ştiind pe bună dreptate că va obţine mult-foarte mult, dar nu 51%. Spaima de PDSR manifestată în aceste "aranjamente" pre-electorale este, de fapt, o confirmare a forţei noastre şi, implicit, expresia derutei în faţa sancţiunii iminente a puterii de către electoratul înşelat şi batjocorit.

Dacă preşedintele ales al României se va lăsa în continuare manevrat de pegra cotrocenistă, liderii din coaliţie, "dresorii" din TVR, care, în "Surprize-surprize", l-au scos zilele trecute în arenă, România polarizată şi sărăcită după modelul sud-american va deveni în curând teatrul de acţiune, nu pentru Sumanele Negre, ci, mai rău, pentru gherilele marxiste. Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Dumitru Bălăeţ, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, se pregăteşte domnul deputat Gheorghe Ionescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democraţiei Sociale din România.

Domnul Mircea Ciumara (din sală):

Este ora 9,35, domnule preşedinte!

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Şi vreţi să dormiţi, domnule Ciumara, la ora asta?

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnilor deputaţi, vă rog să respectaţi programul! Programul a început cu 5 minute întârziere, de aceea am prelungit. Vă rog să păstraţi liniştea în sală!

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În numele Grupului parlamentar PRM, vreau să atrag atenţia în Parlament asupra a trei situaţii îngrijorătoare, care ne arată, printre altele, şi nepăsarea cu care guvernanţii noştri de azi privesc gravele probleme actuale ale Transilvaniei.

Prima dintre acestea priveşte semnalul de alarmă pe care primarul Clujului, domnul Gheorghe Funar, îl trage asupra numirii lui Alfoldi Laszlo în funcţia de Consul general al Ungariei la Cluj-Napoca. După cum se ştie, acest domn, cu ani în urmă, a fost descoperit drept spion şi a fost expulzat din România. Revenirea lui în ţară şi avansarea în funcţie este o sfidare evidentă, nu numai la adresa ţării noastre, ci şi la adresa normelor diplomatice obişnuite dintre ţări. Este uimitor cum autorităţile noastre, în special Ministerul de Externe, SRI şi SIE, nu se sesizează şi nu iau măsuri în această privinţă. Mai mult, în mass-media noastră, în loc să se ia poziţie faţă de asemenea situaţie şi să se ceară clarificări, se găsesc cozi de topor care atacă atitudinea cinstită, şi demnă, şi responsabilă faţă de ţară a primarului Clujului, marele patriot Gheorghe Funar. (Râsete ale deputaţilor din majoritate. Rumoare, proteste.) Tristă situaţie, triste vremi am ajuns să trăim!

O a doua situaţie asupra căreia vreau să atrag atenţia, în acelaşi context, îl priveşte pe domnul Sabin Gherman, redactor laTVR din Cluj, care şi-a părăsit funcţia (pe ce bani?) şi care declară cu nonşalanţă că "s-a săturat de România!" Prin intermediul unei aşa-zise fundaţii apolitice, Pro Transilvania, el duce de fapt o politică antinaţională şi anticonstituţională. Autorităţile noastre publice nu se sesizează şi nu iau măsuri împotriva unor asemenea provocări, ceea ce dovedeşte din nou orbirea lor, nepăsarea lor condamnabilă faţă de problemele Ţării, ale Transilvaniei.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, vă rog să vă limitaţi expunerea, să vă încadraţi în cele 3 minute!

Altfel, sunt nevoit să vă opresc microfonul!

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Nu mi-l opriţi, pentru că termin imediat!

Un al treilea aspect, tot atât de grav, ni-l oferă aşa-zisul "Grup de Dialog Social" (G.D.S.), care a ajuns să practice un kominternism întors pe dos, fără ruşine şi fără Dumnezeu. Citiţi, pentru a vă convinge, nr. 27 din 6-12 iulie 1999 al Revistei "22", unde se publică, pe 5 pagini, o "masă rotundă", cu tema: "10 ani de la Declaraţia de la Budapesta", declaraţie care a precedat în mod semnificativ evenimentele din decembrie 1989. Actualitatea acestei "Declaraţii" ar fi deschiderea României către o "federalizare", prin forme mai rafinate decât acelea ale "autodeterminării", pe care o propunea Cominternul prin anii ’20.

Domnii de la GDS vor să ajungă la acelaşi rezultat prin "autonomie locală", "descentralizare", "subsidiaritate", "devoluţie" şi alte aberaţii de acelaşi fel. De oriunde ai încerca să constaţi "dialogul" acestei "mese rotunde", observi că, de fapt, el este doar un amplu "monolog" absurd, câtă vreme capetele sucite care participă la realizarea lui perorează cam în acelaşi fel "federalist" despre problemele actuale şi de viitor ale României. Nici cei mai teribili duşmani ai unităţii noastre naţionale nu au strecurat atât de mult venin în inima ţării, ca aceşti pretinşi gânditori "academici" ai GDS-ului. Se vede că la ei otrava kominternistă, de care însuşi Partidul Comunist Român se debarasase, face acum ravagii, ia forme noi, drogante, deosebit de periculoase.

Cine cunoaşte cât de cât istoria, ştie că însăşi teoria kominternistă despre România a apărut la Moscova, după ce "revoluţia bolşevică" revizionistă a lui Bela Kuhn de la Budapesta a primit, în 1919, cenzura de rigoare a tânărului stat român unificat în graniţele sale istorice. Nu întâmplător, teoriile gedesiste se hrănesc şi ele din aceleaşi surse budapestane, perfecţionate şi mult mai pline de otrava înstrăinării. Ele speculează slăbiciunile de azi ale clasei noastre politice, pe care un alt "român" din GDS, pe nume Mircea Boaru, o atacă la aceeaşi "masă rotundă" în termenii următori: "Noi avem o clasă politică incapabilă să gândească şi să fie receptoare la aceste fenomene sociale... Mai mult, ea nu va avea niciodată interesul de a-şi schimba setul de semnificanţi cu care-şi reprezintă realitatea..."

Da, domnule pretins "politolog", aici ai nimerit-o, dar pe dos. Clasa noastră politică de azi este incapabilă să reactioneze prompt, precum cea dintre cele două războaie mondiale, care a pus în afara legii Partidul Comunist din România, atunci când acesta s-a declarat adept al "autodeterminării" kominterniste.

Astăzi, după cum vedem, spionii şi urmaşii kominterniştilor de la GDS şi din alte părţi joacă tontoroiul cu unitatea ţării, cu Constituţia ei, fără să fie pedepsiţi, cum s-ar cuveni. Credem că Parlamentul trebuie să ia o atitudine categorică în acest sens şi să ceară organelor de justiţie şi Guvernului să-şi facă datoria faţă de Ţară. Mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Poftiţi? Doriţi să interveniţi într-o problemă de procedură? Să ştiţi că, domnule deputat, nu se obişnuiesc problemele de procedură în cadrul declaraţiilor politice care se fac de către deputaţi.

Domnul Mircea Ciumara:

Vă rog să-mi daţi voie să intervin!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, daţi-mi voie mai întâi mie să vorbesc!

Dacă dumneavoastră încercaţi să creaţi un precedent, nu aveţi decât, dar vreau să vă spun că nu ar fi prima dată când, în cadrul dezbaterilor politice, s-a depăşit cu 5 sau 7 minute acest timp. Vă rog, poftiţi! Şi vă rog să vă motivaţi în drept, pe regulament, problema de procedură!

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule preşedinte, am votat ora 9 şi 20. Este ora 9 şi 40 aproape. Aţi depăşit cu 20 de minute programul. Rugămintea mea este: respectaţi programul votat de Camera Deputaţilor. (Rumoare, vociferări.)

Voci din sală:

Nu vă place critica!

Voi să respectaţi "Contractul cu România"!

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Gheorghe Ionescu. (Rumoare, vociferări)

Domnilor deputaţi,

Vă rog să nu tulburaţi liniştea în sala de şedinţă, pentru că nu facem altceva decât să ne irosim din timpul nostru de lucru. Vă rog să păstraţi liniştea!

Aveţi cuvântul, domnule deputat Ionescu.

Domnul Gheorghe Ionescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Mă adresez astăzi FPS-ului – privatizarea, scop în sine.

După 1996, actuala coaliţie CDR-PD-UDMR a făcut mare tam-tam privind procesul de privatizare, întocmind tot felul de programe în aşa fel ca la sfârşitul anului 1999 activitatea FPS să fie terminată şi acesta - desfiinţat.

Aceasta numai pentru propagandă, pentru că lucrurile au stat şi stau altfel, şi privatizarea, care trebuia să fie un mijloc de restructurare a proprietăţii, s-a transformat în scop în sine, aceasta fiind prevăzută a se desfăşura şi în anul 2000.

După cum se ştie, majoritatea privatizărilor făcute după 1996 au fost foarte mult comentate în mass-media, aici amintind numai de privatizarea IMGB şi a ROMTELECOM, care a avut efecte negative pentru economia ţării şi asupra populaţiei, amintind faptul că numai la convorbirile telefonice tarifele au crescut în acest an cu peste 50%, în timp ce salariile au rămas la nivelul anului 1998.

Doamnelor şi domnilor,

Aduc în atenţia dumneavoastră modul cum FPS procedează la privatizarea Societăţii Comerciale TMC Filiaşi, din judeţul Dolj, pentru care există solicitanţi.

Cu Adresa nr.85 din 9 februarie 1999, SC BRACO SRL solicită cumpărarea pachetului de acţiuni deţinut de FPS la Societatea TMC Filiaşi, în procent de 40%.

FPS-ul răspunde la oferta SC BRACO şi, după ce face apologia descentralizării activităţii, arătând că privatizarea societăţilor comerciale mici şi mijlocii se realizează de către filialele FPS, trimite pe ofertant la Direcţia vânzări directe construcţii de maşini, din Str.Stavropoleos, Bucureşti.

Firma BRACO, în data de 14.06., se adresează acestei direcţii de construcţii şi solicită o întâlnire pentru a putea discuta în legătură cu oferta depusă, solicitând ca la această întâlnire să participe şi doi investitori străini, respectiv Firmele ELVEM şi SMEM din Italia, interesate în cumpărarea pachetului de acţiuni.

Se stabileşte întâlnirea în data de 22 iunie 1999, care a durat 5 minute. Şi, de data aceasta, după circa 5 luni, trimite pe ofertant la Filiala Dolj.

SC BRACO continuă să insiste, face o nouă cerere de ofertă, de acestă dată către FPS – Filiala Dolj, "în atenţia domnului director Gunescu", în care se arată: "Urmare a discuţiei purtate cu dumneavoastră la data de 23.06.1999 şi în conformitate cu Legea privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, publicată în "Monitorul Oficial" din 27.05.1999, vă rugăm să dispuneţi măsurile necesare privind vânzarea de acţiuni deţinute de FPS la TMC Filiaşi şi să ne comunicaţi modalitatea şi condiţiile de vânzare ale acestora".

Răspunsul la această ultimă intervenţie nu a fost dat. Delegatul Firmei SC BRACO SRL deplasându-se personal la Craiova pentru discuţii, dar nu a fost primit de directorul filialei.

În zilele următoare, reprezentanţii celor două firme italiene – ELVEM şi SMEM – vor venit în România. Probabil că vor fi trataţi cu aceeaşi indiferenţă şi vor fi trimişi la plimbare.

Doamnelor şi domnilor,

Acest procedeu de lucru dovedeşte modul clientelar politic al actualei Puteri în restructurarea proprietăţii, având în vedere faptul că la rezolvarea acestei oferte nu stau decât considerente politice şi materiale.

Vă amintesc faptul că la conducerea SC TMC Filiaşi există o persoană care nu este membru al unui partid din coaliţia guvernamentală, iar la ora actuală se fac presiuni şi se caută tot felul de soluţii nelegale de înlăturare din această funcţie. Iar din punct de vedere material, probabil, - probabil, zic –, nu s-a căzut la înţelegere asupra comisionului care se practică de obicei.

În concluzie, ne aflăm la circa 8 luni de la lansarea ofertei şi nu se întrevede nici o soluţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Secretarii de şedinţă îmi comunică că în acest moment în sală nu avem întrunit cvorumul de lucru.

Ca atare, vă propun să mai dăm cuvântul, mai avem doi colegi şi probabil că între timp se vor aduna şi ceilalţi colegi în sală, pentru a putea trece la cea de a doua parte a şedinţei, şi anume la dezbaterea proiectelor de lege.

Da, domnule deputat, poftiţi.

Domnul Mihail-Gabriel Ioniţă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să-mi exprim uimirea pentru modul în care dumneavoastră conduceţi această şedinţă, tocmai pentru faptul că vă cunosc ca pe un eminent jurist şi ca pe un foarte bun cunoscător al regulamentului.

Aici nu se lucrează pe ceea ce credeţi dumneavoastră că se va întâmpla. Aţi invocat, atunci când domnul ministru Ciumara a luat cuvântul, i-aţi cerut să spună conform cărui regulament trebuie să întrerupeţi această parte a şedinţei. V-a spus foarte clar: hotărârea majorităţii deputaţilor din această Cameră, da?

Părerea mea este că există metode procedurale ca să încercaţi măcar să asiguraţi cvorumul, deci să terminaţi această parte a şedinţei, de intervenţii. Ca să nu mai spun, colegul de dinainte, pe care-l apreciez şi poate are dreptate în ceea ce spune, n-a făcut o declaraţie politică, mai degrabă o interpelare.

Deci, eu vă rog să luaţi măsurile corespunzătoare să conduceţi şedinţa Camerei Deputaţilor în mod corespunzător, conform regulamentului şi legilor din această ţară, nu după cum credeţi dumneavoastră. Să mai vorbească doi că, poate, mai vin colegi şi asigurăm cvorumul.

Eu vă pun în vedere o altă posibilitate: s-ar putea că dacă mai vorbesc încă doi, să mai plece din colegii noştri, domnule preşedinte.

Vă salut!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, să ştiţi că nu mă miră surprinderea dumneavoastră, dar vă rog să vă uitaţi pe partea dreaptă a sălii, unde dumneavoastră, majoritatea, ar trebui să asiguraţi prezenţa la lucrări.

Eu nu pot să încep lucrările Camerei Deputaţilor, în legătură cu dezbaterea proiectelor de lege, atât timp cât nu există cvorumul de lucru. De 20 de minute, de 20 de minute fac apelul de intrare în sală, prin sonerie. Poate aţi auzit. De 20 de minute funcţionează soneria pentru mobilizarea colegilor.

Domnul Mihail-Gabriel Ioniţă:

Procedură, iar!

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, discutaţi pe procedură.

Domnul Mihail-Gabriel Ioniţă:

Dacă voiaţi să-mi daţi o replică, v-aş ruga să coborâţi la tribună. Asta-i un aspect. Al doilea: încă o dată îmi exprim mirarea că dumneavoastră .... (Rumoare, vociferări.) .... deci există alte metode de a asigura cvorumul decât cele pe care dumneavoastră încercaţi să le sugeraţi. Poate critica dumneavoastră, apropo de majoritate, este întemeiată. N-aveţi decât să strigaţi catalogul, acolo. Cum spune regulamentul. Deci, n-am mai auzit că în Regulamentul de funcţionare a Camerei Deputaţilor există metoda "Hai, să mai spunem încă două interpelări, încălcând hotărârea Parlamentului, că poate mai vin oameni!"

Încă o dată, domnule preşedinte, sunteţi un expert în regulamente. Vă rog să-l aplicaţi! (Rumoare, vociferări)

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, nu vreau să intru într-un dialog cu dumneavoastră, pentru că se vede clar că atitudinea dumneavoastră este pur şi simplu de a bloca pe o parte, dar eu vreau să vă spun că nu încep lucrările Camerei până când nu se asigură cvorumul de lucru. Să fie clar!

Şi, de asemenea, nu supun la vot nimic până când nu se asigură votul constituţional. Eu n-am să conduc de maniera în care au condus ceilalţi colegi ai mei. Să fie foarte clar! Adică, eu respect regulamentul aşa cum se cuvine. (Rumoare, vociferări.)

Rog secretariatul tehnic să prezinte prezenţa şi listele de înscriere ale deputaţilor pe listele de prezenţă, să se aducă listele de prezenţă aici, să vedem cine a semnat şi cine nu este în sală, să se facă apelul, pentru ca, într-adevăr, să se desfăşoare lucrările Camerei exact potrivit dispoziţiilor regulamentului.

Domnul Mircea Ciumara (din sală):

Deci, de 25 de minute blocaţi procesul legislativ! (Rumoare, vociferări)

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, vă informez că nu avem cvorum de lucru.

Domnul Mircea Ciumara (din sală):

M-aţi mai informat! Asta vă este misiunea! (Rumoare, vociferări)

Domnul Acsinte Gaspar:

Vom trece să facem apelul nominal, pentru că în felul acesta o să mai câştigăm timp şi va fi în favoarea lucrărilor Camerei Deputaţilor.

Rog secretariatul tehnic să aducă listele de prezenţă.

Ţin să informez plenul că şi-au înregistrat prezenţa 258 de deputaţi, au semnat, iar în momentul de faţă sunt prezenţi în sală 103.

Vom face apelul pe circumscripţiile electorale, să constatăm care sunt prezenţi din cei care totuşi au semnat şi nu se găsesc în momentul de faţă în sală.

Domnul Vasile Miclăuş:

Domnule preşedinte, începem apelul nominal.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule secretar, vă rog să întrerupeţi apelul. Constatăm că este realizat cvorumul, atât cvorumul constituţional, cât şi cvorumul de lucru pentru desfăşurarea lucrărilor Camerei Deputaţilor.

Trecem la partea a doua a lucrărilor Camerei Deputaţilor din ziua de astăzi, consacrată examinării proiectelor de lege şi propunerilor legislative.

Din datele obţinute de la secretariatul tehnic, rezultă că în ziua de astăzi a fost înregistrată prezenţa la Camera Deputaţilor, după cum urmează: din 343 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa 258. Absentează 85.

Potrivit art.195, nu sunt consideraţi absenţi 11 deputaţi, care participă la desfăşurarea altor acţiuni parlamentare; 9 deputaţi sunt membri ai Guvernului, găsindu-se în exercitarea atribuţiilor ce le revin, iar 7 deputaţi fac parte din comisia de mediere la Senat, în legătură cu deconspirarea fostei securităţi.

Potrivit art.128 din Regulamentul Camerei, Camera lucrează legal în prezenţa majorităţii deputaţilor. Raportat la numărul de 343 de deputaţi, majoritatea este de 172.

Cvorumul de lucru, ca urmare a scăderii celor ce au alte misiuni, este pentru ziua de astăzi de 145.

Da, poftiţi, domnule deputat.

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Aşa cum v-am reiterat şi ieri la modul personal, în cursul zilei de joi, săptămâna trecută, în numele Opoziţiei, de la acest microfon am solicitat prezenţa ministrului industriei şi comerţului – domnul Radu Berceanu -, la şedinţa din plen de ieri a Camerei Deputaţilor, pentru a informa Camera Deputaţilor în legătură cu situaţia dramatică existentă la unele mine din Valea Jiului.

Aşa cum bine se ştie din mass-media, dar şi de la faţa locului, un număr mare de mineri se află în greva foamei, situaţia fiind încă nerezolvată.

Un alt număr mare de mineri se află sub incidenţa Ordonanţei nr.9 care încă nu a fost aplicată în multe localităţi din zona Văii Jiului.

Conform regulamentului, domnule vicepreşedinte, eu am crezut că joi, cel care a condus atunci şedinţa, domnul deputat Chiliman, cunoaşte prevederile regulamentului şi nu trebuie cerut acordul prin vot al plenului Camerei Deputaţilor, pentru că, aşa cum este înscris şi în Constituţie şi în regulament, în momentul în care se cere prezenţa unui ministru, a unui membru al Guvernului, acesta participă de la sine atât la lucrările în plen, cât şi la cele de la nivelul comisiilor permanente.

Prin urmare, reiterez, încă o dată, nu pentru ziua de astăzi, dacă e posibil ca domnul ministru să ştie despre ce este vorba, s-ar putea în a doua parte a zilei, dacă nu, în cursul zilei de joi, când reluăm dezbaterile în plen, domnul ministru să fie prezent la Camera Deputaţilor să ne spună ce măsuri a luat Executivul şi domnia sa, ca reprezentant în acest domeniu de activitate al Executivului, pentru soluţionarea problemelor grave, dramatice existente în Valea Jiului.

Deci, nu e nevoie de acordul plenului Camerei Deputaţilor, pentru că regulamentul ne spune foarte clar: atunci când este chemat, ministrul participă de la sine. Imperativ!

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Intrăm în lucrările de astăzi ale Camera Deputaţilor. Este vorba de o reiterare a cererii pe care domnul deputat Ioan Gavra a prezentat-o în şedinţa de joi în legătură cu prezenţa ministrului industriei şi comerţului, domnul Radu Berceanu, pentru a informa Camera Deputaţilor în legătură cu situaţia minerilor care se află în grevă. Motivarea acestei solicitări este determinată de art.110 din Constituţie, potrivit căreia membrii Guvernului participă la lucrările Camerei, iar atunci când li se solicită prezenţa, participarea lor este obligatorie.

Ca atare, urmează ca prin ministrul pentru relaţia cu Parlamentul să se comunice domnului ministru Radu Berceanu că este invitat joi, la orele 12, pentru a face această informare în faţa plenului Camerei Deputaţilor. Rog ministrul însărcinat cu relaţiile pentru Parlament să facă această comunicare.

În continuare, am să vă propun spre aprobare componenţa unor comisii de mediere la mai multe proiecte de legi care au fost adoptate atât de Camera Deputaţilor, cât şi de Senat în redactări diferite.

Prima comisie se referă la Legea privind soluţionarea conflictelor de muncă. Grupurile parlamentare, potrivit ponderilor care le revin, au desemnat următorii membri în această comisie. Domnii deputaţi: Stanca Teodor – Grupul parlamentar al PNŢCD, Petrescu Silviu – Grupul parlamentar al PNŢCD, Sârbu Marian – Grupul parlamentar al PDSR, Jurăscu Ion – Grupul parlamentar al PDSR, Gavrilaş Teodor – Grupul parlamentar al USD-PD, Bondi Gyongyike - Grupul parlamentar al UDMR şi Furo Iuliu Ioan – Grupul parlamentar al PRM. Grupurile parlamentare au desemnat pe cei 7 membri în Comisia de mediere la Legea privind soluţionarea conflictelor de muncă.

Supun votului dumneavoastră această componenţă.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

A doua Comisie de mediere la Legea pentru aprobarea Ordonanţei de ugenţă a Guvernului nr. 19/1999 privind aprobarea primei de export la carnea de porc şi pasăre. Grupurile parlamentare au desemnat următorii deputaţi: Cristea Gheorghe, Ion Corniţ㠖 Grupul parlamentar al PNŢCD, Mihai Hlinschi – Grupul parlamentar al PDSR, Oană Gheorghe – Grupul parlamentar al PDSR, Valeriu Gheorghe – Grupul parlamentar al PNL, Kelemen Attila Bela Ladislau – Grupul parlamentar al UDMR, Tabără Valeriu – Grupul parlamentar al PUNR.

Dacă sunt obiecţiuni în legătură cu componenţa acestei comisii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Următoarea Comisie de mediere la textele aflate în divergenţă între cele două Camere ale Parlamentului, se referă la Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/1998 privind reorganizarea Departamentului pentru Protecţia Copilului. Au fost desemnaţi de către grupurile parlamentare, următorii deputaţi: Dejeu Gavril – Grupul parlamentar al PNŢCD, Ionescu Marina – Grupul parlamentar al PDSR, Stancov George Iulian – Grupul parlamentar al USD-PD, Muscă Mona – Grupul parlamentar al PNL, Sekely Erwin Zoltan – Grupul parlamentar al UDMR, Bălăeţ Mitic㠖 Grupul parlamentar al PRM, Paneş Iosif – Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Supun votului dumneavoastră componenţa acestei comisii de mediere.

Voturi pentru. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În continuare urmează să discutăm componenţa comisiei pentru textele aflate în divergenţă între cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 105 din 1998 privind acordarea de credite bancare pentru studenţii din învăţământul de stat. Grupurile parlamentare şi-au desemnat următorii reprezentanţi în Comisia de mediere: Grupul parlamentar al PNŢCD – Andrei Gheorghe, Grupul parlamentar al PNŢCD – Petrescu Virgil, Grupul parlamentar al PDSR – Ecaterina Andronescu, Grupul parlamentar al PDSR – Antonescu Nicolae Napoleon, Grupul parlamentar al USD-PD – Brezniceanu Alexandru, Grupul parlamentar al PNL – Stănescu Mihai Sorin, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale – Nicolaiciuc Vichentie.

Supun votului componenţa comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

A fost aprobată şi componenţa acestei comisii de mediere.

Următoarea comisie de mediere se referă la textele în divergenţă la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 87 din 1998 privind înfiinţarea Comisiei de evaluare şi acreditare a învăţământului preuniversitar. Grupurile parlamentare şi-au desemnat următorii reprezentanţi în această comisie: Andrei Gheorghe - Grupul parlamentar al PNŢCD, Hilote Eugen Gheorghe – Grupul parlamentar al PNŢCD, Bejinariu Petru – Grupul parlamentar al PDSR, Vitcu Mihai – Grupul parlamentar al PDSR, Tarna Gheroghe – Grupul parlamentar al USD-PD, Asztalos Ferenc – Grupul parlamentar al UDMR şi Secară Gheorghe – Grupul parlamentar al PUNR.

Dacă sunt obiecţiuni la această componenţă, dacă nu, supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În fine, o ultimă comisie de mediere se referă la textele în divergenţă la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 21/1991 privind cetăţenia română. Au fost desemnaţi de grupurile parlamentare: Petreu Liviu – Grupul parlamentar al PNŢCD, Popa Ioan Mihai - Grupul parlamentar al PDSR, Ionescu Marina – Grupul parlamentar al PDSR, Nistor Vasile – Grupul parlamentar al USD-PD, Mogoş Ion – Grupul parlamentar al PNL, Sekely Erwin Zoltan – Grupul parlamentar al UDMR, Bălăeţ Mitic㠖 Grupul parlamentar al PRM.

Dacă sunt observaţii în legătură cu această comisie? Dacă nu, supun votului.

Voturi pentru. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

A fost votată şi componenţa acestei comisii.

În continuare, avem de rezolvat un conflict de competenţă, potrivit art.60 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, în legătură cu un proiect de lege care a fost remis iniţial pentru dezbatere în fond la Comisia pentru sănătate şi familie. Ulterior, ca urmare a cererii formulate de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, proiectul a fost transmis la această comisie pentru a fi examinat în fond.

Comisia pentru sănătate şi familie a adresat o contestaţie Biroului permanent şi ca atare, ne găsim, aşa cum spuneam, potrivit art.60 alin.3 în cadrul unui conflict de competenţe, pe care trebuie să-l rezolve numai plenul Camerei.

Ca atare, am să dau cuvântul preşedinţilor celor două comisii ca să-şi motiveze cererea pentru a examina în fond proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 109/1999 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.22/1992 privind finanţarea ocrotirii sănătăţii.

Din partea Comisiei pentru buget-finanţe, domnul deputat Dan Constantinescu. Nu este.

Din partea Comisiei pentru sănătate şi familie, domnul deputat Ion Berciu.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ion Berciu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

E vorba de Ordonanţa pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1992 privind finanţarea ocrotirii sănătăţii. Acea ordonanţă a fost stabilizată în fond tot la Comisia de sănătate şi familie şi, acum, am rămas surprinşi de hotărârea Biroului permanent în legătură cu desemnarea ca avizarea în fond să se afle în mâna Comisiei de buget-finanţe. Ţinând cont de un articol al acestei ordonanţe, care are următorul cuprins: "Ministerul Sănătăţii este autorizat să elaboreze normele metodologice de aplicare a prezentei odonanţe cu avizul Ministerului Finanţelor", ni se pare mai mult decât judicios ca avizul în fond al acestei ordonanţe de modificare a Ordonanţei nr.22 să aparţină Comisiei de sănătate şi familie. Dar, pentru a avea o înţelegere deplină, noi am făcut solicitarea către Biroul permanent, ca acest raport să fie produsul celor două comisii. Să fie un raport de elaborare în comun. Acest lucru ar avea consistenţă prin pregătirea comisiei de buget-finanţe şi prin aportul celor care oarecum se pricep mai bine la sănătate, respectiv Comisia de sănătate şi familie.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Comisiei pentru buget-finanţe şi bănci, dacă cineva susţine cererea pentru examinarea în fond a proiectului de lege de către Comisia pentru buget-finanţe.

În acestă situaţie am să supun la vot, în primul rând, cererea Comisiei pentru sănătate şi familie pentru a dezbate în fond proiectul de Lege în legătură cu aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 109 din 1999 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1992 privind finanţarea ocrotirii sănătăţii.

Cine este pentru?

Poftiţi, domnule deputat Ciumara.

Domnul Mircea Ciumara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu am constatat că preşedintele Comisiei de sănătate a propus aici ca împreună comisiile să facă raport, nu singură Comisia de sănătate. Hai să hotărâm, supunem la vot să facă împreună sau numai Comisia de sănătate?

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, vreau să vă reamintesc că de regulă s-a evitat, pe cât posibil, tocmai pentru faptul că se lucrează mai dificil în comun pentru a întocmi raportul de fond de către două comisii. Sigur că nimic nu exclude această posibilitate. Dacă şi preşedintele comisiei pentru buget finanţe agreează această soluţie, sigur că.... Domnul Dan Constantinescu, preşedintele Comisiei pentru buget-finanţe.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule preşedinte,

Nu este prima dată când am solicitat ca materia pe care trebuie s-o rezolve Comisia pentru buget-finanţe să fie dată, din start şi în fond, acestei comisii ca proiecte legislative. Din păcate, suntem puşi în situaţia în care deşi există proiecte legislative care fac obiectul comisiei noastre, fie să refuzăm să mai cerem aceste proiecte care au fost iniţial date altor comisii, fie să rămânem în faza de avizare, întrucât suntem în situaţia paradoxală de a fi coraportori la ora asta la vreo 6 proiecte de legi, motiv pentru care comisia este blocată. Nu putem lucra şi în plenul comisiei, şi împreună cu alte 4-5 comisii în aceeaşi zi. Spun asta, cu atât mai mult cu cât Biroul permanent a respins în două rânduri cererile noastre de a ne aloca un timp suplimentar, luni după amiază, ori marţi dimineaţa.

În asemenea condiţii, vă rugăm să decideţi pe una dintre cele două variante, fie Comisia de buget-finanţe să rămână unic raportor în fond pentru proiectul în cauză, fie să rămânem pe aviz. Nu mai putem, operaţional, să lucrăm în calitate de coraportori.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, ţin să vă reamintesc că în urma unui demers pe care dumneavoastră l-aţi întreprins la Biroul permanent în data de 8 sept. în legătură cu un număr de 11 proiecte de legi s-a decis şi s-a prezentat în plenul Camerei Deputaţilor că dumneavoastră le veţi examina în fond. Deci celelalte comisii le vor aviza.

De data aceasta, s-a creat iarăşi un conflict de competenţă care nu a fost rezolvat la nivelul Biroului permanent şi trebuie să-l rezolve plenul. Comisia pentru sănătate şi familie propune ca să elaboraţi un raport comun. Dumneavoastră spuneţi ca votul Camerei să decidă care dintre cele două comisii va examina pe fond.

Domnule deputat Berciu, poftiţi, vă rog.

Domnul Ion Berciu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Finanţarea sistemului sanitar depinde foarte mult de două legi care au fost elaborate prin Comisia de sănătate, şi anume Legea nr.145, a asigurărilor sociale de sănătate, şi Legea nr.100/1998 privind asistenţa de sănătate publică. Or, dacă avem aceste legi la baza întregii ordonanţe, considerăm că şi finanţarea este un corelativ foarte important şi normal a exista în curtea comisiei de sănătate şi familie.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnilor deputaţi, eu vreau să vă reamintesc că în Regulamentul Camerei Deputaţilor la "Comisiile permanente" sunt trecute domeniile de activitate asupra cărora ele se pronunţă. Or, problemele de finanţare, dacă o să vă uitaţi, ele sunt de competenţa Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci. Comisia pentru sănătate şi familie are în obiectul ei de activitate ocrotirea sănătăţii populaţiei, asistenţa sanitară, forme de organizare, probleme sociale, de familie, mamei şi copilului, bătrânilor, handicapaţilor, probleme demografice. Faptul că un singur text poate să aibă tangenţă şi cu problemele de sănătate, dar substanţa proiectului de lege, este vorba de Ordonanţa nr.22 pentru finanţarea ocrotirii sănătăţii, sigur că ponderea este în competenţa Comisiei buget-finanţe şi bănci. Eu nu vreau prin aceasta să influenţez votul, doar am vrut să reamintesc plenului Camerei Deputaţilor domeniile asupra fiecăreia, ca fiecare comisie să se poată pronunţa.

Da, poftiţi, domnule deputat.

Domnul Ion Berciu:

Sunt de acord cu ceea ce spuneţi dumneavoastră, dar permiteţi-mi să citesc art.12 al ordonanţei. "Controlul asupra modului de aplicare a prevederilor prezentei ordonanţe se efectuează de către Ministerul Sănătăţii".

Art.13: "Ministerul Sănătăţii este autorizat să elaboreze normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe cu avizul Ministerului Finanţelor". Deci în prim plan şi direct răspunzător de funcţionarea acestei ordonanţe este Ministerul Sănătăţii. Deci, corespondent cu Comisia de sănătate şi familie a Camerei Deputaţilor.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Comisia de buget-finanţe şi bănci, faţă de intervenţia ...

Domnul deputat Dan Constantinescu.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Toate proiectele de lege au minim 2-3 comisii în legătură cu materia pe care o reglementează. Dacă discutăm de finanţare, aşa cum am solicitat, e preferabil să fie la comisia noastră pentru că altminteri, orice problemă de finanţare va trebui s-o facem în calitate de coraportori. Când va fi finanţarea învăţământului cu Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, la sănătate acum, la justiţie cu juridicul şi vom ajunge practic într-un blocaj tehnic. Dacă plenul apreciază că trebuie să fie la Comisia de sănătate, noi vom da sigur un aviz, dar nu pot să mă dezic de solicitarea iniţială în care am rugat să se respecte regulamentul, şi anume materia care este prevăzută în competenţa comisiei şi să fie dată comisiei. Nimic altceva.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat Dan Marţian, poftiţi, vă rog.

Domnul Marţian Dan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu cred că ne găsim în faţa unei situaţii excepţionale, a unei situaţii extrem de grave în ceea ce priveşte finanţarea activităţilor de ocrotire a sănătăţii în ţara noastră în cursul acestui an, cu consecinţe în ceea ce priveşte degradarea extraordinară a condiţiilor din spital. Începând de la medicamente şi celelalte mijloace terapeutice de intervenţie în diferitele afecţiuni, continuând cu înrăutăţirea gravă a condiţiilor de asgiurare a hranei, a igienei, multe dintre spitale, datorită acestor împrejurări, sunt confruntate cu infecţii intraspitaliceşti extraordinar de grave.

Din păcate, Ministerul Finanţelor şi anumiţi reprezentanţi ai Guvernului nu manifestă atenţia cuvenită faţă de aceste probleme. Chiar dacă este vorba de anumite dificultăţi de sincronizare a activităţii celor două comisii, eu cred că soluţia viabilă este cea pe care a sugerat-o domnul Mircea Ciumara, şi anume ca cele două comisii să găsească o modalitate prin care împreună să examineze acest proiect de lege. Comisia pentru buget şi finanţe ar fi putut până acum să intervină şi să determine Ministerul Finanţelor să trateze în mod corespunzător resursele care se cuvin şi care sunt date de diferiţi contribuabuli pentru asigurări de sănătate să fie rezolvate măcar parţial şi cât de cât acceptabil în unele din aceste probleme. Asocierea Comisiei pentru sănătate şi familie la rezolvarea acestor probleme mi se pare strict necesară. De aceea, rog pe preşedinţii celor două comisii să găsească modalităţi de organizare corespunzătoare a activităţii lor şi împreună să examineze acest text.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Mircea Ciumara.

Domnul Mircea Ciumara:

Deci nu eu am sugerat soluţia aceasta, ci greşelile Comisiei de sănătate. Da? Există riscul să facem o lege foarte frumoasă, umană, care nu se poate aplica că nu este finanţare (eu vă reamintesc că propunerea a venit o dată de la domnul Gheorghe Ana) sau facem o soluţie în care asigurăm finanţarea, dar ... în spitale. Acum să ne hotărâm ce vrem şi noi.

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat Berciu, aveţi asupra dumneavoastră ordonanţa? Cine a iniţiat proiectul de ordonanţă? Cine este iniţiatorul proiectului de ordonanţă. Poftiţi? Daţi-mi textul să văd. Pentru că se poate ca totuşi iniţierea să aparţină Ministerului Sănătăţii şi Ministerul de Finanţe doar să fi avizat. Dar vreau să văd totuşi nota de fundamentare.

Stimaţi colegi,

Consider că în mod regulamentar, în mod firesc este ca să supunem la vot, în primul rând, cererea care a fost înregistrată de către Comisia pentru sănătate şi familie şi care a propus ca asupra acestui proiect de lege cele două comisii să elaboreze un raport comun.

Proiectul de lege nu este mare, adică se poate rezolva într-o şedinţă a celor două comisii.

Supun votului dumneavoastră propunerea Comisiei pentru sănătate şi familie de a întocmi împreună cu Comisia pentru buget-finanţe, bănci raportul asupra acestui proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.109/1999.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu majoritate de voturi, cererea a fost aprobată, în sensul în care a fost formulată de Comisia pentru sănătate şi familie.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aşa cum am stabilit în şedinţa din după amiaza zilei de ieri, urmează să continuăm dezbaterile asupra Propunerii legislative privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază în localităţile rurale aflate în zonele montane.

Rog iniţiatorii să-şi ocupe locul în loja consacrată iniţiatorilor. Rog, de asemenea, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, biroul ei, să-şi ocupe locul în loja rezervată comisiilor.

Vă reamintesc că în după amiaza zilei de ieri au fost făcute două amendamente de către domnul deputat Miron Mitrea, care au fost supuse votului, iar, după aceea, domnul deputat Marian Ianculescu a făcut şi dânsul un amendament şi întrucât era nevoie de o eliminare a acestui amendament, atât de către iniţiatori şi de către comisie, s-a amânat pentru ziua de astăzi, urmând să ni se prezinte punctul de ve dere care a fost adoptat.

Aveţi cuvântul, domnule deputat Marian Ianculescu.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am analizat împreună cu membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi în urma acestei analize retrag amendamentul propus şi sunt de acord cu formularea făcută pentru art.7 de către domnul deputat Şandor Tamaş. Ca atare, domnule preşedinte, vă rog să suspuneţi art.7 la vot în forma în care a fost propusă atât de comisie, cât şi de către domnul deputat Sandor Tamaş.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Comisia? L-a retras.

Ca atare, supun votului art.7 cu amendamentele care au fost discutate şi adoptate aseară.

Voturi pentru. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate a fost adoptat.

Art.8. Nu sunt amendamente din partea comisiilor.

Dacă sunt intervenţii, comentarii, din partea dumneavoastră doamnelor şi domnilor deputaţi.

Nu sunt intervenţii. Ca atare, supun votului dumneavoastră art.8, în redactarea propusă de iniţiator.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat.

La art.9, de asemenea, comisia nu a făcut nici un fel de amendament. Nu sunt amendamente nici din partea deputaţilor.

Dacă sunt comentarii sau intervenţii. Nefiind comentarii, vă supun votului art.9, în redactarea prezentată de către iniţiatorul propunerii legislative.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

A fost votat şi art.9, în redactarea iniţială.

La art.10 nu avem amendamente.

Dacă sunt comentarii din partea dumneavoastră, domnilor deputaţi, observaţii, propuneri. Nefiind, supun votului dumneavoastră art.10, în redactarea din proiect.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Ca atare, art.10 a fost votat şi adoptat, în redactarea propusă de către iniţiator.

La art.11 vă rog să observaţi în raportul comisiei sesizate în fond, Comisia juridică, la poziţia 4 este făcut un amendament pentru a se reda exact denumirea corectă a Regiei Naţionale a Pădurilor.

Dacă asupra acestui amendament sunt comentarii. Dacă sunt alte intervenţii asupra textului prezentat de către iniţiator. Nefiind, vă supun votului dumneavoastră art.11, astfel cum este amendat de către comisia care a avizat în fond.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

În unanimitate, a fost votat art.11, cu amendamentul propus de comisia sesizată în fond.

Art.12 nu a fost amendat de comisie.

Dacă sunt observaţii sau comentarii din partea dumneavoastră. Dacă nu, supun art.12 în redactarea pe care au prezentat-o iniţiatorii.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Domnul deputat Tamás doreşte să ia cuvântul.

Domnul Tamás Sándor:

Domnule preşedinte,

Aş vrea să propun un nou articol, art.13, care sună în felul următor: "În termen de 60 de zile după intrarea în vigoare a prezentei legi Guvernul adoptă o hotărâre în care se specifică definiţia zonă montană şi cuprinde lista localităţilor care se situează în zonele montane." Eu cred că e binevenită o astfel de precizare şi este absolut necesar să se întocmească o listă cu localităţile care se situează în zonele montane, pentru a preîntâmpina unele discuţii referitoare la cei care pot beneficia de facilităţile acordate.

Eu am discutat cu membrii grupului de iniţiatori. Dânşii sunt de acord şi comisia cred că este de acord.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, vă rog să-mi predaţi amendamentele.

Rog iniţiatorii, pentru că este totuşi un amendament de fond, vă rog să-mi spuneţi dacă aţi reuşit să vă puneţi de acord, dacă aţi negociat textul.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte, mulţumesc.

Da, în principiu, cu o singură completare: "Guvernul, la propunerea consiliilor judeţene" care sunt organe alese locale şi care cunosc cel mai bine situaţia.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rog să-mi daţi textul, domnule deputat, ca să pot să-l prezint plenului.

Domnul Nicolae Grădinaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia este de acord cu amendamentul făcut, dar trebuie precizat că legea intră în vigoare după ce se fac aceste situaţii.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rog ca atunci când vă hotărâţi să faceţi amendamente, să le aveţi scrise, ca să le puteţi depune imediat, să nu blocăm lucrările aşteptând ca să transcrieţi textul. Profit de această mică pauză să reamintesc grupurilor parlamentare că la ora 11 urmează să fie exprimat votul final asupra proiectului de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.92 din 1992 pentru organizarea judecătorească, asupra proiectului de Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Camerei Deputaţilor nr.45/1998 privind bugetul Camerei Deputaţilor pe anul 1999 şi protecţia acestuia pentru anul 2000 şi asupra proiectului de Lege privind acordarea unor drepturi membrilor Academiei Române şi reglementarea unor cheltuieli specifice.

Rog liderii grupurilor parlamentare să mobiliezez deputaţii pentru votul final de la ora 11.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

În urma negocierilor care au avut loc între autorul a două amendamente, domnul deputat Tamas, iniţiatori şi Comisia juridică, se propun să se introducă două texte noi în proiectul de lege, cu următoarea formulare. Vă rog să fiţi atenţi. După art.12 se introduce art.13, în următoarea redactare: " În termen de 60 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial al României, Partea I, la propunerea consiliilor judene, Guvernul va adopta o hotărâre privind lista localităţilor care se situează în zonele montane." Este clar amendamentul? Da.

Se sugerează să se spună "lista localităţilor rurale care se situează în zonele montane". Este corectă observaţia.

Citesc încă odată amendamentul care va marca conţinutul art.13. "În termen de 60 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial al României, Partea I, la propunerea consiliilor judeţene, Guvernul va adopta o hotărâre privind lista localităţilor rurale care se situează în zonele montane."

Supun votului dumneavoastră textul art.13, aşa cum l-am enunţat.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

În unanimitate a fost adoptat art.13.

Un nou articol care se introduce, art.14, se propune să aibă următoarea redactare: "Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I."

Dacă sunt comentarii în legătură cu acest text. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.14 în această redactare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

S-au epuizat dezbaterile asupra proiectului de Lege privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază în localităţile rurale aflate în zonele montane.

Urmează să ne exprimăm votul final. Ne găsim în prezenţa unei legi ordinare, deci, se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Vă propun ca modalitate de exprimare a votului, votul deschis prin ridicarea mâinii.

Dacă sunteţi de acord cu această modalitate de vot.Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Urmează votul pe ansamblul legii, cu amendamentele care au fost adoptate de către plen, însuşite de către iniţiator şi votate de dumneavoastră.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate, proiectul de lege a fost adoptat de către Camera Deputaţilor. Potrivit procedurii parlamentare, proiectul urmează să fie transmis Senatului pentru a-l lua în dezbatere.

Vă mulţumesc.

Trecem în continuare să luăm în dezbatere raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru completarea Legii protecţiei mediului, nr.137/1995.

În legătură cu acest raport al comisiei de mediere, l-aş ruga pe domnul deputat Radu Mânea, care a prezidat comisia de mediere, îl invit pentru nişte explicaţii.

Domnul deputat Radu Mânea. Nu este în sală. Este? Unde este? Domnule deputat Radu Mânea, luaţi loc un pic în lojă pentru că vreau să vă pun în discuţie următoarele două probleme: pe prima pagină a raportului se spune că au absentat din partea Camerei Deputaţilor următorii deputaţi: Bara Radu Liviu, Leonchescu Nicolae şi Fenoghen Sevastian. Pe pagina a doua, la semnături, constat că sunt numai trei semnături, iar domnul deputat Varga Attila, care nu a semnat, văd că nu figurează la cei care n-au fost prezenţi. Asta este o problemă. Şi a doua problemă pe care vă rog să o explicaţi plenului este că, din moment ce de la Senat au fost prezenţi, potrivit semnăturilor, cinci senatori, iar de la Camera Deputaţilor 3 deputaţi, ceea ce înseamnă 8, vă rog să-mi spuneţi cum s-a exprimat votul final asupra raplortului prin 9 voturi, pentru că aşa scrie în raport – "Rezultatul votului final – 9 voturi pentru".

V-aş ruga, domnule preşedinte al comisiei de mediere, să explicaţi aceste inadvertenţe.

Domnul Radu Mânea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnul deputat Varga Attila de la Grupul parlamentar al UDMR a fost prezent la comisia de mediere dar, din păcate, n-a semnat raportul, lucru pe care domnia sa poate să-l confirme şi pot să-l confirme şi colegii care au făcut parte din comisia de mediere. Aşa se explică faptul că medierea a avut loc şi că în raport sunt înscrise în unanimitate 9 voturi pentru, votul final.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, şi recomand şi celorlalţi colegi care participaţi la comisiile de mediere, vă rog ca toţi membrii comisiei de mediere să semneze în final raportul. Chiar dacă au plecat după ce şi-au exprimat votul, totuşi secretariatul tehnic să asigure acest lucru, pentru că se creează asemenea suspiciuni. Dumneavoastră, sigur, confirmaţi, dar eu vă spun că citind... şi oricine ar citi ar face aceleaşi observaţii pe care le-am făcut eu. Au semnat 3 de la Cameră şi 5 de la Senat, au fost 8, raportul în forma finală a fost adoptat cu 9 oameni. Mă rog... Deci, plenul Camerelor a luat cunoştinţă de informarea pe care dumneavoastră aţi făcut-o şi trecem la dezbaterea textelor aflate în divergenţă între cele două Camere la proiectul de Lege pentru completarea Legii protecţiei mediului, nr.137/1995.

La poziţia 1 din raport ni se propune în unanimitate textul Camerei Deputaţilor.

Comentarii. Nu sunt.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, a fost adoptată soluţia comisiei de mediere, adică textul Camerei Deputaţilor.

La poziţia 2 din raportul comisiei se propune, de asemenea, în unanimitate, textul Camerei Deputaţilor. Dacă sunt comentarii, observaţii? Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, s-a votat varianta propusă de comisia de mediere.

La poziţia 3 din raport, de asemenea, comisia de mediere propune în unanimitate textul Camerei Deputaţilor.

Dacă sunt observaţii. Dacă nu, supun votului.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Nu sunt.

Deci, a fost adoptată varianta propusă de comisia de mediere.

La poziţia 4 din raport, comisia de mediere propune textul Senatului, în unanimitate.

Dacă sunt comentarii. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de mediere, adică textul Senatului în unanimitate.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

La poziţia 5, este vorba numai de textul Camerei Deputaţilor, la Senat nu a existat. S-a introdus un text nou, iar comisia de mediere a fost de acord să propună în unanimitate textul Camerei Deputaţilor.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Urmează să exprimăm votul final asupra raportului comisiei de mediere. Este vorba de o lege cu caracter ordinar. Modalitatea de vot să fie votul deschis prin ridicarea mâinii.

Supun votului în ansamblu raportul de mediere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, a fost aprobat raportul comisiei de mediere.

Continuăm cu raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind constituirea şi funcţionarea Consiliului Naţional pentru Mediu şi Dezvoltare Durabilă.

Vom lua textele în divergenţă aşa cum sunt prezentate în raportul comisiei de mediere.

La poziţia 1 care se referă la art.1 alin.2, comisia de mediere propune textul Camerei Deputaţilor în unanimitate.

Dacă sunt comentarii.

Nefiind, supun votului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Textul a fost adoptat.

La poziţia 2, care se referă la art.3 alin.1, comisia de mediere propune un text comun care a fost adoptat în unanimitate.

Dacă sunt intervenţii.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Vă rog să observaţi că cele două texte, de la cele două variante ale celor două Camere diferă de fapt printr-un singur cuvânt "publice centrale de specialitate" respectiv, "administraţiei publice centrale şi locale". Deci, comisia Camerei Deputaţilor şi plenul Camerei Deputaţilor a considerat, nu ştiu din ce motive, probabil, - şi asta doresc să aud de aici -, au existat anumite motive, că trebuie să fie incluse şi aceste autorităţi locale. Pe când la Senat este vorba doar de autorităţile centrale de specialitate.

Textul comun este de fapt textul Senatului. Vă rog să observaţi că vorbeşte despre "... a ministerelor, celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de specialitate cu atribuţii în elaborarea etc". Deci, este textul Senatului, nu este un text comun. Doresc să ştiu de ce s-a căzut de acord în unanimitate, care a fost prima dată motivul pentru care s-a dorit să se includă autorităţile locale şi care a fost motivul pentru care toţi membrii comisiei de mediere din Camera Deputaţilor au renunţat la această idee şi au mers pe varianta Senatului, care nu este un text comun.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat Radu Mânea, care au fost considerentele pentru care comisia de mediere a eliminat din varianta Camerei referirea la autorităţile publice locale?

Domnul Radu Mânea:

Art.3 alin.1 face referire la componenţa Consiliului Naţional pentru Mediu şi Dezvoltare Durabilă. În comisia de mediere s-a acceptat textul Senatului datorită faptului că, angajând în componenţa consiliului naţional şi persoane din administraţia publică locală, acest consiliu naţional ar fi devenit extrem de numeros şi ar fi fost un organism, ca să mă exprim mai plastic, mamut. S-a acceptat, deci, în comisia de mediere textul Senatului, cu participarea în acest consiliu naţional pentru mediu şi dezvoltare durabilă a ministerelor, a reprezentanţilor ministerelor, a celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de specialitate cu atribuţii în domeniu.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulţumesc.

Explicaţia aţi auzit-o şi consider că este plauzibilă că, într-adevăr, un organism la nivelul consiliului naţional este mai greu să aibă reprezentanţi şi din partea autorităţilor publice locale.

Ca atare, vă supun votului dumneavoastră textul comun propus de comisia de mediere la art.3 alin.1.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abţineri?

Domnule preşedinte Dan Marţian, v-aţi abţinut, da? Da.

Cu trei voturi împotrivă şi o abţinere a fost aprobată propunerea...Se face o corectură din partea secretarilor, că au fost 5 voturi împotrivă şi 3 abţineri.

Deci, textul a fost adoptat aşa cum a propus comisia de mediere.

Trecem la poziţia 3 din cadrul raportului comisiei de mediere, care priveşte divergenţele la art.3 alin.2. S-a propus de comisie în unanimitate textul Camerei Deputaţilor.

Sunt comentarii?

Dacă nu, supun votului dumneavoastră.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Poziţia 4, textele în divergenţă. Se referă la art.4. Comisia de mediere a propus textul Camerei Deputaţilor în unanimitate.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Aprobată soluţia propusă de comisia de mediere.

Poziţia 5 din raport priveşte divergenţele la art.5. Comisia de mediere ne propune textul Camerei Deputaţilor în unanimitate.

Dacă sunt intervenţii.

Dacă nu, supun votului dumneavoastră textul Camerei Deputaţilor, propus de comisia de mediere în unanimitate.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

La poziţia 6, art.6 alin.1, textele în divergenţă, comisia de mediere propune textul Senatului în unanimitate.

Dacă sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră poziţia 6, aşa cum a propus-o comisia de mediere.

Fac precizarea că textul Senatului, aşa cum a fost propus de comisia de mediere la art.6 alin.1, se referă la lit.a).

Voturi pentru prima soluţie propusă de comisia de mediere.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La lit.b) a art.6, alin.1, comisia de mediere, în unanimitate, propune textul Camerei Deputaţilor.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Aprobat în unanimitate.

La lit.c) a art.6, alin.1, comisia de mediere, în unanimitate, propune varianta Senatului.

Comentarii?

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Aprobat în unanimitate.

La lit.d) din corpul art.6, alin.1, se propune de către comisia de mediere, în unanimitate, textul Camerei Deputaţilor.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, a fost adoptată soluţia comisiei de mediere.

La lit.e) din cadrul art.6, alin.1, comisia de mediere a propus, în unanimitate, textul Senatului.

Dacă sunt comentarii? Nefiind comentarii, supun votului dumneavoastră varianta comisiei de mediere.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.7, alin.1, lit.a), la cele două texte în divergenţă, comisia de mediere a propus, în unanimitate, soluţia Senatului.

Dacă sunt comentarii? Nefiind, supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate a fost aprobată propunerea comisiei de mediere.

La lit.c) din cadrul art.7, alin.1, comisia de mediere propune, în unanimitate, textul Camerei Deputaţilor.

Sunt comentarii, observaţii? Dacă nu, supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de mediere.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Luăm în discuţie poz.8 din raportul comisiei de mediere, care se referă la textele în divergenţă asupra art.7, alin.3. Comisia de mediere propune, în unanimitate, textul Senatului.

Dacă sunt comentarii? Nefiind comentarii, supun votului dumneavoastră.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

A fost votat textul, în varianta propusă de comisia de mediere.

La art.8, alin.1, lit.b) şi c), comisia de mediere propune, în unanimitate, textul Camerei Deputaţilor.

Sunt comentarii? Dacă nu, supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.8, alin.4, texte în divergenţă, comisia de mediere propune, în unanimitate, textul Camerei Deputaţilor.

Sunt comentarii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de mediere.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

Unanimitate.

Poz.11 din raport se referă la art.8, alin.5.

Comisia de mediere propune, în unanimitate, textul Camerei Deputaţilor.

Sunt comentarii? Dacă nu, supun votului dumneavoastră textul, aşa cum a fost propus de către comisia de mediere.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Poz.12 din raport se referă la art.8, alin.6.

Comisia de mediere propune, în unanimitate, soluţia Camerei Deputaţilor.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de mediere.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Poz.13 din raport, textele în divergenţă, se referă la art.9, alin.1.

Comisia de mediere propune, în unanimitate, textul Camerei Deputaţilor.

Sunt observaţii? Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Deci, în unanimitate, este adoptat textul Camerei Deputaţilor.

La poz.14 din raport este art.9, alin.2.

Se propune textul Camerei Deputaţilor.

Dacă sunt comentarii?

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Poz.15 se referă la art.9, alin.4.

Comisia de mediere propune textul Camerei Deputaţilor.

Sunt comentarii? Dacă nu, supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de mediere.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Poz.16, textele în divergenţă, se referă la art.9, alin.5.

Se propune soluţia Camerei Deputaţilor.

Sunt comentarii? Dacă nu, supun votului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, a fost adoptat şi acest text.

Poz.17 se referă la art.10, alin.1.

La Camera Deputaţilor au fost propuneri de eliminare. Comisia de mediere a mers, în unanimitate, pe varianta Camerei Deputaţilor.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Textul a fost votat.

La poz.18, textele în divergenţă, comisia de mediere propune, în unanimitate, un un text comun.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Supun votului textul comisiei de mediere, aşa cum a fost propus.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La poz.19, comisia de mediere, de asemenea, propune, în unanimitate, un text comun.

Dacă sunt comentarii? Nefiind comentarii, supun votului dumneavoastră textul propus de comisia de mediere.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Poz.20 din raport.

Comisia de mediere propune un text comun care se referă la art.11, alin.1.

Dacă sunt comentarii? Nefiind comentarii, supun votului propunerea comisiei de mediere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Poz.21 din raport.

Se propune un text comun de către comisia de mediere, referitor la art.11, alin.2.

Dacă sunt comentarii? Nefiind, supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de mediere.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

La poz.22 din raportul comisiei de mediere se propune, în unanimitate, textul Camerei Deputaţilor.

Sunt comentarii? Dacă nu, supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de mediere.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poz.23 din raport.

Comisia de mediere propune, în unanimitate, textul Camerei Deputaţilor.

Dacă sunt comentarii? Nefiind, supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de mediere.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

Unanimitate.

În fine, ultima poziţie din cadrul raportului comisiei de mediere – poz.24.

Comisia de mediere ne propune, în unanimitate, textul Camerei Deputaţilor.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Urmează să ne pronunţăm asupra votului final privind raportul comisiei de mediere. Ne găsim în faţa unei legi cu caracter ordinar.

Ca modalitate de vot, vă propun votul deschis prin ridicarea mâinii.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate, a fost aprobat raportul comisiei de mediere.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aşa cum a fost stabilit prin programul de activitate, urmează să ne exprimăm votul final asupra a trei proiecte care au fost discutate în şedinţele anterioare şi asupra cărora votul a fost amânat.

Aş ruga totuşi secretarii de şedinţă să verifice dacă avem cvorumul constituţional, având în vedere că prima lege are caracter organic.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Constatăm că în acest moment nu avem cvorumul constituţional pentru a ne exprima votul asupra celor trei proiecte de legi.

Rog liderii grupurilor parlamentare să transmită colegilor care se găsesc pe la grup, pe culoare, să fie prezenţi în sală la ora 11,30, pentru a putea să ne exprimăm votul în legătură cu proiectele de legi în discuţie.

Continuăm dezbaterile şi, potrivit ordinii de zi aprobate, urmează să luăm în discuţie proiectul de Lege privind codul dezvoltării şi utilizării tehnologiilor informaţiei.

Rog iniţiatorul, Guvernul, să-şi ocupe locul, birourile comisiilor sesizate în fond – Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport – să-şi ocupe locurile.

Din partea Guvernului este prezent cineva pentru susţinerea proiectului de lege?

Acest proiect de lege a fost avizat în fond, aşa cum am precizat, de către două comisii: Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Domnule deputat Stanciu, am înţeles că aveţi o chestiune de procedură.

Poftiţi, vă rog.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La această lege s-a lucrat aproape un an de zile de către cele două comisii, s-a găsit o formă, evident, perfectibilă prin ceea ce dumneavoastră veţi aduce şi la dezbaterea care va avea loc în plenul Camerei Deputaţilor, dar cei care au fost raportori de la cele două comisii, prin jocul acesta să zicem al hazardului, astăzi au părăsit sala.

Rugămintea noastră, a celor două birouri de comisie, este să fiţi de acord să amânăm discuţia pe marţea viitoare, la un loc cu prioritate. Ar fi, am zice noi, o modalitate ca cei doi raportori care au muncit foarte mult la această lege, refăcând-o din temelii, să poată să-şi argumenteze modificările, diferenţele esenţiale faţă de proiectul care a venit şi, în felul acesta, să votăm toţi în cunoştinţă de cauză.

Vă supun, deci, domnule preşedinte, propunerea celor două birouri de comisie - de a o amâna până săptămâna viitoare, la o poziţie cu prioritate maximă.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, într-adevăr, cred că fiecare dintre dumneavoastră aţi studiat acest proiect de lege, aţi văzut că sunt două rapoarte – există un raport de bază, există un raport suplimentar care a fost întocmit ulterior. Sigur, este o lege tehnică, destul de masivă.

Domnule deputat Sassu, vă rog să luaţi cuvântul.

Domnul Alexandru Sassu:

Absolut de acord cu propunerea făcută de preşedintele Comisiei pentru învăţământ, cu un singur lucru în plus.

Având în vedere că, de la data transmiterii acestui proiect de lege la Parlament, a avut loc o modificare de structură în cadrul acestei direcţii a comunicaţiilor şi informaticii, prin restructurarea Guvernului, şi având în vedere că există într-adevăr câteva elemente în raportul suplimentar care actualizează lucrurile, dar, după părerea noastră, ele nu sunt duse până acolo unde ar trebui să fie duse, aş vrea ca între timp să se ceară un punct de vedere al Guvernului pe această temă, astfel încât structura care se propune să fie în concordanţă cu ceea ce există sau cu ceea ce gândeşte Guvernul pentru perioada viitoare.

Deci, până data viitoare, să existe şi un punct de vedere al Guvernului pe această temă; eventual, dacă el apare până miercuri, să fie şi discutat în comisiile de specialitate.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat Anghel Stanciu, faţă de sugestia făcută de domnul deputat Alexandru Sassu?

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Noi vom da drumul chiar astăzi la Guvern, în sensul de a-şi preciza punctul de vedere, şi, atunci, marţea viitoare vom avea şi punctul de vedere al Guvernului, iar dacă vor fi amendamente, vor fi luate în discuţie pe loc de către cele două comisii, care le va rezolva.

Deci, nu mai trimitem înapoi, ci pur şi simplu vom face aceste proceduri din mers, astfel încât acest raport, care este efectiv tehnic, să poată să-şi facă, am spune noi, efectul şi să se înfiinţeze agenţia respectivă.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Reprezentantul Guvernului? Deci şi reprezentantul Guvernului este de acord ca dezbaterea asupra acestui proiect de lege să fie amânată pentru marţea viitoare; între timp, să se obţină acele date din partea Guvernului, ca într-adevăr să le putem lua în discuţie. Vă mulţumesc.

În continuare, potrivit ordinii de zi, urmează să luăm în discuţie proiectul de Lege privind creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare.

Acest proiect de lege este iniţiat de către Guvern, a fost adoptat de Senat în şedinţa din 23 februarie 1999 şi avizat în fond de către Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Ca atare, invit biroul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci să-şi ocupe locul în lojă, reprezentantul Guvernului să-şi ocupe locul în loja afectată pentru iniţiatori, ca să putem să începem dezbaterile la acest proiect de lege. Domnul secretar de stat Ladislau Borbely este prezent.

Pentru început, voi da cuvântul reprezentatului Guvernului, pentru a prezenta nota de fundamentare în legătură cu motivele care au condus la promovarea acestui proiect de lege.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Ladislau Borbely:

Vă mulţumesc.

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Legea creditului ipotecar iniţiată de Guvernul României este o lege, considerăm noi, foarte importantă în această problematică a construcţiilor de locuinţe în România.

Noi am iniţiat de fapt un pachet de legi care sperăm că va duce la un cadru legal care să permită ca, prin credite ipotecare, cetăţenii României să poată să-şi construiască locuinţe în condiţii civilizate, care sunt apropiate de condiţiile prevăzute în normativele Uniunii Europene de civilizaţie şi de cultură de habitat.

Această lege de fapt creează cadrul pentru ca, prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe, dar nu numai, să se poată da aceste credite ipotecare prin instituţii specializate, ceea ce înseamnă că de fapt garanţia pentru aceste locuinţe va fi clădirea – apartamentul, locuinţa – care se va construi.

Cetăţeanul care va apela la aceste instituţii specializate nu va trebui să vină cu o garanţie suplimentară, ci această locuinţă construită va fi garanţia care îi asigură cadrul necesar pentru acordarea creditului. Aceste credite se vor da prin bănci.

Vă mulţumesc că aţi pus pe ordinea de zi acest proiect de lege, deoarece Agenţia Naţională pentru Locuinţe, după cum ştiţi, şi-a inaugurat activitatea în data de 15 septembrie. Deja aceste chestionare sunt pe drum şi avem informaţii că foarte mulţi cetăţeni vor solicita credite prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe, dar avem nevoie de această lege – Legea creditului ipotecar - pentru a putea derula această activitate.

Considerăm că amendamentele aduse în comisia de specialitate sunt amendamente justificate; în cea mai mare parte, şi iniţiatorul a acceptat aceste amendamente şi considerăm că au venit în sprijinul îmbunătăţirii acestei legi.

Deci, cred că prin adoptarea acestui act normativ se vor crea condiţiile legislative pentru ca prin acest nou sistem să putem acorda în condiţii mai avantajoase credite cetăţenilor care vor fi de fapt partenerii acestor instituţii specializate.

Eu vă cer sprijinul în adoptarea acestei legi, sper, în cursul zilei de astăzi, pentru a putea demara această activitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei sesizată în fond – Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, domnul deputat Dan Constantinescu.

Aveţi cuvântul să prezentaţi raportul.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În urma examinării acestui proiect de lege, în şedinţa din 16 iunie 1999, comisia propune ca acesta să fie supus spre dezbatere şi adoptare, cu amendamentele cuprinse în raport.

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Trecem la dezbaterile generale asupra proiectului.

Vă reamintesc că, potrivit art.92 din Regulament, grupurile parlamentare pot să-şi desemneze un singur reprezentant pentru a participa la dezbaterile generale. Rog, din partea grupurilor, cine doreşte să ia cuvântul.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Dan Constantinescu.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al PNL susţine dezbaterea acestui proiect de lege cu amendamentele care au fost propuse de către comisie.

Nu putem însă să nu observăm faptul că această reglementare este o reglementare parţială a problemei creditului ipotecar. Avem în vedere faptul că, deşi în textul iniţial al legii se vorbeşte despre instituţiile ipotecare, comisia a analizat şi a şi eliminat acest termen, întrucât legea nu reglementează care sunt aceste instituţii, ce atribuţii au ele, care sunt particularităţile care le diferenţiază faţă de celelalte instituţii de credit.

Aşteptăm, deci, din partea iniţiatorului completarea pachetului de legi cu o reglementare în acest sens.

S-a mai ridicat şi în dezbaterile din cadrul grupului, şi chiar la comisie, problema oportunităţii acestei legi, în condiţiile în care dobânzile bancare la această oră fac, dacă nu imposibilă, în orice caz dificilă de realizat creditarea pe termen mediu şi, mai ales, pe termen lung.

Apreciem totuşi că, din posibilităţile existente cel puţin la Agenţia Naţională pentru Locuinţe, proiectul trebuie demarat, urmând ca ulterior, pe măsura însănătoşirii mediului economic, pe măsura mobilizării altor resurse, pe măsura posibilităţilor de reducere a dobânzilor bancare, să putem să utilizăm din plin, ca să spunem aşa, acest proiect de lege.

În orice caz, existenţa lui în acest moment este necesară şi, aşa cum spuneam, aşteptăm continuarea pachetului legislativ, astfel încât întreaga gamă de instituţii şi reglementări aferente creditului ipotecar să poată fi pusă în practică cât mai curând posibil.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Matis.

Domnul Eugen Matis:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Proiectul de lege urmăreşte instituirea unui regim special pentru creditele acordate în vederea finanţării investiţiilor imobiliare, respectiv construirea, cumpărarea, reabilitarea, consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinaţie locativă, industrială sau comercială.

Scopul proiectului este amenajarea unui regim special pentru încurajarea investiţiei imobiliare cu destinaţie locativă, industrială sau comercială, prin finanţarea acesteia într-un regim derogator de la dreptul comun al ipotecii reglementate de Codul Civil.

Inovaţiile propuse sunt numeroase: ipotecă legală, ipotecă asupra unor bunuri viitoare, interdicţia ipotecării succesive, obligarea împrumutatului de a contracta asigurări de bunuri şi de persoane în beneficiul creditorului.

Ideea unui regim special pentru creanţe ipotecare reprezentând creditele pentru investiţii imobiliare este bine-venită şi trebuie să beneficieze de reglementarea adecvată, aşa cum există în majoritatea legislaţiilor lumii, mergându-se chiar până la procurarea de lichiditate de pe piaţa capitalului prin emisiune de valori mobiliare bazate pe credite ipotecare.

Grupul nostru parlamentar a susţinut, începând de la introducerea pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege.

Se cunosc foarte bine demersurile făcute atât în comisie, cât şi la Biroul permanent, pentru ca acest proiect de lege să ajugă pe ordinea de zi cât se poate de repede.

Aşa cum s-a mai menţionat de la acest microfon, inaugurarea funcţionării Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe a dat un termen limită pentru Camera noastră, ca să adoptăm această lege cât se poate de repede, pentru ca Agenţia Naţională de Locuinţe să poată funcţiona în deplinătatea funcţiilor ei.

Şi încă o chestiune de procedură, ca să nu mai revin la microfon: s-au făcut nişte greşeli în redactarea raportului comisiei în fond, greşeli tehnice, de dactilografiere, aşa, subsemnatul este autor sau coautor nu numai la pct. 22 din raport, ci şi la pct. 2, 19, 25, 26, 28, 32 şi 33 din raport.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, are cuvântul domnul deputat Petre Partal.

Domnul Petre Partal:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Legea privind creditul ipotecar a suscitat numeroase dezbateri în comisie, întrunind propuneri de la a fi retrimis Guvernului, pentru că nu rezolvă problemele pe fond, până la aceea de a fi trecută cât mai repede, fiind nevoie de ea în procesul de construcţie a locuinţelor în România.

Partidul Democrat va vota această lege.

În comisie au fost susţinute suficiente amendamente.

Apreciem că ea rezolvă probleme legislative care, în prezent, creează probleme, dar pe fond, va trebui să ajutăm dezvoltarea construcţiei de locuinţe găsind fonduri suficiente, cu dobânzi mici, bani care să asigure accesul la credite a unei categorii cât mai mari de cetăţeni.

În concluzie, susţinem acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democraţiei Sociale din România, domnul deputat Constantin Teculescu.

Domnul Constantin Teculescu:

Stimaţi colegi,

În legătură cu Legea privind creditul ipotecar, aşa cum am arătat şi în comisie, această lege nu rezolvă problema creditului ipotecar din aproape nici un punct de vedere. În primul rând că nu rezolvă problema instituţiilor care să acorde aceste credite ipotecare, costurile la care să se acorde aceste credite ipotecare, noile instrumente, cum sunt, de altfel, şi în alte ţări, care au fost menţionate aici de către colegii antevorbitori. Singura problemă pe care am putea să zicem că o rezolvă această lege ar fi a acestei garanţii, care a fost specificată în Legea nr. 66 a C.E.C.-ului, şi anume că locuinţa, apartamentul, poate să constituie garanţie, respectiv titlu executoriu. Problema pe care o rezolvă, totuşi, această lege, este extinderea prevederii din Legea nr. 66 şi la alte instituţii, care, de altfel, nu sunt rezolvate, întrucât este puţin probabil ca băncile comerciale, care au un anumit obiect de activitate, să poată să acorde aceste credite pe perioade de 7, 15, 20 de ani, cum s-ar dori. De altfel, aceste bănci comerciale nici nu au în obiectul de activitate, ele acordând credite pe termen relativ scurt, credite comerciale, şi câteodată credite financiare prin aşa-zisa Bancă de Investiţii, pe care am avut grijă s-o desfiinţăm.

Restul, noi am ridicat, sau am ridicat şi în discuţiile din comisie aceste puncte de vedere, iar în comisie am avut de ales, într-adevăr, între a respinge acest proiect, să-l trimitem înapoi Guvernului, pentru a veni cu ceea ce aştepta Parlamentul din partea Guvernului în ceea ce priveşte creditul ipotecar, sau să discutăm acest proiect şi să facem un raport favorabil, cu condiţia ca Guvernul să vină cu legile normale care privesc creditul ipotecar, şi anume: nominalizarea instituţiilor, facilităţile de care ar trebui să se bucure aceste instituţii bancare, să spunem, care acordă aceste credite, mă refer la costul creditului şi, respectiv, instrumentele care ar trebui să rezolve aceste probleme.

Grupul parlamentar al P.D.S.R. va susţine, cu toate acestea, acest proiect de lege, cu modificările propuse în comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aş ruga să întrerupem aici dezbaterile generale, pentru a ne exprima votul final, am amânat de trei ori până acum, asupra acelor proiecte de lege la care m-am referit, proiecte care au fost adoptate în săptămâna anterioară şi săptămâna aceasta.

Supun votului Camerei Deputaţilor, în primul rând modalittea de vot - modalitatea de vot deschis, prin ridicarea mâinii.

Dacă sunteţi de acord? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Supun votului proiectul de Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 45/1998 privind bugetul Camerei Deputaţilor pe anul 1999 şi proiecţia acestuia pentru anul 2000, proiect de hotărâre care are caracter ordinar şi care, potrivit Constituţiei, se adoptă cu votul mjorităţii deputaţilor prezenţi.

Voturi pentru proiectul de hotărâre? Vă rog să număraţi. Vă rog să număraţi voturile. Vă rog, domnilor deputaţi, să ţineţi mâinile ridicate, ca să poată să numere. Este vorba de votul final. Nu putem să mergem pe...

Voturi contra? Voturi contra, vă rog.

Voci din sală:

Nu este nimeni contra.

Domnul Acsinte Gaspar:

Nu sunt.

Abţineri?

Deci, rezultatul votului asupra proiectului de hotărâre este următorul: voturi pentru - 183; voturi împotrivă - 0; abţineri - 3.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat potrivit prevederilor constituţionale şi regulamentre.

Supunem la vot, tot prin modalitatea votului deschis, prin ridicarea mâinii, proiectul de Lege privind acordarea unor drepturi membrilor Academiei Române şi reglementarea unor cheltuieli specifice, lege cu caracter ordinar, care, potrivit art. 74 alin. 2, se adoptă prin votul majorităţii deputaţilor prezenţi, în condiţiile existenţei cvorumului constituţional de 172 de deputaţi prezenţi în sală.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Rezultatul votului: voturi pentru adoptarea proiectului de lege - 191; voturi împotriva proiectului - 2; abţineri - 2.

Proiectul de lege a fost votat în conformitate cu dispoziţiile constituţionale.

Trecem, în continuare, pentru a ne exprima votul asupra proiectului de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. Legea are caracter organic, pentru adoptarea ei fiind necesar votul a 172 de deputaţi.

Voturi pentru?

Vă rog, domnilor deputaţi, doamnelor deputate, vă rog să luaţi loc în sală. Nu mai staţi în picioare, că derutaţi numărarea voturilor. Exprimaţi-vă clar votul, prin ridicarea mâinii.

Voturi contra?

Abţineri?

Doamnelor şi domnilor deputaţi, au fost exprimate 188 de voturi. Deci, ne găsim în cvorumul constituţional, prevăzut de art. 64 şi 74 alin. 1.

Voturile sunt repartizate în felul următor: voturi pentru - 162; voturi contra - 15; abţineri - 11.

Întrucât nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru lege organică, adică 172, proiectul de lege a fost respins. (Vociferări în partea dreaptă a sălii de şedinţă).

Continuăm dezbaterile generale la proiectul de Lege privind creditul ipotecar.

Domnul Mihai Sorin Stănescu (venind din sală către microfon):

Vă rog să-mi permiteţi...

Domnul Acsinte Gaspar:

Pe ce problemă, domnule deputat?

Domnul Mihai Sorin Stănescu:

Pe problema votului pe care l-aţi declarat dumneavoastră, din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, vă rog.

Domnul Mihai Sorin Stănescu:

Domnule preşedinte,

Numai dacă te uiţi bine în sală, mie mi se pare că numărătoarea care a fost exprimată de dumneavoastră ca fiind reală nu este în concordanţă cu ce este în sală.

Deci, vă rog să luaţi act că Grupul parlamentar al P.N.L. contestă exactitatea votului care a fost exprimat de către dumneavoastră. (Atmosferă tensionată în sala de şedinţă; vociferări).

Voci din partea stângă:

La proiectul următor!

Nu vă convine?!

Domnul Mihai Sorin Stănescu:

Pentru vociferările din sală, în această situaţie, noi vă cerem o pauză pentru consultări, ca să dăm posibilitatea colegilor din stânga să vocifereze pe sălile Parlamentului, pentru că au şi ecou, şi se pot auzi mai bine. (Vociferări în sala de şedinţă).

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat,

În primul rând, că intervenţia dumneavoastră, domnule deputat, nu-şi are suport regulamentar.

Dumneavoastră nu puteţi să contestaţi votul, atâta timp cât cei doi secretari de şedinţă au luat şi au numărat şi v-am prezentat situaţia votului pe total şi pe structură.

Deci, votul este cel care a fost dat şi proiectul de lege ca atare a fost respins.

Continuăm dezbaterile generale...

Voci din dreapta:

Am solicitat o pauză!

Domnul Acsinte Gaspar:

Păi, aţi cerut o pauză pentru Opoziţie, am înţeles.

Domnule deputat,

Din cauza zgomotului pe care colegii noştri îl produc în sală, vă rog să credeţi că cel care conduce şedinţa aici...

Domnul Mihai Sorin Stănescu:

Deci, domnule preşedinte, Grupul parlamentar al P.N.L. vă cere o pauză de 10 minute, pentru consultări.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, am înţeles că din partea Grupului parlamentar al P.N.L. aţi cerut o pauză de 10 minute, pentru consultări.

Este o solicitare regulamentară.

Este ora 11,50.

La ora 12,00 vă rog să fiţi în sală, pentru că vom continua lucrările.

Voce din stânga:

Pauză de 10 minute, pentru reculegere!

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Reluăm lucurările în plen.

Pauza de 10 minute a fost de 30 de minute.

Ca atare, continuăm dezbaterile la proiectul de Lege privind creditul ipotecar pentru investiţiile imobiliare şi dăm cuvântul, în cadrul dezbaterilor generale, domnului deputat Pop Leon, din partea P.U.N.R.-ului.

Domnul Leon Petru Pop:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege pe care urmează să-l dezbatem are o importanţă covârşitoare, în sensul că acoperă un gol existent la ora actuală în legislaţia românească, şi anume acela de acordare a unor credite, credite avantajoase, celor care doresc să-şi construiască, să-şi modernizeze, să-şi repare sau să-şi cumpere o locuinţ㠖 element vital pentru existenţa unei familii. Deci, el vine în întâmpinarea preocupărilor, cred, a tuturor partidelor aflate acum în Parlament, şi de aceea considerăm că este salutară această iniţiativă legislativă. Mai mult, prin crearea acestui cadru legal de acordare a creditelor pe termene lungi şi medii, se va aduce o contribuţie importantă la reducerea numărului de şomeri, a celor care nu au de lucru, pentru că aceştia vor putea, în continuare, să lucreze în construcţii, în edificarea, construirea, modernizarea acestor locuinţe, a acestor case.

Dar sunt şi câteva elemente negative, care trebuie spuse de la început: în primul rând, cred că preţurile acestor locuinţe sunt foarte mari şi vor găsi puţini adepţi care să se încumete să ia asemenea credite, cu dobânzile acolo stabilite şi apoi cu ratele care trebuie plătite. Dacă o rată lunară se situează undeva între 1 şi 2 milioane lei, înseamnă că o familie trebuie să aibă un venit net în jur de 3,5 – 4 milioane lei. Or, mai rar sunt familii de tineri care au un asemenea venit net.

De asemenea, mă tem că rugina birocratismului, a birocratizării care macină societatea românească îşi va pune amprenta şi asupra acestei instituţii şi va trebui ca cei care doresc să ia credite să bată la multe porţi, să umble din poartă în poartă cu "Sărut mâna!" şi cu altele de genul acesta, pentru a obţine creditele, pentru că aşa cum este formulată legea, nu exclude posibilitatea de a amâna pe cel care solicită, de la o zi la alta sau de la o săptămână la alta.

Deci, mie mi se pare că birocratismul societăţii româneşti este principalul duşman al aplicării acestei legi.

O altă problemă care se pune este aceea a evidenţei, a publicităţii, a oportunităţii sau opozabilităţii, mai bine-zis, a acestor credite. Din lege nu rezultă cum se vor urmări, care va fi metoda de publicitate, metoda de opozabilitate şi chiar de evidenţă a acordării acestor credite, cum vor fi ele urmărite şi executate.

Cu toate aceste aspecte negative, doresc să afirm că Grupul parlamentar al P.U.N.R. salută această iniţiativă legislativă, concretizată într-un proiect de lege, şi va vota pentru adoptarea acesteia.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Creştin Ţărănesc Civic Ecologist, domnul deputat Morariu.

Domnul Teodor Gheorghe Morariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Această lege este una mult aşteptată de întreaga societate românească, pentru că în România se constată, la această oră, o lipsă acută de locuinţe. Sperăm ca prin această lege activitatea de construcţii de locuinţe în România să fie, în sfârşit, relansată.

Faţă de actualul regim de acordare a creditelor, pentru că fiecare bancă, acum, poate acorda credite pentru construcţia de imobile, această lege vine cu avantajul că realizează un regim unificat de acordare a acestor credite, şi garanţia care trebuie depusă pentru primirea acestui credit constă tocmai în imobilul care se construieşte.

Ţinând cont că în comisie foarte multe amendamente din partea Opoziţiei au fost adoptate şi că această lege este susţinută de toată lumea, şi Grupul parlamentar al PNŢCD susţine adoptarea ei.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dezbaterile generale asupra proiectului de Lege privind creditul ipotecar pentru investiţiile imobiliare au luat sfârşit.

Poftiţi! O intervenţie de procedură din partea domnului deputat Stănescu.

Domnul Mihai Sorin Stănescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al PNL formulează următoarea contestaţie, referitor la votul care s-a dat la proiectul de Lege privind modificarea Legii de organizare judecătorească (Rumoare), invocând următorul motiv – iar motivul invocat de noi este în lumina Regulamentului Camerei Deputaţilor, în sensul că din verificarea stenogramei, care s-a făcut împreună cu domnul preşedinte de şedinţă Gaspar, s-a constatat că nu s-a respectat litera regulamentului, în sensul ca înainte de a se trece la vot să se facă propunerea plenului Camerei a procedurii în care urmează să se exercite votul.

Faţă de această situaţie, noi înţelegem să solicităm reluarea votului, pe acest motiv pe care vi l-am invocat.

În altă ordine de idei, vreau să vă aduc la cunoştinţă că această lege este pur tehnică, care nu este de natură să pună în discuţie anumite problematici legate de punctele de vedere ale formaţiunilor politice pe care le reprezentăm. De ce fac această afirmaţie? Discutând cu domnul profesor Stanciu, liderul Grupului parlamentar al Partidului România Mare, pe care l-am întrebat de motivaţia votului împotrivă, domnia sa mi-a spus: "Este legea cu majorarea salariilor magistraţilor". Ceea ce este complet greşit.

Faţă de această situaţie, noi considerăm că nu merită să complicăm o situaţie, şi să acceptaţi reluarea procedurii de vot, pe temeiul pe care vi l-am invocat mai devreme. Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Poftiţi, domnule deputat!

Domnul Raduly Robert Kalman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În numele Grupului parlamentar al UDMR, aş vrea să fac, privind această problemă, următoarea precizare: Noi suntem de acord că aici a apărut un viciu de procedură şi dorim să revenim şi să îl corectăm, de aceea, propunem, în acest scop, pentru a nu fi discuţii, vot nominal la votul final al proiectului de lege în discuţie. Mulţumesc.

Doamna Mitzura Domnica Arghezi (din sală):

Treziţi-vă, domnilor!

Domnul Acsinte Gaspar:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul chestor Gheorghiof.

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

De obicei esenţele tari se ţin în sticle mici, degeaba strigaţi "mai sus"!

Domnilor şi doamnelor deputaţi,

Contestaţia noastră, asupra votului care s-a dat la această Lege de modificare a Legii nr. 92, are o încărcătură deosebită şi sub alt aspect. Nu înţeleg, practic, de ce, parte dintre noi, deşi liderii dânşilor au fost la discuţii cu marile federaţii sindicale, unde s-a pus problema ca în totalitate să susţinem aspecte pe care dânşii le-au invocat şi despre care cei care v-au reprezentat şi pe dumneavoastră au spus: "Da, este necesar să se reglementeze o dată situaţia acestor conflicte de muncă, cu tribunalele muncii sau secţiile care să prevadă procese în care se derulează cauze cu litigii de muncă, ca să nu treneze pe rolul instanţelor judecătoreşti 1-2 sau 3 ani aceste litigii."

În totalitate aţi fost de acord, şi am fost şi noi de acord că această lege trebuie trecută, pentru că avea o încărcătură, atât din punct de vedere politic, dar şi din punct de vedere de apărare a unor drepturi ale oamenilor, pe care în permanenţă clamăm că suntem de acord să le îmbunătăţim şi sub aspect de procedură, de judecată, de celeritate a acestor dosare, iar acum, cu vehemenţă, vrem să ne opunem, cui? Să ne opunem nouă, care, o dată am spus că îi susţinem, şi acum venim şi spunem "nu"?

Nu înţeleg această modalitate, ca atunci când suntem în faţa dânşilor, sau ne e teamă să recunoaştem adevărul sau vrem să îi inducem în eroare, şi, acum, aici, în Parlament să nu mai avem aceeaşi linie.

Eu cred că de dorit ar fi să adoptăm această linie pe care şi cei care au fost la tratativele cu marile federaţii sindicale au spus-o acolo: "Suntem de acord să vă susţinem, să creăm aceste tribunale ale muncii, aceste secţii în care să se discute procesele care privesc litigiile de muncă!"

Faţă de această situaţie, e bine să ne aplecăm puţin mai mult asupra aspectelor de procedură şi să constatăm că, într-adevăr, s-a viciat procedura cu privire la votul care s-a exprimat. Şi să fim de acord să reluăm acest vot. Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Poftiţi! Domnul deputat Dejeu.

Domnul Gavril Dejeu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am mai avut prilejul să fac distincţia, potrivit regulamentului, între procedura legislativă şi procedura de vot a legilor. Şi spuneam atunci: procedura legislativă este procedura de dezbatere a unui proiect de lege în Cameră, iar procedura de vot este procedura de vot a unei legi finalizate.

Pentru acest din urmă caz, există dispoziţiile art. 108 din regulament, care impune reguli formale, dar obligatorii, de desfăşurare a procesului de vot. Spune textul: "Camera hotărăşte, – vă rog să reţineţi! – la propunerea preşedintelui sau a unui grup parlamentar, ce modalitate de vot va folosi..."

Această dispoziţie este imperativă, se spune "hotărăşte", nu lasă la latitudinea nimănui posibilitatea de a decide sau nu. Întrucât este vorba despre o lege organică, trebuia să se urmeze această procedură, în legătură cu fiecare lege care se pune la vot.

Întrucât în legătură cu Legea privind organizarea judecătorească nu s-a urmat această dispoziţie imperativă a regulamentului, urmează că votul trebuie refăcut, el nefiind valabil. Vă rugăm, prin urmare, domnule preşedinte, ţinând cont de dispoziţiile exprese ale regulamentului, să procedaţi ca atare şi să puneţi în faţa Camerei decizia privitoare la forma sau procedura de vot care urmează să fie adoptată.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat Dejeu, eraţi prezent în sală când s-a supus la vot acest proiect de lege? Da? Vă întreb... Vă întreb dacă eraţi prezent în sală când s-a exprimat votul final asupra proiectului de lege în discuţie? Nu eraţi, intraţi pe uşă. Bine, vă mulţumesc.

Domnul deputat George Şerban.

Domnul George Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cred că ar fi bine să ne aducem aminte că, de cele mai multe ori, în această sală, se invocă atât regulamentul, cât şi cutumele parlamentare. Şi chiar grupul din care proveniţi dumneavoastră, de cele mai multe ori, a invocat aceste cutume parlamentare şi nu îmi aduc aminte, decât cu rare excepţii, ca acest lucru să nu fi fost respectat. La fel de bine îmi aduc aminte că nu a existat lege organică, la care, indiferent cine a condus şedinţa, să nu fi pus, în prealabil, aprobării plenului procedura de vot. Este adevărat că, în această sală, s-a făcut acest lucru astăzi, dar s-a făcut pentru o lege. Deci nimeni nu a înţeles, aici, că procedura de vot a fost votată pentru întreg pachetul de legi care se discută în ziua respectivă.

Ca atare, consultându-mă cu o mare parte din colegii de la Partidul Democrat, vă rugăm să reîncepeţi prin a pune la vot procedura de vot, după care să votăm această lege organică.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, dumneavoastră aţi fost în sală?

Domnul George Şerban:

Da.

Domnul Acsinte Gaspar:

Aţi fost. Cred că aţi reţinut că am făcut nişte precizări cu totul suplimentare în legătură cu acest proiect de lege, v-am spus care este cvorumul necesar, potrivit art.64, v-am spus care este numărul de voturi necesar ca legea să fie adoptată, potrivit art.74, alin.1, am spus care este modalitatea de vot, pe care nu aţi contestat-o. Dumneavoastră veniţi şi faceţi o contestaţie după ce s-a exprimat votul?! Domnule, contestaţiile..., dacă dumneavoastră sunteţi jurişti, contestaţiile se fac în prealabil şi nu se fac după ce se ia o hotărâre. (Aplauze în partea stângă a sălii)

Vă rog, poftiţi.

Domnul Mihai-Sorin Stănescu:

Domnule preşedinte,

Eu nu contest o parte din cele care sunt spuse de dumneavoastră, dar dumneavoastră nu puteţi să invocaţi timpul în care se formulează această contestaţie. Eu vă spun dumneavoastră că dumneavoastră, în conformitate cu regulamentul, nu puteţi să supuneţi, la începutul şedinţei, pentru 5 sau 6 proiecte de legi, care urmează să fie dezbătute în Camera Deputaţilor, procedura de vot.

Dumneavoastră aveţi obligaţia, conform regulamentului, ca, la fiecare proiect de lege, când îi vine rândul, să propuneţi procedura de vot. Deci această teorie, pe care o susţineţi dumneavoastră, mie îmi pare foarte rău, dumneavoastră sunteţi un distins jurist, vă apreciez foarte mult pentru cunoştinţele dumneavoastră şi cred că înţelegeţi că această susţinere nu rezolvă problema şi este în afara literei regulamentului. Deci noi am explicat foarte clar: regulamentul arată, în ultimul alineat, că, la fiecare proiect de lege, preşedintele care conduce şedinţa sau un reprezentant al grupului parlamentar trebuie să propună procedura de vot. Or, dumneavoastră, în momentul în care aţi adus la ordine proiectul de lege respectiv, nu aţi explicat, nu aţi arătat procedura de vot.

Faptul că dumneavoastră aţi făcut precizări, în sensul că este o lege organică şi că trebuie să existe un anumit număr de voturi, o anumită majoritate, această formulare nu înlocuieşte procedura de vot, iar norma din regulament este imperativă.

De asemenea, nu puteţi să ne puneţi nouă în sarcină faptul că trebuia să facem acest lucru înainte. Nu, contestaţia se face în momentul în care se vede rezultatul votului, în urma unei încălcări de procedură, pentru că nu puteţi să ne cereţi ca să ştim înainte care este numărul de deputaţi în sală. În momentul în care constat că este un vot viciat de o încălcare de procedură, deci la momentul în care iau cunoştinţă de această cauză, care a creat această chestiune, atunci sigur că formulăm contestaţia. Deci vă rugăm să reveniţi pe această chestiune şi să acceptaţi argumentele care v-au fost aduse de reprezentanţii tuturor grupurilor parlamentare şi să înţelegem că este o problemă care nu merită atâta vânzoleală şi crearea atâtor probleme. Este o problemă de care avem, absolut tot spectrul politic, avem nevoie. Este o lege tehnică, satisfacem nişte cerinţe, pe care toată lumea, pe toate drumurile, în toate ocaziile, le-am susţinut, iar, în momentul în care urmează să validăm această lege, găsim subterfugii care nu au nici un fel de legătură cu ceea ce susţinem în alte împrejurări.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, vreau să vă reamintesc sau probabil că dumneavoastră nu aţi participat la mai multe şedinţe când s-a dat votul, prin apel nominal, asupra a 5 legi o singură dată, dar probabil că acest lucru v-a scăpat. Pe de altă parte, să ştiţi că totdeauna problemele de procedură preced fondul lucrurilor. Dumneavoastră vreţi ca, după ce s-a anunţat structura votului, după aceea să vă gândiţi că nu s-a prezentat modalitatea de vot, care v-am spus că v-a fost prezentată.

Doamna deputat Musca.

Vă rog.

Doamna Monica Octavia Musca:

Domnule preşedinte, şi vă adresez dumneavoastră cuvântul, direct şi personal, eu vă rog să aveţi îngăduinţa de a accepta să se repete votul, decât să rămână suspiciunea, în majoritate, că nu s-a respectat din punct de vedere procedural. Deci vă rog să aveţi această îngăduinţă. Mai bine să plecăm, şi noi, şi opinia publică, la rândul ei, să rămână cu convingerea că s-a votat corect şi conform procedurilor de vot. Vă rugăm să aveţi această înţelegere, cu atât mai mult că dumneavoastră faceţi parte din breaslă, într-un anume fel.

Sunt convinsă că nu veţi lăsa să planeze, asupra acestui vot, suspiciunile noastre.

Vă mulţumesc foarte mult şi, cu mare încredere, vă adresez această rugăminte. (Rumoare în partea stângă a sălii)

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Dumitru Buzatu.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu cred că toate observaţiile care au fost prezentate, aici, de colegii noştri, sunt absolut inutile, întrucât există două elemente prestabilite, care ar fi trebuit sau care dau măsura actului care s-a petrecut în Parlament, a votului care a fost dat la acest proiect de lege. În primul rând, s-a anunţat că, la această oră, se va vota un anumit număr de legi şi, atunci, cei care alcătuiesc coaliţia majoritară, dacă sunt interesaţi de această chestiune, trebuiau să asigure un cvorum suficient de larg, pentru ca legea să treacă, iar, în al doilea rând, toate aceste observaţii ar fi avut valabilitate dacă ar fi fost făcute înainte de desfăşurarea procedurii de vot.

Faptul că cineva votează fără să ştie ce votează eu nu cred că este o scuză pentru a relua, la infinit, anumite voturi.

Vă mulţumesc foarte mult. (Rumoare în sală)

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnilor deputaţi,

Eu vă dau cuvântul, dacă vreţi, până diseară, să discutaţi pe această problemă, dar vreau să vă spun că irosim timpul. Mai bine să dezbatem proiectul de lege în discuţie, rămânem în pronunţare, cum se spune, dacă vreţi dumneavoastră. Şi vreau să vă mai fac o precizare: acest proiect de lege a fost adoptat de Senat. Potrivit Constituţiei, în situaţia în care proiectul este respins de cea de a doua Cameră, se reîntoarce pentru reexaminare la Senat. La Senat, lucrurile se pot rezolva într-o săptămână şi, de asemenea, aici la fel.

Dumneavoastră vreţi cu tot dinadinsul ca să forţaţi nota pe o problemă pe care nu puteţi s-o susţineţi cu temei.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

S-au ridicat două probleme în prealabil şi s-a creat o situaţie, chiar de dumneavoastră, cu privire la o expresie: dacă aţi fi jurişti, aţi şti că s-ar depune anterior contestaţiile.

Domnule preşedinte,

Situaţia este mai specială şi dumneavoastră ştiţi că, în drept, există şi acea contestaţie în anulare. Noi contestăm vicierea procedurii, ca atare. Viciată fiind procedura, practic, rezultatul este lovit de nulitate, ca atare. Deci, fiind viciată această procedură şi, practic, noi depunând această contestaţie, într-o situaţie mai specială, aşa cum, în drept, există situaţia specială a contestaţiei în anulare, care se referă tocmai la nerespectarea unor situaţii de procedură, dumneavoastră ştiţi bine situaţia aceasta, înseamnă că noi suntem exact pe calea cea bună şi vă contestăm, ca atare, acest aspect. Deci este posterior, e adevărat, dar v-am expus motivele pentru care se poate recurge la această cale şi care este luată şi în dreptul comun, această cale extraordinară a contestaţiei în anulare. Este viciată, ca atare, procedura şi, în dreptul comun, vicierea, ca atare, pe această situaţie, duce la contestaţie în anulare.

Şi noi solicităm să se revină asupra acestui vot, pe care noi îl mai contestăm şi sub celălalt aspect: practic, este adevărat, art.108, ultimul alineat, prevede modalitatea şi expresis verbis că se face propunere de modalitate de vot nominal, modalitate prin ridicarea mâinii, dar se contestă şi sub celelalte aspecte. Şi noi solicităm, şi din acest punct de vedere, atât, practic, să vedem înregistrarea mecanică a ceea ce dumneavoastră susţineţi că aţi propus, pentru că, din stenogramă, nu a rezultat că, anterior acestui vot, aţi fi spus prevederi ale acestui articol, din care, după dumneavoastră, ar rezulta. Solicitând aceste două aspecte care sunt tehnice, dumneavoastră urmează ca să amânaţi şi să admiteţi, practic, contestaţia noastră.

Domnul Acsinte Gaspar:

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Ion Mogoş:

Domnule preşedinte,

Nu aş vrea să se înţeleagă că este o competiţie de argumente avocăţeşti, dar interpretarea corectă a textului la care facem trimitere, în susţinerea unui punct de vedere, şi anume art.108, alineatul final, este limpede şi nu vizează momentul în care se invocă o anumită excepţie sau regulă de procedură, încât apelul pe care îl facem noi către dumneavoastră nu este ca un gest de clemenţă din partea dumneavoastră, ci ca o interpretare corectă a acestui text din Regulament. Este inutil să mai dau lectură textului, ca atare, dar este limpede că dumneavoastră, ca şi lider al şedinţei, ca preşedinte de şedinţă, sau un lider al grupului parlamentar poate invoca modalitatea de vot oricând, domnule preşedinte, încât această procedură este absolut necesară, în condiţiile în care mai multe grupuri parlamentare vă solicită să procedaţi ca atare.

Rugămintea noastră, în continuare, este să vă menţineţi punctul de vedere conform căruia votul ar trebui să fie, aşa cum s-a exprimat, nominal şi, în condiţiile acestea, să procedaţi în consecinţă conform art.108 din regulament.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, mulţumesc.

Mai doreşte cineva să ia cuvântul?

Deci punctul de vedere eu l-am exprimat, la începutul şedinţei, după ce s-a anunţat rezultatul votului...

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Kelemen Atilla Béla Ladislau:

Domnule preşedinte,

În urma situaţiei create, Grupul parlamentar al UDMR cere 15 minute pentru consultări.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnilor deputaţi, doamnelor deputate, Grupul parlamentar al UDMR cere o pauză de 15 minute.

Vă anunţ că este ora 12,48, ceea ce înseamnă că vom relua lucrările la ora 14,00.

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Reluăm lucrările Camerei Deputaţilor, şedinţa de după-amiază. Vă rog să păstraţi linişte, ca să putem să începem lucrările! (Vociferări în partea dreaptă a sălii)

Domnilor deputaţi,

Dacă aveţi ceva de contestat, vă rog poftiţi la microfon şi nu discutaţi din sală, din bancă, pentru că, totuşi, suntem în aula Parlamentului, nu suntem în altă parte! Vă rog să respectaţi această minimă disciplină parlamentară, pe care trebuie s-o avem.

În legătură cu contestaţia care a fost formulată de Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal, în conformitate cu prevederile art.137, alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, am procedat la verificarea textului stenogramei cu banda magnetică.

Textul, aşa cum a fost corect prezentat, în timpul dezbaterilor, preluat de pe banda magnetică, este următorul, şi vă citesc:

"Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aş ruga să întrerupem, aici, dezbaterile generale, pentru a ne exprima votul final.

Am amânat de trei ori până acum votul asupra acestor proiecte de legi, la care m-am referit, proiecte care au fost adoptate în săptămâna anterioară şi în săptămâna aceasta.

Supun votului Camerei Deputaţilor, în primul rând, modalitatea de vot deschis, prin ridicare de mâini, asupra legilor.

Dacă sunteţi de acord? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Nu sunt."

Deci aceasta este prima parte a textului stenogramei.

Mai departe: "Trecem, în continuare, pentru a ne exprima votul asupra proiectului de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească, pentru adoptarea ei fiind necesar votul a 172 de deputaţi.

Voturi pentru? Vă rog.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să luaţi loc în sală, nu mai staţi în picioare, pentru că derutaţi numărarea voturilor. Exprimaţi-vă clar votul, prin ridicarea mâinii.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Deci, doamnelor şi domnilor deputaţi, au fost exprimate 188 de voturi. Deci ne găsim în cvorumul constituţional prevăzut de art.64 şi art.74, alin.1.

Voturile sunt repartizate în felul următor: voturi pentru – 162, voturi contra – 15, abţineri – 11.

Întrucât nu s-a întrunit numărul necesar de voturi pentru lege organică, 172, proiectul de lege a fost respins."

Aceasta este descifrarea stenogramei după banda magnetică.

În plus, vreau să vă arăt că, potrivit art.108, alin.5, nu există nici un fel de sancţiune dacă, înainte de a se trece la vot, nu se stabileşte modalitatea de vot. Nicăieri nu se prevede că se repetă sau este anulat votul. În regulament, avem o singură prevedere, potrivit căreia votul se repetă. Potrivit art.114, votul se repetă într-un singur caz, în caz de paritate de voturi, întrucât acea prevedere din regulament, care spunea că votul preşedintelui este decisiv, a fost eliminată. Ca atare, acest proiect de lege urmează, potrivit art.75 din Constituţie, să fie remis Senatului, pentru reexaminare.

Trecem, în continuare, la dezbaterea...

Poftiţi, domnule deputat. (Comentarii, vociferări în sală)

Domnul Mihai Sorin Stănescu:

Domnule preşedinte,

Eu admir talentul dumneavoastră în a găsi nişte interpretări personale ca să vă justificaţi opoziţia, care mie, cel puţin la această oră, mi se pare total deplasată. Am ascultat cu mare atenţie şi daţi-mi voie să vă spun, de la bun început, că, având în vedere interpretarea pe care o daţi dumneavoastră benzii magnetice şi stenogramei, mă face să-mi exprim îndoiala acurateţei spuselor dumneavoastră şi, deci, în numele grupului parlamentar, în primul rând, vă cerem ca să putem să audiem şi noi banda sonoră şi să verificăm şi noi stenograma. În al doilea rând, nu am remarcat, în discursul dumneavoastră, în citirea stenogramei şi a benzii magnetice, vreun cuvânt din care să se reţină următoarea chestiune: că, în momentul în care aţi supus la vot proiectul de modificare a Legii nr.92, aţi indicat plenului Camerei Deputaţilor procedura de vot.

Repet, încă o dată: nu puteţi să puneţi în discuţie, în bloc, o procedură de vot, la ora 9 de dimineaţă pentru toată ziua. În al doilea rând, este adevărat că nu se prevede vreo sancţiune, dar, în acelaşi timp, vă spun următoarea chestiune: textul în care se arată că preşedintele care conduce şedinţa sau un reprezentant al unui grup parlamentar poate să propună procedura de vot este un text imperativ. Deci dumneavoastră nu aţi respectat acest text. Deci faptul că nu l-aţi respectat nu vă absolvă de vinovăţie şi de culpabilitate în această situaţie, ca să nu spun, totuşi, vinovăţie, pentru că nu există o presupusă sancţiune. Faţă de această împrejurare, deci, noi vă solicităm să avem acces să ascultăm banda magnetică, să putem să verificăm stenograma şi, faţă de această situaţie, vă cerem un nou timp de consultări, în numele Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat,

Aveţi posibilitatea, dacă probabil citiţi regulamentul,... văd că dumneavoastră umblaţi fără Regulament după dumneavoastră, nu ştiu în ce măsură chiar aveţi o memorie extraordinară pentru a vă referi la texte. Eu v-am indicat textele, ca să vedeţi că aveţi posibilitatea, potrivit art.137, alin.3: "Deputaţii au dreptul de a verifica exactitatea stenogramei, prin confruntarea ei cu banda magnetică". Deci dumneavoastră aveţi această posibilitate şi aţi avut această posibilitate să verificaţi în toată durata pauzei. (Rumoare în partea dreaptă a sălii) Nu aţi făcut acest lucru. Puteţi să verificaţi în continuare. Deci aţi cerut o pauză de consultări de câte minute?

Din partea dreaptă a sălii:

25 de minute.

Domnul Acsinte Gaspar:

Bun. 25 de minute.

Vă rog să luaţi act că, prin aceste pauze succesive pe care le-aţi făcut, nu aţi făcut altceva decât ca programul de activitate al Camerei, pe ziua de astăzi, să nu poată fi realizat, potrivit proiectelor înscrise pe ordinea de zi.

Deci, la cererea Grupului parlamentar al PNL, se acordă o pauză de 25 de minute.

Este ora 15,20, la ora 15,45 sunteţi invitaţi în sală.

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Pauza solicitată de Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal a expirat, a fost depăşită, chiar, cu 10 minute.

Vă propun să trecem, în continuare, să dezbatem proiectele de legi de pe ordinea de zi.

Da, domnul deputat Gheorghiof, domnul chestor.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Vă mulţumesc, domnule proaspăt vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Ceea ce am solicitat noi a fost o verificare a bandei magnetice şi a stenogramei. Am constatat că ele sunt, încă, în crud, nu au fost trecute pe curat, să zic aşa, nici după banda magnetică şi nici de pe stenogramă, ne-a fost citită şi stenograma, mai mult am audiat banda magnetică. Solicitarea noastră nu a fost în sensul că am pune la îndoială punctul de vedere sau citirea pe care ne-a făcut-o domnul vicepreşedinte, în nici un caz, nu a fost sub aspectul acesta, dar, din punct de vedere juridic şi procedural, trebuia şi noi să vedem interpretările, din punct de vedere juridic, care se pot da audierii unor bande sau trimiterii la unele articole din regulament şi chiar din legea fundamentală, Constituţia.

Pornind de la aceste trei aspecte, şi sunt sigur că domnul vicepreşedinte Gaspar cunoaşte foarte bine prevederile regulamentului nostru, cunoscând şi contribuţia pe care a adus-o la acest regulament, este, bineînţeles, şi pentru noi cunoscut faptul că legile pe care noi le lucrăm în Parlament au o ordine descrescătoare sub forma legii constituţionale, legii organice şi legii ordinare. Din acest punct de vedere, în schimb, consecinţele şi efectele acestor încadrări, ca legi constituţionale, organice şi ordinare, presupun două aspecte: un aspect care vizează votul cu care se adoptă astfel de legi, şi, şi domnul vicepreşedinte şi noi, ştim că votul pentru legea constituţională presupune o majoritate, pentru legea organică o altă majoritate, iar pentru legea ordinară o altă majoritate. De aici, acest mod separat de tratare a acestor legi, pentru că nu sunt nişte legi care se tratează în bloc, în care importanţa lor nu are nici o relevanţă, sub nici un aspect, din contră, regulamentul prevede această importanţă a legilor, astfel se face şi se ajunge la procedura de vot. Dacă ajungem la procedura de vot, atunci trebuie să observăm că suverană, în procedura de vot, este Camera Deputaţilor.

Eu nu pun la îndoială faptul că domnul vicepreşedinte a pus la vot ceea ce trebuia noi să votăm astăzi, la ora 11 şi, pe urmă, la 11,30, în nici un caz. În schimb, pun la îndoială pachetul care a fost supus votului nostru. E un pachet format dintr-o hotărâre a Camerei Deputaţilor, care vizează cheltuielile noastre, este vorba de o lege ordinară şi o lege organică. Pentru cele trei, votul, ca atare, şi propunerile, potrivit regulamentului nostru, cei care pot să hotărască sunt deputaţii, plenul Camerei Deputaţilor. Referitor la cele trei, dacă Regulamentul nostru le tratează separat, sub forma importanţei lor şi le dă gradul lor de implicaţie în viaţa noastră socială şi economică, lege constituţională, organică şi ordinară, nu cred că domnul vicepreşedinte Gaspar a vrut să le introducă pe toate, aşa, dintr-o dată şi să spună ad litteram: pe toate o dată, le vom trece sub forma aceasta pentru că atunci ar fi foarte uşor să anunţăm: la ora 11, mâine, avem 10 legi şi le vom vota pe toate, în bloc. Nu mai e nevoie să le trecem pe toate pe rând dacă am adoptat odată o hotărâre. (Proteste în partea stângă a sălii) Pe acest aspect, dacă plenul Camerei Deputaţilor,... este adevărat, domnule vicepreşedinte, nu există sancţiune pentru că dumneavoastră nu aţi supus la vot, pentru că aţi recunoscut treaba aceasta: întrucât nu a fost supus la vot, nu există sancţiune. Dar nu dumneavoastră hotărâţi asupra acestei situaţii. (Rumoare în partea stângă a sălii)

Noi am solicitat constatarea, ca atare, a vicierii unei proceduri, pe votul care s-ar fi dat şi art.108, ultimul alineat spune cine este abilitat să hotărască asupra acestei proceduri şi art.108 spune: "Camera hotărăşte...". Şi, pe acest aspect, constatând că nu a hotărât Camera, noi propunem Camerei Deputaţilor să se supună la vot dacă, sub acest aspect pe care vi l-am expus şi care este în concordanţă cu regulamentul nostru şi cu ceea ce s-a petrecut în Camera Deputaţilor, s-a viciat sau nu procedura şi, constatându-se vicierea procedurii, nu trebuie să existe. Sancţiunea este clară, este nulitatea, ca atare, a efectului, a votului. (Rumoare în partea stângă a sălii)

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, dumneavoastră sigur că aţi vrut să ne faceţi aici o lecţie despre categoriile de legi care sunt prevăzute în Constituţie. Dacă citeaţi art.107, care precede art.108, vedeaţi ce spune. Art.107: "Legile, hotărârile şi moţiunile se adoptă de Camera Deputaţilor prin vot. Legile adoptate de Camera Deputaţilor pot fi legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare". Nicăieri, nu se spune că modalităţile de vot trebuie să fie aceleaşi pentru fiecare categorie de legi. Nicăieri, noi nu am procedat la un vot, în bloc, asupra proiectelor de legi, cum spuneţi dumneavoastră. Fiecare lege a fost votată individual, domnule deputat. Ba, mai mult, la această lege, dintr-o grijă deosebită pentru ea, pentru că eu cunosc foarte bine care este importanţa acestei legi, am atenţionat plenul Camerei de două ori: am spus că este lege organică, că sunt necesare 172 de voturi, că este întrunit cvorumul constituţional. Ce mai vroiaţi, domnule deputat?! De ce nu v-aţi mobilizat pe cei 10 deputaţi care trebuiau să fie în sală, pentru a vă asigura?! Şi, domnule deputat, dacă vreţi să continuăm, putem continua, dar nu ştiu dacă plenul Camerei Deputaţilor este dispus, în continuare, ca să purtăm aceste discuţii. S-a decis, s-a votat, soluţia constituţională este cea pe care v-am spus-o: retrimiterea proiectului de lege la Senat şi, de acolo, înapoi. (Rumoare în sală)

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Dacă îmi permiteţi. Îmi daţi voie?

Domnul Acsinte Gaspar:

Poftiţi, vă rog.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Domnule vicepreşedinte,

Nu contest aspectul pe care l-aţi spus dumneavoastră asupra legilor pe care le adoptăm noi şi faptul că aţi atras atenţia că este lege organică. Dumneavoastră cred că aţi sesizat: eu am contestat procedura de vot şi faptul că asupra acestei proceduri şi modalităţii de vot, Camera, în plenul ei, hotărăşte. Eu am făcut o propunere şi vă rog ca să puneţi în discuţia Camerei propunerea noastră. (Rumoare în partea stângă a sălii)

Domnul Acsinte Gaspar:

Propunerea dumneavoastră.

Doamna deputat Viorica Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Daţi-mi voie să-i spun colegului nostru de la PNL că grupurile parlamentare votând aşa cum au votat, înseamnă că au acceptat procedura de vot. Deci, dacă era de intervenit şi de dorit o altă procedură de vot, trebuia să intervină înainte de vot.

O dată ce au ridicat mâna şi au votat, înseamnă că au acceptat procedura de vot prin "vot deschis". Aşadar, domnule preşedinte, consider că discuţia şi dezbaterea în continuare pe această temă este inutilă.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, domnule deputat, poftiţi şi dumneavoastră.

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Onorată Cameră,

Sunt de acord, domnule preşedinte, cu dumneavoastră. Nici eu nu ştiu dacă şi care este poziţia plenului Camerei Deputaţilor vizavi de problemele procedurale care au fost ridicate în numele grupurilor parlamentare aparţinând coaliţiei guvernamentale. Aş vrea să aflu, aşa cum trebuie să aflaţi şi dumneavoastră, această opinie a plenului Camerei Deputaţilor. Există o singură modalitate procedurală de a afla părerea plenului, şi anume supunerea la vot a ceea ce a fost propus de toţi liderii sau viceliderii grupurilor parlamentare din coaliţia guvernamentală. Drept urmare, insist ca să supuneţi la vot, pentru că aşa cum şi dumneavoastră doriţi să aflaţi punctul de vedere al plenului şi noi dorim acelaşi lucru.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, nu ştiu dacă aţi fost prezent în sală când am dat citire textului din stenogramă, descifrat după banda magnetică, şi vă repet: "Supun votului Camerei Deputaţilor, în primul rând, modalitatea de "vot deschis prin ridicare de mâini".

Dacă sunteţi de acord.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?"

Absolut nici un vot, absolut! (Domnul deputat Sorin Stănescu ripostează, adresându-se cu domnule...)

Domnule deputat, vă rog să vă adresaţi în mod reverenţios şi nu domnule, că nu suntem aici la piaţă.

Domnul Mihai-Sorin Stănescu (din bancă):

Tovarăşe preşedinte, ...

Domnul Acsinte Gaspar:

Nu, domnule deputat.

Domnul deputat Grigoriu. (Vociferări.)

Domnul Mihai-Theodor Constantin Grigoriu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte, lucrurile sunt clare. Eu nu ştiu de ce ne cramponăm şi nu vrem să rezolvăm această chestiune care este importantă. Este un fapt că modalitatea de vot, dumneavoastră aţi supus-o la vot colectiv şi că în Regulament este scris că, înainte de votarea legii, se supune la vot la iniţiativa... Camera hotărăşte, la propunerea preşedintelui sau a unui grup parlamentar, ce modalitate de vot va folosi. Eu nu vreau să fac comentarii mai mult despre faptul că acum noi ne legăm despre... în legătură cu ideea ca să fi supus modalitatea de vot individual, dar este mult prea importantă această lege, pentru ca să nu încercăm să rezolvăm problema aşa cum trebuie în interesul ţării şi conform cu voinţa acestei Camere.

În această situaţie, cred că ieşirea este: supuneţi la vot că, într-adevăr, a fost viciată de o manieră sau alta procedura şi, în consecinţă, să putem să o repetăm. Vă mulţumesc.

Procedura a fost viciată prin faptul că s-a supus la vot modalitatea de votare în grup pentru toate cele trei legi. (Vociferări.) Atâta.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, îmi permiteţi să vă adresez o întrebare. În situaţia în care legea ar fi întrunit numărul de voturi necesare, 172, aţi mai fi venit şi aţi mai fi supus în discuţie modalitatea de vot adoptată de plenul Camerei pentru cele trei proiecte de legi? Vă întreb, vă rog să-mi spuneţi.

Domnul Mihai-Theodor Constantin Grigoriu:

Dacă acest lucru vă ajută la ceva, este evident că v-am răspuns la această întrebare în cuvântul care l-am avut. Subliniind importanţa acestei legi pentru toată lumea şi subliniind faptul că nerepetarea votului, că în realitate aceasta este ceea ce vrem, deci, nerepetarea votului duce în fapt la o exprimare viciată a voinţei acestei Camere. Aceasta este tot.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, cine a viciat voinţa Camerei, când Camera, în deplină cunoştinţă de cauză, şi-a dat votul asupra celor trei proiecte?

Domnul Mihai-Theodor Constantin Grigoriu:

Dacă tot facem dialog, vă mulţumesc domnule preşedinte, ideea este următoarea. În nici un caz, declar clar şi public, nu dumneavoastră sunteţi vinovat de această situaţie, dar indiferent cine este vinovatul, (Aplauze din stânga sălii.) având în vedere situaţia de fapt, este bine să facem, pe procedura pe care am găsit-o, mai mult sau mai puţin corectă, încercarea de a repeta votul.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnul deputat Dan Marţian şi cu aceasta propun să sistăm discuţiile.

Domnul Marţian Dan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sigur că miza acestei legi, după felul în care au reacţionat unii din colegii noştri din actuala majoritate, este o miză foarte mare. Eu cred însă că un Parlament trebuie să aibă suficientă înţelepciune şi să se menţină pe linia obiectivităţii în aşa fel încât să nu fie minate dispoziţiile Regulamentului şi, în general, funcţionarea corectă a Camerei.

Eu cred că cei care ne propun acum o soluţie de a repeta votul, nu au dreptate. Nu au dreptate pentru că, în primul rând, preşedintele şedinţei, domnul vicepreşedinte Acsinte Gaspar, a făcut o precizare în legătură cu procedura de vot pe care dânsul o sugerează. După ce a făcut această sugestie, a mai făcut una foarte importantă, şi anume: înainte de votarea legii pe care o discutăm, a atras atenţia asupra faptului că este lege organică.

De ce cred eu că nu au dreptate colegii care cer acum repunerea la vot. În primul rând, s-a supus la vot Hotărârea Camerei Deputaţilor privind modificarea bugetului. S-a votat, s-au numărat voturile, s-a comunicat, nu a fost o procedură de galop, ci una desfăşurată în deplină conformitate cu dispoziţiile Regulamentului.

În al doilea rând, a supus la vot un alt proiect de lege şi s-a procedat în mod similar ca şi în primul caz. Apoi a urmat la vot această lege pe marginea căreia glosăm. Dacă cineva dintre liderii grupurilor parlamentare, din majoritate sau din Opoziţie, avea de formulat anumite obiecţii, anumite propuneri, anumite sugestii cu privire la modul de vot, evident că putea să o facă. Dar eu pun următoarea întrebare: Unde sunt liderii grupurilor parlamentare şi liderii lor în asemenea împrejurări? Sunt în vacanţă, în vacanţă de gândire şi de acţiune? N-au formulat nici un fel de obiecţii.

Deci, din acest punct de vedere, Camera a fost în deplină cunoştinţă de cauză, neexistând obiecţii, a dat votul şi cu rezultatul cunoscut. Nu putem acuma arunca Camera Deputaţilor într-un relativism, pentru că dacă faceţi acest lucru, domnilor, distrugem Parlamentul, vom lucra în funcţie de varii precedente care se creează şi, în general, voinţa liber exprimată va fi viciată, în funcţie de faptul dacă suntem atenţi sau nu, în funcţie de faptul dacă intervenim sau nu, în funcţie de faptul dacă avem o anumită poziţie foarte clară în legătură cu o problemă sau alta.

Nu cred că există nici un fel de temei pentru ca să se repete votul. Fac apel la dumneavoastră să înţelegeţi aceste lucruri.

Sunteţi o majoritate covârşitoare. Că această majoritate nu funcţionează cum trebuie nu mai este un secret pentru nimeni. Nu mă voi erija însă în cel care să facă aici o analiză care sunt cauzele. Aceasta o faceţi dumneavoastră. Exercitaţi-vă rolul de majoritate, nu în scripte, ci în realităţi!

În al doilea rând, trebuie să aveţi onestitatea să recunoaşteţi un vot şi legitimitatea lui, aşa cum a fost exprimat. Dacă dumneavoastră veţi încerca acuma printr-o propunere pe care o faceţi să modificaţi acest lucru, sunt convins că Opoziţia, minoritatea, trebuie să tragă anumite concluzii în legătură cu participarea ei la lucrări.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc. Mai dau cuvântul domnului deputat Emil Popescu, după care propun Camerei sistarea dezbaterilor în legătură cu această problemă.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Eu nu am fost prezent la cele trei voturi care s-au dat şi de aceea sunt bucuros, pentru că înseamnă că sunt obiectiv în toate cele pe care le voi spune.

Eu sunt de acord că, într-un raţionament formal, toate punctele de vedere manifestate de Opoziţie şi de domnul profesor par să fie întemeiate, seducătoare. V-aş ruga respectuos însă să observaţi că suntem într-o altă fază procesuală, suntem în situaţiunea în care mai multe persoane, deputaţi şi conducători de grupuri parlamentare, post-festum contestă validitatea votului.

Domnul Marţian Dan (din bancă):

Post-factum.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Da, post-factum, da. Suntem în situaţiunea că un vot este consumat, după părerea dumneavoastră în condiţii regulamentare, după aceea se produce "una picola gherminella", şi-l rog pe domnul profesor să-şi aducă aminte ce înseamnă asta "una picola gherminella"... când Opoziţia lasă impresia că vrea legea şi după aceea votează altfel, jumate sau o parte din ea (Vociferări.) şi vă reamintesc respectuos că Regulamentul...

Doamna Viorica Afrăsinei (din bancă):

Nu-i mai permiteţi să vorbească, domnule preşedinte.

Domnul Emil Teodor Popescu:

... râdeţi dumneavoastră, dar eu cred că ar fi bine să reflectaţi la situaţiunea procesuală, când Regulamentul prevede, de ce prevede Regulamentul, când prevede că la dezbateri generale liderii de grupuri îşi anunţă poziţia de principiu care sfârşeşte cu propoziţia "noi vom vota această lege" sau "noi nu vom vota această lege". Nu întâmplător este această procedură instituită, pentru ca toată lumea din Cameră să ştie cine cu cine, cine cu cine, cine cu cine. Acum sunteţi în situaţiunea mai rară care s-a întâmplat însă şi în celălalt Parlament... Eu îl rog pe domnul profesor, cu tot respectul şi cu toată curtoazia, să-şi amintească că au fost situaţiuni când votul a fost refăcut...

Domnul Marţian Dan (din bancă):

Niciodată.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Oho... şi de câte ori nu a fost el refăcut, dar acum sunteţi în situaţiunea că o parte mare, o parte mare, nu are importanţă de ce culoare, contestă validitatea votului. Şi acum discuţiunea de procedură este următoarea: Cine tranşează această controversă?

Domnul Viorel Burlacu (din bancă):

Regulamentul.

Domnul Emil Teodor Popescu:

O tranşează numai preşedintele de şedinţă? Aici este discuţia. Această controversă o poate tranşa numai Camera. Eu însă vreau, respectuos, să transmit domnului Gaspar următoarele reflexiuni. Chestiunea aceasta va fi discutată şi va fi mediatizată şi eu cred că s-ar putea pune în discuţie buna-credinţă şi imparţialitatea preşedintelui de şedinţă sub acest aspect, pentru bunul motiv că nu poate tranşa dânsul chestiunea de fond. (Vociferări, proteste din partea stângă a sălii, aplauze din dreapta sălii.) Dânsul zice: nu, cutare... Eu vă cer ritos să puneţi la vot. Şi cererea mea trebuie rezolvată! Celălalt vă cere, celălalt vă cere, celălalt vă cere! 20 de persoane au cerut.

Deci, vă rog să reţineţi: eu vă solicit respectuos să puneţi la vot. Vă este frică de vot? Vedeţi, domnule profesor? Vă este frică de vot. Sunteţi în situaţiunea că vă este frică de vot! Dumneavoastră vă este frică de vot, iar eu spun, înseamnă că acolo a fost ceva "una picola gherminella" şi vă spun şi ce. La 1 aţi votat cu noi, la 2 aţi votat cu noi, la 3 v-aţi prefăcut că votaţi cu noi şi aţi făcut să cadă legea. Asta este una "la picola gherminella". Eu vă rog să reţineţi că validitatea acestui vot, fiind pusă în discuţie, chestiunea nu poate fi tranşată decât de Cameră: alb㠖 neagră. Oricum, votul asupra acestei legi nu este clar şi dacă dumneavoastră vreţi să rămâneţi cu asta, foarte bine.

Domnul Marţian Dan (din bancă):

Voinţa noastră a fost exprimată.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Eu solicit, în mod expres, preşedintelui de şedinţă să pună la vot cererea mea şi dacă va fi respinsă, bine respinsă, dacă nu, nu. Vă rog să punenţi la vot, dacă se repetă sau nu votul.

Din sală:

De ce nu ai fost la vot? Trebuia să fii la lucrări.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnul preşedinte Dan Marţian.

Domnul Marţian Dan:

Beneficiez pentru prima dată, stimate domnule preşedinte şi stimate colege şi stimaţi colegi, de dreptul la replică, pentru că domnul Emil Popescu s-a referit la poziţia mea. Nu cred că am ce comenta, pentru că ceea ce a făcut acum domnul Emil Popescu prin această intervenţie a fost ducerea voluntarismului până la limite absolut absurde.

Domnul Petre Naidin (din bancă):

Politică slabă...

Domnul Marţian Dan:

În al doilea rând, aş vrea să-i spun că această cerere pe care a formulat-o atât de imperativ în partea finală a luării de cuvânt a dânsului ar fi fost de luat în seamă dacă ar fi avut bunul simţ să participe atunci când s-a exercitat votul. (Aplauze din partea stângă a sălii.)

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vedeţi că v-am şi spus, din preambul, că n-am fost prezent, şi mă bucur că n-am fost prezent, am fost prezent în clădire şi am fost constrâns de o situaţie să nu fiu prezent la vot, (Vociferări.) dar am spus şi repet, dumneavoastră ... Domnule profesor, eu aş dori foarte mult ca dumneavoastră să veniţi aici şi să declaraţi pentru toată consideraţia pe care o aveţi în partidul dumneavoastră. Este adevărat că în vechiul Parlament şi chiar şi acum în acest Parlament s-au mai refăcut voturile?

Domnul Marţian Dan (şi alţi deputaţi din stânga sălii, din bănci):

Nu, nu.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Ei, nu! Vai de mine! O să căutăm. Nenumărate astfel de situaţiuni au fost când s-au refăcut voturile. De ce? Fiindcă şi-a dat Camera seama singură prin acest self control că ceva nu a fost în regulă şi din moment ce... Domnule preşedinte, domnule profesor, din moment ce două, trei, patru, cinci, şase, şapte, zece, cincisprezece persoane contestă aceasta, automat suntem obligaţi să luăm în discuţiune problema. (Vociferări.) Şi cine face aceasta? Nu o rezolvă domnul preşedinte, o rezolvă tot Camera, prin votul ei, lucru evident. Ce poate Camera nu poate preşedintele. (Vociferări.)

Domnul Acsinte Gaspar:

Poftiţi, domnule deputat Marţian Dan.

Domnul Marţian Dan:

Domnule Emil Popescu, m-aţi somat în mod expres şi nu ar fi bine ca să rămân dator.

În legătură cu primul aspect. Nu a fost niciodată repetat votul. (Vociferări din dreapta sălii.) Vă rog pe dumneavoastră şi pe experţii pe care îi aveţi dumneavoastră la grupul parlamentar din care faceţi parte,

Din sală (partea stângă):

Cei 15.000...

Domnul Marţian Dan:

...să faceţi o cercetare şi pe bază de stenogramă şi pe bază de audiere a înregistrării magnetice şi în legătură cu treaba aceasta.

Aceasta în primul rând.

În al doilea rând, trebuie să avem respectul cu toţii, indiferent dacă aparţinem arcului guvernamental sau Opoziţiei, faţă de Parlament, faţă de proceduri.

Eu am să vă dau dumneavoastră un exemplu. Ştiţi foarte bine că am discutat în 1995 proiectul de Lege privind crearea Societăţii Naţionale a Proprietăţii Publice Agrare. Dacă domnul deputat Vasile Lupu ar fi aici, ar putea, probabil, să spună câte ceva în legătură cu faptul că atunci noi am adoptat un număr de amendamente ale Opoziţiei şi am mers în direcţia explorării convergenţelor dintre majoritate şi minoritate şi când s-a supus la vot (atunci, cvorumul pentru adoptarea unei legi organice era de 171 de voturi) au fost 170 de voturi pentru, a lipsit un singur vot ca să fie adoptată. Noi ne-am supus verdictului acela al plenului Camerei Deputaţilor. Dacă dumneavoastră, domnule Popescu, veţi veni şi socotiţi că este moral ca la o activitate la care nu aţi participat să cereţi acum refacerea votului în aşa fel încât atunci când veniţi dumneavoastră să vă puteţi manifesta voinţa, vă spun un singur lucru: asta este moartea Parlamentului.

Domnul Acsinte Gaspar:

Este ultima intervenţie şi probabil, după aceea solicit sistarea discuţiilor.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnilor, eu am spus clar şi repet: n-am participat la vot şi mă bucur că n-am participat la vot, dar particip, am participat la toate discuţiile pe marginea votului, care reprezintă o tranşă a doua de discuţii şi, dacă vreţi, vă spun că dacă este ceva moral sau imoral este pe următoarea poziţie: cineva vrea cu orice chip să introducă într-o lege necesară societăţii anumite amendamente şi lucrurile nu se primesc şi atunci ne răzbunăm pe vot.

Despre această moralitate de ce nu vorbiţi? Despre faptul că societatea aceasta are nevoie de această lege, sunteţi convinşi că este necesară, dar prin diferite tertipuri, ca să le spun aşa, "procedurale" se ajunge la căderea legii intempestiv. Eu spun, ar fi trebuit ca liderii de grup, fiindcă este o lege aşa cum este, să-şi anunţe în prealabil poziţia cu privire la modul cum vor vota. Nu este o noutate ce spun eu. De ce vin liderii şi spun: Noi nu împărtăşim, noi nu suntem de acord, în consecinţă, noi nu vom vota.

De ce se ajunge la acest tipic în acest altar? Pentru bunul motiv ca să se cunoască în prealabil, nu prin surprindere ceea ce au de gând să voteze grupurile parlamentare; lucru care nu s-a făcut. Eu însă spun acest lucru şi este o practică.

Ori de câte ori o chestiune de procedură este controversată, ea trebuie să fie pusă, supusă unui vot al Parlamentului, lucrul este evident. Acuma se controversează acest vot. Este foarte bine că n-am fost prezent, dar dacă eu asist la aceste discuţii şi le văd cum evoluează, dumneavoastră ştiţi bine de ce s-a ajuns la căderea legii, căderea ei aparentă, şi ce faceţi? Valorificaţi acest mic vicleşug şi, în acest context, toată lumea protestează. Dacă partea din dreapta protestează şi dumneavoastră contraziceţi, cine rezolvă problema din punct de vedere regulamentar, numai preşedintele de şedinţă care refuză punerea la vot a problemei? Dar eu spun altceva şi eu cred că la aceasta ar trebui să fiţi domniile voastre mai sensibili. Este oare politic pentru gruparea sau grupările din stânga, ca să înţeleagă populaţia că din cauza dumneavoastră a căzut legea? (Vociferări, proteste.)

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Propun încheierea dezbaterilor. (Domnul deputat Tokay vine la microfon.) Am anunţat, domnule deputat, îmi pare foarte rău. Am anunţat că am propus încheierea dezbaterilor. Mă rog, poftiţi, poftiţi!

Domnul Tokay György:

Era frapant şi, dintr-un punct de vedere, neplăcut când domnul Dan Marţian spunea de "moartea Parlamentului". Eu cred că această întreagă discuţie este prea mult personalizată şi politizată.

Domnul vicepreşedinte, preşedinte de şedinţă, care este un excelent jurist ştie exact, aşa cum ştim şi noi, că legile de procedură sunt de strictă interpretare. Ceea ce dumneavoastră trebuie să decideţi în momentul de faţă, ca să nu mai avem discuţii interminabile, de nouă ani, de reluare a votului, trebuie rezolvat în două etape. Ce se întâmplă atunci când există, şi aceasta este prima chestiune, dacă există un viciu de procedură. Ce-i de făcut? Nu este vorba de reluare a votului, pentru că dumneavoastră ştiţi foarte bine şi domnul preşedinte de şedinţă ştie foarte bine că un viciu de procedură care duce după sine toate actele subsecvente vor deveni lovite de nulitate. Ce să facem în asemenea situaţii, ne ciorovăim zile întregi? Dacă au fost în 92, patru, cinci, şase voturi reluate. Ori, facem o singură regulă. Cine face regulile de procedură ale Parlamentului României? Nici măcar Curtea de Constituţie.

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Care Curte?!

Domnul Tokay György:

Nimeni, noi facem. Şi cine poate interpreta? Şi aceasta este o chestiune. Cine poate interpreta regulile de procedură ale Parlamentului României? Parlamentul României.

Deci, astăzi, ceea ce se cere, nu reluarea votului, se cere să constatăm dacă acel viciu de formă, dacă există, dacă trebuie supusă votului de fiecare dată modalitatea de vot ori nu, dacă trebuie, acest viciu de procedură există, iar atunci, tot ceea ce s-a întâmplat după acel viciu de procedură este lovit de nulitate. Nu este vorba de reluarea votului, ci de exercitarea votului în condiţii procedurale. Aceasta este, după părerea mea, o abordare juridică şi nepartinică.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Dacă o să citiţi cu atenţie Regulamentul, o să constataţi că nu există nici un viciu de procedură în speţa pe care o discutăm, raportat şi la textul stenogramelor.

Stimaţi colegi,

Este ora 16.28, vreau să vă fac câteva anunţuri în legătură cu ziua de mâine: programul se încheie la ora 16.30. Mâine membrii Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă urmează să fie prezenţi, pentru ca, împreună cu comisia similară de la Senat, la ora 9-10, la Camera Deputaţilor să procedeze la audierea candidaţilor pentru Consiliul de administraţie al Radiodifuziunii. Aceasta este o chestiune.

A doua chestiune, mâine este miercuri, activitatea Camerei Deputaţilor se desfăşoară în comisiile permanente de la 8.30 la 16.30, iar la ora 11.00 este şedinţa Biroului permanent. Camera Deputaţilor se va reuni în plen joi, 23 septembrie, între orele 8.30 şi 16.30.

Vă mulţumesc. Cu aceasta, ridic şedinţa de astăzi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 16.30.