Dezbateri parlamentare

Domnul Acsinte Gaspar:

Rog pe domnii secretari de şedinţă care, potrivit Regulamentului, îl asistă pe preşedinte în desfăşurarea lucrărilor Camerei Deputaţilor din această săptămână să poftească la pupitru.

Doamnelor şi domnilor deputaţi, bună ziua!

Vă rog să vă ocupaţi locurile ce v-au fost repartizate în sala de şedinţă, pentru a putea să începem lucrările Camerei Deputaţilor, şedinţa din după amiaza zilei de 27 sept.1999 din cadrul celei de-a doua sesiuni ordinare a anului 1999.

Vă informez că, potrivit prevederilor Constituţiei şi ale Regulamentului Camerei Deputaţilor, şedinţa de astăzi este publică. Aşa cum cunoaşteţi, Regulamentul prevede că deputaţii sunt obligaţi să fie prezenţi la lucrările Camerei şi să se înscrie pe lista de prezenţă. Din datele ce ne-au fost furnizate de Secretariatul tehnic, participarea deputaţilor la şedinţa de astăzi se prezintă astfel: din totalul de 343 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa 215, absentează 128. Potrivit art.195 nu sunt consideraţi absenţi 4 deputaţi care participă la desfăşurarea altor acţiuni parlamentare, iar 9 deputaţi sunt membri ai Guvernului, găsindu-se în exercitarea atribuţiilor ce le sunt conferite de către Constituţie. Potrivit art.128 din Regulament, Camera lucrează legal în prezenţa majorităţii deputaţilor. Raportat la numărul de 343 de deputaţi, majoritatea este de 172 de deputaţi. Cvorumul de lucru, ca urmare a scăderii celor ce au alte misiuni, este de 159 de deputaţi.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aşa cum cunoaşteţi, în şedinţşa de joi, 23 sept., au fost aprobate ordinea de zi şi programul de lucru pentru această săptămână. Având în vedere unele materiale care au fost înregistrate la Biroul permanent, Biroul permanent, în conformitate cu prevederile Regulamentului, vă supune spre aprobare următoarele modificări asupra ordinii de zi, ce a fost adoptată în şedinţa anterioară. Îneţeleg că proiectul ordinii de zi, în forma modificată, v-a fost distribuită şi aceste modificări se referă la următoarele proiecte:

La ziua de luni, 27 sept., vă rog să observaţi că la pct.2 a fost inclus proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului de interzicere totală a experienţelor nucleare, adoptat de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la 10 sept.1996. Dacă sunteţi de acord cu această modificare, în cadrul ordinii de zi pentru astăzi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

A fost aprobată această modificare.

Pentru ziua de marţi, în cadrul proiectului ordinii de zi la pct.II, observaţi că au fost introduse mai multe modificări pe care vi le prezint, începând cu pct.3.

Este vorba de raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică.

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 69/1998 privind regimul de autorizare a activităţilor din domeniul jocurilor de noroc.

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1998 pentru aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14 din 1998 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1998.

Proiectul de Lege pentru aderarea României la Acordul internaţional al zahărului, adoptat la 20 martie 1990, şi autorizarea plăţii cotizaţiei anuale la Organizaţia internaţională a zahărului.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor şi certificatelor de studii eliberate de instituţii de învăţământ şi a titlurilor ştiinţifice din cele două state, semnată la Bucureşti la 22 ianuarie 1999.

Şi, în fine, o altă modificare care este propusă de Biroul permanent şi care este înscrisă la pct.8 se referă la dezbaterea obiecţiilor de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea privind organizarea şi desfăşurarea Referendumului, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale nr.70 din 5 mai 1999.

Dacă, în afară de propunerile supuse Camerei de către Biroul permanent mai sunt şi alte intervenţii de modificare la ordinea de zi pentru această săptămână. Da, domnul deputat Szekely. Da, domnule deputat, reprezentaţi grupul, nu? Să vină liderul de grup sau locţiitorul de lider, pentru că ştiţi, ordinea de zi a fost aprobată joi, iar luni, modificările nu pot fi făcute decât la propunerea Biroului permanent, la propunerea Guvernului sau a grupurilor parlamentare.

Domnul Emil Teodor Popescu: (Din bancă.)

Sau a opiniei publice.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Domnule deputat, poftiţi.

Domnule deputat, reprezentaţi grupul, nu? Să vină liderul de grup sau locţiitorul de lider, pentru că, ştiţi, ordinea de zi a fost aprobată joi, iar modificările, luni, nu pot fi făcute decât la propunerea Biroului permanent, la propunerea Guvernului sau a grupurilor parlamentare.

Domnule deputat, vă întreb, aveţi mandatul grupului să prezentaţi modificarea? (Domnul deputat Emil Teodor Popescu vociferează în bancă.)

Domnule deputat Popescu, vă rog să nu tulburaţi şedinţa!

Domnul Szekely Ervin Zoltan:

Domnule preşedinte, ceea ce vreau să propun, l-am discutat în grupul nostru parlamentar şi am acceptul grupului ca să vi-l prezint.

Deci la proiectul nostru pentru ziua de marţi la poz.29 figurează proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. Este vorba despre un proiect de lege care ar îmbunătăţi substanţial calitatea serviciilor avocaţiale. Primul beneficiar al acestor modificări ar fi cetăţeanul, pentru că se crează posibilitatea avocaţilor de a încheia contracte de colaborare cu diferiţi experţi care, evident, ar duce la creşterea calităţii serviciilor avocaţilor.

Având în vedere că este vorba despre un proiect de lege foarte important şi are doar câteva articole, deci putem să-l adoptăm foarte repede, propun ca de la poz.29 să ajungă după poz.5, înainte de proiectul de Lege pentru aderarea României la Acordul internaţional al zahărului.

Domnul Acsinte Gaspar:

Bun. Dacă faţă de această propunere sunt obiecţiuni din partea plenului? (Domnul deputat Emil Teodor Popescu comentează în bancă.)

Domnule deputat Popescu, vă rog să păstraţi liniştea, că mă puneţi în situaţia să chem chestorii ca să vă aducă la ordine! Este inadmisibil.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă supun spre aprobare, mai întâi, cele 6 propuneri de modificare a ordinii de zi propuse de Biroul permanent.

Voturi pentru. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate au fost adoptate propunerile făcute de Biroul permanent, de modificare a ordinii de zi.

De asemenea, vă propun spre adoptare propunerea făcută de domnul deptuat Szekely, în sensul că proiectul de lege prevăzut la poz.29, din cadrul programului pentru ziua de marţi, cel care se referă la modificarea şi completarea Legii nr.51 pentru organizarea şi exercitarea pofesiei de avocat să treacă la poz.5 din cadrul pct.II. Vine după pct.5, ceea ce ar însemna să fie poz.6.

Dacă sunt voturi pentru această propunere?

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

A fost aprobată propunerea domnului deputat, ca proiectul de Lege de la poz.29 să treacă pe poz.6.

În felul acesta, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat modificările la ordinea de zi.

Dacă în legătură cu programul de activitate pe această săptămână sunt comentarii sau observaţii? Reamintesc că programul a fost adoptat. Nefiind, înseamnă că programul de lucru din acestă săptămână va fi cel care a fost votat în şedinţa din data de joi, 23 sept.

Înainte de a lua în discuţie poiectele de legi şi propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi, vă rog să-mi permiteţi să prezint informarea în legătură cu proiectele de legi şi propunerile legislative care au fost depuse la Biroul permanent. Un prim proiect de lege se referă la respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/1999 privind trecerea Biroului Român de Metrologie Legală din subordinea Guvernului în subordinea Ministerului Industriei şi Comerţului, adoptat de Senat în şedinţa din 21 sept.1999. Acest proiect de lege urmează să fie luat în discuţie în fond de Comisia pentru industrie şi servicii, iar pentru avize de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. În conformitate cu prevederile art.102 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgenţă.

Al doilea proiect de lege are ca obiect aprobarea Ordonanţei de urgenţăă a Guvernului nr. 26 din 1999 privind unele facilităţi care se acordă Companiei Naţionale Poşta Română pentru plata drepturilor de protecţie socială la domiciliul beneficiarilor, adoptat de Senat în şedinţa din 21 sept. 1999. Proiectul a fost îndreptat pentru dezbatere în fond la Comisia pentru muncă şi protecţie socială, iar în vederea avizării la Comisia pentru buget-finanţe şi bănci, Comisia pentru drepturilor omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. În conformitate cu dispoziţiile art.102 alin.3 din regulament, proiectul va fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Un al treilea proiect de Lege se referă la aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138 din 1999 privind finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, depus de Guvern. Cu acest proiect de lege sunt sesizate în fond – Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, pentru avize – Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Şi acest proiect de lege va fi dezbătut potrivit prevederilor cu privire la procedura de urgenţă.

Al patrulea proiect de lege priveşte aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58 din 1998 pentru prelungirea termenului prevăzut la art.25 alin.1 din Ordonanţa Guvernului nr. 25 din 1995 privind reglementarea organizării şi finanţării activităţii de cercetare-dezvoltare, adoptat de Senat în şedinţa din 21 sept.1999.

Proiectul de lege a fost îndreptat pentru dezbateri, în fond, la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, pentru avize, la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Proictul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Al cincilea proiect de lege prevede respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/1999 privind scutirea la plata taxei de reclamă şi publicitate, precum şi a majorărilor de întârzieri aferente, adoptat de Senat în şedinţa din 23 sept.1999. Proiectul de lege menţionat va fi dezbătut în fond de către Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, iar avize – Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Proiectul urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Al şaselea proiect de lege se referă la clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori, adoptat de Senat în şedinţa din 21 sept.1999. Proiectul urmează a fi examinat în fond de Comisia pentru industrie şi servicii, iar pentru avize de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Al şaptelea, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12 din 1999 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 20 din 1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, adoptat de Senat în şedinţa din 21 sept.1999. Proiectul va fi examinat în fond de către Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, iar pentru avize au fost sesizate: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Al optulea proiect de Lege se referă la aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17 din 1999 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea serviciului public de radiocomunicaţii navale de apel, pericol şi salvare, adoptat de Senat în şedinţa din 21 sept.1999. Comisiile care au fost sesizate: în fond – Comisia pentru industrie şi servicii şi pentru avize – Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Proiectul de Lege înscris la poz.nr.9 priveşte dispozitivele medicale, adoptat de Senat în şedinţa din 21 sept.1999. Proiectul de lege a fost îndrumat pentru examinare în fond la Comisia pentru sănătate şi familie şi pentru avize la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Proiectul înscris la poz.10 are ca obiect aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27 din 1999 privind reglementarea rulării resurselor financiare ale unviersităţilor prin bănci comerciale, adoptat de Senat în şedinţa din 23 sept.1999. Acest proiect de lege va fi examinat în fond de Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, iar pentru avize – Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Al unsprezecelea proiect de lege are ca obiect aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 23 din 1999 privind constituirea fondurilor de garantare, adoptat de Senat în şedinţa din 23 sept.1999. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, pentru avize – Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 140 din 1999 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1999, depus de către Guvern. Cu acest proiect de lege sunt sesizate, în fond, urmând a elabora un raport comun, împreună cu Comisia pentru buget, finanţe a Senatului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. Pentru avize – Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru industrie şi servicii, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibrului ecologic, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

În fine, ultimul proiect de lege are ca obiect aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.141 din 1999 privind rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 1999, depus de către Guvern. Proiectul de lege urmează a fi examinat în fond pentru a elabora un raport comun, în primul rând cu Comisia pentru buget, finanţe a Senatului, de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor, iar pentru avize – Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aceasta a fost informarea cu privire la proiectele şi propunerile legislative care au fost înregistrate la Biroul permanent şi care au fost orientate la comisii pentru examinare în fond şi pentru avize.

Domnul deputat Ioan Gavra.

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

În primul rând, aşa cum se ştie, în cursul zilei de joi s-a aprobat componenţa comisiei de mediere la Legea privind acreditarea unităţilor din învăţământul preuniversitar. Distribuţia pentru un loc în comisie la Opoziţie a revenit PUNR-ului. Eu vă solicit ca să facem o modificare în componenţa comisiei. PUNR-ul cedează locul PRM-ului, reprezentantului pe care îl va propune Grupul parlamentar al PRM în această comisie, întrucât din partea domniilor lor au existat iniţiative la dezbaterea şi adoptarea acestei legi privind acreditarea învăţământului preuniversitar, partea de contribuţie a noastră fiind în mod deosebit la învăţământul universitar şi, la înţelegere, prin compensaţie, locul care o să revină domniilor lor la o lege privind domeniul activităţii universitare o să ne cedeze locul nouă. Deci cedăm acest loc PRM-ului şi, domnule vicepreşedinte, vă rog să supuneţi votului acest schimb şi, sigur, rog Grupul parlamentar al PRM să-şi propună reprezentantul în această comisie de mediere la Lege aprivind acreditarea unităţilor din învăţământul preuniversitar.

A doua chestiune. Aşa cum bine vă amintiţi, în urmă cu câteva luni de zile, mai exact în sesiunea parlamentară precedentă, Grupul parlamentar al PUNR a iniţiat o anchetă asupra modului în care s-a realizat privatizarea ROMTELECOM-ului. Această iniţiativă a fost susţinută de grupurile parlamentare din Opoziţie, am depus-o la Biroul permanent, a venit în plenul Camerei Deputaţilor şi la acel moment ea a fost respinsă prin votul coaliţiei guvernamentale, respectiv al acestei majorităţi, CDR-USD-UDMR, din Camera Deputaţilor.

Astăzi tot noi am depus la Biroul permanent o solicitare care să fie supusă dezbaterii şi adoptării plenului Camerei Deputaţilor privind înfiinţarea unei comisii speciale care să analizeze modul în care se realizează creşterea preţurilor la acest serviciu public pentru populaţie. Am primit un răspuns prompt la orele 14 din partea Biroului permanent care făcea următoarea sugestie: domniile lor consideră, apreciază că această comisie specială care se constituie conform art.69 din Regulament ar trebui altfel gândită, în sensul unei comisii de anchetă care se regăseşte ca şi prevedere la art.70 din Regulament. Noi suntem de acord şi cu această alternativă, dar vreau să fac două precizări. Deci prioritate, întâietate într-o asemenea analiză, anchetă la ROMTELECOM a avut-o PUNR-ul în sesiunea parlamentară precedentă. Nu are rost ca noi între noi, indiferent că suntem grup parlamentar de la Putere şi Opoziţie, să facem competiţie la acest capital. Nu aceasta interesează, cine a venit cu iniţiativa, ci rezolvarea efectivă a unei probleme sociale foarte grave la nivel naţional în urma creşterii permanente a costurilor la abonamentele telefonice.

Prin urmare, domnule vicepreşedinte, vreau să vă spun că se putea constitui şi acea comisie specială din următoarele două raţiuni pe care ar fi fost bine să le fi avut în vedere Biroul permanent. N-au dorit anchetă la ROMTELECOM pentru că sună efectiv a ceea ce n-ar trebui să se întâmple la ora actuală la nivelul acestei regii care s-a privatizat aşa cum bine se ştie. Fiindcă o dată am cerut anchetă şi nu s-a aprobat la nivelul plenului Camerei Deputaţilor am crezut că nu e bine să mai revenim cu această solicitare, pentru că ea cade în derizoriu. Am cerut o comisie specială, şi la art.69 se spune că se constituie comisie specială în vederea elaborării unor propuneri legislative analizării unor iniţiative legislative şi în alte scopuri. Şi, în asemenea scopuri noi am mai constituit comisii speciale, nu numai pentu avizarea unor acte normative şi nu numai pentru elaborarea unor propuneri legislative. Deci acea comisie specială nu avea ca obiect o anchetă efectivă, sub toate rigorile, ROMTELCOM, pentru că ea producea probabil o anumită confuzie în opinia publică şi o anumită confuzie şi la nivelul Parlamentului României şi iar, probabil, că nu era de acord în întregul său acest Parlament cu asemenea anchetă.

De aceea, se putea merge pe o asemenea comisie specială care să analizeze modul în care rezultă creşteri de preţuri din contractul încheiat, mă rog, în urma privatizării cu OTE şi cu toate consecinţele apărute în plan special.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat Gavra...

Domnul Ioan Gavra:

Da. Noi suntem de acord să trecem la aplicarea art.70, deşi cel care a făcut privatizarea, Fondul Proprietăţii de Stat, nu mai este sub control parlamentar ca să facem anchete, este sub control guvernamental, după cum se ştie, de câteva luni de zile, şi n-am vrut să ne adresăm Guvernulului să facă anchetă, ci să facem noi, prin intermediul Guvernului. Dar, suntem de acord, domnule vicepreşedinte, şi-i rog pe colegii de la PD care în urmă cu câteva luni de zile, în sesiunea parlamentară trecută, au votat împotriva acestei iniţiative de a ancheta privatizarea ROMTELECOM, de asemenea, au fost de acord cu scoaterea Consiliului Concurenţei de la analiza creşterii preţurilor, să fie de acord că noi am fost primii care am început acest lucru şi corect, moral, politic este că dacă sunt de acord şi susţin să ne susţină că am început demersul şi pentru constituirea unei comisii de anchetă prin strângerea unei treimi din semnăturile colegilor noştri din Parlament. Am demarat acţiunea, deja 3 grupuri parlamentare au semnat şi noi sperăm că şi PD-ul va fi de acord cu noi.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat Gavra, solicitarea dumneavoastră... Da, poftiţi.

Domnul Raduly Robert Kalman:

Domnule preşedinte,

O să fiu mult mai scurt decât antevorbitorul meu. Aş vrea să informez plenul Camerei Deputaţilor, legat de această problemă, că una dintre comisiile de specialitate permanente ale Camerei, şi anume Comisia pentru industrie şi servicii a iniţiat un dialog cu reprezentanţii Romtelecom, atât partea greacă, cât şi partea română, şi miercuri în cadrul şedinţei de comisie, subcomisia de analiză activităţii Romtelecom va prezenta un raport.

Din păcate, şi acest lucru îl semnalez domnului lider al Grupului PUNR, grupul dumnealui nu are nici un reprezentant momentan în această comisie pentru industrie şi servicii, deci nu are cunoştinţă de această acţiune. Eu i-aş sugera ca înainte să încerce să declanşeze orice altă alternativă, orice altă acţiune în această privinţă să participe în calitate de lider de grup miercuri la şedinţa comisiei noastre, să discute împreună cu noi şi să analizeze aspectele pe care le-am constatat şi, doar dacă se impune, într-adevăr, pe fond după constatările acestei subcomisii că trebuie să facem un pas mai departe, atunci să-l facem şi nicidecum să nu ne pripim. Eu personal, vă spun, domnule preşedinte, şi vă asigur că nu văd nici un motiv ca să revenim asupra deciziei noastre care am luat-o deja în această privinţă, pentru că fondul problemei nu s-a schimbat.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PRM aş ruga să fie desemnat deputatul din Comisia de mediere, în locul cedat de către Grupul parlamentar al PUNR-ului.

Domnul Ioan Iuliu Furo:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Îi mulţumesc şi domnului Gavra. Propunem în comisia de mediere, în cazul în care Camera va fi de acord, pe domnul Anghel Stanciu.

Domnul Acsinte Gaspar:

Stimaţi colegi,

Este vorba de o rocadă între cele două grupuri parlamentare, în cazul unei comisii de mediere, în sensul că PUNR cedează locul Grupului parlamentar al PRM.

Supun votului această propunere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

A fost aprobată modificarea în structura componenţei comisiei de mediere la proiectul de Lege cu privire la acreditarea institutelor de învăţământ.

Domnule Gavra, în ceea ce priveşte problema pe care dumneavoastră aţi invocat-o, la Biroul permanent s-a considerat că totuşi, chiar prin modul în care aţi formulat-o, nu ne încadrăm, cererea dumneavoastră nu se încadra în dispoziţiile art.69, că problema ar face obiectul unei comisii instituită în baza art.70. În plus, s-a discutat şi acea variantă, că la Comisia pentru industrii şi servicii deja comisia, potrivit prevederilor regulamentului, care-i dă dreptul oricărei comisii, în cadrul atribuţiilor şi a competenţelor pe care le are, să facă orice verificare, să vedem. Dumneavoastră, dacă doriţi, vă puteţi asocia să participaţi, sau miercuri, dacă vreţi să faceţi o nouă revenire la Biroul permanent, sigur că se va putea face.

Domnule deputat...

Stimaţi colegi,

Haideţi, că începem să ne pierdem timpul, în loc să legiferăm, pe nişte chestiuni care într-un fel sunt soluţionate.

Poftiţi, domnule deputat Barbu Piţigoi.

Domnul Barbu Piţigoi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu vreau să reiterez oferta făcută de colegul nostru Raduly şi să vă reamintesc că subiectul în cauză, adică verificarea celor petrecute sau legate de ROMTELECOM, a făcut obiectul unei analize temeinice la Comisia pentru industrii şi servicii. Au participat acolo toţi factorii implicaţi în materie, s-au ascultat diverse opinii şi s-au tras nişte concluzii. În şedinţa de miercuri, independent de propunerea colegului nostru, domnul deputat Gavra, este deja prevăzută, planificată la comisie o analiză a raportului subcomisiei înfiinţate la Comisia pentru industrii şi servicii pentru analizarea acestui subiect, şi rugămintea noastră ar fi ca o hotărâre în materie să o luăm după ce în plenul Camerei, după ce la Comisia pentru industrii şi servicii se vor trage nişte concluzii, aşa cum spunea domnul preşedinte de şedinţă, domnul Gaspar, ar fi foarte bine venită prezenţa altor colegi interesaţi de subiect, care să participe alături de noi miercuri la această analiză de la Comisia pentru industrii.

De aceea, eu propun ca înainte de a lua orice altă hotărâre să invităm pe cei interesaţi miercuri la Comisia pentru industrii şi servicii, după care să luăm o hotărâre.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Gavra. Vă rog, poftiţi.

Domnul Ioan Gavra:

Comisia noastră permanentă a avut o iniţiativă lăudabilă şi se înscrie în regulament. O subcomisie din partea comisiei am înţeles că a făcut o anchetă sau o analiză la acest capitol. Şi este de înţeles să aşteptăm raportul dumneavoastră, al comisiei, după ce îl aprobaţi la nivelul comisiei, iar dacă raportul nu satisface în sensul explicaţiilor în legătură cu costurile pentru abonamentele telefonice, atunci vom declanşa ancheta parlamentară.

Deci, aşteptăm până ce prezentaţi raportul. Am înţeles că miercuri discutaţi şi săptămâna viitoare avem raportul dumneavoastră.

Domnul Acsinte Gaspar:

Bine, domnule deputat. Vă mulţumesc, domnule deputat Gavra.

Stimaţi colegi,

Intrăm pe ordinea de zi şi luăm în discuţie proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului de interzicere totală a experienţelor nucleare, adoptat de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la 10 septembrie 1996.

Iniţiatorul proiectului este Guvernul şi rog să-şi ocupe locul în loja oficială din partea stângă a sălii. Proiectul de lege a fost avizat în fond de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Rog biroul comisiei să ia loc în lojă.

Trecem la dezbaterea proiectului. Pentru început, dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta nota de fundamentare, de susţinere a considerentelor care au determinat promovarea proiectului de lege.

Aveţi cuvântul, din partea Guvernului.

Poftiţi, domnule... Vă rog să vă prezentaţi, domnule secretar de stat, pentru ca să se facă menţiune în stenograma şedinţei.

Domnul Ion Pascu:

Mă numesc Pascu. Sunt secretar de stat la Ministerul de Externe.

România a semnat tratatul la 24 septembrie 1996 participând, de asemenea, la sistemul internaţional de monitorizare a respectării prevederilor tratatului, prin intermediul Staţiei de seismologie Muntele Roşu, amplasată în localitatea Cheia. Monitorizarea şi în viitor extinderea staţiei Muntele Roşu se pot realiza cu asistenţă tehnică şi financiară din partea Organizaţiei Tratatului de Interzicere Totală a Experienţelor Nucleare, cu condiţia ratificării Tratatului şi achitării obligaţiilor financiare, obligaţii pe care România, în calitate de stat-parte, trebuie să le respecte.

Ţara noastră participă, de asemenea, în cadrul tratatului, la activităţile Centrului Internaţional de Date care, în conformitate cu prevederile tratatului, contribuie la dezvoltarea de centre naţionale de date pentru a primi, prelucra şi analiza datele provenite de la sistemul internaţional de monitorizare. Centrul Naţional de Date al României urmează să fie înfiinţat şi va funcţiona în cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului. Testele nucleare efectuate în 1998 de către India şi Pakistan au creat o nouă perspectivă asupra sistemului internaţional de neproliferare şi dezarmare nucleară, principalele puteri nucleare: S.U.A., Franţa, Marea Britanie, precum şi alte ţări promotoare ale principiilor neproliferării susţinând ferm necesitatea întăririi regimului actual, prin urgentarea ratificării Tratatului de către toate cele 44 de state, pentru a permite intrarea sa în vigoare şi a dechide calea dobândirii de către acesta a unui caracter universal.

În acest context, partea română a recepţionat o serie de semnale care denotă interesul comunităţii internaţionale faţă de urgentarea procesului de ratificare. Printre acestea, menţionăm scrisoarea adresată de către ministrul de externe al Japoniei omologului său român, precum şi vizita întreprinsă în România în noiembrie 1998 de către o delegaţie a Secretariatului Tehnic Provizioriu al Organizaţiei, care a avut convorbiri tehnice la Ministerul de Externe, Ministerul Apărării Naţionale, Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare şi la Agenţia Naţională de Control al Exporturilor Strategice şi a Interzicerii Armelor Chimice.

Organizaţia constituită conform prevederilor cuprinse în tratat are rolul de a duce la îndeplinire obiectivele acestuia, de a asigura funcţionarea sistemului internaţional de monitorizare, precum şi de a crea un cadru adecvat, care să permită consultarea şi cooperarea în domeniu. Organizaţia acordă consultanţă tehnică şi financiară şi încheie înţelegeri de cooperare cu alte organizaţii internaţionale. Costurile legate de activitatea organizaţiei sunt acoperite conform baremului cotelor părţi din sistemul O.N.U., contribuţiile financiare ale fiecărui stat parte fiind stabilite ca procent din bugetul ordinar al organizaţiei. Pentru România, această cotă este de 0,15% pentru perioada 1996-1998 şi de 0,067% pentru anul 1999, ţara noastră asumându-şi - prin semnarea Tratatului - obligativitatea efectuării plăţii contribuţiilor anuale, inclusiv până la ratificarea Tratatului.

Faţă de aceste considerente, Ministerul de Externe a propus ratificarea tratatului.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei sesizată în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, vă rog să prezentaţi, domnule deputat, raportul.

Domnul Mihail Gabriel Ioniţă:

În urma examinării proiectului de lege, comisia a hotărât ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma prezentată, cu respectarea prevederilor art.74 alin.2 din Constituţia României. A fost unanimitate.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La dezbaterile generale pe marginea proiectului de lege, rog grupurile parlamentare să-şi desemneze participanţii.

Nefiind înscrieri din partea grupurilor parlamentare pentru dezbaterile generale... Da. Doriţi să... (Domnul deputat Constantin Şerban Rădulescu Zoner se apropie de tribună şi îl întreabă pe domnul preşedinte la ce proiect de lege se fac înscrieri.) Nu, nu, suntem la experienţele nucleare, domnule deputat.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Luăm în discuţie proiectul de lege în forma în care el a fost votat de Senat în şedinţa din 13 septembrie 1999.

Dacă la titlul legii sunt comentarii, observaţii?

Nefiind, supun votului.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate a fost votat titlul legii, în forma prevăzută în proiectul de lege aprobat de Senat.

Art.1, dacă sunt comentarii? Dacă nu, supun votului.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

A fost votat art.1 în forma din proiect.

Art.2, dacă sunt comentarii, observaţii din partea dumneavoastră? Nu sunt.

Atunci, supun votului.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Mulţumesc.

Abţineri? Mulţumesc.

În unanimitate art.2 va avea redactarea aşa cum este prevăzută în proiectul de lege.

Art.3, dacă sunt comentarii? Dacă sunt observaţii? Dacă nu, vă supun votului art.3 în forma din proiectul de lege aprobat de Senat.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Art.4, dacă sunt comentarii? Nefiind comentarii, trecem la vot.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Mulţumesc.

Abţineri? Nu sunt.

Art.4 a fost votat în unanimitate.

Art.5, dacă sunt observaţii? Dacă nu sunt observaţii, supun votului dumneavoastră forma din proiect.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.6, dacă sunt observaţii. Dacă nu, vi-l supun spre aprobare, în forma redactată în proiect.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

A fost votat şi art.6.

Vă supun spre discuţie anexa la proiectul de tratat. Dacă cu privire la anexă sunt comentarii? Nefiind comentarii, vă supun votului dumneavoastră anexa, în forma care este ataşată la proiectul de lege.

Voturi pentru? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Vă mulţumesc.

Abţineri? Nu sunt.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Au fost epuizate textele din proiectul de lege.

Urmează să trecem la votul final asupra legii.

În prealabil, trebuie să vă anunţ că proiectul de lege are caracter ordinar, că pentru votul său este necesar să avem cvorumul constituţional prevăzut de art.64, adică majoritate, iar adoptarea proiectului de lege se face în conformitate cu art.74 alin.2, adică cu majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi.

Mai întâi, în conformitate cu art.108, vă supun spre aprobare procedura de vot – vot deschis prin ridicarea mâinii.

Cine este pentru această procedură? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Rog secretarii de şedinţă să-şi ocupe locurile, pentru a putea să trecem la numărarea voturilor.

Domnul secretar Simiti, domnul secretar Miclăuş, v-aş ruga să-l supliniţi pentru câteva minute pe domnul deputat Mitrea. Nu este în sală nici domnul secretar Miclăuş? Domnul secretar Konya-Hamar, dacă este în sală.

Deci, în momentul de faţă nu ne putem exprima votul, atâta timp cât cei doi secretari care trebuie să-l asiste pe preşedinte, nu sunt prezenţi la numărarea voturilor. Amânăm votul până când formaţia care conduce şedinţa se va constitui în componenţa prevăzută de regulament.

Luăm în continuare propunerea legislativă privind trecerea institutelor Academiei în reţeaua Ministerului Cercetării şi Tehnologiei. Propunerea legislativă este iniţiată de către domnul profesor doctor Alexandru Ionescu. Rog ca iniţiatorul să-şi ocupe locul. Avizarea în fond a fost făcută de către Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Vă rog, domnule deputat, să vă prezentaţi pentru a susţine propunerea legislativă pe care aţi înaintat-o.

Domnul Alexandru Ionescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Institutele aflate astăzi în administrarea Academiei au o istorie care, rememorată prin intermediul celor câteva minute pe care le avem la dispoziţie, poate da o imagine a adevărului în numele căruia să judecăm actualul proiect de lege. În 1948, prin decret guvernamental, de altfel ilegal, ca toate legile emise de regimuri ilegale, Academia Română era transformată în Academia R.P.R., cu un statut de instituţie de stat subordonată Consiliului de Miniştri. Ceea ce fusese o societate academică independentă, plină de nume sonore, strălucitoare, precum Petru Poni, Calinderu, Cretzulescu, Ion Heliade Rădulescu, se schimba în instituţie de stat comunist. Epurată de oameni ca: Lucian Blaga, Constantin Motaş, George Brătianu, Academia de după 1948 n-a scos o vorbă când i-au fost furate averile, întemniţaţi cei mai buni membri. Această academie l-a catalogat ca retrograd pe Brâncuşi şi i-a respins opera pe care artistul lumii, Brâncuşi, o dona ţării sale. Şi toate, pentru că se introduseseră indemnizaţiile de academician, deşi nu voi uita să menţionez, ca o scuză, lecţia terorii permanente la care erau supuşi toţi cetăţenii ţării.

Statul a început să-şi doteze instituţia, în speţă, Academia - instituţie de stat - cu centre de cercetări ale statului. Aşa au apărut, pe lângă colectivele de studiu ale Academiei Române, create prin muncă şi talent de-a lungul anilor, institute de stat, ale statului. Câţiva ani mai târziu, conducerea comunistă şi-a dat seama că multe din institute sunt ineficiente şi că, de fapt, în lumea avansată academiile erau doar foruri de consacrare, nu instituţii de stat care să ajute la făurirea societăţii socialiste şi comuniste, cum scria în statutul pe baza căruia se ajungea academician după 1948.

Şi institutele au trecut în alte subordini. Statul făcea ce dorea cu institutele sale, şi conducerea comunistă a luat şi ceea ce dăduse: indemnizaţiile pentru oamenii care apriori sunt consideraţi creatori, prin urmare, capabili să-şi câştige singuri existenţa pe măsură fără ca să ceară subvenţii de la stat.

E adevărat, nu ştiu dacă atunci le-au fost retrase şi ceea ce Academia a pretins mai târziu, printr-o lege tragică şi cinică, în acelaşi timp, banii pentru necrolog şi sicrie. A fost inutilă umplerea Academiei cu fel de fel de savanţi inventaţi, inclusiv de cei care au studiat polimeri şi poliperi, cu miciurinişti de primă mână, cu adepţi ai lui Lepeşinskaia, ai socialismului ştiinţific, inutilă alegere în fruntea Academiei a ilustrului savant cu câteva clase. Academicienii rămăseseră fără indemnizaţie şi, poate mai puţin grav, fără instituţie.

În 1990, libertatea visată în România a venit şi a fost la îndemâna tuturor instituţiilor. Unele s-au folosit de ea în slujba ţării, altele nu. Au rămas cu aceeaşi membri, cu aceleaşi mentalităţi. Institutele de cercetare, din care mulţi directori fuseseră alungaţi, au început să se scindeze pentru ca nici vechii directori să rămână fără institute. Eu cunosc instituţia de la biologie, unde am lucrat, şi care s-a desfăcut în trei institute pentru a face loc în conducere foştilor. Unii s-au cerut la Academie, alţii nu. Şi, din nou, Academia are institute. Toate cele ale statului deşi, ea, Academia numai este acum instituţie de stat, iar aceste institute, dacă sunt ale statului, ar trebui să lucreze în cadrul unor ministere, ar trebui să se privatizeze.

Academia ţine aceste institute, subliniez, plătite de la buget, într-o subordonare nefirească, în mod paradoxal frână în domeniul progresului. În acest an, o comisie a Uniunii Europene afirma la Chişinău unde, de asemenea, după model sovietic, Academia are institute de stat, că asemenea lucruri sunt împotriva progresului ştiinţei. Ni se spune că oamenii din institutele noastre de cercetări sunt neliniştiţi de situaţia lor. E adevărat! Numai că înţelesul acestei nelinişti nu constă în părăsirea tutelei Academiei, ci în lefurile foarte scăzute, în tehnica de lucru şi aparatura greu de...

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, am o rugăminte. Vă rog ca motivarea s-o faceţi în raport cu obiectul propunerii legislative pe care aţi promovat-o. Văd că deja dumneavoastră aţi ieşit foarte mult din text şi...

Domnul Alexandru Ionescu:

Nu. Eu cred că sunt în subiect. Probabil că dumneavoastră aveţi altă opţiune, domnule preşedinte. Dar cum trei sferturi din declaraţia...

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rog, poftiţi.

Domnul Alexandru Ionescu:

De aceea, pentru progresul ştiinţei, pentru dreptate şi adevăr, vă propun, doamnelor şi domnilor deputaţi, acest proiect de lege prin care institutele statului aflate astăzi în subordina Academiei, organizaţie privată, repet cu obstinaţie, instituţiile proprietatea statului român să treacă în reţeaua de cercetări a Agenţiei Naţionale de Ştiinţă şi Tehnologie, organizaţie de stat. Iar pentru a spune clar că cei mai mulţi dintre noi dorim ca foarte repede Academia să revină la adevăratul său rol de a consacra valorile, ceea ce se poate face numai epurând non-valorile ajunse acolo, susţinem cu fervoare ca, o dată cu legea restituirii tuturor averilor furate de regimul comunist, adevăratei Academii să i se retrocedeze in integrum averile sale, să-şi poată construi, dacă doreşte, institutele sale, să dăm Academiei posibilitatea de a redeveni forumul suprem al ştiinţei, culturii şi moralităţii şi să aducem, în acest context, un elogiu unuia din membrii săi, profesorul Cajal, care de foarte curând, în calitatea sa de reprezentant al minorităţii evreieşti, a declarat că domnia sa nu va cere pentru nimeni din această comunitate refacerea averii, decât atunci când legea o va face pentru toţi cetăţenii. Să dăm institutele de cercetări proprietarului de drept, să pregătim condiţiile pentru ca în curând Academia să-şi recapete în primul rând pe deplin rolul său în viaţa ţării, şi mai apoi, şi cât se poate de repede, averile care i se cuvin şi pe care să le gospodărească cum vrea.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Stimaţi colegi,

Înainte de a da cuvântul preşedintelui comisiei sesizate în fond, întrucât prezidiul este în alcătuirea regulamentară - preşedintele este asistat de cei doi secretari - se poate face numărarea voturilor.

Vă supun votului dumneavoastră proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului de interzicere totală a experienţelor nucleare, adoptat de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la 10 septembrie 1996. Vă reamintesc: este o lege ordinară, se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi în condiţia existenţei cvorumului constituţional prevăzut de art.64, de 172 de deputaţi.

Voturi pentru? Vă rog să număraţi.

Voturi contra?

Abţineri, dacă sunt?

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Constatăm că structura votului, aşa cum a fost stabilită, deocamdată nu este cea care să ne dea cvorumul constituţional, în sensul că în sală, în momentul de faţă, nu sunt prezenţi 172 de deputaţi. O să mai încercăm, pe parcursul desfăşurării şedinţei, poate o să reuşim să aducem în sală pe colegii noştri care încă mai stau pe culoarele Parlamentului, în loc să participe la dezbateri, aici.

Ca atare, dau cuvântul domnului profesor Anghel Stanciu, preşedintele Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, pentru a prezenta raportul comisiei la propunerea legislativă privind trecerea institutelor Academiei în reţeaua Ministerului Cercetării şi Tehnologiei.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În urma examinării propunerii legislative privind trecerea institutelor Academiei în reţeaua Ministerului Cercetării şi Tehnologiei, respectiv, a actualei Agenţii Naţionale pentru Ştiinţă, Tehnologie şi Inovare, în şedinţa din 4 noiembrie 1998, comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, ca aceasta nu poate fi acceptată şi propune plenului respingerea, pentru următoarele motive: profilul de activitate al institutelor în cauză este în principal de cercetare-fundamentală, iar M.C.T.-ul are, de regulă, în subordinea sa, institute de cercetare, al căror obiect de activitate are caracter tehnic-aplicativ, legat direct, prin planul de cercetare naţional, de programul de guvernare.

Institutele aflate în cadrul Academiei Române nu ar putea fi coordonate de M.C.T. întrucât acesta, ca organ al administraţiei publice, nu dispune de specialişti de cel mai înalt nivel şi pregătire ştiinţifică în domenii ca: matematica, lingvistica, ştiinţe juridice, politologice, psihologice, sociologice etc.

Institutele din reţeaua M.C.T. sunt organizate şi funcţionează, de regulă, după modelul societăţilor comerciale sau regiilor autonome, inclusiv pe planul finanţării, tocmai ca urmare a activităţilor cu caracter tehnico-aplicativ, în timp ce institutele din reţeaua Academiei Române sunt organizate şi funcţionează ca instituţii publice finanţate din bugetul statului.

Institutele din reţeaua Academiei Române au relaţii de colaborare ştiinţifică de profil cu instituţii similare din alte ţări, finanţate de foruri ştiinţifice internaţionale, iar trecerea lor în subordinea M.C.T. ar reduce sursele de finanţare.

Organizarea şi funcţionarea Academiei Române ca instituţie publică autonomă şi ca cel mai înalt for ştiinţific al ţării este de natură a asigura caracterul obiectiv, ştiinţific al cercetărilor şi studiilor realizate la institutele din reţea, ferindu-le de eventualele influenţe politice care s-ar putea manifesta în cazul când acestea ar fi subordonate unor foruri ale puterii politice sau administrative.

Propunerea legislativă o considerăm necorespunzătoare nu numai pe fond, ci şi pe formă, deoarece nu răspunde cerinţelor prevăzute de normele de tehnică-legislativă menţionate în avizul Consiliului Legislativ.

Menţionăm că respingerea s-a bazat şi pe avizele negative primite de la următoarele comisii: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru industrii şi servicii. De asemenea, comisia nu agreează stilul agresiv promovat de distinsul nostru coleg împotriva Academiei, începând cu proiecte de lege prin care propune desfiinţarea acesteia şi reînfiinţarea, până la coroane, monumente funerare, inclusiv această lege. Credem că ar fi cazul să-şi rezolve diferendele pe care le are cu Academia ca fost salariat, pe cale amiabilă, şi nu prin proiecte de legi care n-au nici o bază reală şi, dimpotrivă, denigrează un for care are cu totul altă menire decât de a fi supus periodic discuţiilor pe care dumneavoastră le faceţi. În raport scrie, domnule coleg, să avem o ţinută morală adecvată şi să nu ne rezolvăm problemele personale prin proiecte de legi cu tendinţe.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vreau să vă atenţionez că la proiectul de lege este prezentat şi punctul de vedere al Guvernului, punct de vedere care este negativ.

Trecem la dezbaterea generală asupra propunerii legislative şi îi dăm cuvântul, în ordinea înscrierii, domnului deputat Mircea Ciumara.

Domnul Mircea Ciumara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Şi eu sper că nu dezbatem aici proiectul de lege, care este ceva sub orice demnitate ştiinţifică posibilă, ci hotărâm dacă să acceptăm raportul comisiei sau nu.

În 1990, pe 10 mai, întâmplător, coincide cu o zi foarte importantă din istoria României, toate institutele economice, actualmente ale Academiei Române, că pe vremea aceea erau în subordinea Guvernului, au cerut să treacă la Academie, pentru ca nu cumva să fim obligaţi, pe motive politice, să ne deformăm lucrările, să lăudăm marile realizări ale puterii. Este spre cinstea primului ministru de atunci, domnul Petre Roman, care a acceptat să i se ia acest intrument şi a semnat să trecem la Academie; este spre cinstea celuilalt factor de putere, domnul Ion Iliescu, care a acceptat, la fel, şi mi se pare inadmisibil să facem aşa ceva astăzi!

În lunga istorie a Academiei Române, o singură persoană şi-a permis, pentru a fi adulată şi pentru a fi cântate realizările partidului, ca să rupă institutele Academiei Române şi să le dea, fie la minister, fie la Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice, fie la Ministerul Învăţământului. A fost "tovarăşa" Elena Ceauşescu. Şi, acum, vine un demn continuator al "tovarăşei" şi ne cere să facem acelaşi lucru!

Eu sunt convins că în privinţa cercetării ştiinţifice este nevoie să facem o corectură, pentru că este prost organizată, trebuie să ne reîntoarcem la sistemul occidental, după o gândire sistematică, dar este inadmisibil să transformăm institutele Academiei în lăudători ai puterii! Indiferent cine este la putere!

Şi dacă, dintre cei care sunt acum aici, în sală, unii au fost la guvernare şi au acceptat să piardă acest instrument de lăudători, iar alţii, care sunt la guvernare acum, nu dorim şi Guvernul României actual a respins proiectul, mi se pare inadmisibil să le mai permitem continuatorilor "tovarăşei" Elena Ceauşescu să vină aici, să atace Academia Română, fiindcă au fost daţi afară sau nu ştiu ce au păţit! Pentru că, din Academie, s-a plecat şi pentru incompetenţă!

De aceea, eu insist, nu să discutăm proiectul, care este o insultă pe obrazul Academiei, ci să discutăm dacă acceptăm sau respingem raportul comisiei. Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Rădulescu Zoner, se pregăteşte domnul deputat Marţian Dan.

Domnul Şerban Constantin Rădulescu Zoner:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Nu o să repet argumentele aduse de antevorbitori, parţial, domnul profesor Ionescu are dreptate, dar nu în ceea ce priveşte proiectul domniei sale. În sensul că, într-adevăr, sistemul actual, ca institutele de cercetare fundamentală să aparţină Academiei Române, a fost introdus atunci, odată cu desfiinţarea vechii Academii şi cu crearea Academiei R.P.R., şi este un sistem sovietic.

Dar, în acelaşi timp, eu nu pot subscrie – deşi am subscris la o altă iniţiativă legislativ㠖 la această propunere, din două motive. În primul rând – şi domnul deputat Ciumara a vorbit aici de sau reprezintă o parte din institute, şi eu am fost zilele acestea pe la institute şi, în primul rând, la institutul meu, cercetătorii nu vor să plece de la Academie, deocamdată, şi să vă spun de ce. Institutele au foarte puţini bani, cele unde se face cercetare fundamentală, dacă s-ar trece la această agenţie de care s-a vorbit şi care, mai întâi, are în subordine institute nu de cercetare fundamentală, ci de cercetare aplicativă, omorâm definitiv aceste institute.

În străinătate – şi cu aceasta, imediat, închei – într-adevăr (vorbesc în occident) nu aparţin Academiei, pentru că există institute, dar cercetătorii de acolo sunt cadre universitare, deci, în cadrul institutului se fac cercetări: cu programe etc. etc. de către cadrele universitare. Ca atare, acest lucru, într-adevăr, ar trebui schimbat, dar într-o altă formă. Ar trebui, într-adevăr, regândită această problemă, în acest sens: aşa cum este în occident, aşa cum este în cea mai mare parte a Europei.

E adevărat, o parte din bani: burse etc. nu vin la institutele Academiei, toate relaţiile cu străinătatea, în general, se fac între universităţi şi, de aceea, mă gândesc că e nevoie eventual de o altă iniţiativă, de o altă gândire – nu ştiu dacă mai e cazul în această legislatură, dar în sensul acesta. Însă, repet, a face acest transfer nu este de dorit. În primul rând, că cercetătorii nu doresc acest lucru (şi aveţi dreptul să mă credeţi sau nu), m-au rugat unii dintre ei să vin şi să spun acest lucru şi, ca atare, nu mă pot ralia domnului profesor Ionescu şi, până una alta, până ne gândim la o nouă reorganizare a cercetării ştinţifice, institutele, deocamdată, să rămână la Academia Română. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Stimaţi colegi,

Mă simt nevoit să vă reamintesc o prevedere din regulament, art. 92 din regulament spune că: "Pentru dezbaterea generală a propunerilor legislative, fiecare grup parlamentar poate să-şi desemneze un singur reprezentant." Deci, să fie foarte clar, din partea PNŢCD a luat cuvântul domnul deputat Mircea Ciumara, ceilalţi doi colegi din grup care s-au înscris nu pot să ia cuvântul, faţă de dispoziţia din regulament, pe care am invocat-o. Rog Grupul parlamentar al PNŢCD, domnul academician Gabriel Ţepelea, să cheme la ordine colegii!

Are cuvântul domnul Marţian Dan, din partea Grupului parlamentar al PDSR. Aveţi cuvântul, domnule deputat!

Domnul Marţian Dan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Problema pe care noi o dezbatem are multiple consecinţe asupra dezvoltării ştiinţei, a spiritualităţii, a limbii şi valorilor pe care le-a creat poporul român în decursul timpului. Eu personal – şi cred că şi grupul nostru parlamentar – am rezerve faţă de necesitatea de a adopta propunerea legislativă pe care a prezentat-o colegul nostru, domnul deputat Alexandru Ionescu.

Avem rezerve, în primul rând, pentru că socotim că Academia Română dispune la ora actuală de reglementări legislative care îi reafirmă statutul pe care l-a avut din momentul constituirii ei şi care a pus capăt acelui mod de a organiza, de a funcţiona şi de a stabili finalităţile activităţii ştiinţifice a Academiei, care au debutat odată cu anul 1948. Încă pe la începutul lunii ianuarie 1990, Consiliul Frontului Salvării Naţionale a elaborat Decretul-lege nr. 4/1990 prin care s-a redefinit noul cadru de funcţionare şi activitate al Academiei Române.

Aş putea să vă dau unele detalii în legătură cu această chestiune, pentru că împreună cu profesorul Mihai Drăgănescu şi cu doctorul Gheorghe Manole, care era atunci preşedintele comisiei pentru acest domeniu a Consiliului Frontului Salvării Naţionale, am lucrat direct, într-o seară, până târziu, noaptea, la acest act şi prin fiecare cuvânt pe care l-am scris acolo am încercat să vedem exact care vor fi problemele, ideile şi sensurile pe care le acoperă şi să facem un statut corespunzător pentru funcţionarea Academiei Române. Pe această bază, s-a organizat prima sesiune a Academiei Române, care a luat o seamă de măsuri pe linia organizării activităţii ei, în conformitate cu dispoziţiile acestui decret şi a racordării ei pe tradiţia pe care a avut-o în istoria ştiinţifică şi culturală a românilor.

De aceea, a veni astăzi şi, pornind de la nişte lucruri absolut condamnabile, care s-au produs după 1948 până la revoluţia din decembrie 1989, a proiecta asupra acestei Academii o imagine doar pe baza acelor lucruri, mi se pare eronat. De atunci au trecut aproape 10 ani, s-au produs schimbări în ce priveşte Academia, personalul ei, membrii ei plini şi membrii corespondenţi, conceperea şi realizarea programelor de cercetare pe care ea le gândeşte şi pentru a căror înfăptuire depun eforturile savanţii acestei ţări şi, de asemenea, lucrătorii, cercetătorii din diferite instituţii.

Sigur, a fost o politizare, a fost, în unele privinţe, mai ales în ceea ce priveşte instituţiile din domeniul ştiinţelor umanistice, o instrumentalizare a funcţiei Academiei. Au fost o seamă de lucruri absolut aberante în ceea ce priveşte ştiinţele biologice şi altele. Au fost, bunăoară, presiuni exercitate asupra savanţilor în legătură cu tratarea problemelor lingvisticii. Cine citeşte memoriile academicianului Iorgu Iordan, vede, de exemplu, cum s-a dezbătut în universitate şi în unele instituţii ale Academiei lucrarea lui Stalin "Marxismul şi problemele lingvisticii" va vedea prin ce tragedii personale au trecut unii dintre cei care au participat la aceste dezbateri. Au fost şi alte chestiuni.

Dar ar fi, după părerea mea, o simplificare dusă până la absurd să credem că în acea perioadă nu s-a creat ştiinţă şi nu au existat valori ştiinţifice în România. Ar fi absurd să spunem că ceea ce făcea Costin Neniţescu în domeniul chimiei era un lucru fără semnificaţie, ceea ce făcea academicianul Elie Carafoli, ceea ce făcea Stoilov, ceea ce făcea Onicescu, ceea ce făcea Vrânceanu, ceea ce făceau o seamă de savanţi de mare renume în domeniul medicinei, ceea ce făceau o seamă de oameni în domeniul ştiinţelor sociale, să spunem, ceea ce făcea academicianul David Prodan în domeniul istoriei naţionale şi în alte privinţe.

Din acest punct de vedere, îmi exprim regretul pentru că un coleg de al nostru a încercat să proiecteze asupra Academiei Române de astăzi o viziune absolut nemeritată şi care aruncă o privire asupra acestei instituţii profund deformată.

De aceea, ţinând seamă de noile condiţii în care funcţionează Academia Română, ţinând seamă de nevoile ca noi, cu toţii, să ne implicăm într-o competiţie, nu pentru a o denigra, nu pentru a lua măsuri subiective şi sub impulsul unor impresii strict personale, ci pentru a-i crea condiţii mai bune, cred că aceasta este problema pe care noi trebuie să o urmărim cu toţii.

Academia Română a beneficiat nu numai de statutul despre care am vorbit, a beneficiat şi de alte măsuri luate în beneficiul ei, inclusiv în ceea ce priveşte condiţia materială pentru membrii plini şi membrii corespondenţi şi în ceea ce priveşte sprijinirea materială a activităţilor ei, prin pârghiile bugetului de stat. Eu cred că aceste lucruri trebuie să fie consolidate!

Sigur, se pot emite anumite judecăţi critice în legătură cu o anumită problemă sau alta, în legătură cu starea cercetării şi finalităţile ei în diferite domenii, dar cred că aceste chestiuni trebuie examinate în primul rând cu Academia, cu factorii guvernamentali care răspund de problemele ştiinţei în România şi, în orice caz, numai în urma unei chibzuite analize şi măsurări a lucrurilor să se facă propunerile corespunzătoare.

Ar fi multe alte elemente de evocat în aceste împrejurări, şi eu nu o să fac acest lucru, pentru că trebuie să fim concişi şi lucrările noastre trebuie să se desfăşoară cu o anumită eficienţă, cu o anumită finalitate. Eu cred, deci, că nu avem nici un temei pentru a susţine acest proiect de lege şi îmi pare foarte rău că obsesiile de natură personală sunt răsfrânte asupra unei instituţii, asupra prestigiului ei şi se exprimă cu precădere într-o evaluare de tip subiectivist şi voluntarist.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Petre Ţurlea, Grupul parlamentar al PUNR.

Domnul Petre Ţurlea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Evident că sunt împotriva acest proiect de lege. Vreau să vă spun pe scurt câteva consideraţii care m-au dus la această idee.

Existenţa institutelor Academiei, destul de multe, de altfel, în cadrul acestui for ştiinţific dă acestor instituţii un prestigiu internaţional deosebit. În al doilea rând, Parlamentul, după cum ştiţi domniile voastre, la propunerea unui distins coleg al nostru, domnul deputat Săndulescu, a aprobat la Legea bugetului o sumă de 15 miliarde de lei, chiar anul acesta, destinată special acestor institute ale Academiei Române. În al treilea rând, trecerea institutelor la Ministerul Cercetării ar fi primul pas către dizolvarea lor.

Eu o să vă dau un singur exemplu. Unul din institutele nou-create ale Academiei, dar cu o activitate prestigioasă şi recunoscută şi pe plan intern, dar şi internaţional, este Institutul internaţional pentru cercetarea totalitarismului comunist, condus de distinsul nostru fost coleg Radu Ciuceanu. Deci, înverşunatul luptător împotriva comunismului, colegul nostru, domnul Ionescu, vrea să desfiinţeze institutul care cercetează totalitarismul comunist! E, evident, o curiozitate.

În al patrulea rând, după cum ştiţi domniile voastre, din păcate, astăzi, România are o imagine relativ bună în lume numai atunci când se vorbeşte despre sport şi cultură. Or, lovitura aceasta împotriva institutelor Academiei Române evident că ar da o lovitură înseşi imaginii României în lume.

Se vrea, de fapt, ca aceasta să fie prima lovitură împotriva Academiei Române, se vrea, în final, desfiinţarea înseşi a Academiei Române! Cu mânie proletară colegul nostru a şi declarat, vineri seara, la Tele 7abc, că Academia Română, domnia sa vrea să o desfiinţeze!

În spate se află un lucru pe care domniile voastre probabil că nu îl ştiţi: i s-a spus domnului coleg, de mai mult timp, că în Academia Română se intră numai dacă ai în spate o operă ştiinţifică foarte serioasă. Ceea ce nu este cazul cu domnia sa.

De aceea, vă propun să respingeţi acest proiect de lege aberant. (Aplauze sporadice.)

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Leonăchescu, din Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sunt de acord cu argumentele avansate de antevorbitori pe tema respingerii proiectului de lege avansat de colegul nostru, privind transferarea institutelor de cercetări ale Academiei din subordinea Academiei în subordinea Agenţiei Naţionale pentru Cercetarea Ştiinţifică şi Tehnologie. Aceste argumente pot fi însoţite şi de altele de aceeaşi natură, la fel de puternice. Aş constata însă, împreună cu dumneavoastră, un fapt: nu ni se propune decât schimbarea stăpânului, nu avem argumentaţia şi simularea deciziei că, în final, vom obţine structuri optimizate, performanţe pe măsura dorinţelor noastre; n-avem garanţia că o asemenea transferare de subordonare ar aduce progresul în activitatea institutelor de cercetare ştiinţifică din acel sector. Nici pe departe! Cunoaştem, mulţi dintre noi, mecanismele de funcţionare în Agenţia Naţională pentru Cercetarea Ştiinţifică şi Dezvoltare, cunoaştem mecanismele Academiei!

De aceea, aş dori să vă mai reamintesc că avem şi experienţa dublei subordonări a instituţiilor de învăţământ şi a unor institute de cercetări înainte de 1989, dublă subordonare care a însemnat un control de un anume nivel. Eu personal nu pot accepta revenirea la o experienţă tristă!

Recunosc faptul că în propunerea iniţiatorului, a domnului Alexandru Ionescu, există semne de interes. De ce nu obţinem de la aceste institute de cercetări performanţele pe care ni le dorim? Dar nu schimbarea de subordonare poate să răspundă pozitiv la această întrebare. M-ar fi convins dacă ar fi propus schimbarea structurii unor asemenea institute, contopirea lor, o altă tehnologie de elaborare a lucrărilor. Sigur, identificăm cu toţii că principala cauză care nu ne conferă satisfacţie este lipsa de finanţare: nu avem suficiente fonduri pentru a plăti prestaţia deosebită a cercetătorilor. Către asemenea întrebări ar trebui să direcţionăm eforturile noastre legislative.

Până atunci, în faţa acestei propuneri legislative, nu avem argumente să o acceptăm şi sunt convins că în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, condusă de stimatul nostru profesor Anghel Stanciu, a fost cerută părerea instituţiilor vizate în acest proiect de lege. Sunt convins că Academia a fost consultată, că şi Agenţia pentru cercetare a fost consultată, fiindcă, altfel, nu are rost să elaborăm legi, fără să-i consultăm pe cei implicaţi.

De aceea, daţi-mi voie să mă pronunţ împotriva proiectului de lege şi v-aş ruga şi pe dumneavoastră să gândiţi dacă poziţia mea este cea corectă şi, dacă este, să votaţi ca atare. Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Potrivit Regulamentului, până în momentul de faţă, au luat cuvântul reprezentanţii din partea a 5 grupuri parlamentare. Mai sunt grupuri care nu şi-au desemnat reprezentanţii: Grupul parlamentar al PD, Grupul parlamentar al UDMR şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţional. Înţeleg că nu au dorit să-şi desemneze, deci încheiem aici dezbaterile generale.

Vreau să vă informez că potrivit art. 95 din Regulament: "Dacă prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea propunerii legislative, după încheierea dezbaterii generale, preşedintele cere Camerei să se pronunţe prin vot." Deci supun votului dumneavoastră propunerea din raportul comisiei sesizate în fond, de respingere a propunerii legislative.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Cine este împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri?

Deci a fost adoptată propunerea comisiei, de respingere a propunerii legislative.

Continuăm dezbaterile asupra proiectelor înscrise pe ordinea de zi şi luăm în discuţie Propunerea legislativă pentru completarea art. 156 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. Rog iniţiatorii, domnii deputaţi Petre Naidin şi Nicolae Grigoraş, să ocupe locurile din loja din stânga. Rog, de asemenea, Biroul Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare să-şi ocupe locul în loja din partea dreaptă a sălii.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ţin să vă reamintesc că în legătură cu această propunere legislativă au fost discuţii în şedinţa din data de 13 septembrie, s-a stabilit atunci ca iniţiatorii şi comisia să se pună de acord asupra unor prevederi din propunerea legislativă, raportat la unele ordonanţe care au fost adoptate între timp. Comisia a prezentat un raport suplimentar în legătură cu propunerea legislativă şi, ca atare, întreb dacă sunt cereri din partea grupurilor parlamentare pentru a participa la dezbaterile generale? Grupurile parlamentare să-şi desemneze reprezentanţii pentru a participa la dezbaterea proiectului de lege, la dezbateri generale. Nefiind, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Vă rog să observaţi în raportul comisiei sesizate în fond, la poz. 1, pe coloana a doua, se propune completarea titlului cu sintagma: "şi modificarea". Urmând ca legea să aibă următorul titlu: "Lege pentru completarea şi modificarea art. 156 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată." Aş sugera comisiei şi iniţiatorilor să respectăm normele de tehnică legislativă şi să trecem mai întâi sintagma: "Lege pentru modificarea şi completarea", adică operaţiunile sunt de această manieră, pentru că întâi se modifică, iar unele dintre texte se completează.

Comisia şi iniţiatorii sunt de acord? Da.

Deci, supun votului dumneavoastră titlul legii, cu modificarea ce vi s-a sugerat.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

A fost votat în unanimitate.

Trecem la articolul unic, poz.2 din raport.

Vom opera aceeaşi înlocuire: vom trece mai întâi formularea "se modifică şi se completează", lucru cu care comisia şi iniţiatorii sunt de acord.

Supun votului dumneavoastră articolul unic, astfel cum v-a fost propus.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

A fost adoptat.

La poz.3 din raport este vorba de modificarea ce se aduce alin.1, la art.156 – este un amendament al comisiei pe coloana a II-a.

Sunt comentarii sau obiecţiuni din partea dumneavoastră?

Nefiind, supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Alin.1 al art.156 a fost votat în redactarea comisiei.

La poz.4 din raport se propune o modificare a alin.2, lit.b) de la art.156 de către comisie.

Sunt comentarii din partea iniţiatorilor, comisiei, din partea dumneavoastră?

Nefiind observaţii, supun votului dumneavoastră această modificare de la alin.2 al art.156, lit.b).

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Ultima modificare ce se propune prin raportul comisiei sesizate în fond este la poz.5 din raport. Ea se referă la art.156, alin.2, lit.d).

Sunt comentarii? Dacă nu sunt comentarii, supun votului dumneavoastră.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate a fost votat şi textul art.156, lit.d).

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ne găsim în faţa unei legi organice. Legile organice se votează cu votul majorităţii deputaţilor – aceasta înseamnă 172, şi sub condiţia ca cvorumul constituţional de cel puţin 172 să fie întrunit.

Ca atare, amânăm pentru mâine votul final.

De asemenea, pentru mâine se amână votul final şi la proiectul de lege pentru ratificarea Tratatului de interzicere totală a experienţelor nucleare, adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, din 10 septembrie 1998.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Luăm în discuţie ultimul proiect de lege prevăzut pe ordinea de zi, cel cu privire la afilierea instituţiei Avocatului Poporului la Asociaţia Ombudsmanilor şi Mediatorilor Francofoni.

Iniţiatorul este Guvernul; comisia sesizată în fond este Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Pentru prezentarea expunerii de motive, pentru prezentarea notei de fundamentare, dau cuvântul domnului avocat al poporului, domnul Paul Mitroi.

Domnul Paul Mitroi:

Vă cer scuze, stimaţi domni deputaţi, pentru că vă răpesc câteva minute cu acest proiect de lege privind afilierea instituţiei Avocatului Poporului la Asociaţia Ombudsmanilor şi Mediatorilor Francofoni şi, de asemenea, aprobarea pentru plata cotizaţiei anuale.

Cred că nu sunt discuţii. Este vorba despre un singur articol, şi cred că ţara noastră, care este afiliată şi este alături de ţările francofone, trebuie să aibă şi această instituţie în rândul francofonilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule avocat al poporului.

Are cuvântul domnul Emil Popescu, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, comisie sesizată în fond.

Vă rog să poftiţi la tribună, domnule preşedinte, şi să susţineţi raportul comisiei.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Raport asupra proiectului de lege pentru apobarea afilierii instituţiei Avocatului Poporului la Asociaţia Ombudsmanilor şi Mediatorilor Francofoni:

Cu adresa nr. … din iunie 1999, înregistrată sub nr. …, secretarul general al Camerei Deputaţilor a trimis Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi proiectul de lege menţionat mai sus.

În urma examinării şi dezbaterilor din şedinţa din 2 iulie 1999, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât cu majoritate de voturi ca proiectul de lege să fie supus plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi aprobare în forma prezentată.

Având în vedere conţinutul juridic şi obiectul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Trecem la dezbaterile generale.

Rog grupurile parlamentare să-şi desemneze reprezentanţii, pentru a participa la dezbaterile generale.

Vă rog, poftiţi, domnule deputat Tamas, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Domnul Sandor Tamas:

Domnule preşedinte,

Domnule avocat al poporului,

Onorată Cameră,

În România, Avocatul Poporului funcţionează, fără experienţă, din anul 1997, potrivit prevederilor Constituţiei şi ale Legii nr.35.

Încă în cursul dezbaterii Legii privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, UDMR-ul, prin cei care au luat cuvântul, a sprijinit-o; chiar mai mult, a contribuit la crearea acestei instituţii, instituţie care este una fundamentală într-un stat de drept.

Este de o importanţă majoră, cred eu, ca Avocatul Poporului din România să aibă cât mai multe posibilităţi de contacte directe cu insitituţii şi cu reprezentanţii instituţiilor similare, nu numai cu Asociaţia Ombudsmanilor şi Mediatorilor Francofoni; şi cu ei, desigur, dar şi cu alţii din Europa.

Având în vedere aceste considerente, UDMR-ul va vota pentru acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Celelalte grupuri parlamentare dacă doresc să participe la dezbaterile generale.

Nefiind solicitări din partea celorlalte grupuri parlamentare, trecem la dezbaterea textului proiectului de lege.

La titlul legii dacă sunt comentarii.

Nefiind comentarii, supun votului dumneavoastră.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Vă mulţumesc.

Art.1 al legii.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Art.2.

Dacă sunt comentarii sau observaţii?

Îmi voi permite să fac o intervenţie.

(Domnul Acsinte Gaspar vorbeşte la tribună)

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule preşedinte al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi,

Domnule avocat al poporului,

La art.2, vă sugerez ca totuşi în cuprinsul lui să fie repetată denumirea asociaţiei.

În situaţia în care într-adevăr acest text ar fi reprezentat un alineat în cadrul art.1, s-ar fi putut spune "…plata cotizaţiilor anuale la această organizaţie…", dar, din moment ce ne găsim în faţa unui text distinct, cred că este bine să spunem "…sumele necesare pentru plata cotizaţiilor anuale la Asociaţia Ombudsmanilor şi Mediatorilor Francofoni se asigură din bugetul instituţiei Avocatului Poporului…".

Este o chestiune de redactare şi, dacă vreţi, de fineţe a textului.

Domnul Emil Teodor Popescu (din bancă):

Da, suntem de acord.

Domnul Acsinte Gaspar (de la prezidiu):

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă supun votului dumneavoastră art.2 din proiectul de lege, cu amendamentul pe care l-am sugerat, şi care a fost însuşit de către iniţiator şi de către comisia sesizată în fond.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Constatând că nu ne găsim în prezenţa cvorumului constituţional, votul asupra legii se amână pentru mâine.

Cu aceasta, prima parte a şedinţei de astăzi, potrivit programului de lucru aprobat, a luat sfârşit.

Trecem la partea a doua – prezentarea de interpelări pentru primul-ministru, răspunsuri ale primului-ministru la interpelările adresate.

Domnul Dorin Vataman (din bancă):

Procedură!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnul deputat Vataman are o intervenţie pe o problemă procedurală.

Domnul Dorin Vataman:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pe data de 6 septembrie am adresat o interpelare domnului ministru de stat Valeriu Stoica, pentru care solicitam răspuns scris. Au trecut trei săptămâni şi domnul ministru nu mi-a pus la dispoziţie acest răspuns scris.

Nu vreau să protestez, dar aş pune o întrebare: cât timp este necesar pentru a primi un răspuns la o interpelare?

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Începem partea a doua a programului, şi dau cuvântul domnului deputat Nicolae Ionescu, pentru a adresa interpelări primului-ministru.

Domnul Nicolae Ionescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Radu Vasile.

Pe scurt, obiectul interpelării se referă la Hotărârea Guvernului nr.751 din 16 septembrie, publicată în Monitorul Oficial, nr.457 din 21 septembrie, care vine să aprobe cheltuielile pentru înlăturarea efectelor calamităţilor de acum un an, din perioada 29 octombrie – 5 noiembrie 1998 din judeţul Maramureş.

Aceste categorii de cheltuieli pentru regularizarea celor 5 râuri numai din judeţul Maramureş nu trebuiau aprobate înainte de a se începe lucrările?

Iar, în partea a doua, îl rugăm pe domnul prim-ministru să ne spună ce legătură există între această hotărâre de Guvern şi domnul Decebal Traian Remeş, care a împlinit în septembrie 1999 un an de când conduce Ministerul Finanţelor, dânsul fiind deputat de Maramureş.

Nu cumva este o chestiune cu iz electoral? Pentru că sigur existau şi alte râuri din alte judeţe ale ţării grav afectate de inundaţii, necesitând astfel înlăturarea sau prevenirea calamităţilor şi în alte zone ale ţării.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, are cuvântul domnul deputat Miron Chichişan.

Domnul Miron Chichişan:

Domnule preşedinte,

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru.

Obiectul interpelării este Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.127 din 1999.

Am adresat 5 întrebări pe care vi le voi enumăra mai jos.

Prima întrebare: Ordonanţa de urgenţă nr.127 a fost emisă de dumneavoastră la indicaţia Băncii Mondiale şi a Fondului Monetar Internaţional?

Întrebarea a doua: dacă au fost analizate problemele de fond ale economiei româneşti şi consecinţele ce vor urma în urma aplicării Ordonanţei de urgenţă nr.127.

A treia întrebare: care este motivul suspendării aplicării amortizării accelerate pentru 1999?

A patra întrebare: care este motivaţia adevărată a abrogării art.5, alin.1, art.6 şi 12, alin.2, din Legea nr.114/1996?

A cincea întrebare: cum explicaţi faptul că Ordonanţa de urgenţă nr.127 poartă data semnării 10 septembrie 1999, iar la cap.XI se specifică: "Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică cu data de 1 iulie 1999."? Este respectat art.15, alin.2, din Constituţie, care prevede că "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia Legii penale mai favorabilă."?

Mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Luăm în continuare în discuţie dezvoltarea interpelărilor şi primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.

În acest sens, are cuvântul domnul deputat Mihai Drecin, pentru a dezvolta în intervalul de 3 minute interpelarea ce a fost adresată Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

Urmează domnul deputat Vitcu.

Domnul Mihai Dorin Drecin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea pe care o voi dezvolta se adresează atât domnului Radu Sârbu, preşedintele Fondului Proprietăţii de Stat Bucureşti, cât şi domnului Alexandru Athanasiu, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale.

În luna februarie a acestui an, Societatea Comercială Helios S.A. Aleşd a fost vândută de FPS Bucureşti într-o atmosferă de totală confidenţialitate, spun reprezentanţii FPS Bihor.

La 7 iulie 1999, unui număr de circa 80 de persoane – subingineri, economişti, muncitori calificaţi şi necalificaţi – le-a încetat contractul de muncă la S.C. Helios S.A. Aleşd, sub motivul restructurării societăţii.

Foştii angajaţi nu cunosc criteriile care au stat la baza epurărilor din fabrică, cine este noul patron al fabricii, clauzele contractului de vânzare-cumpărare şi, mai ales, prevederile acestuia privind protecţia socială a viitorilor şomeri sau disponibilizaţi.

Cei 80 de foşti angajaţi sunt, în marea lor majoritate, persoane în prag de pensionare pentru limită de vârstă, suferinde de boli profesionale.

În aceste condiţii, foştii angajaţi în discuţie au refuzat să semneze deciziile de plecare în şomaj, inclusiv primirea la domiciliu, trimise prin poştă, a cărţilor de muncă vizate, culmea!, de Camera de Muncă Aleşd – Filiala DMPS Bihor.

Conducerea S.C. Helios Aleşd, în loc să obţină drepturile băneşti pentru disponibilizarea celor vizaţi, acestea urmând a fi achitate, potrivit legii, fie de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, fie de noul patron, a preferat trecerea în şomaj a angajaţilor.

Situaţia materială a celor 80 de foşti lucrători este disperată; ei sunt într-o postură inedită - chiar la nivelul muritorilor de foame din România condusă de CDR. Altfel spus, nu sunt nici disponibilizaţi, nici şomeri. Nu au primit nici un ban când au fost aruncaţi în stradă de noul şi misteriosul patron, dar nici nu au vreo şansă să primească vreun ajutor bănesc de aici înainte pentru cei 20 – 30 de ani neîntrerupţi, munciţi în fabrică.

Mai precizăm în încheiere că, după unele informaţii apărute în presa din Oradea, acum câteva săptămâni a fost văzut la S.C. Helios Aleşd, sosind incognito, domnul ministru al finanţelor, Decebal Traian Remeş. Oare domnia sa este adevăratul patron al fabricii, care stă în spatele patronului oficial, domnul Dan Vasile, patronul PROFILMED Negreşti Oaş, bunul său amic cunoscut şi recunoscut?

Solicit răspunsuri clare în plenul Camerei Deputaţilor şi în scris la toate întrebările puse mai sus, lămurirea situaţiei sociale a lucrătorilor şi a modului misterios de privatizare a întreprinderii.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Acsinte Gaspar:

Din partea Fondului Proprietăţii de Stat, la interpelarea pe care aţi făcut-o, răspunde domnul vicepreşedinte Victor Eros.

Domnul Victor Eros:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Privatizarea Societăţii Comerciale Helios S.A. Aleşd, judeţul Bihor, s-a efectuat din aprilie 1998 şi s-a finalizat în acest an, deoarece societatea prezenta o situaţie economico-financiară destul de deteriorată, motiv pentru care ofertanţii s-au retras rând pe rând.

În final, s-a reuşit privatizarea prin cumpărarea societăţii Helios de către Societatea Comercială PROFILMED S.A. Negreşti Oaş, jud. Satu Mare, care a achiziţionat întreg pachetul de acţiuni pus în vânzare.

Am depus un răspuns în scris cu celelalte amănute, ca să nu depăşesc timpul acord de către domnul preşedinte.

În ceea ce priveşte problema de fond, problema cea mai dureroasă de la ora actuală, care este reducerea numărului de personal, ca urmare a disponibilizării acelor 80 de persoane care se încadrează de altfel într-o prevedere a contractului unde se stipula disponibilizarea a 97 de persoane. Din păcate, datorită repetatelor modificări de legislaţie, situaţia acestor 80 de persoane este absolut neclară.

Din punctul nostru de vedere, la timpul respectiv, când am întocmit contractul, situaţia lor era clar㠖 li se cuveneau plăţile compensatorii pe baza cererilor depuse la FPS, cu avizul nostru şi aşa mai departe.

Ca urmare, însă, a apariţiei Ordonanţei de urgenţă nr.98, la societăţile private se permite reducerea personalului, numai dacă acestea au înregistrat pierderi în ultimul an de activitate, adică reducere cu plăţi compensatorii.

Deoarece societatea cumpărătoare a Societăţii Helios a achitat toate obligaţiile faţă de Fondul Proprietăţii de Stat, faţă de stat, conform graficului, şi a înregistrat şi profit, prevederile acestei ordonanţe nu pot fi aplicate.

Ceea ce pot să fac este să iau legătura cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi să vedem dacă există o posibilitate din partea lor, ca să acordăm şi acestor persoane plăţile compensatorii.

Mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Are cuvântul, pentru dezvoltarea interpelării, domnul deputat Mihai Vitcu, iar pentru prezentarea răspunsului, din partea Departamentului pentru Protecţia Copilului, domnul secretar de stat Cristian Tăbăcaru.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Mihai Vitcu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se adresează domnului secretar de stat al Departamentului pentru Protecţia Copilului, domnul Cristian Tăbăcaru.

Situaţia centrelor de plasament este binecunoscută, datorită numeroaselor sesizări venite din întreaga ţară, precum şi din relatările mass-media din ultimele luni.

Faptul că majoritatea centrelor de plasament au ajuns în situaţia de a nu mai asigura hrana copiilor, îmbrăcămintea, încălţămintea, rechizitele, cu datorii de sute de milioane la furnizorii de apă, şi când spun acest lucru mă refer la judeţul Suceava, la cele 7 centre de plasament, cu restanţe de 3 - 4 luni la plata salariilor, era normal ca Departamentul pentru Protecţia Copilului să se autosesizeze şi să găsească o rezolvare urgentă a situaţiei.

Răspunsul care s-a dat, cum că toate problemele menţionate sunt de competenţa administraţiei locale, nu satisface şi mai ales nu rezolvă situaţiile care privesc existenţa fizică a unor copii.

Întrebăm pe domnul secretar de stat dacă, datorită experienţei triste din acest an, a determinat departamentul ce-l coordonează să modifice legislaţia în vigoare privind finanţarea centrelor de plasament.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul, din partea Departamentului pentru Protecţia Copilului, domnul secretar de stat Cristian Tăbăcaru.

Domnul Cristian Tăbăcaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Experienţa tristă din acest an şi chiar şi din anul anterior ne-a arătat două lucruri importante: în primul rând că descentralizarea poate aduce rezultate remarcabile în domeniul protecţiei drepturilor copilului, dar, în condiţiile în care autorităţile locale, în fapt, sau autorităţile judeţene nu au resurse suficiente, respectarea principiilor subsidiarităţii, în sensul intervenţiei autorităţilor administraţiei publice centrale, este absolut necesară, este imperios necesară.

Din păcate, nici Parlamentul nu a aprobat la votarea Legii bugetului cerinţele Departamentului pentru Protecţia Copilului, şi nici Executivul nu a găsit în continuare resurse bugetare pentru a interveni, fapt ce a însemnat de fapt adâncirea crizei la nivelul direcţiilor judeţene pentru protecţia drepturilor copilului.

Al doilea element pe care l-am reţinut în urma acestor primi doi ani este faptul că, din păcate, nu există colaborare între administraţiile publice locale.

În acest sens, deşi există prevederi foarte clare în domeniu, foarte puţine autorităţi locale, şi mă refer la autorităţi municipale, orăşeneşti şi comunale, se consideră responsabile în vreun fel şi se implică în a ameliora soarta copiilor aflaţi în dificultate care provin din comunitatea pe care o reprezintă.

Această lipsă de interes şi spirit civic este cu atât mai nefirească cu cât în marea majoritate a cazurilor intervenţiile pe care le-ar avea de susţinut nu sunt costisitoare, arareori necesitând cheltuieli importante.

Avându-se în vedere cele două elemente, şi pe baza analizei din teren şi a rezultatelor oferite de sistemul de monitorizare al departamentului, Departamentul pentru Protecţia Copilului a iniţiat în luna iulie anul curent, cu aprobarea primului-ministru, un proiect de act normativ privind atât colaborarea între diferitele autorităţi locale în acest domeniu, deci în ceea ce priveşte protecţia copilului, cât şi modul de intervenţie al Departamentului pentru Protecţia Copilului, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, în situaţii de criză sau prin programe de dezvoltare şi de reformă de interes naţional.

În primul caz, în ceea ce priveşte colaborarea dintre autorităţile administraţiei publice locale, este prevăzut, în proiectul de act normativ, modul în care autorităţile administraţiilor publice municipale, orăşeneşti şi comunale ar putea interveni pentru susţinerea copilului aflat în dificultate, protejat de către Comisiile pentru protecţia copilului în cuantum şi în ce mod şi, de asemenea, modul în care aceste autorităţi ar putea interveni pentru prevenirea situaţiilor de criză.

De asemenea, în ceea ce priveşte intervenţia Departamentului, sunt date elementele care definesc programele de interes naţional, modul lor de aprobare şi de cheltuire a fondului.

Proiectul a fost înaintat celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, chiar s-a întors la Departament, cu observaţii din partea Ministerului Finanţelor. Este, în continuare, în discuţie.

Suntem convinşi că o dată cu interesul crescut pe care această problematică l-a căpătat în ultima lună de zile, vom reuşi să promovăm acest act normativ şi, de asemenea, să identificăm noi resurse pentru ca nu doar... s㠖 cum spuneţi dumneavoastr㠖 considerăm că este o problemă a administrţiei publice locale, ci să şi putem interveni de la nivel central.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Stimaţi colegi,

Aş dori să anunţ pe unii dintre dumneavoastră că din partea Guvernului se solicită reprogrmarea răspunsurilor orale, după cum urmează:

- Departamentul pentru Administraţia Publică Locală, pentru domnul deputat Gheorghe Ionescu;

- Ministerul Industriei şi Comerţului, pentru domnul deputat Anghel Stanciu;

- Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, pentru domnii deputaţi Gheorghe Ana, Marian Ianculescu, Traian Sabău;

- Primul-ministru, pentru doamna deputat Daniela Bartoş, domnul deputat Vasile Mândroviceanu, domnul deputat Petru Bejinariu, doamna deputat Viorica Afrăsinei;

- Ministerul Afacerilor Externe, pentru domnul deputat Nicolae Ionescu.

Deci, acestea vor fi reprogramate în săptămâna următoare.

Continuăm dezvoltarea interpelărilor. (Domnul deputat Anghel Stanciu solicită cuvântul, pentru o chestiune de procedură).

Păi, aici nu sunt chestiuni de procedură. Ce anume poate să fie de procedură, aici, domnule deputat?

Poftiţi.

Domnul Anghel Stanciu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Chestiunea de procedură este următoarea: interpelarea noastră vizează atât Ministerul Industriei şi Comerţului, prin prisma faptului că Electrocentrale-Iaşi se găseşte pe verticală în subordinea acestui minister, dar vizează şi Ministerul Finanţelor, prin faptul că o serie de subvenţii, circa 100 de miliarde de lei, nu au fost acordate la timp.

Am înţeles că din partea Ministerulu Finanţelor, deci, pe partea aferentă finanţării, ar fi un răspuns.

Deci, este o interpelare care vizează două aspecte şi două ministere. Unul din ministere a cerut ca discuţiile să se poarte săptămâna viitoate, celălalt este prezent. Poate am avea răspunsul de la Ministerul Finanţelor.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, o să vă dăm, sigur că da, când vă vine rândul.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul deputat Vitcu are o nedumerire, faţă de ceea ce s-a prezentat din partea Departamentului pentru Protecţia Copilului.

Domnul Mihai Vitcu:

Domnule secretar de stat,

În legătură cu interpelarea pe care am prezentat-o şi în legătură cu răspunsul pe care l-am primit, eu pot să îmi exprim speranţa că prin acţiunile pe care le întreprindeţi, poate se va găsi şi o rezolvare a acestei probleme cu privire la protecţia copilului.

Oamenii din teritoriu întreabă: cum se împacă situaţia de la Departamentul dumneavoastră, şi anume cele două funcţii pe care le deţineţi – de secretar de stat al Departamentului pentru Protecţia Copilului şi de preşedinte al Comitetului Român pentru Adopţii?

Şi, o a doua problemă: dacă situaţia centrelor de plasament este dată în seama administraţiilor locale, fără a se asigura şi fondurile necesare, ştiut fiind că, de regulă, judeţele sărace au şi cele mai multe centre de plasament, ce rost mai are acest Departament pentru Protecţia Copilului?

Sunt întrebări pe care şi le pun oamenii din teritoriu, şi asupra cărora, mă rog, puteţi da un răspuns acum sau mai târziu, dar, modul de rezolvare a protecţiei sociale a copiilor cu nevoi speciale s-a dovedit, din păcate, în această perioadă la care vă referiţi, un experiment nereuşit, deşi această problemă este un criteriu de aderare la Comunitatea Europeană, pentru ţara noastră.

Repet: îmi exprim speranţa că se va rezolva într-un timp foarte, foarte scurt situaţia acestor centre de plasament, pentru că se apropie iarna şi situaţia este mai mult decât tragică.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Din partea Ministerului Finanţelor este prezent cineva aici?

Sunteţi prezent. Da. Bun.

Aţi vrut să îmi spuneţi ceva, domnule...

Puteţi, dar aici nu putem să purtăm un dialog... Se dezvoltă interpelarea, se răspunde şi dânsul..., dacă este necesar, o să vă răspundă după aceea în scris. Puteţi să-i solicitaţi răspunsul şi în scris.

Din partea Ministerului Finanţelor, atunci, la interpelarea făcută de domnul deputat Ana Gheorghe, pe care-l invit să o dezvolte, şi care are ca obiect impunerea conform Ordonanţei de urgenţă nr. 85/1997.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Ana (HD):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Distinşi invitaţi,

Până la adoptarea noilor reglementări privind impunerea veniturilor persoanelor fizice, cunoaşteţi că ne-am preocupat să aducem toată legislaţia la zi şi, astfel, prin Ordonanţa nr. 85, am stabilit un cadru unitar - şi spunem, pentru etapa asta destul de coerent - privind impunerea veniturilor şi activităţilor prestate de persoanele fizice.

Actul institutor – aşa cum cunoaşteţi – a fost Ordonanţa nr. 85, transformată în lege, aprobată prin lege, ea devenind astfel Legea nr. 246 din 1998, care a avut şi are încă drept obiect reglementarea unitară în această materie.

Ordonanţa la care mă refer, precum şi scrisoarea de răspuns adresată de Ministerul Finanţelor unor petiţionari din municipiul Petroşani, arată fără echivoc că "Persoanele care desfăşoară exclusiv activitate de comerţ în punctele volante, şi alte categorii de prestatori, se supun plăţii unui impozit forfetar trimestrial, stabilit prin hotărâre a Consiliului judeţean sau a Consiliului general al municipiului Bucureşti " - articolul 10 din Ordonanţă.

Consiliul judeţean din Hunedoara nu a impus aceste categorii de prestatori de servicii la impozitul forfetar la care m-am referit.

Ca urmare, Direcţia generală a finanţelor publice şi a controlului financiar de stat Hunedoara comunică acestor petiţionari că, "Întrucât Consiliul judeţean Hunedoara nu a stabilit până la această dat㠖 era 11 mai 1999 – impozitul forfetar trimestrial pe care trebuiau să-l plătească comercianţii ambulanţi, aceştia urmeză să fie impuşi la venitul realizat.", conform art. 5 din aceeaşi Ordonanţă.

Mai mult, Administraţia Financiară din Petroşani le impune acestor ambulanţi să conducă evidenţa contabilă conform Legii nr. 82, dispoziţie ce, de altfel, contravine art. 30 alin. 3 din aceeaşi ordonanţă.

Evident că în această situaţie, când autoritatea investită prin lege să instituie impozite nu le aşează, datorită superficialităţii, a necunoaşterii legislaţiei sau a competenţelor ce i-au fost conferite, comercianţii ambulanţi la care ne referim, neluaţi în seamă de autorităţi, ar trebui să se considere exoneraţi de orice obligaţii faţă de bugetele locale.

Îmi fac datoria să reamintesc că toate aceste venituri sunt venituri care se adună, se mobilizează la bugetele locale.

În această materie, Ministerul Finanţelor şi-a precizat corect, într-un răspuns anterior, poziţia, poziţie care n-a fost luată în considerare nici de Direcţia generală a finanţelor publice şi, evident, nici de administraţie.

În această situaţie, dacă autorităţile judeţene nu sunt interesate în depistarea materiilor impozabile, în evaluarea şi aşezarea impozitelor, se mai impun măsuri de echilibrare, prin transfer de la bugetul de stat?

Autoritatea centrală specializat㠖 Ministerul Finanţelor – mai poate fi avută în vedere ca instituţie de reglementare şi de sinteză în materie fiscală?

Iată, acestea sunt problemele pe care le ridică nişte răspunsuri evazive sau care eludează legea.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Ministerului Finanţelor, înţeleg că va prezenta răspunsul domnul consilier Marius Popescu.

Vă rog să poftiţi, domnule consilier.

Urmează domnul deputat Anghel Stanciu.

Poftiţi, domnule consilier.

Domnul Marius Popescu:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Referitor la interpelarea domnului deputat Ana, relevăm următoarele: potrivit art. 10 din Ordonanţa de urgenţă nr. 85/1997 privind impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice, modificată şi aprobtă prin Legea nr. 246/1998, impunerea comercianţilor ambulanţi şi a celor din punctele volante se face pe bază forfetară.

Impozitul forfetar trimestrial se stabileşte prin hotărârea Consiliilor judeţene şi a Consiliului general al municipiului Bucureşti, pe baza propunerilor direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat şi a municipiului Bucureşti.

Faţă de aceste prevederi, Consiliul judeţen Hunedoara a hotărât să nu impună comercianţii ambulanţi şi pe cei ce activează în punctele volante pe bază forfetară, generând astfel nemulţumiri în rândul acestora.

Pentru soluţionarea problemei, Ministerul Finanţelor a sesizat Departamentul pentru Administraţie Publică Locală, prin Adresa nr. 210.975 din data de 25 iunie 1999, transmiţând, totodată şi materialul prezentat de grupul contribuabililor din Valea Jiului.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Anghel Stanciu, pentru a dezvolta interpelarea: "Rezolvarea problemelor la sistemul de termoficare din Iaşi".

Domnule deputat,

Vă rog să vă rezumaţi la cele trei minute.

Avem foarte mulţi colegi care aşteaptă să intervină.

Domnul Anghel Stanciu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În municipiul Iaşi va fi oprită, în 20 septembrie anul curent, furnizarea agentului termic, deoarece Sucursala Electrocentrale Iaşi nu va mai asigura curentul electric necesar producerii acestuia.

Cauza o constituie faptul că Regia Autonomă Termoficare este în imposibilitatea de a-şi achita datoriile restante, în pofida numeroaselor intervenţii pentru primirea fondurilor prevăzute ca subvenţii în bugetul de stat.

Demersurile nu au avut nici un rezultat, dimpotrivă, R.A. Termoficare căpătând penalităţi.

La ora actuală, CET Iaşi are de primit circa 224 miliarde lei, din care circa 188 miliarde lei de la Regia de Temoficare.

La rândul său, Regia de Termoficare nu a primit suma de peste 29 miliarde lei, constituind subvenţie de la bugetul de stat pe anul 1998, iar în 1999 nu a primit peste 25 miliarde lei – subvenţie de la bugetul local.

La aceasta se adaugă atât suma aferentă tichetelor valorice, cât şi o subvenţie de la stat, restantă, în valoare de peste 23 miliarde lei.

Concluzionând, rezultă că obligaţiile statului se cifrează la aproape 1.100 miliarde lei, pentru care Regia Autonomă de Termoficare este penalizată şi, implicit, sunt penalizaţi ieşenii.

În consecinţă, supunem atenţiei dumneavoastră această situaţie, spre a interveni pentru deblocarea fondurilor restante la subvenţia de stat pe anul 1998, achitarea restanţelor pe anul 1999, cât şi contravaloarea bonurilor valorice.

Totodată, vă adresăm rugămintea, domnilor miniştri, să se ia de urgenţă măsuri, atât cât timpul mai permite, ca să se asigure stocurile de combustibil necesare pentru încălzirea locuinţelor în perioada de iarnă.

Solicităm acestea, cu atât mai mult cu cât starea de igienă şi confort a populaţiei din Iaşi se degradează tot mai mult, ceea ce a condus la apariţia epidemiei de meningită şi a altor numeroase boli, putându-se ajunge şi la importante forme de protest social, greu de stăpânit.

De aceea, vă solicităm, domnilor miniştri Radu Berceanu şi Decebal Traian Remeş, intervenţia imediată pentru rezolvarea promptă a problemelor existente în termoficarea municipiului Iaşi, cu atât mai mult cu cât agentul termic este un produs secundar al Electrocentrale Iaşi.

Cu încrederea soluţionării acestor probleme, care sunt cauzate şi de ministerele pe care le conduceţi, vă asigurăm de alesele noastre sentimente.

Cu mulţumiri,

Deputat P.R.M. de Iaşi, Anghel Stanciu.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Să dăm cuvântul domnului consilier Marius Popescu, din partea Ministerului Finanţelor, pentru a vă da răspunsul la interpelarea dumneavoastră.

Domnul Marius Popescu:

Referitor la interpelarea domnului deputat Anghel Stanciu, relevăm următoarele: prin Ordonanţa de urgenţă cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1999, nr. 140 din anul curent, aprobată în şedinţa Guvernului României din 23 septembrie anul curent, s-a prevăzut suplimentarea sumelor defalcate din impozitul pe salariu, la judeţul Iaşi, cu 90.381 milioane lei, din care 22.595 milioane lei pentru bugetul propriu al Consiliului judeţean şi 67.786 milioane lei pentru bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor.

Totodată, conform art. 45 din aceeaşi ordonanţă, obligaţiile de plată datorate şi neachitate, ale regiiilor autonome, societăţilor comerciale şi serviciilor publice de interes local furnizoare de energie termică pentru populaţie sau prestatoare de servicii de transport urban în comun, de călători, stabilite în condiţiile legii, înregistrate la data de 30 septembrie anul curent către Compania Naţională de Electricitate – CONEL, Societatea Naţională de Gaze Naturale – ROMGAZ S.A. şi Societatea Naţională a Petrolului – PETROM S.A. se sting la nivelul sumelor datorate la aceeaşi dată de bugetele locale pentru subvenţiile aferente energiei termice livrată populaţiei şi pentru transportul în comun, în limitele maxime prevăzute în Anexa nr. 16.

Pentru judeţul Iaşi, această limită maximă reprezintă 145.408 milioane lei.

Cu aceeaşi sumă se sting şi obligaţiile de plată către bugetul de stat ale Companiei Naţionale de Electricitate – CONEL, Societăţii Naţionale de Gaze Naturale – ROMGAZ S.A. şi Societăţii Naţionale a Petrolului –PETROM S.A.

În aplicarea acestor prevederi, Ministerul Finanţelor este autorizat să elaboreze precizări metodologice.

Referitor la asigurarea stocurilor de combustibil necesare în perioada sezonului rece pentru încălzirea locuinţelor, menţionăm că, potrivit art. 29 alin.2 din Legea finanţelor publice locale, nr. 189/1998, ordonatorii de credite pot efectua plăţi în avans de până la 30%, pentru anumite categorii de cheltuieli, în condiţiile dispoziţiilor legale.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule consilier.

Domnul deputat Radu Mazăre.

Dumneavoastră aţi adresat o interpelare Ministerului Finanţelor, pe probleme economice legate de fiscalitate.

Vă rog, domnule deputat, în cadrul celor trei minute, să dezvoltaţi interpelarea. Repet ceea ce am spus: depăşim timpul pentru ceilalţi colegi.

Domnul Radu Ştefan Mazăre:

Eu o adresasem primului-ministru, dar, probabil, domnia sa a considerat de cuviinţă să răspundă Ministerul Finanţelor.

Aşadar, domnule preşedinte, domnule prim-ministru, încă de când eram în şcoală, am învăţat că "portul este plămânul ţării" şi, chiar dacă poate fi catalogată drept comunistă, comparaţia este reală.

Peste 70% din comerţul exterior al României se desfăşoară prin porturile maritime.

Doresc să vă prezint câteva date comparative despre traficul maritim în porturile Constanţa, Mangalia şi Midia. Faţă de 1996, anul acesta traficul a scăzut cu 33%, importul cu 35%, exportul cu 24%, iar tranzitul mărfurilor cu 50%. România a exportat cu 64% mai puţine cereale, îngrăşăminte şi produse chimice cu 92%, iar produse petroliere finite cu 50%.

Domnule prim-ministru,

Coaliţia pe care o reprezentaţi a venit la guvernare cu un program radical de reformă. Se spunea că este musai să se restructureze, să se lichideze şi să se falimenteze fel şi fel de întreprinderi. Perfect. Dar în loc s-a pus ceva?

Cifrele pe care vi le-m prezentat, domnilor, sunt atât de dramatice, încât am putea spune că reprezintă economia unei ţări aflate în stare de război. Şi încă ceva: majoritatea exporturilor o reprezintă materia primă. Defrişăm păduri şi trimitem în străinătate buşteni, asemenea unei ţări africane subdezvoltate.

Eu nu ştiu ce fel de statistici aveţi la îndemână sau ce consilieri economici, dar, conform datelor prezentate, în ţară nu se mai mişcă nimic. Întreprinderile de stat au fost lichidate, iar cele particulare sufocate. Degeaba măriţi fiscalitatea, pentru că nu mai aveţi de la cine lua. Prin măsurile adoptate până acum, aţi paralizat economia.

Aveţi, cumva, în vedere o altă politică fiscală şi economică, sau veţi continua în acelaşi mod?

Aceasta era interpelarea adresată.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

La interpelarea dumneavoastră, Ministerul Finanţelor este reprezentat de domnul consilier Marius Popescu.

Vă rog, domnule consilier, să vă încadraţi în timpul ce vă este afectat.

Domnul Marius Popescu:

Interpelarea domnului deputat Mazăre, referitoare la evoluţia importului-exportului de produse nu intră în sfera de activitate a Ministerului Finanţelor. Sunt probleme care se urmăresc la Ministerul Industriei şi Comerţului.

Referitor la politica fiscală, deşi în interpelare nu se face nici o precizare, cam în ce sens ar urma să se aplice această politică fiscală, pot să transmit domnului deputat că Ministerul Finanţelor nu intenţionează în perioada următoare să modifice legislaţia în domeniul impozitelor şi taxelor, în sensul majorării acestor impozite şi taxe.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule consilier.

Domnule deputat,

Există o altă procedură la interpelări, nu ne găsim în procedura întrebărilor, unde se pot face reveniri.

Deci, dumneavoastră aţi făcut interpelarea, primiţi răspunsul în scris. (Domnul deputat Radu Mazăre intenţionează să vorbească la microfon.)

Domnul Radu Ştefan Mazăre (din sală):

Fac interpelări de când a început sesiunea parlamentară!

Ştiu că am dreptul la replică!

Domnul Acsinte Gaspar:

Dumneavoastră aveţi dreptul la replică atunci când adresaţi întrebări,vă rog să mai revedeţi procedura parlamentară, şi nu în cadrul interpelărilor. (Domnul deputat Radu Mazăre insistă.)

Nu ştiu cine v-a dat, dar am să vă dau procedura cu privire la dezvoltarea întrebărilor, dar nu acum, domnule deputat, ci mâine. Mâine am să vă dau procedura.

Are cuvântul domnul deputat Gheorghe Ionescu, pentru a dezvolta interpelarea pe care a adresat-o Ministerului Tineretului şi Sportului, referitoare la situaţia Sălii polivalente din Craiova.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Ionescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sala polivalentă din Craiova, unul dintre cele mai importante obiective sportive ale municipiului, cu o capacitate de 2.900 de locuri, a funcţionat în perioada 1978-1994, când un incendiu devastator a distrus structura de rezistenţă şi a afectat profund structura perimetrală din beton armat, pe care aceasta era rezemată.

Pentru refacerea acestui obiectiv, Direcţia pentru tineret şi sport a judeţului Dolj, în septembrie 1995 a întocmit un studiu de fezabilitate, acesta stând la baza elaborării temei de proiectare pentru licitaţia de proiectare.

În luna iunie 1996, Ministerul Tineretului şi Sportului a avizat studiul de fezabilitate a Sălii polivalente şi l-a înaintat Comisiei interministeriale, în vederea aprobării, şi s-a materializat prin Hotărârea nr.1.177 a Guvernului, din 18 noiembrie 1996, prin care s-au aprobt indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii, refacerea şi modernizarea Sălii polivalente, cu 4.000 locuri.

Refacerea Sălii polivalente a însemnat expertize, studii, proiecte, avize, dezafectare, pregătire de construcţie şi începerea construcţiei, prin reutilizarea părţii de structură neafectată de incendiu, efortul fiind susţinut din bugetul de stat.

Aceste lucrări de construcţii au început în decembrie 1997, termenul de execuţie fiind de 36 de luni.

Stadiul actual al lucrărilor executate este de 11,6 miliarde lei, din care s-au decontat 5,9 miliarde lei.

În anul 1999 nu s-au acordat fonduri pentru continuarea lucrărilor, ceea ce duce la oprirea investiţiei şi conservarea lucrărilor la stadiul actual.

Domnule ministru,

Activitatea sportivă în Craiova, la data actuală, este foarte slabă, iar în ultimile zile a apărut şi fotbalul, or să retrogradeze ambele echipe, aşa că oamenii din Craiova, locuitorii, n-au unde să se mai ducă să vadă o activitate sportivă, iar întreceri sportive organizate la nivel naţional şi internaţional se desfăşoară în alte oraşe, la distanţe de 60 şi 120 km., respectiv Slatina, Vâlcea, Tg. Jiu.

Direcţia de tineret şi sport a judeţului Dolj a trimis la dumneavoastră o informare privind situaţia reală a acestui obiectiv şi sumele solicitate pentru anul 1999.

Vă rugăm, domnule ministru, să precizaţi poziţia dumneavoastră faţă de acest obiectiv, având în vedere că judeţul Dolj este un judeţ care a dat ţării multe valori sportive.

Să cred că la ministrul de la Ministerul Tineretului şi Sportului nu există interes pentru activitatea sportivă din judeţul Dolj? Probabil că interesul domniei sale este în mod special pentru judeţul Tulcea.

Anexat vă trimit materialul întocmit de D.J.T.S. Dolj, cu soluţia de rezolvare, existent deja la dumneavoastră.

Deci, aceasta a fost interpelarea şi rog pe reprezentantul ministerului să spună ce gândeşte: poate face ceva în anul acesta sau intră în bugetul pe anul viitor?

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat,

Reprezentatul Ministerului Tineretului a ieşit puţin din sală, dar probabil că trebuie să revină şi o să vă dea răspunsul în scris.

Continuăm activitatea. Trecem la răspunsurile pe care Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei urmează să le dea domnului deputat Mihai Nicolescu.

Vă rog să veniţi, să vă dezvoltaţi interpelarea.

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Stimaţi invitţi,

Interpelarea se adresează Ministerului Agriculturii, domnului ministru Ioan Mureşan, şi porneşte de la situaţia actuală a lucrărilor agricole care sunt mult rămase în urmă, şi în mod deosebit ne referim la lucrările de recoltare a plantelor premergătoare pentru culturile de toamnă, la eliberarea terenurilor de producţia secundară şi resturi vegetale. Sunt suprafeţe mici arate şi cu lucrări de pregătire a patului germinativ, de asemenea, destul de reduse, cantităţi mici de îngrăşăminte folosite până în prezent pentru fertilizarea de bază a culturilor ce se vor însămânţa în această toamnă, cu referire în mod deosebit la grâu, orz, orzoaică şi plantele furajere.

Din situaţia operativă, rezultă o cantitate de grâu pentru sămânţă obţinută în acest an, de circa 80.000 tone, cantitate cu totul insuficientă pentru a realiza o suprafaţă normală de semănat.

Pornind de la această stare de lucruri, vă rugăm respectuos, cuprindea interpelarea, şi rugăm ministerul, pe domnul ministru, să clarifice câteva aspecte legate de obiectul interpelării, şi anume: ce suprafeţe de grâu, orz, orzoaică se vor semăna în această toamnă şi cât din acestea au fost arate până la zi? De asemenea, legat de lucrările de pregătire a patului germinativ. Şi în al doilea rând, cum se preconizează asigurarea seminţelor necesare înfiinţării culturilor pentru speciile amintite?

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Ministerului Agriculturii, răspunsul la interpelare îl va da domnul secretar de stat Ştefan Pete.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Se pregăteşte domnul deputat Nicolae Groza.

Domnul Ştefan Pete:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La interpelarea domnului deputat Mihai Nicolescu, voi răspunde foarte pe scurt.

Suprafaţa totală propusă a fi însămânţată în toamna anului 1999, la cele trei culturi principale, la grâu, secară, orz şi orzoaică de toamnă, la grâu şi secară - 1.600.000 de hectare, la orz - 232.000 şi la orzoaică de toamnă - 37.000. Am şi pentru rapiţă, legume, seminţe şi plante de nutreţuri, vi le dau în scris.

Referitor la suprafaţa arată în vederea însămânţării, la data de 23.09, avem ultimele date, pe care vi le prezint. Aceasta reprezintă 50% din suprafaţa planificată, deci în data de 23, şi aveţi şi în structură, în ceea ce priveşte sectorul de stat şi sectorul privat.

În legătură cu asigurarea seminţelor necesare înfiinţării culturilor, Ministerul Agriculturii a întocmit balanţa acestor seminţe şi rezultă un deficit de 45.000 de tone de seminţe de grâu, 8.400 de orz şi 2.000 de orzoaică. Structura o aveţi prezentată, deci balanţa, în scris.

Ceea ce vreau să accentuez este că sămânţa certificată pentru grâu este de 148.000 de tone, care se află la SEMROM, COMCEREAL, ROMCEREAL, inclusiv stocul nostru, al Ministerului Agriculturii, de 18.200 de tone; la producător, mai există sămânţă care urmează să fie semănată. Faţă de necesarul de 450.000 de tone de sămânţă de grâu, se asigură 404.000 tone. Deci deficitul este, după cum v-am spus, de 45.000 de tone, care se asigură din import.

Domnul Acsinte Gaspar:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Daţi răspunsul scris domnului deputat.

Are cuvântul domnul deputat Nicolae Groza, dacă este în sală. Dacă nu este în sală, urmează domnul deputat Petre Naidin. Dânsul urmează să dezvolte interpelarea referitoare la contractul de asociere al AGROINDUSTRIALA Călăraşi şi AGROINDUSTRIALA Săruleşti.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Petre Naidin:

Este o aplicaţie, domnule preşedinte, ceea ce lansez eu către Guvern şi, respectiv, Ministerul Agriculturii, pentru a detalia, împreună, modalitatea de asociere în participaţiune, concept recunoscut de Codul comercial, dar care în timpurile acestea se aplică prost, adică năravuri vechi la timpuri noi.

Cunosc că ministrul agriculturii, domnul Mureşan, a lansat această temă, prin ordin, în această primăvară, că IAS-urile, deci societăţile agricole se pot asocia în participaţiune, după care a revenit indecis, ca, după aceea, această modalitate s-o regăsim în proiectul de lege care se află acum, la Senat. O singură condiţie este că a stimulat, deja, SRL-urile să se asocieze în participaţiune cu societăţile noastre agricole, dar noi am legiferat altfel decât se aşteptau ei, în sensul că nu se pot transforma aceste contracte în contracte de leasing imobiliar, cu clauze irevocabile de vânzare, aşa cum se întâmplă cu spaţiile comerciale, conform Legii nr.99 din acest an.

Pe această temă, pentru judeţul meu, cu aplicare şi la cele două IAS-uri, doresc să ştiu cu ce rezultate economico-financiare s-au încheiat aceste asocieri în participaţiune, ţinând cont că, conform conceptului, asociere în participaţiune înseamnă şi profit, înseamnă şi pierdere. Sper să nu fie pentru societăţile noastre, deci să nu fie pierderi.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul secretar de stat Ştefan Pete, pentru a prezenta răspunsul la interpelarea domnului deputat Naidin.

Se pregăteşte domnul deputat Victor Neagu.

Domnul Ştefan Pete:

Ministerul Agriculturii, într-adevăr, de multe ori a constatat, în nenumărate rânduri chiar, încălcarea legislaţiei în vigoare privind încheierea contractelor de asociere în participaţiune. Din acest motiv, pentru remedierea acestei situaţii, ministerul a emis o circulară încă din 30 martie din acest an, prin care s-a dispus ca adunările generale ale acţionarilor şi consiliul de administraţie să schimbe conducerea unităţilor, conducerea acelor societăţi comerciale care au restanţă la plată faţă de locatori, faţă de acţionari, care nu au respectat legile în vigoare. S-a revenit, cu o altă circulară, încă din 17 august, în care ministerul a dispus categoric încetarea efectelor juridice ale contractelor de asociere în participaţiune având ca obiect exploatarea suprafeţelor de teren agricol care este domeniu public sau domeniu privat al statului.

Pentru continuarea exploatării eficiente a terenurilor, ministerul a creat posibilitatea ca, în cazul societăţilor comerciale care deţin în administraţie terenuri agricole, să poată prezenta, la aceste societăţi, cei care doresc să exploateze, cerere de concesionare, şi Ministerul Agriculturii, în conformitate cu legile în vigoare, analizează şi este sau nu de acord cu acest lucru.

Aceste măsuri s-au adoptat de către minister deoarece în vederea privatizării fostelor IAS-uri se intenţionează identificarea şi delimitarea suprafeţelor de teren agricol - domeniu public, domeniu privat al statului, protecţia intereselor locatorilor şi al acţionarilor, continuarea procesului de restructurare a dreptului de proprietate a fondului funciar ş.a.m.d.

În ceea ce priveşte situaţia contractelor de asociere încheiate între societăţile comerciale foste IAS-uri din judeţul Călăraşi şi diverse firme particulare, menţionăm că Ministerul Agriculturii nu dispune încă de listele actualizate referitoare la acest tip de contracte, acestea fiind în evidenţa FPS-ului. În acest moment, se fac demersuri pentru preluarea acestor liste în baza proprie de date, deci ca să fie la Ministerul Agriculturii.

Contractele de asociere au fost aprobate de către direcţiile teritoriale judeţene, respectiv de Fondul Proprietăţii de Stat, în conformitate cu atribuţiile acestora şi pe baza datelor ce sunt emise de reprezentanţii FPS-ului, în adunare generală.

Evidenţa actualizată a listelor, inclusiv a celor două societăţi pe care le-aţi enumerat dumneavoastră aici, deocamdată se află în posesia FPS-ului. În momentul în care le vom primi, o să vă putem da şi aceste date.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Are cuvântul domnul deputat Victor Neagu, pentru a dezvolta interpelarea: "Balanţa necesar - consum la culturile de grâu, porumb, floarea soarelui, sfeclă de zahăr şi măsuri de valorificare a producţiei la aceste culturi".

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Victor Neagu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Este cunoscut faptul că agricultura, la ora actuală, străbate o criză profundă, o criză structurală, economico-financiară şi de producţie. În ultimul timp, producţiile agricole au scăzut la limite îngrijorătoare, producţia animalieră a scăzut şi ea, a fost decimată prin lichidarea complexelor de porci şi păsări, ceea ce a deschis cale liberă României la importuri de carne, lapte, zahăr, făinoase, legume şi altele.

Însuşirea programului ASAL a creat un vid legislativ, s-au abrogat o serie de legi, cum ar fi Legea nr.83/1993, Legea nr.20/1996, iar fondurile pentru campaniile agricole, pentru seminţe, pentru valorificare au fost acordate de multe ori post factum şi au fost ineficiente. Au apărut şi acte normative care au defavorizat sectorul alimentar românesc, politici vamale eronate, favorizante chiar. De aceea, ne întrebăm, astăzi, alături de cei foşti 40.000 de specialişti, dintre care au mai rămas circa 25.000, restul lucrând în comerţ şi în orice altceva, fie sunt lăsaţi la dispoziţia organelor locale, ceea ce a arătat o oarecare indiferenţă şi, dacă vreţi, anul acesta, leptospiroza, meningita virală, conjunctivita sunt unele dintre manifestările acestor forme de lipsă a specialiştilor.

Astfel încât, domnule ministru, suntem îngrijoraţi: campania agricolă este declanşată, ştim că nu este motorină în ţară, ştim că o serie de unităţi, fostele IAS-uri, cercetările, institutele, sunt scoase de la utilizarea cupoanelor pentru motorină. Ne întrebăm, deci, firesc, la ora actuală, care este balanţa la produsele importante, grâu, porumb, floarea soarelui, sfeclă de zahăr, balanţa necesar - consum, şi ce a întreprins ministerul, până la ora actuală, sau ce va întreprinde în toamna aceasta, pentru o valorificare corectă a acestor produse.

Mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Răspunsul la interpelarea dumneavoastră va fi dat de domnul secretar de stat Ştefan Pete.

Vă rog, domnule secretar.

Se pregăteşte domnul deputat Ion Munteanu.

Domnul Ştefan Pete:

Eu voi puncta doar. Răspunsul este destul de lung, aşa că eu voi puncta câteva probleme de fond.

Aş vrea să vă spun, prima dată, despre balanţa grâului, că, în acest an, producţia totală, de 4,6 milioane tone de grâu, este suficientă pentru a asigura consumul intern până la recolta nouă.

Este adevărat că, faţă de anul trecut, s-a cultivat cu 16% mai puţină suprafaţă şi că producţia obţinută a fost cu 10% mai mică, dar accentuez că, cu toate acestea, o să vedeţi din balanţă, se asigură necesarul.

La producţia de porumb se preconizează o producţie totală de 9.900.000 tone, deci aproape 10.000.000 de tone de porumb, care, faţă de anul trecut, este mai mică, ca suprafaţă, cu 2,2%, dar producţia medie este ceva mai mare, astfel că producţia obţinută a crescut cu ceva. Deci, cu 17% avem o producţie medie mai bună, în acest an, se preconizează, la porumb, decât în anul anterior. Aici o să avem şi un surplus de produs, deci avem disponibil şi pentru export.

La floarea-soarelui, vreau să vă spun că producţia ce s-a estimat a se obţine în acest an este mai mare, comparativ cu anul precedent, aceasta ca urmare a faptului că producţia a fost contractată din timp de către fabricile producătoare de ulei. La această cultură, consumul intern este asigurat în întregime şi există şi o mică disponibilitate pentru a se exporta.

Situaţia nu este favorabilă la sfecla de zahăr, unde suprafaţa planificată nu a fost realizată din start, iar suprafaţa, vizavi de anul trecut, a fost însămânţată doar în proporţie de 41%, deci 65.000 de hectare, comparativ cu 114.000. Deci producţia de sfeclă nu acoperă, în totalitate, necesarul intern de consum al producţiei de zahăr, deci pentru fabricile de zahăr. Fabricile de mult practică, ştim foarte bine, acea procedură de a importa zahăr brut, aşa că diferenţa, de data aceasta, se va completa cu prelucrarea zahărului brut, vizavi de producţia de zahăr din sfeclă.

Sunt enumerate, în răspunsul nostru, mai multe măsuri care au fost întreprinse de Ministerul Agriculturii pentru valorificarea producţiei, şi aici aş enumera doar câteva, deci Ordonanţa privind aprobarea primei de 200 de lei la grâu, Ordonanţa privind aprobarea primei de export la grâu şi la porumb, Hotărârea de Guvern care a modificat la 22% taxa pe valoarea adăugată pentru importul zahărului brut, unde taxa a fost zero, Hotărârea de Guvern, tot din acest an, care a modificat majorarea taxei vamale de la 25 la 45% la importul de zahăr brut şi, nu în ultimă instanţă, proiectul de Ordonanţă care ar reglementa acordarea primei de 300 de lei, primă la grâu pentru producătorii agricoli, pentru grâu de panificaţie.

Am şi situaţia exporturilor, vi le prezint în scris.

Mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Are cuvântul domnul deputat Ion Munteanu, pentru a dezvolta interpelarea: "Activitatea de privatizare a IAS-urilor".

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ion Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al agriculturii şi are ca obiect următorul lucru. În perioada următoare, societăţile comerciale cu capital majoritar de stat, fostele IAS-uri, urmează să fie privatizate. Pentru a nu se distruge aceste exploataţii agricole până în momentul privatizării, această structură agricolă trebuie să funcţioneze, menţinând integritatea patrimonială, parcurgând, organizatoric şi tehnic, fluxurile tehnologice. Pornind de la această necesitate, vă rog să clarificaţi câteva aspecte legate de obiectul interpelării: ce măsuri concrete urmează a se lua, în perioada premergătoare privatizării, pentru menţinerea integrităţii patrimoniului acestor unităţi; care este politica concretă a Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei şi actele normative emise pentru desfăşurarea, în condiţii normale, a campaniei de toamnă în aceste societăţi, ştiut fiind că, în marea lor majoritate, sunt blocate financiar.

Rog ca răspunsurile să se comunice în scris şi oral.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat Ştefan Pete, aveţi cuvântul pentru a răspunde la interpelare, aşa cum a solicitat domnul deputat, în formă scrisă şi orală.

Domnul Ştefan Pete:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am răspunsul şi în scris.

Societăţile pe acţiuni cu capital majoritar de stat din agricultură ştiţi foarte bine că au provenit din fostele IAS-uri. Din punct de vedere patrimonial, Ministerul Agriculturii administrează terenurile agricole aparţinând domeniului public al statului şi terenurile din domeniul privat. Aici se află institutele de cercetări, staţiunile şi unităţile de învăţământ agricol, respectiv companiile şi societăţile naţionale.

În perioada premergătoare privatizării societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri agricole, ministerul a dispus, în teritorii, prin direcţiile noastre, următoarele măsuri: în primul rând, concesionare, prin negociere directă cu societăţile care deţin în administrare terenuri, în conformitate cu Legea nr.99 privind accelerarea reformei economice, a suprafeţelor de teren agricol strict necesare realizării obiectului lor de activitate, toate acestea după avizarea documentaţiei justificative, la situaţia economico-financiară existentă. Conform prevederilor art.5 din Hotărârea nr.517, care se referă la delimitarea suprafeţelor de terenuri, Ministerul Agriculturii, în calitate de concedent, va exercita, în numele statului, prerogativele dreptului de proprietate asupra acestor terenuri care aparţin domeniului public şi privat. După aceea, s-a dispus concesionarea prin licitaţie publică, în conformitate cu Legea nr.219, a suprafeţelor de teren agricol deţinute de societăţile comerciale aflate în faliment. S-a dispus concesionarea prin licitaţie publică a terenurilor agricole deţinute în administrarea societăţilor care nu pot asigura exploatarea în condiţii de eficienţă economică. Totodată, s-a dispus schimbarea conducerii acelor societăţi care au restanţe la plată vizavi de locatori şi acţionari sau care nu au administrat în mod corect patrimoniul societăţilor, punerea la dispoziţia persoanelor îndreptăţite, deci a locatorilor, a terenurilor cuvenite legal, care sunt delimitate în sole compacte, anularea anumitor contracte de asociere în participaţiune, care au avut obiect de exploatare a suprafeţelor şi a fost interzisă, încă de la începutul anului 1998, divizarea societăţilor comerciale din agricultură, fără avizul prealabil al ministerului.

De asemenea, în scopul urgentării procesului de privatizare, se lucrează, împreună cu FPS-ul, şi se va înfiinţa o subcomisie de concesionare, în care vor fi cooptaţi şi specialişti din Ministerului Agriculturii şi din Fondul Proprietăţii de Stat.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Traian Sabău, pentru a dezvolta interpelarea: "Executarea de lucrări de consolidare a versantului de pe malul stâng al barajului Brădişor, judeţul Vâlcea, care a afectat siguranţa circulaţiei pe drumul naţional Brezoi – Voineasa".

Aveţi cuvântul.

Domnul Traian Sabău:

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea este adresată Ministerului Transporturilor şi domnului ministru Traian Băsescu, este punctiformă şi ea se referă la faptul că Administraţia Naţională a Drumurilor a dat dovadă de superficialitate şi lipsă de răspundere faţă de situaţia gravă creată pe Drumul Naţional 7-A Brezoi – Voineasa şi, totodată, prin modul cum au abordat această problemă atât din punct de vedere al proiectării, cât şi din punct de vedere al execuţiei şi alegerii constructorilor.

Vreau să vă aduc la cunoştinţă, domnule ministru, pe această cale, că ebulmentul creat pe D.N.7 la kilometrul 47 pune în pericol stabilitatea barajului, siguranţa circulaţiei şi chiar o reţea de 110 kilovolţi Ciunget – Sibiu, care, bineînţeles, are nişte consecinţe foarte grave. Din punct de vedere social, ea pune în situaţia izolării unor localităţi din amonte de barajul Brădişor, lipsindu-i de asistenţă medicală, de aprovizionare şi chiar întreruperea activităţii unor instituţii sau societăţi comerciale şi cu specific turistic, şi cu specific industrial. Tratarea cu superficialitate, aşa cum s-a făcut, a acestei probleme poate conduce la accidente umane, prin suprinderea în timpul circulaţiei a mijoacelor particulare sau a mijoacelor de transport în comun.

Bineînţeles că una dintre problemele deosebite, tot din punct de vedere tehnic, este faptul că, prin neluarea de măsuri la consolidarea acestui ebulment, poate duce la instabilitatea barajului, prin afectarea versantului stâng, în care este încastrat barajul, fapt ce poate conduce la nişte catastrofe, prin ruperea acestuia şi, bineînţeles, prin spălarea, din aval, a tuturor localităţilor.

Cred că, prin această interpelare, Ministerul Transporturilor va putea mobiliza Administraţia Naţională a Drumurilor să dea dovadă de seriozitate şi să trateze această problemă, întrucât ea se întinde pe parcursul a mai multor ani şi nu s-au luat măsuri de punere în siguranţă a circulaţiei pe acest drum.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Ministerului Transporturilor, răspunsul, la această interpelare, va fi dat de domnul secretar de stat Adrian Marinescu.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Se pregăteşte domnul deputat Ştefan Baban.

Domnul Adrian Marinescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la interpelarea domnului deputat Sabău Traian, putem să vă spunem următoarele. Barajul Brădişor, judeţul Vâlcea, situat pe Valea Lotrului, la kilometrul 17 plus 600 pe D.N.7-A, a fost construit de către Ministerul Energiei Electrice în anii '70 - '80. Varianta de ocolire a actualului D.N.7-A, executată de către Ministerul Energiei Electrice, a fost preluată de către Ministerul Transporturilor şi clasificată ca drum naţional după circa 4 ani de zile de tergiversări, adică în anul 1988, datorate, în primul rând, neexecutării, de către Ministerul Energiei Electrice, a lucrărilor de consolidare ale versanţilor, precum şi a lucrărilor de colectare, dirijare şi evacuare a apelor meteorice de pe versanţi.

Ceea ce s-a întâmplat anul acesta, în perioada 6 martie – 13 august, reprezintă tocmai consecinţa faptului că nu au fost executate aceste lucrări de către constructorul barajului. De fiecare dată, Administraţia Naţională a Drumurilor a luat măsuri urgente de îndepărtare a materialelor provenite din alunecările de pe versanţi. În acest sens, districtul Voineasa, aflat la 30 km de baraj, a fost dotat cu utilaje şi mijloace de transport, pentru a putea interveni rapid la fiecare ploaie torenţială.

Dacă stabilitatea versanţilor pune în pericol barajul, beneficiarul acestuia şi cei care au proiectat şi executat lucrarea trebuie să rezolve problemele de stabilitate, şi nu administratorul drumului, care l-a preluat în exploatare neavând nici o responsabilitate privind stabilitatea întregii zone, ci numai asigurarea fluenţei circulaţiei rutiere.

Vă rugăm să vă adresaţi celor ce, aşa cum spuneţi, au abordat problema atât din punct de vedere al proiectării, cât şi din cel al execuţiei şi al alegerii constructorului barajului şi drumului de pe coronament.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Are cuvântul domnul deputat Ştefan Baban.

Dumneavoastră aveţi să dezvoltaţi interpelarea: "Repararea drumului din şoseaua Botoşani – Dorohoi către Memorialul Mihai Eminescu".

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Stefan Baban:

Deci, în anul 2000, la 15 ianuarie, se împlinesc 150 de ani de la naşterea marelui poet naţional Mihai Eminescu.

În comuna Mihai Eminescu sunt două puncte importante, la care nu se poate ajunge, din cauza stării deplorabile a drumului de acces de la şoseaua Botoşani – Dorohoi la Memorialul "Mihai Eminescu" din Ipoteşti şi la Lacul cu nuferi.

Rog pe domnul ministru Traian Băsescu să găsească soluţii pentru repararea acestui drum. Aceasta e una.

Şi mai am una către învăţământ.

Domnul Acsinte Gaspar:

Poftiţi.

Domnul Ştefan Baban:

A doua se referă la o rugăminte către domnul ministru Andrei Marga, şi obiectul interpelării este următorul. După cum bine ştiţi, judeţul Botoşani, din cauza epidemiei de meningită, a dat startul, în anul şcolar 1999 - 2000, mai târziu cu două săptămâni. La şcoală, elevii au nevoie şi de manuale care, la această oră, nu se găsesc în librării. O parte din şcoli deţin manuale vechi de 4 – 5 ani, pe care le dau elevilor. Unele din aceste manuale sunt într-o stare deplorabilă şi există pericolul ca elevii să-şi mai transmită şi ceva boli, cu această ocazie.

Când se vor găsi manuale şcolare ediţia 1999, la vânzare, în librării, domnule ministru Andrei Marga? Sper că nu la sărbătorile de iarnă, având în vedere că elevii din clasa a XII-a au de susţinut şi examenul de bacalaureat şi cel de admitere în facultăţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul, pentru răspuns la prima interpelare, domnul secretar de stat Adrian Marinescu.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Adrian Marinescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la interpelarea domnului deputat Ştefan Baban, Drumul Naţional D.N.29 P Botoşani – Dorohoi, în lungime de 6,150 km, se prezintă în condiţii bune. Drumurile care se desprind din drumul naţional şi duc la Casa memorială şi la Lacul cu nuferi sunt în administrarea Consiliului judeţean Botoşani şi se prezintă în stare necorespunzătoare. Lungimea totală este de 5,7 km şi se compune din: drumul comunal 62, în lungime de 2,3 km, cu lăţimea de 6 m; drumul comunal 61, în lungime de 2,3 km, cu lăţimea tot de 6 m şi uliţa sau drumul forestier, în lungime de 1,1 km, cu lăţimea de 3,50 m, care se află într-o stare avansată de degradare.

Conform legislaţiei în vigoare, obligaţia întreţinerii şi refacerii acestor drumuri comunale revine Consiliului judeţean Botoşani, care a primit, prin Fondul special al drumurilor, cota care îi revine. Noi înţelegem că suma care a fost repartizată Consiliului judeţean Botoşani nu este suficientă. Eu, chiar sâmbătă, am fost la Stânca-Kosteşti, cu ocazia inaugurării punctului de trecere a frontierei, iar un director de la Administraţia Drumurilor a fost la Ipoteşti şi a văzut despre ce e vorba.

Eu am speranţa că, în funcţie şi de sumele care se vor mai recupera pentru Fondul special al drumurilor de la datornicii pe care îi avem, rafinăriile, constructorii de automobile, domnul ministru Traian Băsescu, care este ordonatorul acestui fond, va manifesta înţelegere pentru această situaţie şi sper eu că se vor găsi sumele necesare, circa 1,5 – 2 miliarde, pentru, să zicem, suplimentarea Fondului la Consiliul judeţean, pentru a se putea reface măcar drumul principal până la Casa memorială, în această fază, pentru că, dacă facem ceva foarte superficial, imediat, după trecerea iernii, înseamnă că se va distruge. Măcar să-l facem în condiţii acceptabile, până la Casa memorială. Deci eu sper, astăzi şi mâine domnul ministru nu este aici, o să-i expun problema şi sper să se aprobe această suplimentare de sumă, pentru a se putea reface drumul până la Casa memorială.

Mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, o să primiţi răspunsul în scris, da? Domnule deputat Baban, aveţi o interpelare şi către Ministerul Educaţiei? Vă rog să v-o prezentaţi. Aţi prezentat-o? Bun, deci, le-aţi prezentat pe amândouă. Atunci, din partea Ministerului Educaţiei Naţionale, domnul secretar de stat Mircea Fronescu. Vă rog să luaţi cuvântul, domnule.

Domnul Mircea Fronescu:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Problema manualelor şcolare este una dintre priorităţile Ministerului Educaţiei Naţionale şi, în acest sens, se fac permanent eforturi pentru asigurarea pentru toţi elevii a manualelor şcolare.

Referitor la problema ridicată de domnul deputat Ştefan Baban, vă informăm că o delegaţie formată din reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei Naţionale şi Inspectoratului şcolar judeţean Botoşani a vizitat mai multe unităţi şcolare din acest judeţ, precum şi depozitul de carte şcolară al inspectoratului şcolar.

În urma controlului efectuat şi din nota informativă remisă de către inspectoratul şcolar, rezultă că, în majoritatea unităţilor de învăţământ din judeţ, există manuale şcolare, aşa cum s-a văzut şi din controlul în clase, iar în celelalte unităţi, manualele vor fi asigurate în cel mai scurt timp posibil, prin procesul de recartare care se desfăşoară în prezent.

În esenţă, pentru că dumneavoastră vă referiţi mai ales la clasele a XII-a, vă pot informa numai că au existat probleme pentru manualele claselor X-XII datorită deciziei Editurii didactice şi pedagogice, de altfel singura în competiţie, de a opri editarea de manuale, neanunţând în timp util ministerul nostru şi făcând ca manualele destinate vânzării către elevi să nu ajungă în cantităţi suficiente în punctele de difuzare, adică s-au distribuit, mai bine spus, doar manualele existente în stoc.

Prin negocieri s-a stabilit să se realizeze un contract de asociere cu alte edituri care vor produce aceste manuale şi vă pot informa că majoritatea au ieşit, sunt scoase din tipar şi, deci, urmează să ajungă în timpul cel mai scurt la elevi.

Apreciem interesul manifestat de domnia voastră pentru problemele cu care se confruntă învăţământul românesc şi vă asigurăm de întreaga noastră cooperare.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Are cuvântul domnul deputat Nicolae Ionescu. Dânsul urmează să dezvolte interpelarea: "Poziţia Ministerului Educaţiei Naţionale faţă de iniţiativele UDMR-ului de a înfiinţa institute de învăţământ superior numai cu limba de predare maghiară".

Aveţi cuvântul, domnule deputat, în intervalul de trei minute.

Domnul Nicolae Ionescu:

Am timp. Vă mulţumesc. Nici nu va fi nevoie, aştept răspunsul mai detaliat al domnului ministru secretar de stat.

Domnule preşedinte,

Permiteţi-mi întâi să remarc că, din nou, se introduce o practică, nu mă refer la domnul ministru, dânsul tot este secretar de stat, miniştrii nici nu mai vin aici; mai nou, trimit consilierii; nici un secretar de stat, trimit consilierii; nu la mine, dar am văzut la ceilalţi colegi. Eu rog conducerea Camerei să facă demersurile necesare pentru a intra într-o stare de normalitate.

Pentru domnul ministru care reprezintă MEN-ul, aş dori acum, în prezent, astăzi, în ultimul ceas, să cunosc poziţia oficială a acestuia faţă de pretenţiile, acţiunile tot mai insistente şi neavenite ale UDMR-ului de a înfiinţa şi organiza institute de învăţământ superior numai cu limba de predare maghiară, vehiculându-se că se primesc nişte fonduri primite de la Budapesta, sume de 2 miliarde sau mai mult.

De asemenea, aş vrea să ştiu unde se preconizează înfiinţarea acestora. Aş mai dori să aflăm în ce fază se află demersurile UDMR de înfiinţare a unor universităţi cu limba de predare numai în maghiară.

Deci, în acest moment, care este această situaţie?

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat Mircea Fronescu, vă rog să răspundeţi la interpelarea domnului deputat Nicolae Ionescu.

Domnul Mircea Fronescu:

Domnule deputat Nicolae Ionescu, până în prezent, Ministerul Educaţiei Naţionale nu a primit nici o solicitare din partea vreunei organizaţii de a înfiinţa, cu fonduri primite din partea Ungariei, instituţii de învăţământ superior în care limba de predare este numai maghiara. Acest fapt a fost menţionat şi în Adresa Ministerului Educaţiei Naţionale nr.860 din 15 septembrie 1999. Ca urmare, Ministerul Educaţiei Naţionale nu are date în ce priveşte localitatea în care ar urma să se înfiinţeze o astfel de instituţie.

Ministerul Educaţiei Naţionale subliniază că înfiinţarea unei instituţii de învăţământ superior se realizează prin procedurile legale cuprinse în Legea nr.88/1993, modificată şi completată prin Legea nr.144 din 1999. Totodată, conform Legii nr.151 din 1999, deci, proaspăt votată, privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.36 din 1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului, nr.84 din 1995, limbile de predare în instituţiile de învăţământ multiculturale se stabilesc în cadrul legii de înfiinţare. Dar, repet ideea, noi nu avem până în prezent nici o solicitare de înfiinţare a aşa ceva. Ceea ce spuneaţi domnia voastră, despre demersurile de înfiinţare a unei fundaţii pro universitate "Partium", asta-i cu totul altceva, deci, nu are caracter de instituţie de învăţământ.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Are cuvântul domnul deputat Petru Bejinariu pentru a dezvolta interpelarea adresată Băncii Naţionale şi care are ca obiect problemele BANKCOOP-ului. Aveţi cuvântul, domnule deputat, în limita celor trei minute.

Domnul Petru Bejinariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte, cred că va fi mai scurt.

Din luna mai 1999, BANKCOOP, filiala Rădăuţi nu mai face plăţi, iar fondul de risc este blocat, se spune pe la noi, de către guvernatorul Băncii Naţionale. Depunătorii din municipiu şi din zonă, din luna mai şi până în prezent, mereu solicită sumele depuse sau sume parţiale din depozitele lor şi nu primesc bani. Cei mai mulţi depunători sunt pensionari, oameni cu venituri mici sau fără venituri, atraşi de BANKCOOP pentru dobânzile mai mari la vremea depunerii sumelor. Între timp, aceşti oameni s-au îmbolnăvit, în familiile lor s-au adunat diverse datorii, ba chiar şi decese, şi foarte mulţi au ajuns în situaţii disperate.

Acum, se adună grupuri de câte 10-100 de oameni şi fac tot felul de tabele în timpul nopţii şi aşteaptă la uşile băncii pentru a primi banii, atât de greu adunaţi de ei şi depuşi pentru vremuri şi mai grele.

Situaţia a devenit extrem de tensionată şi poate căpăta forme nedorite. Ei ni s-au adresat nouă şi vă rog să mă credeţi că m-a impresionat grupul de oameni care ni s-a adresat nouă şi autorităţilor locale şi aşteaptă un răspuns cât de cât optimist din partea domniilor voastre. Şi anume, care este răspunsul la întrebarea: să se precizeze când vor primi sumele de bani, fie măcar şi cele garantate, toţi depunătorii din municipiu şi zona Rădăuţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Băncii Naţionale, viceguvernatorul, domnul Mihai Bogza. Aveţi cuvântul, domnule viceguvernator, pentru a răspunde la interpelarea domnului deputat Petru Bejinariu.

Domnul Mihai Bogza:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Situaţia descrisă de dumneavoastră este reală. Incapacitatea de plată a BANKCOOP-ului a devenit notorie de câteva luni bune şi, într-adevăr, posibilitatea pentru ca persoanele fizice să-şi recupereze sumele depuse la BANKCOOP stă în restituirea acestor sume de către Fondul de garantare a depozitelor, fond de garantare care acoperă sume depuse de persoane fizice în limita a 46,3 milioane lei. La aceasta se referă acea exprimare privind fondul de risc, evaluat la circa 45 milioane, cu o condiţie, ca banca să fie declarată în mod oficial în faliment, respectiv de către justiţie, nu de către Banca Naţională.

De ce nu a fost declarată banca în faliment până acum? Din câteva motive. Întâi şi întâi, banca se află acum în tratative relativ avansate cu o bancă de investiţii "Credit Suisse First Boston", o societate recunoscută pe plan internaţional, pentru ca aceasta să-i găsească noi investitori, noi acţionari; deci, banca să fie vândută unor firme străine, unor alte bănci străine.

În momentul de faţă, negocierile cu aceşti consultanţi financiari sunt foarte avansate. Memorandumul de prezentare a băncii a fost deja întocmit, a fost deja difuzat, se aşteaptă reacţia din partea potenţialilor investitori. Sigur că noi, Banca Naţională, nu vom amâna la nesfârşit luarea unei decizii. Dacă vedem că acest proces se perpetuează şi nu se finalizează până la urmă sau nu sunt şanse suficient de mari să se finalizeze, noi vom lua decizia normală şi naturală de a anunţa falimentul băncii. Dar am apreciat noi că dacă am lua această decizie prea devreme, respectiv înainte de a aştepta un semn clar că aceste tratative merg într-o anumită direcţie, am fi vulnerabil din două puncte de vedere, întâi şi întâi pentru că oamenii, prin vinderea aceste bănci unui investitor puternic, şi-ar putea recupera toate sumele de la bancă şi ar pierde una dintre speranţe, majoritatea ştiu deja acest lucu, aceste tratative au fost anunţate de bancă prin nişte comunicate pe care le pune, cel puţin aici, în Bucureşti, tot timpul în vitrinele sale. Şi, în al doilea rând, ne temem, bazat pe experienţa în trecut pe care Banca Naţională a avut-o şi cu Credit Bank şi cu Dacia Felix, că falimentul nu ar putea fi oficializat de justiţie, deci, că noi am merge în justiţie şi totuşi justiţia ar refuza să recunoască realitatea acestui faliment, cum, încă o dată s-a întâmplat cu nişte cazuri care sunt notorii.

De aceea, noi am amânat luarea unei decizii privind falimentarea acestei bănci, noi vă putem spune acum că am dat un ultimatum băncii, adică am dat un termen până la care aşteptăm ca acest proces să se finalizeze. Nu am putut face acest termen public, pentru că banca ne-ar fi acuzat, pe bună dreptate, că îi slăbim poziţia în negocieri, dar vă putem spune că acesta nu este de ordinul lunilor, ci de ordinul săptămânilor. V-o spun acuma, pentru că nu este presa de faţă.

Deci, această decizie nu va fi foarte mult întârziată, după care, sigur, mai departe totul va fi... fie că se finalizează în mod corespunzător, adică printr-un investitor străin, fie că se finalizează printr-un faliment. Mai departe procesul va trece în mâna justiţiei, şi dacă se va finaliza printr-un faliment, există deja un exemplu, cu Banca "Albina", în care deponenţii şi-au recuperat într-un timp relativ rezonabil, numai trei luni, sumele depuse la bancă.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Intrăm în domeniul justiţiei. Are cuvântul domnul deputat Haralambie Irimescu pentru a-şi dezvolta interpelarea, sesizarea domnului Terente Vasile din Bacău. Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Haralambie Irimescu:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi invitaţi,

Stimaţi colegi,

Dezvoltarea interpelării pe care am adresat-o săptămâna precedentă se adresază ministrului justiţiei. Perioada în care dumneavoastră conducţi Ministerul de Justiţie s-a făcut remarcată printr-o impresionantă serie de iniţiative, prezentate în faţa Camerelor legiuitoare, solicitând şi obţinând importante modificări ale sistemului de organizare judecătorească, ale statutului juridic al magistraţilor şi, nu în ultimul rând, modificări de substanţă ale celor mai importante coduri juridice. Măsurile luate de dumneavoastră nu numai că nu au determinat un reviriment al procesului justiţiar, ci dimpotrivă, la toate nivelurile acestuia sunt înregistrate soluţii şi decizii ce contrariază întreaga societate şi care ţin capul de afiş al tuturor mijloacelor de informare.

Datorită calităţii pe care o deţin în Parlamentul României am primit numeroase sesizări din partea cetăţenilor, pe care, în continuare, le-am adresat instituţiilor abilitate.

Din păcate, în multe rânduri am fost surprins neplăcut să constat că împotriva uzanţelor, dar şi a obligaţiilor profesionale ce le reveneau, au mandatat chiar instituţia pe care solicitam să o analizeze să-mi răspundă, sau am primit răspunsuri formale şi cu întârziere.

La data de 11 septembrie 1999, am primit o sesizare din partea domnului Terente Vasile din Bacău, prin care eram informat că, în luna septembrie 1998, v-a înmânat o plângere penală, formulată împotriva unor magistraţi din Bacău. Până la data de mai sus nu a primit de la autorităţile judiciare nici un răspuns în legătură cu soluţionarea acestei cauze, în afara unui răspuns din partea Direcţiei pentru coordonarea strategiilor de prevenire şi combatere a corupţiei şi a criminalităţii, înregistrat la nr.2739/MB din 20.X.1998, prin care i se făcea cunoscut că: "Memoriul dumneavoastră a fost trimis pentru competentă soluţionare la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie". Care este stadiul cercetărilor şi ce măsuri au fost întreprinse în vederea soluţionării plângerii penale după un an de la înmânare?

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat Gheorghe Mocuţa, vă rog să interveniţi pentru a prezenta răspunsul ministerului la interpelarea domnului deputat.

Domnul Gheorghe Mocuţa:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Domnule deputat Irimescu, la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor la 21.IX.1999, referitoare la stadiul cercetărilor şi măsurilor luate pentru soluţionarea plângerii domnului Terente Vasile din Bacău, am cerut Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie datele necesare formulării unui răspuns şi sunt în măsură să vă comunic următoarele.

Prin plângerea adresată Ministerului Justiţiei, Terente Vasile a criticat actele de urmărire penală, efectuate de procurorul Opriş Octavian în Dosarul 232P/1997 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, precum şi concluziile procurorului de şedinţă şi deciziile luate de magistratul judecător pe parcursul cercetării judecătoreşti în care au fost făcute cercetări împotriva mai multor inculpaţi pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat în dauna avutului privat, prevăzută de art. 208 şi 209 lit.a), e) şi g) din Codul penal.

Pe parcursul urmăririi penale, cercetările au fost efectuate şi faţă de inculpatul Terente Vasile pentru complicitate la infracţiunea de furt calificat, comisă de inculpatul Moşoni Laszlo György, constând în aceea că la data de 20-21 martie 1997 a ajutat la sustragerea meselor de biliard din barul Ambasador din Bacău, transportând cu maşina sa pe inculpaţi la locul faptei.

Prin rechizitorul din 16 mai 1997, procurorul Opriş Octavian a dispus trimiterea în judecată a celor 10 inculpaţi. Urmare a cererii formulate de inculpaţi, cauza a fost strămutată de Curtea Supremă de Justiţie la Tribunalul Prahova, unde formează obiectul Dosarului 2077/1998. Această din urmă instanţă, prin Sentinţa penală nr.190 din 1999, a dispus restituirea dosarului în vederea completării cercetărilor la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău. Împotriva acestei hotărâri, atât Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova, cât şi o parte din inculpaţi au formulat apel, astfel încât, prin încheierea de şedinţă din 20 septembrie 1999, dosarul a fost înaintat, spre a se pronunţa asupra cererilor, Curţii de Apel Prahova, care încă nu a fixat termen de judecată.

Ţinând seama, pe de o parte, că aspectele sesizate de Terente Vasile au fost însuşite de instanţele de judecată cu ocazia cercetării judecătoreşti, având drept consecinţă o hotărâre de restituire a cauzei în vederea completării urmăririi penale, şi că, pe de altă parte, nu se poate reţine în sarcina magistraţilor săvârşirea vreunei fapte cu caracter penal, cu atât mai mult cu cât, până în prezent, nu s-a pronunţat încă o hotărâre judecătorească, prin Rezoluţia 2085/7069 din 1998, Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, Secţia anticorupţie, urmărire penală şi criminalistică, a dispus, în temeiul art.275 şi 278 din Codul de procedură penală, respingerea plângerii formulate de petiţionar împotriva magistraţilor Stranciuc Viorel, Macovei Valeriu, Dobrescu Voica, Opriş Octavian, Magheru Margareta şi Vorniceasa Ioan.

În speranţa că răspunsul nostru va găsi înţelegerea necesară, vă rog să primiţi asigurarea consideraţiei noastre.

Un exemplar al răspunsului l-am predat secretariatului Camerei Deputaţilor.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Are cuvântul domnul deputat Viorel Burlacu, pentru a prezenta şi dezvolta interpelarea: "Acţiuni ale procurorului Fălticeanu de la Parchetul de pe lângă Tribunalul judeţean Neamţ".

Domnul Viorel Burlacu:

Interpelarea mea este adresată, domnule preşedinte de şedinţă, domnului Valeriu Stoica, ministrul justiţiei, şi se referă la faptul că în ziua de luni, 30 august, la Parchetul de pe lângă Tribunalul judeţean Neamţ a avut loc o audiere neobişnuită. În faţa procurorului Fălticeanu s-au prezentat redactorul şef şi editorialistul săptămânalului de atitudine "Telegraful", directorul grupului de presă care editează publicaţia şi un colaborator extern, nimeni altul decât directorul Filialei judeţene a Arhivelor Statului. Împotriva lor, un salariat al Muzeului de Istorie, Emmanuel Nadler, cunoscut şi ca ziarist, sub numele de Emil Nicolae, formulase o acuzaţie fără precedent pe meleagurile nemţene, propagandă naţionalist-şovină. Reclamaţii au fost convocaţi la Parchet, prin telefon, fără a primi vreo înştiinţare scrisă. Au fost audiaţi în prezenţa reclamantului, fără asistenţă din partea unui avocat.

Procurorul Fălticeanu a mers mai departe şi le-a sugerat redactorului şef şi editorialistului ce să scrie în declaraţie. Neoficial am aflat că acuzaţia a căzut repede. Ziariştii nu făcuseră altceva decât să-i reamintească reclamantului că se fereşte să semneze cu numele real. O simplă pastilă, una acidă, dar atât, iar directorul Arhivelor Statului, filiala Neamţ, care publicase un serial despre legionarii din Neamţ, nu făcuse altceva decât să aleagă fragmente dintr-o lucrare ştiinţifică - teza sa de doctorat. Pe scurt, nici urmă de propagandă naţionalist-şovină.

Dar, domnule ministru, spuneţi-mi şi mie ce lege şi ce norme de procedură îi permit procurorului Fălticineanu să ancheteze nişte oameni în felul scandalos în care a făcut-o? Ce misiune de intimidare a îndeplinit procurorul de i-a făcut pe reclamaţi să refuze a comenta oficial păţania lor? Nu sunt avocatul ziariştilor şi nici al directorului Arhivelor Neamţ. Ziariştii, după cum ştiu eu, au alte preferinţe politice decât PRM, unul dintre ei fiind chiar liberal convins din 1990 încoace.

Mă întreb şi vă întreb şi pe dumneavoastră, ce pot păţi nişte simpli cetăţeni care sunt audiaţi la Parchetul nemţean, dacă ziariştilor şi directorului arhivelor li se poate aplica un tratament "a la Fălticeanu"?

Cu speranţa că procurorul, în lipsa ministrului, va da explicaţiile cuvenite, vă reamintesc că, în repetate rânduri, v-aţi declarat ferm în favoarea libertăţii de expresie şi împotriva abuzurilor îndreptate împotriva presei.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, vă rog să luaţi cuvântul pentru a răspunde la interpelarea ce v-a fost adresată de domnul deputat Viorel Burlacu.

Domnul Gheorghe Mocuţa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule deputat,

La interpelarea dumneavoastră prin care calificaţi ca abuzivă şi intimidantă activitatea domnului procuror Ion Fălticeanu din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ, cu prilejul efectuării cercetărilor prealabile începerii urmăririi penale în cazul directorului general al Grupului de presă TLM, a redactorului şef al săptămânalului "Telegraful", a unui ziarist de la acelaşi săptămânal şi al directorului filialei judeţului Neamţ a Arhivelor Naţionale, vă aduc la cunoştinţă următoarele, după răspunsul primit de la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie.

Cazul concret citat de dumneavoastră a făcut, într-adevăr, obiectul lucrărilor dosarului penal 540P/99 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ. Din informarea prim-procurorului acestui parchet, rezultă că, la data de 24 august 1999, ziaristul Nadler Emmanuel, care publică sub pseudonimul literar Emil Nicolae, a depus un denunţ scris pentru săvârşirea infracţiunii de propagandă naţionalist-şovină, prevăzută de art.317 din Codul penal, împotriva lui Petru C.Frăsilă, Traian Socea, Constantin Viorel Cosma, toţi de la Grupul de presă TLM Neamţ şi Gheorghe Radu, directorul filialei judeţului Neamţ a Arhivelor Naţionale.

Acuzaţiile reclamantului vizau faptul că, în mai multe numere ale săptămânalului nemţean "Telegraful", au apărut unele materiale apreciate de acesta ca având un conţinut antisemit, de care, în opinia sa, se fac vinovate cele patru persoane mai sus menţionate.

Cercetările prealabile în acest caz s-au efectuat de către domnul procuror Ion Fălticeanu din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ, căruia i-a revenit competenţa, conform prevederilor art.27.1 lit.a) din Codul de procedură penală.

Pe baza probelor administrate în faza actelor premergătoare începerii urmăririi penale, din Rezoluţia nr.540P/99 din 9 septembrie 1999, procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de toate persoanele reclamate pentru infracţiunile prevăzute de art.317 şi 206 din Codul penal, apreciindu-se că nu rezultă existenţa unor elemente constitutive ale infracţiunii de propagandă naţionalist-şovină, iar în prezenţa infracţiunii de calomnie, pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângere prealabilă, partea vătămată, Nadler Emanuel, a declarat că nu înţelege să facă acestă plângere.

Aspectele invocate de dumneavoastră, că procurorul ar fi încălcat în timpul efectuării cercetărilor anumite reguli de bază procesual penale privind modul de citare a persoanelor reclamate, garantarea dreptului de apărare şi modul de ascultare a acestora, nu se confirmă.

Astfel, potrivit art.175 alin.1 din Codul de procedură penală, "Chemarea unei persoane în faţa organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată se poate face şi prin notă telefonică sau telegrafică", nu numai prin citaţie scrisă.

De asemenea, audierile efectuate în ziua de 30.VIII/1999 la sediul organului de urmărire penală s-au realizat cu respectarea prevederilor art.70 alin.2 şi 3 Cod procedură penală, în sensul că persoanelor reclamate li s-a adus la cunoştinţă, în mod legal, motivul chemării şi conţinutul denunţului formulat de Nadler Emanuel, după care, fiecare a dat o declaraţie scrisă personal, pentru a-şi exprima punctul de vedere în legătură cu învinuirea adusă.

Înainte de începerea audierilor, procurorul le-a pus în vedere persoanelor reclamate că, în conformitate cu prevederile art.171 alin.1 din Codul de procedură penală, au dreptul să fie asistate de apărător, dar acestea, negăsindu-şi în totalitate vinovăţia, au apreciat că îşi pot formula singure apărările. Numirea unui apărător din oficiu nu a fost necesară, deoarece nici una din cele patru persoane reclamate nu se aflau în vreuna din situaţiile prevăzute de textul art.171 alin.2 privind asistenţa obligatorie.

Nu a rezultat nici faptul că procurorul ar fi sugerat vreuneia dintre persoanele reclamate să facă anumite precizări, completări sau rectificări în declaraţii cu prilejul audierii acestora.

În concluzie, verificările au pus în evidenţă faptul că domnul procuror Fălticeanu nu a avut un comportament abuziv cu prilejul cercetărilor în cazul citat, respectând drepturile şi garanţiile procesual penale, stabilite prin lege.

De asemenea, consider că în contextul dat, etichetarea activităţii procurorului ca o misiune de intimidare nu are nici un suport real, acesta realizându-şi doar atribuţiile de a efectua urmărirea penală, în condiţiile prevăzute de lege.

Vă menţionăm că un exemplar al acestui răspuns l-am înaintat şi Secretariatului Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Şedinţa din această după-amiază se încheie la ora 19,48.

Mâine dimineaţă, Camera Deputaţilor îşi începe activitatea la ora 8,30. În prima parte vor avea loc intervenţiile deputaţilor pe diferite declaraţii politice, iar începând de la ora 10,00 se va lua în dezbatere moţiunea iniţiată de Grupul parlamentar al Partidului Democraţiei Sociale din România, moţiune care şi-a găsit sprijin şi din partea altor grupuri parlamentare.

Bună seara!

Şedinţa s-a încheiat la ora l9,50.