Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 25 octombrie 1999
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 25 octombrie 1999 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 25 octombrie 1999
|
Şedinţa a început la ora 16,25. Lucrările au fost conduse de domnul Acsinte Gaspar, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Ioan Vida- Simiti şi Miron-Tudor Mitrea, secretari.
|
|
||
|
Rog liderii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală pentru a putea începe lucrările Camerei Deputaţilor. De asemenea, rog secretarii de şedinţă care îl asistă pe preşedinte astăzi să-şi ocupe locurile la prezidiu. Rog pe domnul Vida Ioan Simiti să-şi ocupe locul la prezidiu. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Bună ziua. Începem lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor din după-amiaza zilei de 25 octombrie 1999. Vă informez că, potrivit datelor ce mi-au fost furnizate de secretariatul tehnic, din cei 342 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa un număr de 213, absentează 129. Din aceştia, au însărcinări din partea Parlamentului un număr de 15 deputaţi. Cvorumul legal pentru adoptare este de 172; cvorumul de lucru, 157 de deputaţi. Domnul deputat Nica, vă rog să interveniţi. |
||||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Am rugămintea de a supune votului scoaterea din cvorum până la ora 17,00 a membrilor Comisiei de apărare, care au o întâlnire în clipa de faţă cu şeful Direcţiei de informaţii şi securitate militară din Statul Major al Apărării din Italia. |
||||
|
Domnule deputat, vă rog să-mi spuneţi numărul de deputaţi care participă la această acţiune. |
||||
|
Sunt 12 membri din această comisie, sus, în clipa de faţă. |
||||
|
În atare împrejurare, cvorumul de lucru se diminuează cu cei 12, astfel încât, în momentul de faţă, cvorumul de lucru este de 145 de deputaţi. În ceea ce priveşte programul de lucru şi ordinea de zi pentru perioada 25-29 octombrie, aşa cum cunoaşteţi, în ziua de joi a fost aprobat programul de lucru pentru şedinţele Camerei în această perioadă. Vreau să informez că din partea Biroului permanent se fac următoarele propuneri de modificare în structura programului: Pentru ziua de miercuri, de la orele 8,30 la 11,00, activitate în comisiile permanente; la orele 8,30, şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor; la ora 10,00, şedinţa comună a Birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului; de la orele 11,00 la 16,30, şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului. Deci, această propunere de modificare o face Biroul permanent la programul de lucru al Camerei. Dacă sunt şi alte comentarii în legătură cu programul de activitate, modificări la programul de activitate. Doamna deputat Mona Muscă, vă rog să poftiţi. |
||||
|
Domnule preşedinte, Am o singură întrebare: s-a hotărât şedinţa comună de comun acord cu Senatul, adică şi Biroul permanent al Senatului a hotărât şedinţa comună pe data de miercuri, sau nu? |
||||
|
Doamnă deputat, din informarea pe care preşedintele Camerei Deputaţilor, domnul Ion Diaconescu, ne-a comunicat-o în cadrul Biroului, a avut o convorbire cu preşedintele Senatului, domnul Petre Roman, s-au pus de acord de principiu, urmând ca cele două birouri să se întrunească miercuri, la ora 10,00. |
||||
|
Mulţumesc frumos. |
||||
|
Cu plăcere. Dacă nu sunt alte observaţii, supun spre aprobare modificarea la programul de lucru al Camerei, aşa cum v-a fost prezentată. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Programul a fost modificat. În legătură cu ordinea de zi. La ordinea de zi, Biroul permanent vă propune ca în cadrul proiectelor înscrise pentru ziua de marţi să fie introduse trei proiecte noi, cele care sunt prevăzute la punctele 1, 2 şi 3 de pe ordinea de zi care v-a fost distribuită în această după-amiază. Dacă sunt şi alte sugestii în legătură cu modificarea ordinii de zi. Domnul deputat Nica. |
||||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Propun ca proiectele de legi de la poziţiile 16, 17, 18, 19 şi 20 să fie trecute, respectiv, după pct.3 al ordinii de zi pentru ziua de marţi şi joi. |
||||
|
Deci, înţeleg că din cadrul proiectelor înscrise pentru zilele de marţi şi joi, propuneţi ca cele care figurează la poziţiile 16, 17, 18, 19, 20 să fie trecute în această ordine după proiectul de la pct.3. |
||||
|
Exact. |
||||
|
Da. Vă mulţumesc. Dacă mai sunt şi alte intervenţii. Poftiţi, domnule deputat. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Aş propune, ca modificare a ordinii de zi, ca pct.10 referitor la proiectul de Lege privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice să treacă la poziţia 5, iar poziţia 5 să treacă la poziţia 10. Deci, o rocadă între cele două poziţii. Vă mulţumesc. |
||||
|
Da. Vă rog, poftiţi, domnule deputat. |
||||
|
Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Referitor la pct.2 al ordinii de zi de astăzi, propunerea privind constituirea Grupului parlamentar de lucru pentru întreprinderi mici şi mijlocii, din însărcinarea comisiei, solicit ca acest punct să fie amânat pentru lunea viitoare, întrucât există raportul comisiei, dar nu este un proiect de hotărâre pe care să putem să-l votăm. Vă mulţumesc. |
||||
|
Am înţeles, domnule deputat. Vă mulţumesc şi eu. Alte intervenţii. Poftiţi, domnule deputat Bejat. |
||||
|
Domnul Ştefan-Marian Bejat Popescu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Propun ca raportul comisiei de anchetă privind situaţia economiei forestiere din România să fie amânat pentru săptămâna viitoare, întrucât de la elaborarea lui şi până acum au apărut unele modificări iar modul de prezentare în raport este deja depăşit. De asemenea, a apărut şi o sinteză a raportului care excede acestuia, sinteză care nu a fost aprobată până în prezent de către comisia respectivă. Vă mulţumesc. |
||||
|
Da. Vă mulţumesc, domnule deputat. Dacă mai sunt şi alte propuneri de modificare a ordinii de zi. Dacă nu, am să le supun votului dumneavoastră în ordinea în care s-au făcut. Prima propunere de modificare a ordinii de zi este făcută de către Biroul permanent, în sensul că pe ordinea de zi pentru ziua de marţi să fie incluse cele trei legi pentru ratificarea unor acorduri, poziţiile 1, 2 şi 3. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Voturi împotrivă? Nu sunt. O a doua propunere a fost făcută de domnul deputat Nica, în sensul că proiectele de legi prevăzute pe ordinea de zi la poziţiile 16, 17, 18, 19 şi 20 să fie trecute pe ordinea de zi de marţi după punctul 3. Repet, este vorba de propunerea domnului deputat Nica, ca după punctul 3 de pe ordinea de zi pentru ziua de marţi, să fie trecute proiectele de la poziţiile 16, 17, 18, 19, 20. Voturi pentru? Vă rog să număraţi, domnilor secretari. Da, vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă. Abţineri? 4 abţineri. Cu majoritate, s-a aprobat această modificare. Domnul deputat Oltean a propus ca proiectul care figura pe ordinea de zi la punctul 10, cel referitor la stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, să fie trecut în locul celui care în momentul de faţă este la poziţia a 5-a, sigur că el se va renumerota încât nu va mai fi poziţia a 5-a, iar cel de la poziţia 5-a să treacă la poziţia 10, ţinând seama însă că noi trebuie să procedăm la renumerotarea proiectelor ca urmare a propunerilor de modificare aprobate până în acest moment. Cine este de acord? Voturi pentru propunerea făcută de domnul deputat Oltean. Vă rog. Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? A fost aprobată propunerea de modificare, repet, că ea urmează să-şi ocupe locul în ordinea modificărilor aprobate anterior de către dumneavoastră. O altă propunere care s-a făcut este din partea domnului deputat Rânja, în sensul că propunerea privind constituirea Grupului parlamentar de lucru pentru întreprinderi mici şi mijlocii, care este prevăzută pentru a fi luată în discuţie astăzi, să fie amânată pentru lunea viitoare, întrucât nu a fost definitivat proiectul de hotărâre privind constituirea şi obiectivele acestui grup. Dacă sunteţi de acord cu această propunere? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Nu sunt. În fine, o ultimă modificare care a fost cerută este cea care vizează raportul Comisiei de anchetă privind situaţia economiei forestiere din România, prevăzut în ordinea de zi pentru ziua de marţi, la poziţia 7, domnul deputat Bejat a solicitat ca să fie amânată dezbaterea pentru săptămâna viitoare, ca urmare a unor elemente noi care au survenit şi care trebuie să fie discutate de către comisia care a efectuat acest raport. Dacă sunteţi de acord cu propunerea de amânare. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Acestea au fost modificările care s-au propus la ordinea de zi. Supun votului dumneavoastră ordinea de zi ca urmare a modificărilor care au fost aprobate. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Au fost adoptate modificările la ordinea de zi pentru perioada 25-29 octombrie. |
||||
|
|
În continuare, doamnelor şi domnilor deputaţi, am să vă prezint o informare legată de proiectele de legi şi iniţiative legislative care au fost depuse la Biroul permanent şi în legătură cu care trebuie să declanşăm procedura parlamentară. Primul proiect are ca obiect aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr.154/1999 pentru modificarea art.1 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.120/1999 privind unele măsuri de restructurare financiară a Băncii Agricole, depus de către Guvern. Cu acest proiect de lege se propune să fie sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Potrivit dispoziţiilor art.102 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgenţă. Un al doilea proiect se referă la aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.155/1999 pentru modificarea art.101 din Legea asigurărilor sociale de sănătate, nr.154/1997, depus de către Guvern. În conformitate cu dispoziţiile din Regulamentul Camerei Deputaţilor, referitoare la procedura de urgenţă, proiectul de lege urmează să fie dezbătut şi adoptat în procedură de urgenţă. Un al treilea proiect se referă la aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr.158/1999 privind regimul exporturilor şi importurilor de produse strategice, depus de către Guvern. Domnule deputat Popescu, vă rog nu tulburaţi liniştea şedinţei. În fond, va fi sesizată Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, iar pentru avize Comisia pentru politică economjică, reformă şi privatizare, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Potrivit art.102 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. Al patrulea proiect de lege are ca obiect aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.99/1999 privind aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Federale Germania cu privire la colaborarea în domeniul şcolar, semnat la Bucureşti la 15 martie 1996, proiect adoptat de Senat în şedinţa din 18 octombrie 1999. Proiectul de lege a fost îndrumat pentru dezbatere în fond Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport; pentru avize Comisiei pentru politică externă, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Proiectul urmează să fie dezbătut în procedură de urgenţă. Al cincilea, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.111/1999 privind finanţarea organizării şi desfăşurării concursului naţional de ocupare a posturilor didactice vacante din învăţământul preuniversitar de stat în anul şcolar 1999-2000, adoptat de Senat în şedinţa din 18 octombrie. Proiectul urmează să fie examinat în fond de Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Îşi vor da avizele Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Proiectul se va dezbate în procedură de urgenţă. Al şaselea, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.112/1999 privind organizarea şi desfăşurarea celei de a doua sesiuni a examenului naţional de capacitate în anul 1999, adoptat de Senat în şedinţa din 18 octombrie 1999. Proiectul va fi examinat în fond de Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Îşi va da avizul Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, iar proiectul va fi dezbătut în procedură de urgenţă. Al şaptelea proiect se referă la aprobarea Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.159/1999 privind înfiinţarea Companiei Naţionale Loteria Română, primit de la Guvern. Proiectul va fi examinat în fond de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, iar proiectul va fi dezbătut în procedură de urgenţă. Al optulea, proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de cooperare între guvernele statelor participante la Cooperarea economică a Mării Negre în domeniul combaterii criminalităţii, în special a formelor ei organizate, semnat la Kerkiara la 2 octombrie 1998, adoptat de Senat în şedinţa din ziua de 18 octombie 1999. Proiectul a fost îndrumat pentru examinare în fond Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Îşi vor da avizul asupra proiectului Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. În fine, al noulea proiect se referă la ratificarea Convenţiei dintre Guvernul României şi Cabinetul de miniştri al Ucrainei privind recunoaşterea şi echivalarea reciprocă a actelor de studii şi titlurilor ştiinţifice eliberate de România şi Ucraina, semnată la Bucureşti la 19 februarie 1999, adoptat de Senat în şedinţa din 18 octombrie 1999. Va fi examinat în fond proiectul de către Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Îşi vor da avizele Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. |
|
||
|
|
Vă prezint cererea doamnei deputat Silvia Petrovici: "Subsemnata Silvia Petrovici, deputat în circumscripţia electorală nr.42 a Parlamentului României, vă aduc la cunoştinţă că, începând cu data de 25 octombrie 1999, demisionez din Parlamentul României ca urmare a numirii mele, prin Decretul prezidenţial din 11 octombrie 1999, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.498/13.X.1999, în funcţia de ambasador al României în Thailanda." Este cererea de demisie prezentată şi Camera ia act de această cerere. |
|
||
|
|
În continuare, trebuie să constituim două comisii de mediere în legătură cu textele care au fost adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aplicarea Acordului dintre statele părţi la Tratatul Atlanticului de Nord şi celelalte state participante la Parteneriatul pentru pace cu privire la statutul forţelor lor, încheiat la Bruxelles la 19 iunie 1995. Grupurile parlamentare şi-au desemnat în componenţa acestei comisii următorii deputaţi: Grupul parlamentar P.N.Ţ.C.D. Civic-Ecologist, domnii deputaţi: Nică Mihail, Ioniţă Mihail-Gabriel; Grupul parlamentar al Partidului Democraţiei Sociale din România, domnii deputaţi: Popa Virgil, Stănescu Alexandru-Octavian; Grupul parlamentar al U.S.D.-P.D., domnul deputat Văsioiu Florea; Grupul parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Ludovic Rákoczi; Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Dorian Dorel. Cea de-a doua comisie de mediere priveşte textele adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni. Grupurile parlamentare şi-au desemnat următorii deputaţi: Grupul parlamentar al P.N.Ţ.C.D.-Civic-Ecologist, domnii deputaţi Petrău Liviu şi Dejeu Gavril; Grupul parlamentar al P.D.S.R., domnul deputat Popa Ioan Mihai, doamna deputat Dumitriu Carmen; Grupul parlamentar al U.S.D.-P.D., domnul deputat Negoiţă Liviu-Gheorghe; Grupul parlamentar al P.N.L, domnul deputat Bujor Liviu; Grupul parlamentar al P.R.M., domnul deputat Bălăeţ Mitică. Supun votului dumneavoastră componenţa celor două comisii de mediere, aşa cum a fost recomandată de către grupurile parlamentare. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? A fost aprobată în unanimitate componenţa comisiilor de mediere. Grupul parlamentar al U.D.M.R. solicită ca domnul deputat Ferenc Asztalos să fie înlocuit în comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.87/1998 privind înfiinţarea Comisiei de evaluare şi acreditare a învăţământului preuniversitar cu domnul deputat Dezideriu Becsek Garda. Dacă suneţi de acod cu această modificare? Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? A fost aprobată cererea Grupul parlamentar al U.D.M.R. |
|
||
|
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi, Intrăm şi luăm în dezbatere proiectele de legi înscrise pe ordinea de zi. Este vorba de proiectul de Lege pentru completarea art.2 din Legea nr.68/1994 privind înfiinţarea Medaliei Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941-1945, proiect adoptat de către Senat. Ne aflăm în continuarea dezbaterilor. În legătură cu acest proiect a fost propus un amendament şi acest amendament se găseşte în raportul suplimentar care poartă data din 21 octombrie 1999. Dau cuvântul domnului deputat, academicianul Gabriel Ţepelea, pentru a prezenta amendamentul comisiei. |
|
||
|
Doamnelor şi domnilor, Ca urmare a retrimiterii la comisie a proiectului de Lege pentru completarea art.2 din Legea nr.68/1994 privind înfiinţarea medaliei "Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial 1941-1945", în zilele de 14 şi 20 octombrie 1999 am dezbătut din nou acest proiect de lege cu comisia noastră, care a fost sesizată în fond. La dezbateri, comisia noastră a ţinut seama atât de conţinutul amendamentului prezentat de domnul deputat Rădulescu Zoner, la şedinţa Camerei Deputaţilor din 11 octombrie, de observaţiile domnului deutat Dan Marţian, cât şi de textul proiectului de Lege privind sistemul naţional de decoraţii al României, aşa cum a fost aprobat el de Camera Deputaţilor şi de opinia Cancelariei Ordinelor. Membrii comisiei au constatat că amendamentul domnului deputat Rădulescu Zoner reproduce în linii mari textul art.52 din proiectul de Lege privind sistemul naţional de decoraţii al României. Totuşi, comisia a hotărât cu unanimitate de voturi să adopte un text care modifică propunerea domnului deputat Rădulescu Zoner. Astfel, aceasta din urmă prevedea ca retragerea medaliei să se facă "pentru fapte nedemne". Deoarece considerăm că această sintagmă este prea vagă pentru a putea fi utilizată în cazuri concrete, comisia a înlocuit această formulare, considerată prea vagă, cu formularea "dacă persoana a făcut parte din organele de represiune ale regimurilor totalitare", text care poate facilita decizia oricărui complet judecătoresc. Ţinând seama de cele de mai sus, şi de urgenţa adoptării actualului proiect de lege în cel mai scurt timp cu putinţă, pentru ca de prevederile sale să poată beneficia şi cei 3000 de veterani de război ai armatei române care, în momentul de faţă, sunt cetăţeni ai Republicii Moldova, vă rog să adoptaţi proiectul de lege cu amendamentele propuse de Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă. Propun, totodată, din motive tehnice, ca la pct.2 din amendamentul propus pentru Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de infromare în masă, acest amendament să apară în modul următor: după art.7, se va introduce art.71, cu următorul cuprins: "Art.71. Medalia poate fi retrasă în următoarele situaţii: a) dacă persoana a suferit o condamnare prin hotărâre judecătorească definitivă la pedeapsa privativă de libertate; b) dacă persoana a făcut parte din organele de represiuine ale unor regimuri totalitare." Deci, în loc de "fapte nedemne" se precizează aici care sunt aceste fapte. Vă rog să aprobaţi aceste propuneri ale comisiei. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Rădulescu Zoner. |
||||
|
Domnul Constantin Şerban Rădulescu-Zoner: Vă mulţumesc. Dacă aceasta este ultima decizie a comisiei, eu subscriu. Totuşi, aş vrea să mă lămuresc şi eu, pentru că la casetă a venit un raport al comisiei, în care se preciza, deci la punctul b) "celor care se fac vinovaţi de crime de război şi împotriva umanităţii". Acesta era raportul pe care l-am avut eu. Dacă s-a mai făcut un al doilea raport suplimentar, aceasta este altă problemă şi atunci eu subscriu la această variantă, pe care domnul preşedinte al comisiei, academician Ţepelea, l-a citit. Dacă se ajunge iar la ceea ce am avut eu în casetă, atunci vă rog să-mi permiteţi să iau cuvântul. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnule deputat, eu am făcut precizarea de la început, înainte de a-i da cuvântul domnului deputat academician Gabriel Ţepelea, că discutăm pe raportul suplimentar, care a înlocuit raportul din 13, raport care poartă data de 21.10.1999. Deci, este vorba de un al doilea raport şi raportul care a înlocuit este redactat în termenii care au fost precizaţi aici de domnul academician Ţepelea. Dacă mai doreşte cineva? |
||||
|
Am înţeles raţionamentul comisiei în redactarea acestor două litere ale articolului 51. Chestiunea este următoarea: sancţiunea retragerii acestei medalii cuprinde o paletă extraordinar de largă, din punct de vedere al comportamentului uman. Noţiunea de pedeapsă privativă de libertate merge de la o condamnare, de pildă, pentru infracţiune din culpă, de la o lună de zile, până la o condamnare pentru crimă sau pentru infracţiune împotriva statului, de 20 25 ani închisoare. Întrebare: sancţiunea aceasta, a retragerii medaliei, trebuie să se acorde, într-adevăr, pe această foarte largă paletă de comportament şi de vinovăţie. Este o întrebare. A doua întrebare: pedeapsa privativă de libertate este taxată la ora actuală pe o notă şi paletă foarte largă de Codul penal, cu suspendarea executării pedepsei. Prin urmare, foarte multe persoane care comit infracţiuni, chiar intenţionate, unele dintre ele condamnate chiar cu ani de zile închisoare, nu execută pedeapsa, fiind sancţionate cu suspendarea executării ei. De asemenea, revine întrebarea aici, din punct de vedere al raţiunii pentru care se cere şi se dispune retragerea acestei medalii, dacă în cazul persoanelor condamnate la pedeapsa privativă de libertate, dar cărora li s-a dispus suspendarea executării pedepsei, din raţiuni prevăzute de lege, dacă, prin urmare, această sancţiune de retragere trebuie să opereze şi în aceste cazuri. Aş vrea să ştiu, probabil că s-au discutat în comisie aceste probleme şi ar fi bine să avem nişte argumente. |
||||
|
Domnule deputat, am înţeles că intervenţia dumneavoastră este asupra lit. a) din cadrul textului şi dacă aveţi o redactare proprie? Sau aţi vrut numai să faceţi o discuţie generală... |
||||
|
Eu am, deocamdată, o nelămurire în domeniul argumentaţiei propriu-zis, căci dacă cumva se afirmă şi se argumentează că în orice fel de condamnare trebuie făcută această retragere, atunci, eventual, voi face un amendament. Aşa cum este textul, eu aş propune, cel puţin în cazurile în care instanţele de judecată pronunţă pedeapsa privativă de libertate cu suspendarea executării pedepsei, să nu se aplice sancţiunea retragerii medaliei. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnule deputat Márton, vă rog, poftiţi. |
||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Aşa cum distinşii jurişti ştiu, legislaţia românească, în foarte multe domenii, este destul de permisivă, dând posibilitatea celui care ia decizia, cum să fie pedepsită o activitate pe care legislaţia o incriminează. Vă rog să observaţi că acest text propus de noi are sintagma: "poate fi retrasă". Deci, retragerea nu este ceva mecanic. Aşa cum judecătorul analizează fapta inculpatului şi dă o sancţiune de la 2 ani până la 15 ani sau de la 15 ani până la condamnarea pe viaţă, aşa şi cel care are dreptul să acorde sau să retragă această distincţie, are latitudinea să mediteze dacă fapta care este incriminată şi pe care a făptuit-o cel vizat este de natură încât să i se retragă acestă calitate, tocmai din cauză că toate condamnările care se pot da la închisoare sunt atât de vaste, sunt domenii vaste în care se acordă asemenea pedepse. Ca atare, credem noi, am crezut noi şi de aceea am formulat aşa, că această formulare de "poate fi", deci "poate", dă latitudinea celui care acordă sau retrage să judece dacă fapta este atât de gravă încât să i se retragă această decoraţie? Deci, citiţi preambulul. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul academician Gabriel Ţepelea. Poftiţi, domnule deputat. |
||||
|
Consider că domnul Márton a dat răspunsul corect la interpelarea colegului nostru, domnul Dejeu. Am venit la microfon pentru a face o propunere, în legătură cu tehnica. La art. I: "Legea nr. 68/1994 privind înfiinţarea medaliei "Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941 1945", publicată în "Monitorul Oficial al României", partea I, nr. 207 din 10 august 1994...", urmează aici o modificare: în loc de "se completează", fiindcă nu se completează, "se modifică, după cum urmează: titlul legii va avea următorul cuprins: la art. 2..." şi curge mai departe textul, aşa cum este votat el de la Senat. |
||||
|
Am înţeles, domnule deputat. Domnule deputat Gavril Dejeu, v-aţi reformulat amendamentul? Eu am înţeles din intervenţia dumneavoastră că vreţi să faceţi distincţie pentru cei care au fost condamnaţi la o pedeapsă definitivă, privativă de libertate, în cazul infracţiunilor săvârşite cu intenţie şi nu a celor care au comis o infracţiune din culpă. Aşa am avut impresia că vreţi să ... Dar, din moment ce v-aţi retras amendamentul, sigur că nu-l mai discutăm. Totuşi, consider că trebuie puţin să resistematizăm un pic proiectul şi o să-mi permit să cobor la... (Coboară la tribună) Stimaţi colegi, Proiectul de lege adoptat de Senat şi care a fost luat în discuţie înainte să facă intervenţia domnul deputat Rădulescu Zoner avea în vedere doar completarea art. 2 cu un nou alineat şi acest lucru era evidenţiat în titlu. În momentul în care deja mai introducem un text, titlul legii trebuie reformulat şi ar urma să aibă următoarea redactare: "Lege pentru completarea" şi, totuşi, spun că nu este vorba de o modificare, operaţiunea de modificare înseamnă o intervenţie pe un text existent, iar completarea înseamnă o adăugire la un text existent. Şi atunci, titlul legii ar urma să sune: "Lege pentru completarea Legii nr. 68/1994 privind înfiinţarea medaliei "Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial 1941 1945". Şi aici aş vrea să consult şi iniţiatorul şi comisia, dacă sunt de acord cu această intervenţie. O a doua intervenţie este legată de art. I. S-a introdus art. I pentru ca, după aceea, la art. II să se spună că legea aceasta se va republica cu modificările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege. Deci, în cadrul art. I vom avea două texte pe care le vom numerota cu 1 şi 2. La 1 ar urma să intre textul de la art. 2, iar la 2 ar urma să intre textul de la art. 71. |
||||
|
Comisia este de acord cu propunerea domnului vicepreşedinte Gaspar. |
||||
|
Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Dacă Guvernul are vreo... Sunteţi de acord, da? Bun. Dacă sunt alte intervenţii? Dacă nu sunt alte intervenţii, trecem să luăm în discuţie titlul legii: "Lege pentru completarea Legii nr. 68/1994 privind înfiinţarea medaliei "Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial 1941 1945". Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Adoptat în unanimitate. Articolul I va avea următoarea redactare: "Legea nr. 68/1994 privind înfiinţarea medaliei "Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial 1941 1945, publicată în "Monitorul Oficial" al României, partea I, nr. 207 din 10 august 1994, cu modificările ulterioare, se completează după cum urmează: 1) La art. 2 se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:..." şi aveţi cuprinsul în cadrul proiectului de lege. Dacă sunt comentarii sau observaţii? Dacă nu, supun votului dumneavoastră textul, aşa cum îl aveţi în proiectul de lege. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Punctul 2. Vă rog să observaţi că domnul preşedinte al comisiei a făcut o rectificare în cadrul amendamentului propus, în sensul că, după art. 7 şi nu după 5 se introduce art. 71, având următorul cuprins: "Medalia poate fi retrasă în următoarele situaţii: a) Dacă persoana a suferit o condamnare prin hotărâre judecătorească definitivă, la pedeapsa privativă de libertate; b) Dacă persoana a făcut parte din organele de represiune ale unor regimuri totalitare". Dacă sunt comentarii în legătură cu textul, aşa cum a fost propus? Nu sunt comentarii. Supun votului dumneavoastră art. 71. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? O abţinere. Cu o abţinere textul a fost adoptat. În continuare, urmează să supunem votului dumneavoastră art. II, care este un articol referitor la operaţiunea tehnică de republicare a legii, cu modificările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege. Dacă sunt comentarii? Dacă nu, supun votului dumneavoastră. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Nu sunt. A fost votat art. II. Stimaţi colegi, Urmează să ne exprimăm votul final asupra proiectului de lege. Ne găsim în faţa unei legi organice; ea se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, în condiţiile existenţei cvorumului constituţional de 172 deputaţi. Vă rog, domnilor secretari, să verificaţi cvorumul constituţional, dacă este întrunit? Secretarii de şedinţă comunică următoarea structură: pe partea stângă 53 deputaţi, pe partea dreaptă 87, ceea ce înseamnă 140. Suntem la limita cvorumului de lucru. Deci, amânăm votul final asupra proiectului de lege pentru mâine, alături de celelalte proiecte care mai sunt pentru a fi supuse votului. |
||||
|
|
Stimaţi colegi, Continuăm dezbaterile la proiectul de Lege privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român. Vreau să vă reamintesc că în şedinţele anterioare au avut loc dezbaterile generale asupra acestui proiect de lege, au luat cuvântul trei deputaţi din partea grupurilor parlamentare. Dacă mai sunt şi alte intervenţii din partea grupurilor care nu şi-au desemnat la vremea respectivă reprezentanţii pentru a participa la dezbateri generale? Dacă nu mai sunt alte intervenţii, atunci rog biroul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi să-şi ocupe locul în loja din dreapta. De asemenea, din partea Guvernului, vă rog să vă ocupaţi locul în loja din stânga, că vom proceda la luarea în discuţie a proiectului de lege. Vă rog, biroul Comisiei juridice. Vă rog stimaţi colegi să vă ocupaţi locurile în sală. Rog autorii de amendamente să fie pregătiţi pentru eventualele intervenţii. Stimaţi colegi, La titlul legii există un amendament care a fost respins. Dacă amendamentul este susţinut de autori? Poftiţi, domnule deputat Naidin. |
|
||
|
Grupul parlamentar al P.D.S.R. a iniţiat un amendament, respins în comisie, plecând de la faptul că expunerea de motive pe care ne-a înaintat-o iniţiatorul se referă la instituţia şefului statului, aşa cum este relevată, aşa cum este legiferată în Constituţia din 1991. Referirile la celelalte Constituţii - şi încerc să le enumăr: din 1923, când se vorbeşte de rege, care gira această instituţie specială a statului; în 1938 regele este "recunoscut ca fiind capul statului, având anumite prerogative deosebite"; în 1940 1944 prerogativele regale ...(Rumoare) |
||||
|
Stimaţi colegi, Vă rog să păstraţi liniştea şi ascultaţi pe colegul nostru în intervenţia sa. |
||||
|
În 1940 1944, în condiţiile speciale istorice pe care le cunoaştem, prerogativele regale sunt substanţial restrânse, se refac prin Decretul nr.1626 din 1944, care repune în vigoare Constituţia din 1923 şi îl recunoaşte pe rege ca şef al statului şi separând puterile, decret care a fost ulterior, în 1946, suplimentat în prerogative prin Decretul nr.2218. Prin Legea nr. 363 din 1947, atunci când este legiferată unicitatea puterii, atribuţiile de şef al statului sunt încredinţate... |
||||
|
Domnule deputat, vă rog o clipă! Stimaţi colegi, vă rog ocupaţi-vă locurile în sala de şedinţă! Văd că v-aţi constituit în grupuri, grupuleţe, deranjaţi lucrările, luaţi loc şi-l respectaţi pe cel care intervine la tribuna Parlamentului. Vă rog foarte mult! Continuaţi, domnule deputat. |
||||
|
Revin, spunând că prin Legea nr. 363/1947, 30 decembrie, atribuţiile de şef al statului sunt încredinţate prezidiului republicii, recunoscut, legiferat ca şef de stat colegial. În 1948, Constituţia din 13 aprilie, instituţia de şef al statului se încredinţează prezidiului Marii Adunări Naţionale, organ central, caracterizat ca organ suprem al puterii de stat. În 1952, o altă Constituţie încredinţează această instituţie la care ne referim, Consiliului de stat, ceea ce se întâmplă şi în 1965, când este statuată altă constituţie. Şi, în sfârşit, în 1974 instituţia de care discutăm revine preşedintelui României. Am această nedumerire. Dacă în expunerea de motive iniţiatorul face referire la atribuţiile preşedintelui României, conform Constituţiei din 1991, de ce simte nevoia şi puteam să spun de ce nu a emis ordonanţele de urgenţă, de ce simte nevoia ca, prin titlu şi respectiv prin articolele care vor urma, să acorde drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român, în condiţiile pe care eu le-am spus, că este greu să cuantificăm acum şi bănuiesc că specialiştii în drept constituţional încă deliberează, deci este greu în seara aceasta noi să delimităm atribuţiile pe care le-a avut în istorie această instituţie specială, de şef al statului român. Această clarificare o aştept din partea iniţiatorului. Vă mulţumesc. |
||||
|
Stimaţi colegi, Aţi ascultat intervenţia colegului nostru, domnul deputat Naidin, în legătură cu amendamentul asupra titlului. Dacă mai sunt şi alte intervenţii? Doamna deputat Viorica Afrăsinei. |
||||
|
Aş vrea, domnule preşedinte de şedinţă, doamnelor şi domnilor colegi, în legătură cu titlul, să prezint un punct de vedere care este, desigur, rezultat în urma unei documentări. Noţiunea de şef de stat este o reminiscenţă istorică, care şi-a păstrat, însă, o anumită actualitate până astăzi. În trecut, această noţiune oglindea faptul că, în monarhiile absolute, toate puterile statului erau concentrate în mâinile unei singure persoane, care era în acelaşi timp unicul legiuitor, supremul administrator şi judecător al ţării, precum şi comandantul armatei. Odată cu transformarea monarhiilor absolute în monarhii constituţionale sau în republici, noţiunea de şef al statului s-a menţinut în limbajul politic, în primul rând în virtutea unei inerţii determinate de o tradiţie puternic înscăunată. Constituţia României din 1991 nu utilizează în textele ei noţiunea de şef de stat. Noţiunea este, însă, frecvent întâlnită, atât în limbajul politic internaţional, cât şi în cel intern. Aşadar, din acest exemplu pe care eu l-am citit dintr-un studiu, aş vrea să reflectaţi, domnilor colegi, să reflectăm împreună şi să găsim soluţia cea mai adecvată. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc, doamna deputat. Dacă în legătură cu titlul legii mai sunt comentarii. Domnul deputat Gavril Dejeu. Poftiţi, domnule deputat. |
||||
|
Chestiunea poate fi tratată, sigur, la modul principial şi cvasiabstract. Ea poate fi tratată şi la modul concret, dacă vreţi. În subtext se poate descifra ideea, tendinţa, de a recunoaşte aceste drepturi doar potrivit Constituţiei din 1991, pentru a-l lăsa la o parte pe regele Mihai. Guvernul a avut şi are o gândire, după părerea noastră, nu numai logică, şi juridică, şi istorică, şi naţională, cum doriţi s-o taxaţi. Împrejurarea că, în decursul timpului - şi domnul coleg Naidin a explicat destul de amănunţit formele pe care le-a luat noţiunea aceasta de conducător sau reprezentant sau şef al statului român au fost diverse, trebuie să ne ducă la întrebarea dacă prezentarea sub diverse forme justifică reţinerea ca aplicabilă la titlul şi respectiv la conţinutul legii numai a anumitor fragmente istorice din istoria poporului român. Adică, de ce trebuie, de pildă, să restrângem sfera de aplicabilitate numai la Constituţia din 1991? Dar România a avut şefi de stat, sub chiar definiţia care ne-a fost dată aici, numai din 1991 încoace? Având acum în aplicabilitate Constituţia României din 1991, există raţiunea pentru care să facem restrângerea aplicării principiului şi a ideii numai la Constituţia din 1991? Ce fel de argumente se pot aduce? Ce fel de raţionamente se pot pune în cauză, pentru a spune că şeful statului român, după 1991, trebuie să beneficieze de aceste drepturi, iar vreunii dintre şefii statului român care mai sunt în viaţă şi care erau şefi ai statului român după alte reguli şi după alte dispoziţii, tot constituţionale, trebuie daţi la o parte. Unde este raţiunea pentru care să se poată face această delimitare? Ni se spune, la un moment dat: numai pentru că Constituţia din 1991 foloseşte noţiunea de "Preşedinte al României". E adevărat, aceasta este denumirea şefului statului după Constituţia din 1991, dar după reglementările constituţionale mai de dinainte, şeful statului se numea rege! Şi ce deosebire trebuie să existe între unul şi celălalt? Să ni se spună de la acest microfon! Prin urmare, dacă este vorba să adoptăm o lege prin care să recunoaştem anumite drepturi unor anumite persoane care au deţinut aceeaşi funcţie în stat, au avut acelaşi rol şi aceeaşi aură de reprezentativitate pentru poporul român, nu se poate face nici un fel de discriminare. Şi, aici, eu voi face o accentuare: cu atât mai vârtos nu se poate face discriminare, cu cât îndepărtarea, în 1947, din funcţia de şef al statului a regelui nu a fost opera şi voinţa poporului român, ci a fost opera şi voinţa unor forţe străine. Iată pentru care motive, socotim că titulatura şi, respectiv, titlul acestei legi trebuie să fie acel care este prevăzut de raport, acel care a fost prevăzut şi de către Guvern şi, anume, acela de "şef al statului român" şi nu de "Preşedinte al României". (Aplauze ale deputaţilor din Grupul parlamentar al PNŢCD.) |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Rădulescu-Zoner. |
||||
|
Domnul Şerban Constantin Rădulescu-Zoner: Eu voiam să mă feresc, ca să spun aşa, să pun punctele pe i, le-a pus domnul Dejeu, şi-i mulţumesc. Şi cred că foarte mulţi dintre noi sunt de acord cu cele spuse. Adaug câteva lucruri, în afara celor spuse de dânsul. Acel "şef al statului" de care unii, când aud, parcă..., mă abţin să mai dau calificative, că, iară, voi fi acuzat că, poate, insult. Eu n-am intenţia şi niciodată nu am avut intenţia să insult. Dar, gândiţi-vă că a avut un rol istoric, gândiţi-vă că este singurul participant, singurul şef de stat care mai este în viaţă din al doilea război mondial! O să veniţi şi o să-mi spuneţi: în alte ţări, nici măcar nu au ce căuta, sunt exilaţi, n-au voie! Da, e adevărat, dar când? Când, printr-un referendum, prin consultarea populaţiei s-a ajuns la concluzia că trebuie schimbată forma de stat. De exemplu, ca să vin tot cu un exemplu postbelic, regele Umberto, într-adevăr, a fost detronat, deci, s-a schimbat forma de stat, dar prin referendum, prin consultarea populaţiei. În alte situaţii, urmaşii şefilor de stat nici măcar nu erau şefi de stat au rămas în ţară. Unde a trăit don Carlos, actualul rege al Spaniei, în Patagonia? Şi taică-su stătea tot în Spania, şi cine e filatelist poate mai ştie că era şi preşedintele Comitetului Internaţional de Filatelie. Şi mai sunt şi alte cazuri! Unde stă pretendentul, de care nimeni nu mai ţine seama, pentru că, într-adevăr, Franţa este o ţară prin excelenţă republicană, au tăiat şi capul unui rege, dar unde stă: la Berlin, la Moscova? Contele de Paris stă la Paris! Iată, domnilor, că sunt situaţii şi situaţii. Şi aşa cum a subliniat domnul deputat Dejeu, şeful statului de atunci, care a avut un rol important în istorie, nu mai vorbesc de tragedia întregii lui copilării, e ţinut afară şi, de când e cetăţean român, mai vine pe aici prin pomană publică, să mai stea într-o cameră de hotel! Oare, pentru rolul lui, din punct de vedere istoric, nu merită să aibă drepturi similare? Poate, le mai limităm, în cadrul acestei legi, pentru toţi foştii şefi de stat, dar nu merită? Voci din Opoziţie: Nu merită! |
||||
|
Domnul Şerban Constantin Rădulescu-Zoner: Şi merită doar cei care au fost şefi de stat după 1990? Eu cred că nu! Eu cred că ar trebui ca indiferent de opiniile noastre politice... Monarhişti, să fim drepţi, sunt foarte puţini, şi numărul lor scade, aparţin altei generaţii şi la orice sondaje de opinie vedeţi care e situaţia, nu reprezintă nici un periocol. În schimb, ar fi o cinste pentru poporul român să i se recunoască meritele regelui Mihai! Merite cu care va rămâne oricum în istorie, indiferent de cum veţi vota titlul acestei legi! Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze ale deputaţilor din Grupul parlamentar al PNŢCD.) |
||||
|
Domnul deputat Hasotti. Vă rog! |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor, Doresc să vă reţin atenţia doar câteva minute. Orice s-ar spune, România se îndreaptă spre normalitate şi în spiritul acestui mers către normalitate fac apel la înţelegerea dumneavoastră, şi nu la o înţelegere care să fie gratuită şi doar de condescendenţă, ci vreau să înţelegeţi cum stau lucrurile în adevăratul lor înţeles şi în adevărata lor derulare a istoriei. Noi, dacă ne-am referi la faptul că "şefi ai statului român" au fost doar preşedinţi, ar fi să ne recuzăm propria istorie! Pentru că în cazul în care nu apreciem că astăzi mai trăieşte un fost şef al statului român, ar însemna să nu recunoaştem calitatea de şef al statului român nici pentru Alexandru Ioan Cuza, nici pentru Carol I, nici pentru Ferdinand ş.a.m.d. Aceştia nu au fost "şefi ai statului român"? Au fost, şi din expunerea de motive, pe care nu doresc acum să o citesc, reiese cu pregnanţă acest lucru. În acest sens, apelez la înţelegerea dumneavoastră, la a înţelege, pur şi simplu, istoria. Pentru că, vă repet, ar fi să punem între ghilimele o perioadă a istoriei şi nu orice fel de personalităţi, este vorba de regii pe care i-a avut România! Şi nu cred că asupra lui Carol I, asupra lui Ferdinand, asupra lui Alexandru Ioan Cuza aţi avea ceva obiecţiuni, că au fost şefi ai statului. În acelaşi context juridic şi constituţional, şi Mihai I de România a fost Regele României şi, prin urmare, şi lui i se cuvine această calitate de fost şef al statului român. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Marţian Dan. |
||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Dacă am decelat eu bine sensul discuţiilor purtate aici, în cadrul lor s-au conturat două aspecte: un aspect care priveşte terminologia sau, l-am putea numi, un aspect de natură semantică, şi toate lucrurile gravitează în jurul acestei sintagme: "şef al statului"; şi un al doilea aspect, o a doua dimensiune a dezbaterilor se referă la fondul problemei şi la argumentaţia care trebuie luată în seamă cu toată atenţia şi răspunderea, în legătură cu titlul care se propune pentru acest proiect de lege. Trec la aspectul semantic, aspectul de terminologie. Pentru mine, când am citit prima dată acest proiect de lege, s-a ridicat o problemă: de ce Guvernul României, care evident că trebuie să elaboreze legi în conformitate cu Constituţia, vine şi ne propune un titlu în care se vorbeşte despre "drepturi acordate persoanelor ce au îndeplinit calitatea de şef al statului român"? De ce mi s-a pus această problemă? Pentru simplul motiv, cred eu, s-ar putea să greşesc, că atunci când Guvernul elaborează un proiect de lege, care trebuie să aibă o normativitate foarte exactă, precisă şi consonantă cu dispoziţiile Constituţiei, face abstracţie de faptul că această Constituţie, adoptată în urma referendumului naţional din 8 decembrie 1991, nu vorbeşte nicăieri despre "şeful statului", ci vorbeşte despre "Preşedintele României". Cu alte cuvinte, Guvernul pune între paranteze Constituţia şi o seamă de dispoziţii referitoare la Preşedintele României şi preferă un limbaj care se găseşte în manuale, care se regăseşte în media, care se regăseşte, uneori, în vorbirea curentă. Mie mi se pare că, din acest punct de vedere, Guvernul României a comis o anumită licenţă şi este menirea Parlamentului să delibereze asupra faptului dacă să valideze sau să nu valideze această licenţă. În legătură cu acest titlu, lucrurile au reieşit mult mai bine în evidenţă astăzi. Guvernul, nu în mod întâmplător a pus între paranteze Constituţia şi dispoziţiile ei cu privire la Preşedintele României, ci a făcut acest lucru recurgând la o formulare care să acopere un arc de timp mai lung în legătură cu acordarea unor drepturi pentru persoanele care s-au aflat într-o perioadă sau alta în fruntea statului român. Din acest punct de vedere, deci, eu cred că noi ar trebui să ne pronunţăm pentru amendarea titlului acestui proiect de lege, în sensul în care au propus unii dintre vorbitori. Şi, cu aceasta, trec la a doua dimensiune a discuţiei, şi anume, problemele în fond. Sigur, Mihai de Hohenzollern... |
||||
|
Domnul Mircea Ciumara (din sală): Nu există cineva cu acest nume! |
||||
|
Bun, faceţi dumneavoastră corecturile necesare! |
||||
|
Stimaţi colegi, Vă rog să nu întrerupeţi vorbitorul! Dacă aveţi ceva de comentat, o să vă dau cuvântul! |
||||
|
Domnul Mircea Ciumara (din sală): Dar nu există nci o persoană cu acest nume! |
||||
|
Bun, faceţi dumneavoastră intervenţiile şi numiţi-l cum vreţi! |
||||
|
Domnul Gavril Dejeu (din sală): Îl numim "Rege"! |
||||
|
Deci, în legătură cu această propunere, sigur că se poate discuta. Dacă dumneavoastră, însă, vreţi să discutăm acest lucru, sigur că vom ajunge să discutăm lucrurile şi în coordonatele recunoaşterii unor drepturi, cel puţin pentru o persoană care a avut o situaţie similară în perioada regimului totalitar. Voci din Opoziţie: Care este aceea? |
||||
|
Informaţi-vă! Voci din Opoziţie: Informaţi-ne dumneavoastră! |
||||
|
În consecinţă, ştim foarte bine că în perioada regimului totalitar lucrurile au evoluat, de la un fel de preşedinţie colectivă, exercitată un anumit interval de timp de către Prezidiul Marii Adunări Naţionale, Prezidiul Republicii, apoi, de cei care au fost preşedinţi ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, şi lucrurile au evoluat într-o direcţie degenerativă, care poate că ar îmbina în ea ceea ce, bunăoară, unii dintre analişti numesc, atunci când vorbesc despre acest lucru, "monarhii republicane". Dar, din păcate, monarhiile republicane nu s-au oprit la acele stări de lucruri şi realităţi pe care studioşii problemei le-au conceptualizat sub această denumire, ci au degenerat într-un regim dinastic, într-un regim totalitar, în care pilonii erau dictatorul şi soţia lui. Şi dacă noi vrem să extindem, aşa cum se propune de către unii dintre vorbitori, acest lucru, cred că implicaţiile sunt foarte serioase. De ce cred eu că ar trebui să ne referim la cei care au îndeplinit funcţia de Preşedinte al României în baza dispoziţiilor Constituţiei din 8 decembrie 1991? 1. Pentru că, cred că sunteţi cu toţii de acord, că, aşa cum întemeiem o nouă realitate în cele mai diverse sfere şi faţete ale societăţii româneşti, probabil că a venit timpul să întemeiem o nouă realitate şi în ceea ce priveşte modul de raportare a societăţii faţă de cei care îndeplinesc funcţia de preşedinte al republicii. Există, deci, o necesitate şi aici de a porni pe un drum nou, este nevoie să facem şi aici o deschidere, este şi aici nevoie să angajăm o gândire creatoare, o gândire sănătoasă, pe care să o putem susţine fără nici un fel de reticenţe în faţa corpului electoral al ţării. 2. Numai în baza Constituţiei din 1991 s-a statuat foarte clar care este statutul preşedintelui republicii, care sunt atribuţiile şi competenţele lui, care sunt relaţiile dintre cel care deţine cea mai înaltă magistratură în stat şi celelalte structuri ale vieţii instituţional-politice româneşti. Şi eu nu vreau, din acest punct de vedere, să lungesc discuţia. |
||||
|
Domnul Gheorghe Dan Nicolae Ceauşescu (din sală): Aţi lungit-o, deja! |
||||
|
Fiecare după posibilităţi! Dumneavoastră probabil sunteţi mult mai abil, o să vă respect când veţi veni aici şi veţi face dovada a ceea ce ştiţi şi puteţi. 3. Constituţia arată că, în ceea ce priveşte accesul la funcţia de şef al statului, intervine poporul, intervine corpul electoral, nu se ajunge în această funcţie în virtutea unui drept ereditar sau în virtutea unei lovituri de stat sau în virtutea vreunui monopol politic pe care îl are un partid. Intervine corpul electoral, intervine voinţa suveran exprimată a alegătorilor, în cadrul unui proces electoral corect şi desfăşurat după toate normele şi exigenţele unei competiţii de tip democratic. De aceea, cred eu că cei care au primit investitura în urma unei asemenea competiţii şi a unui asemenea mod de a ajunge în cea mai înaltă magistratură în stat ar merita să beneficieze de o anumită recunoaştere din partea societăţii şi în momentul în care şi-au încheiat mandatul. Fac aici, însă, o precizare. Mie mi se pare că în forma venită de la Guvern şi în forma care se propune să o capete acest proiect de lege, în urma raportului iniţial şi a raportului suplimentar al comisiei care a analizat în fond, unele dintre aceste drepturi sunt exagerate şi trebuie, după părerea mea, să fim mult mai măsuraţi în legătură cu ele. Dar aceasta este o paranteză. 4. Este pentru prima dată când, alături de ceea ce spuneam în legătură cu modul de acces la această înaltă magistratură şi care inovează în viaţa politică şi instituţională românească - şi noi nu putem să nu ţinem cont de acest lucru -, mai trebuie să spun că Constituţia şi dispoziţiile ei inovează şi în ceea ce priveşte posibilitatea retragerii încrederii, destituirii. Toate aceste lucruri creează un nou raport între cel care îndeplineşte această funcţie şi corpul electoral al ţării. Pentru oamenii care au aceste răspunderi, pentru oamenii care ajung în magistratura supremă în termenii în care am vorbit, pentru oamenii care sunt supuşi controlului din partea corpului electoral, respectându-le munca şi eforturile, este îndreptăţire să acordăm anumite drepturi. Dar numai în virtutea dispoziţiilor Constituţiei din 8 decembrie 1991. Vă mulţumesc. (Aplauze ale deputaţilor din Opoziţie.) |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Vă rog, fiecare, ocupaţi-vă locurile în sala de şedinţă! Stimaţi colegi, S-au mai înscris la cuvânt la domnul secretar de şedinţă următorii colegi: domnul deputat Petre Ţurlea, domnul deputat Sergiu Cunescu, domnul deputat Mihai Dorin, domnul deputat Gheorghe Ceauşescu... |
||||
|
Domnul Ioan Gavra (din sală): Fără Ceauşescu, domnule! Că e mort! Iar începem cu "epoca Ceauşescu"? |
||||
|
...domnul deputat Mircea Ciumara, domnul deputat Alexandru Albu şi domnul deputat Bălăeţ. Vreau numai să vă reamintesc, stimaţi colegi, că programul pentru activitatea de dezbatere a proiectelor este până la ora 18,00, după care vom intra în partea a doua a programului, cea referitoare la dezbaterea interpelărilor şi întrebărilor. Deci, are cuvântul domnul deputat Petre Ţurlea. Vă rog să fiţi mai concişi, pentru ca să aibă posibilitatea toţi colegii să vorbească! |
||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, O să vă vorbesc numai vreo 2 minute. Sunt două lucruri la care vreau să mă refer. Primul lucru este încercarea pe care o fac astăzi şi pe care am făcut-o cam întotdeauna, dacă domniile voastre aţi putut să vedeţi ca în cartea de istorie care rămâne în urma activităţii noastre şi care este stenograma Parlamentului României să nu apară erori istorice. Domnul Zoner, ilustrul nostru coleg, ne-a spus adineaori un lucru fundamental greşit, este vorba de ideea domniei sale că regimul politic republican din acest moment din România nu ar avea o întemeiere democratică. Este o eroare! Nu a avut o întemeiere democratică regimul politic republican de după 1947, întrucât a fost consecinţa unei lovituri de stat şi este indiscutabil acest lucru. Actualul regim republican din România este consecinţa consultării democratice a maselor populare din România în cadrul referendumului pentru Constituţie din 8 decembrie 1991. Prin voinţa marii majorităţi a populaţiei româneşti, s-a adoptat această Constituţie, republicană! De aceea, regimul politic din România este cel republican şi are o întemeiere democratică, în acest moment. Nu este prima eroare pe care domnul Zoner vrea să o facă de la această tribună. Deşi se zice... sau domnia sa spune că este istoric. Al doilea element pentru care am vrut să vin la această tribună are tot o rezonanţă istorică. A existat, în istoria mai recentă, deci modernă şi contemporană a României, practica unor indemnizaţii date conducătorilor statului. Până în al doilea război mondial şi până în 1947, regelui. Dar nu numai regelui, şi familiei regale. Iată, ultima lege care a reglementat această practică, cea din iulie 1931, fixa pe totalul familiei regale suma de aproximativ 70 de milioane de lei, în acel moment. Calculând rata inflaţiei, evident, cu aproximaţia care se impune, am ajuns în 1994 la concluzia că, faţă de salariul Preşedintelui României din acel moment 1994, banii pe care îi primea familia regală în 1931 de la statul român erau de 500 de ori mai mulţi pe an! Deci, statul plătea de 500 de ori mai mult pentru familia regală, decât pentru Preşedintele României din 1994! De-a lungul istoriei, Hohenzollernii, după cum ştiţi domniile voastre, cu unele părţi evident pozitive în activitatea unora dintre ei, nici un istoric serios nu poate să nege şi părţile pozitive din activitatea unora din regii României, dar Hohenzollernii aceştia au beneficiat din plin de pe urma statului român. După un calcul, tot aşa, foarte sumar, în perioada până la 1947, familia regală din România, numai în bani, dar şi în valori materiale, a primit de la statul român aproximativ echivalentul a 10 miliarde de dolari. (Rumoare, vociferări, proteste ale deputaţilor din Grupul parlamentar al PNŢCD.) |
||||
|
Vă rog, nu dialogaţi cu sala! Vă rog, stimaţi colegi! |
||||
|
Ca urmare, consider, doamnelor şi domnilor, că este de ajuns! Statul român a ţinut aşa cum trebuie familia regală, pentru că era în fruntea statului nostru în acel moment. Chiar şi pe acei regi care erau nevrednici, cum a fost Carol al II-lea, chiar şi atunci când unii dintre regi au furat din visteria statului, opinia publică s-a făcut că nu-i vede... Consider, deci, domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor colegi, că singura formulă normală este aceea de "foşti preşedinţi". Dar eu cred că aceşti foşti preşedinţi ai ţării care sunt acum, care vor mai fi de aici încolo vor avea tăria de caracter să refuze avantajele materiale ale acestei legi. Cu modestia pe care i-o ştiu, domnul Ion Iliescu sunt convins că o să refuze. Să vedem ce o să facă domnul Emil Constantinescu... Şi mai este, în ultimă instanţă, spunând-o într-o jumătate de minut, o problemă de moralitate. Când au avut loc alegerile parlamentare în 1996, dar la şi cele din 1992, electoratul a ştiut că alege un preşedinte al statului român pe care îl va plăti timp de 4 ani; electoratul nu a ştiut că va trebui să-l plătească până când va muri, chiar dacă trăieşte 100 de ani de aici încolo. Este o chestiune de moralitate. Nu poţi să legiferezi, nu poţi să impui acestui electorat să plătească în continuare un lucru pentru care el nu a fost avertizat. De aceea, în mod normal, dacă vreţi neapărat să faceţi această lege, s-o faceţi începând cu următorul preşedinte al ţării, şi nu cu cei care au fost de la Burebista până astăzi. (Vociferări în partea dreaptă a sălii.) |
||||
|
Vă rugăm, nu deranjaţi vorbitorul. Domnule deputat, vă rog să vă încheiaţi intervenţia. |
||||
|
Am încheiat, domnule preşedinte. Îmi pare bine că am reuşit să-l fac chiar şi pe domnul Ciumara să zâmbească; pe dânsul, care este un istoric aşa de priceput şi aşa de mare. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul deputat Zoner. Un minut pentru dreptul la replică, ca să dăm cuvântul şi celorlalţi colegi. |
||||
|
Domnul Constantin Şerban Rădulescu-Zoner: Aş fi un "aşa-zis istoric" când n-aş avea premiile pe care le-am obţinut din partea Academiei Române. Deci, în primul rând, domnul Ţurlea să nu mă mai insulte. În al doilea rând, vreau să aducă dumnealui documente privind afirmaţiile pe care le-a făcut. Eu voi aduce; sunt publicate este vorba de cartea lui Constantiniu şi Chiper despre sovietizarea României în care se scrie că în ziua de 7 martie, a venit o delegaţie sovietică cu planul de comunizare a României şi l-a predat Anei Pauker şi lui Doncea, între altele fiind: distrugerea partidelor politice, prin arestări şi procese, şi abolirea monarhiei. Prin urmare, actul de la 30 decembire 1947 nici măcar nu a fost opera comuniştilor români; comuniştii români - sau din România- în momentul acela nu erau decât nişte unelte servile Moscovei şi lui Stalin. Citiţi, vă rog, cartea lui Florin Constantiniu, care nu îmbrăţişează opiniile mele politice, dar este un istoric autentic, iar acest document este publicat în cartea de care v-am spus eu. Şi, ca atare, a fost lovitură de stat la intervenţia Moscovei, şi nu a fost un act legal şi constituţional. Vă mulţumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.) Iar, în ceea ce priveşte fostul preşedinte, într-adevăr, a fost domnul Hrebenciuc, care a luat 120 de case de la Protocol |
||||
|
Vă rog foarte mult, domnule deputat, vă întrerup microfonul. Domnule deputat Sergiu Cunescu, aveţi cuvântul. |
||||
|
Doamnelor şi domnilor, Nu mă voi referi la problemele care au fost ridicate de câţiva antevorbitori, care au căutat să deplaseze problema pe care o discutăm spre chestiuni de altă natură valoarea şefilor de stat, avantajele care li se oferă şi aşa mai departe. Nu aceasta este problema! Problema este să stabilim clar care au fost şefii de stat ai României. Lucrurile sunt foarte clare - că s-au succedat conform istoriei. Dar, atenţie! Şeful de stat în orice ţară - şi puteţi să căutaţi şi în alte Constituţii - este persoana care simbolizează continuitatea statului, indiferent dacă este rege, ca în ţări dezvoltate şi civilizate de unde invităm regi să ne viziteze, fie că este o republică. Multe ţări au fost monarhii, multe ţări sunt astăzi republici. Eu vă spun acest argument care este fundamental, şi îl spun cu convingerile mele republicane, şi anume: dacă contestăm anumiţi şefi de stat din istoria României contestăm continuitatea statului. Iar acum se pune următoarea problemă: dar perioada când n-am avut nici rege, n-am avut nici preşedinte, oricare a fost acela? A fost perioada când era conducere colectivă şi când România, de fapt, putem considera că a fost ocupată de o altă ţară. Aici este nodul problemei, şi eu vă spun: indiferent că sunt republican, eu susţin că trebuie neapărat să recunoaştem tuturor şefilor de stat reali ai României, din toată istoria, drepturile egale, indiferent de rolul lor în istorie. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.) |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Stimaţi colegi, Timpul afectat pentru dezbaterea proiectelor de lege s-a epuizat, urmând ca la şedinţa următoare să ia cuvântul domnii deputaţi: Mihai Dorin, Gheorghe Ceauşescu, Mircea Ciumara, Alexandru Albu, Tamas Sandor şi Dumitru Bălăeţ. Deci, în şedinţa următoare se vor continua dezbaterile.
|
||||
| După pauză | ||||
|
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi, Treceam la partea a doua a programului de lucru din această zi şi, aşa cum a fost aprobat, urmează prezentarea de interpelări pentru primul-ministru, de la 18,00 la 18,30, şi răspunsuri ale primului-ministru la interpelările ce i-au fost adresate. Vreau să vă comunic faptul că din partea Secretariatului care se ocupă cu problemele de interpelări şi întrebări s-a prezentat o situaţie, şi în primul rând aş vrea, ca să nu vă blocăm în sală, să vă comunicăm că se solicită amânarea prezentării de răspunsuri atât din partea primului-ministru, cât şi de către unii membri ai Guvernului. La interpelările adresate primului-ministru pentru care se solicită amânarea prezentării răspunsului, avem în vedere interpelările următorilor deputaţi: domnii Nicolae Bud, Vasile Mândroviceanu, Nicolae Ionescu, Miron Chichişan. Deci, pentru aceştia, primul-ministru a solicitat amânarea răspunsului. Membrii Guvernului au solicitat, de asemenea, amânarea prezentării răspunsului la interpelările ce au fost adresate de domnii deputaţi: Gheorghe Ana, Petre Naidin, Eugen Nicolicea, Radu Mazăre, Mihail Sireţeanu, Vasile Stan, Ştefan Baban, Marian Ianculescu, Haralambie Irimescu, Anghel Stanciu, Şerban Mihăilescu, Gheorghe Ionescu şi Petru Bejinariu. Cu aceasta, urmează să intrăm în partea a doua, şi anume la dezvoltarea interpelărilor care au fost adresate membrilor Guvernului. V-aş ruga, stimaţi colegi, ca în intervenţiile dumneavoastră să aveţi în vedere că dezvoltarea interpelării nu poate depăşi 3 minute. Ca atare, vă rog să vi le concentraţi şi, în ordinea în care s-au făcut înregistrările, dau cuvântul domnului deputat Petre Naidin; interpelarea este adresată domnului deputat Ioan Avram Mureşan, ministrul agriculturii şi industriei alimentare. |
|
||
|
Domnule preşedinte, Interpelarea este adresată primului-ministru - îmi va răspunde, am remarcat, secretarul de stat Ştefan Pete - pe o problemă destul de complicată, la care este nevoie ca primul-ministru, prin autoritate, să rezolve problema pe care o expun eu; şi mai doresc ca domnul prim-ministru să-mi răspundă şi la interpelarea care stă de o lună de zile în aşteptare, privind lista reprezentanţilor în AGA, cenzori, şi mai ales concesionările de terenuri agricole la IAS-urile din judeţul meu. Revin, spunând că Direcţia generală pentru agricultură şi industrie alimentară a judeţului Călăraşi, prin reprezentantul său, emite o decizie şi o recomandare locatorilor care se desprind din structura juridică conferită de Legea arendei, nr.16 din 1994, modificată şi completată |
||||
|
Domnule deputat, mă scuzaţi că vă întrerup, dar am impresia că este o neînţelegere. Deci dumneavoastră vă referiţi la interpelarea adresată primului-ministru, cu privire la lista reprezentanţilor statului în AGA, nu? |
||||
|
Nu, această problemă este amânată. |
||||
|
Tocmai, aceasta este amânată. Iar cealaltă interpelare pentru care v-am dat cuvântul, este adresată domnului ministru Ioan Avram Mureşan şi are ca obiect iniţiativa Direcţiei generale pentru agricultură şi industrie alimentară a judeţului Călăraşi de a efectua lucrări agricole aferente terenurilor locatorilor. |
||||
|
Da, domnule preşedinte, pe aceasta o dezvoltam acum. |
||||
|
Da. Vă rog. |
||||
|
Doar am remarcat faptul că de o lună de zile primul-ministru îmi răspunde la tema pe care şi dumneavoastră aţi punctat-o. Revin, spunându-vă de această intervenţie nejuridică a reprezentantului Direcţiei generale pentru agricultură şi industrie alimentară a judeţului Călăraşi privind această complicată problemă a locatorilor, care se desprind acum, conform Legii arendei, nr.16 din 1994, modificată şi completată de Legea nr.58/1995, şi care suscită anumite interese. Este vorba de această grijă părintească a reprezentantului statului, respectiv a Prefecturii, de a dirija locatorii către o anumită societate a cărei situaţie juridică nu au studiat-o, dar o recomandă cu mare generozitate că este profitabilă, când de fapt ea în contabilitate este falită. Acesta este un prim element. Al doilea element este: grija nu se manifestă eventual pentru distribuirea cupoanelor şi a primelor necesare, ci se manifestă pentru un obscur SRL care este dirijat ca la IAS Dragalina să preia câteva sute sau mii de hectare de la locatori. În această situaţie, cred că domnul secretar de stat este autorizat să-mi răspundă ce se întâmplă acolo, bine sau rău. |
||||
|
Da. Vă mulţumesc, domnule deputat. Repet apelul pe care l-am făcut de la început către ceilalţi colegi: vă rog să vă amenajaţi textul de aşa manieră încât să puteţi să vă încadraţi în intervalul de 3 minute. Răspunde la interpelarea domnului deputat Petre Naidin domnul Ştefan Pete, secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat. |
||||
|
Domnul Ştefan Pete: Mulţumesc, domnule preşedinte. Referitor la interpelarea domnului deputat Petre Naidin, voi răspunde la interpelarea privitoare la problemele din judeţul Călăraşi. În baza Legii nr.16 din 1994 a arendării, modificată şi completată prin Legea nr.65, se stipulează că durata arendării nu poate fi mai mică de 5 ani. Deci este foarte clară poziţia prin lege în acest punct de vedere. În cadrul acestui interval, conform art.25 din această lege, se prevede punerea în posesie şi emiterea titlurilor de proprietate a persoanelor îndreptăţite, în sole compacte, situate în limita perimetrului actual, stabilite pe ferme şi localităţi. În acest sens, terenurile pentru locatori au fost puse la dispoziţie de către societăţile comerciale Comisiilor comunale de aplicare a Legii nr.18, în vederea punerii în posesie, în prezenţa locatorilor, întocmirii procesului-verbal de punere în posesie şi emiterii titlurilor. După expirarea termenului prevăzut de lege, locatorii, bineînţeles, pot exploata terenurile în mod liber, în calitate de proprietari. Societăţile comerciale, este vorba de IAS-urile respective, în baza contractelor încheiate cu locatorii, trebuie să execute lucrările de toamnă sau cele de primăvară. În ceea ce priveşte dispoziţia dată de domnul director general la care dumneavoastră vă referiţi în interpelarea dumneavoastră, vă spunem că nu avem cunoştinţă de acest caz, iar dacă într-adevăr a fost transmisă, vom lua măsurile legale corespunzătoare. |
||||
|
Da. Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Domnul deputat Lazăr Lădariu a avut o interpelare către domnul ministru Dudu Ionescu. Am înţeles că aţi primit răspunsul în scris şi că sunteţi de acord cu maniera aceasta. Deci, interpelarea referitoare la Ministerul de Interne este clarificată. Are cuvântul domnul deputat Marian Ianculescu, care l-a interpelat pe domnul Romică Tomescu, ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului. Din păcate, domnul secretar de stat Anton Vlad, care trebuia să vină, încă nu a ajuns de la Senat. Domnule deputat, mai puteţi aştepta puţin, vă rog? Da. Vă mulţumesc. Domnul deputat Traian Sabău nu este aici. Domnul deputat Mihai Vitcu nu este aici. Domnul deputat Mihai Drecin este. Pentru domnii deputaţi Nicolae Popa, Vasile Mândroviceanu, Vasile Pavel, Viorel Burlacu, Dumitru Buzatu, Lazăr Lădariu, care trebuiau să primească răspunsuri la interpelări din partea doamnei secretar de stat Norica Nicolai şi a domnului Ioan Onisei, vă spunem că nu au venit încă; se spune că sunt la Senat. Continuăm. Poftiţi, domnule deputat Popa. Dumneavoastră aţi adresat interpelarea domnului ministru Alexandru Athanasiu, referitoare la problema personalului de la BANCOREX şi din sectorul bancar care va fi restructurat. Domnul Alexandru Athanasiu a desemnat-o pe doamna Norica Nicolai, dar dânsa nu a venit. |
||||
|
Domnule preşedinte, Eu aş vrea să remarc aici faptul că este o mare greşeală că prezentările de interpelări din Camera Deputaţilor au loc concomitent cu cele de la Senat. Eu cred că ar trebui să se discute în Biroul permanent, şi vă rog foarte mult să faceţi această precizare în Biroul permanent, să se decaleze aceste prezentări, în aşa fel încât să nu se suprapună unele peste altele, pentru că ajungem la această situaţie în care miniştrii şi secretarii de stat nu au posibilitatea să vină să dea răspunsurile corecte nouă, aici, în această seară. Mulţumesc. |
||||
|
Da, domnule deputat. Doamnă deputat Viorica Afrăsinei, aveţi vreo remarcă de făcut? |
||||
|
Da, domnule preşedinte de şedinţă. Vă mulţumesc. Aş dori să vă reamintesc, dar mai ales să reamintesc Departamentului pentru relaţiile cu Parlamentul, că am adresat o interpelare Guvernului României, din ziua de 20 septembrie 1999, şi nu am primit nici până la această dată răspuns. De asemenea, doresc să reamintesc faptul că am reluat interpelarea şi săptămâna trecută, în speranţa că voi primi răspuns. Rog să fie consemnată în stenogramă această intervenţie a mea, şi în cel mai scurt timp să primesc răspunsul, întrucât el se leagă foarte mult de situaţia deosebită în care se află populaţia judeţului Botoşani. Vă mulţumesc. |
||||
|
Da. Vă mulţumesc, doamna deputat. Deci, s-a prezentat domnul secretar de stat Ioan Onisei, care va răspunde la întrebările adresate de domnul deputat Vasile Mândroviceanu. Este aici domnul deputat Vasile Mândroviceanu? Nu este. Ca atare, rog pe domnul secretar de stat să depună răspunsul în scris la interpelare la Secretariatul tehnic. De asemenea, tot domnul secretar de stat Ioan Onisei urmează să răspundă la interpelarea domnului deputat Vasile Pavel. Poftiţi, domnule deputat. Vă rog să dezvoltaţi interpelarea, în limita celor 3 minute. |
||||
|
Nu va dura 3 minute, domnule preşedinte. Mulţumesc. Am făcut o adresă în cursul lunii iulie 1999 cu privire la unele abuzuri comise de primarul şi secretarul unei comune din judeţul Bacău este vorba de comuna Berzunţi. În acea adresă către DAPL am menţionat răspunsul pe care l-a dat Prefectura în urma unui control, şi în care s-au confirmat acele abuzuri, dar, culmea!, Prefectura, în loc să ia măsuri în legătură cu primarul şi cu secretarul, a recomandat primarului şi secretarului să facă nişte hotărâri, retroactiv, ale consiliului local, pentru a le pune la adăpost şi în legalitate pe aceste două persoane. Mă uitam pe tabelul care este afişat, cu răspunsurile Guvernului - DAPL-ului, dar, îmi pare rău, esenţa problemei nu era că nu am primit răspunsul în 30 de zile, cum de fapt era normal, ci că nu s-a luat nici un fel de măsură cu acel primar. Aş dori să aflu poziţia Departamentului de Administraţie Publică Locală. |
||||
|
Da. Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul secretar de stat Ioan Onisei va răspunde la interpelarea domnului deputat Vasile Pavel. |
||||
|
Domnul Ioan Onisei: Bună seara, domnule preşedinte de şedinţă. Bună seara, doamnelor şi domnilor deputaţi. Într-adevăr, fostul prefect al judeţului Bacău nu a sesizat organele de urmărire penală. De altfel, dacă cumva ştiţi, domnul Ioan Silviu Lefter a fost eliberat din funcţia de prefect prin Hotărârea de Guvern nr.786 din 23.09.1999, şi DAPL-ul a dispus domnului prefect Adrian Mironescu, care a fost instalat prin Hotărârea de Guvern nr.787 din aceeaşi dată, să ia măsurile legale pentru intrarea în legalitate, şi vă vom informa ca atare. Vă mulţumesc. |
||||
|
Da. Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Vă rog să depuneţi şi răspunsul în scris pentru domnul deputat. Domnule deputat Marian Ianculescu, vă rog să dezvoltaţi interpelarea. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Domnilor miniştri, Interpelarea a fost adresată, aşa cum s-a specificat, domnului Romică Tomescu, ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului. În interpelare am solicitat ca, în vederea realizării unor iniţiative legislative care să contribuie la o valorificare superioară a potenţialului de care dispune Fondul forestier administrat de Regia Naţională a Pădurilor, precum şi pentru a prezenta în Parlamentul României şi în mass-media eforturile corpului silvic pentru gospodărirea raţională a pădurilor, am rugat pe domnul ministru să ne prezinte pe fiecare an în parte pe anii 1995, 1996, 1997, 1998 şi preliminat pe anul 1999 - următorii indicatori: exportul, pe natură de produse, lucrările de îngrijire în arboretele tinere, împăduriri, din care: regenerare naturată; masa lemnoasă valorificată pentru nevoi locale ale populaţiei; investiţii cu finanţare din fonduri proprii şi de la buget, din care: construirea de drumuri forestiere, corectarea torenţilor, împăduriri în terenuri degradate, dotări şi altele; suprafaţa de păduri amenajate, din care: în păduri proprietate privată, precum şi alţi indicatori pe care domnia sa îi consideră necesari în vederea realizării scopului prezentat mai sus. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Va răspunde la interpelare domnul secretar de stat Anton Vlad. Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat. |
||||
|
Domnul Anton Vlad: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Răspunsul nostru este mult prea cuprinzător ca să poată fi prezentat integral în timpul acordat la acest micforon. El conţine un număr de 10 anexe, în care se reflectă evoluţia indicatorilor solicitaţi de către domnul deputat Ianculescu dea lungul anilor 1995, 1996, 1997, 1998 şi 1999. Am predat domnului deputat acest raport, aceste anexe, şi aş vrea, în acest interval scurt de timp, să spun doar câteva concluzii ale acestor anexe. Referitor la executarea lucurărilor de amenajare a pădurilor în această perioadă, se constată că după un declin al amenajării, în sensul că în 1997 şi 1998 suprafaţa amenajată a fost mai mică decât cea planificată, în 1999 s-a recuperat o mare restanţă, respectiv s-au amenajat în plus 32900 hectare. Privind executarea lucrărilor de îngrijire în arboretele tinere, şi aici mă refer la degajări, curăţiri, rărituri, suprafaţa este cea planificată. La fel, de-a lungul anilor, privind valorificarea de masă lemnoasă la populaţie, volumul a fost relativ constant, dar el a variat; de exemplu, în 1995 s-a valorificat mai puţin decât s-a aprobat, în 1996 mai mult, în 1997 acelaşi volum de 3,6 milioane de metri cubi, în 1998 mai puţin cu 300 de mii, datorită cererii, şi în acest an prognozăm că cele 3 milioane de metri cubi alocate,plus 800 de mii de metri cubi pentru asociaţii familiale, se vor vinde. De asemenea, situaţia privind realizarea lucrărilor de regenerare a pădurilor în această perioadă denotă că an de an Regia Naţională a Pădurilor şi-a realizat indicatorii de plan. Vreau să fac o precizare pentru cei care ascultă această prezentare: an de an, Regia Naţională a Pădurilor împădureşte artificial circa 10-11.000 hectare, iar regenerări naturale, încă o suprafaţă, aproape echivlentă, mai mică, de obicei, cu câteva sute de hectare. Deci, suprafaţa regenerată anual se cifrează între 26.000 hectare în 1996 şi 20.500, asta în funcţie de suprafaţa pădurilor tăiate. Deci, dacă suprafaţa pădurilor tăiate este mai mică, evident că şi regenerarea este mai mică ca suprafaţă, întrucât, fac menţiunea că toate suprafeţele tăiate au fost regenerate. De asemenea, privind realizarea exportului, am situaţia în faţă, în dolari: în 1995, 20 milioane dolari; în 1996 reprezintă 20,800; în 1997 reprezintă 16,800; în 1998 reprezintă 23,200 şi în 1999, s-au preliminat la fel, 23,200 milioane dolari. |
||||
|
Am înţeles că aveţi un număr de 10 anexe. Domnul deputat Ianculescu le va primi de la dumneavoastră şi, în măsura în care, pe baza studiului pe care-l va face, va constata că unele chestiuni trebuie clarificate, sigur că o să se adreseze din nou. Are cuvântul domnul deputat Dumitru Buzatu... Păi, nu mai puteţi interveni, că aici nu este cu replică... (Se adresează domnului deputat Marian Ianculescu, care intenţionează să vorbească la microfon). Nu aveţi dreptul după Regulament, dar vă dau cuvântul..., ca să vă spun aşa... Vă rog... |
||||
|
Domnule preşedinte, După Regulament, avem dreptul o singură dată la răspuns, timp de 2 minute. Aşa este Regulamentul. Şi mă surprinde, că dumneavoastră, care sunteţi cel mai cunoscător al Regulamentului, dumneavoastră, de data aceasta, îl încălcaţi, şi nu este bine... |
||||
|
Să ştiţi, că treaba aceea este la "Întrebări" nu la "Interpelări", aşa că, vă rog să nu mă corectaţi, dar vă dau cuvântul. |
||||
|
Îmi cer scuze, domnule preşedinte... Îmi cer scuze. Am făcut o glumă. Mulţumesc domnului secretar Anton Vlad pentru răspunsul dat. Răspunsul dat demonstrează, într-adevăr, eforturile pe care le face corpul silvic pentru realizarea principalilor indictori, dar aş vrea să fac următoarele specificări: trebuie avut în vedere faptul că, în general, efortul Regiei de a realiza export, şi a realizat export mare, de 23 milioane dolari, este un efort mare, dar trebuie avut în vedere că acest export în loc să fie efectuat pe seama altor produse decât masă lemnoasă, este făcut în special pe exportul de lemn brut, ceea ce nu este în regulă cu acest export de lemn brut pe care-l efectuează Regia Naţională a Pădurilor. De asemenea, lucrările de îngrijire în arborete tinere, ele nu se calculează în raport cu ce s-a planificat, ci se calculează în raport cu ceea ce există ca posibilitate în amenajamentele silivice, şi aici se constată o scădere a acestor lucrări, cum de altfel şi la lucrările de împăduriri se constată această scădere şi mai ales în terenuri degradate, unde nu se poate spune că nu sunt terenuri degradate, deci, în general, există indicatori care pot să fie realizaţi într-o proporţie mai mare de către corpul silvic, dar numai ei să fie prinşi în planul Regiei Naţionale a Pădurilor. Eu înţeleg că sunt eforturi, de fapt, după 1996, întreaga ţară se confruntă..., toţi agenţii economici se confruntă cu probleme serioase şi au probleme deosebit de grave în ceea ce priveşte finanţarea acestor lucrări şi în legătură cu aceasta şi sectorul silvic, de asemenea, se confruntă cu probleme serioase, din lipsa fondurilor financiare petru executarea acestor lucrări. Dar, repet, este de datoria ministerului ca să vegheze, ca într-adevăr, toate lucrările de bună gospodărire a pădurilor să fie executate la timp, în conformitate cu prevederile amenajamentului silvic, pentru că, în general, există tendinţa de la Regia Naţională a Pădurilor, de altfel, care a existat şi pe vremea guvernării noastre, în care nu realizau... |
||||
|
Domnule deputat, V-am acordat un minut pentru... |
||||
|
Da, vă mulţumesc. |
||||
|
Domnule secretar de stat, Nu aveţi cuvântul în replică... (se adresează domnului secretar de stat Anton Vlad, care intenţiona să vorbească de la microfon). Aţi depus materialul, vă rog... Există o anumită ordine şi disciplină. Domnule deputat Dumitru Buzatu, vă rog să vă dezvoltaţi interpelarea. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am adresat o interpelare domnului Radu Sârbu, pentru a clarifica într-o oarecare măsură, situaţia privatizării Întreprinderii "Rulmenţi" S.A. Bârlad. Societatea comercială "Rulmenţi" S.A. Bârlad a înregistrat de-a lungul timpului mai multe tentative de privatizare. Au fost depuse mai multe oferte, dar nici una din aceste oferte nu a fost acceptată, deci procesul de privatizare nu s-a finalizat, ba chiar eu aş putea spune că nu a început. La începutul acestei toamne, domnul preşedinte al Fondului Proprietăţii de Stat, domnul Radu Sârbu, a făcut o vizită la Societatea Comercială "Rulmenţi" S.A. Bârlad şi a promis că, în cel mai scurt timp, Societatea Comercială "Rulmenţi" S.A. Bârlad va fi privatizată. Sigur că această promisiune ar fi putut să aibă şi o bază legală, dar, din cele afirmate atunci de domnul Radu Sârbu, am tras concluzia că nu exista nici o ofertă serioasă de luat în consideraţie în legătură cu această societate. Or, cei care sunt din Judeţul Vaslui, dar nu numai aceia, ştiu foarte bine că o mare parte din capacitatea de supravieţuire a oraşului, a municipiului Bârlad, se datorează acestei întreprinderi, întreprindere care are datorii, cred că şi cele mai mari datorii către Fondul de Stat, una dintre cele mai mari datorii ale societăţilor comerciale din Judeţul Vaslui către bugetul de stat. Dacă nu se vor lua măsuri rapide, sau măcar să se instituie un calendar de privatizare al acestei societăţi, se riscă ca această societate să-şi închidă porţile şi atunci un număr mare de lucrători vor fi afectaţi. Deşi au mai existat două concedieri colective, se riscă, de data aceasta, să se închidă porţile. Aştept să primesc un răspuns în legătură cu cele sesizate în interpelarea mea. |
||||
|
Da. Vă mulţumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul secretar de stat Ioan Onisei, pentru a prezenta răspunsul la interpelarea domnului deputat Dumitru Buzatu. Am impresia că sunt două chestiuni diferite. Dumneavoastră aţi venit cu un alt răspuns... |
||||
|
Domnul Ioan Onisei: Domnul deputat s-a referit la un alt caz. Deci, eu sunt pregătit pe interpelarea dumneavoastră anterioară, în legătură cu Societatea Comercială "Munteniţa" S.A., dar pentru cea pe care tocmai aţi formulat-o, cred că responsabil este Fondul Proprietăţii de Stat. |
||||
|
Anterior interpelării la care domnul secretar de stat v-a prezentat răspunsul, am depus o altă interpelare, legată de activitatea prefectului de Vaslui şi de faptul că numeroase abuzuri comise, numeroase ilegalităţi, deci legate inclusiv de privatizarea unor societăţi comerciale, sau de reprivatizarea abuzivă a unor societăţi comerciale, nu au beneficiat de atenţia prefectului de Vaslui, a directorului Fondului Proprietăţii de Stat şi am sesizat atunci punctual cazul Societăţii Comerciale "Munteniţa" S.A., care a fost privatizată în legislatura trecută prin MEBO şi al cărei pachet majoritar de acţiuni a fost achiziţionat prin interpuşi, dar achiziţionat de către o societate comercială în afara normelor legale de achiziţie a pachetelor majoritare de acţiuni. Deci, îmi cer scuze la domnul secretar de stat că n-am prezentat obiectul celei de-a doua interpelări, pentru că la prima solicitare, se solicitase atunci un termen de prelungire pentru acordarea răspunsului. |
||||
|
Iar acum, domnule deputat, pe situaţia care mi-a fost prezentată de către Secretariatul Guvernului, figurează aici ca obiect al interpelării dumneavoastră "activitatea prefectului de Vaslui"... Deci, domnule Onisei, la care din cele 3 interpelări răspundeţi şi vedeţi cu ce rămâneţi restant faţă de domnul deputat.!? |
||||
|
Domnul Ioan Onisei: Personal, sper să nu rămân restant cu nimic. Sigur că este o formulare generică. Practic, domnul deputat se referea la aceste nereguli, în legătură cu Societatea Comercială "Munteniţa" S.A. şi vă rog să-mi îngăduiţi să formulez răspunsul. Aşa cum spunea şi domnul deputat, respectiva societate comercială a fost privatizată în 1995, prin metoda MEBO, cu preluarea de către PAS "Munteniţa" a pachetului integral de acţiuni. PAS "Munteniţa" şi-a achitat către F.P.S. toate ratele programate până în prezent. Statutul PAS prevede cesionarea, deci "cesionarea", nu "vânzarea de acţiuni", în interesul organizaţiei acţiunilor deţinute de către membrii acesteia, lucru care s-a întâmplat de-a lungul timpului. MONDIAL TRANZIT S.A. nu deţine nici o acţiune la "Munteniţa" S.A., ci are numai delegare de reprezentare pentru consiliul de administraţie din partea unora dintre membrii PAS. Urmare însă declaraţiilor făcute în presa locală de către domnul deputat Dumitru Buzatu, prefectul Judeţului Vaslui a sesizat Poliţia şi Parchetul, care va finaliza până la data de 15 noiembrie toate verificările la S.C. "Munteniţa" S.A. şi va transmite concluziile celor interesaţi, inclusiv domnului deputat. |
||||
|
Vă mulţumesc. Dacă aveţi şi răspunsul scris pentru domnul deputat... Domnul deputat Mihai Drecin. Vă rog să dezvoltaţi interpelarea. Rog pe doamna secretar de stat Norica Nicolai să fie atentă la interpelarea pe care-o dezvoltă domnul deputat. Poftiţi, vă rog. |
||||
|
Domnule preşeşdinte, Domnilor miniştri, Stimaţi colegi, În luna februarie anul curent, Societatea Comercială "Helios" din Aştileu a fost vândută de F.P.S. Bucureşti într-o atmosferă de totală confidenţialitate. La 7 iulie anul curent, unui număr de circa 80 de persoane, subingineri, economişti, muncitori calificaţi şi necalificaţi le-a încetat contractul de muncă la Societatea Comercială "Helios", sub motivul "restructurării societăţii". Foştii angajaţi nu cunosc criteriile care au stat la baza epurării lor din fabrică, cine este noul proprietar al fabricii, clauzele contractului de vânzare-cumpărare şi, mai ales, prevederile acestuia privind protecţia socială a viitorilor şomeri sau disponibilizaţi. Cei 80 de foşti angajaţi sunt în marea lor majoritate persoane în prag de pensionare pentru limită de vârstă, suferinde de boli profesionale. În aceste condiţii, foştii angajaţi, în discuţii, au refuzat să semneze deciziile de plecare în şomaj, inclusiv primirea la domiciliu, trimise prin poştă, a cărţilor de muncă, vizate, culmea, de Camera de Muncă Aleşd Filiala Direcţia Muncii şi Protecţiei Sociale Bihor. Conducerea Societăţii Comerciale "Helios", în loc să obţină drepturile băneşti pentru disponibilizarea celor vizaţi, acestea urmând a fi achitate, potrivit legii, fie de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, fie de noul patron, a preferat trecerea în şomaj a angajaţilor. Situaţia materială a celor 80 de foşti lucrători este disperată. Ei sunt într-o postură inedită, chiar la nivelul muritorilor de foame din România. Altfel spus, nu sunt nici disponibilizaţi, nici şomeri. Nu au primit nici un ban când au fost aruncaţi în stradă de noul şi misteriosul patron, dar nici nu au vreo şansă să primească vreun ajutor bănesc de aici înainte, pentru cei 20-30 de ani neîntrerupţi munciţi în fabrică. Am solicitat domnului ministru Athanasiu, ministerului pe care cu onoare-l conduce, să primesc un răspuns, prin care să se lămureacă situaţia socială a lucrătorilor. Şi-acum, domnule preşedinte, foarte pe scurt... |
||||
|
Domnule deputat, Aveţi la dispoziţie 3 minute. Până acum v-aţi epuizat timpul. |
||||
|
Tocmai pentru că este o problemă importantă, legată de soarta a 80 de oameni... |
||||
|
Eu sunt de acord, dar încercaţi să... |
||||
|
Daţi-mi voie, doar 30 de secunde... |
||||
|
Vă rog... |
||||
|
... să dau citire aici unui răspuns ce rezultă din sinteza Notei de control primită astăzi, după o discuţie telefonică, cu domnul Ovidiu Grecea, privind verificările efectuate la Societatea Comercială "Helios" din Aştileu, spune dânsul aşa, în final: " Faţă de constatările şi concluziile desprinse în urma verificărilor făcute, Departamentul de Control al Guvernului formulează următoarele propuneri: 1) Nota de control va fi trimisă F.P.S.-ului, pentru analiza aspectelor constatate şi luarea măsurilor care se impun în vederea acordării drepturilor legale personalului disponibilizat şi modificarea clauzelor contractuale privind proteţcia socială a salariaţilor". Doar pe aceasta o prezint. Sper ca doamna secretar de stat să împlinească, mă rog, această propunere a şefului Departamentului de Control al Guvernului. Vă mulţumesc. |
||||
|
Da. Vă mulţumesc, domnule deputat. Doamna secretar de stat Norica Nicolai. Vă rog să răspundeţi la interpelarea formulată de domnul deputat Mihai Drecin. |
||||
|
Doamna Norica Nicolai: Fără îndoială, ceea ce aţi semnalat este real. Din capacitatea mea de secretar de stat la Ministerul Muncii, am cerut o anchetă din partea Agenţiei Naţionale de Ocupare şi Formare Profesională, pentru că cei care se fac vinovaţi de această neacordare de drepturi de protecţie socială sunt reprezentanţii F.P.S.-ul, care nu au avut în vedere prevederea unei clauze exprese în contractul de vânzare-cumpărare cu privire la acest aspect. Calea juridică de urmat este următoarea: reanalizarea contractului de către F.P.S., prevederea unei clauze cu privire la disponibilizările de personal, după care noi vom acorda plăţi compensatorii. În acest moment, nefiind prevăzută în contract această clauză, nu putem acorda plăţi compensatorii, ci doar, eventual, ajutorul de şomaj, ceea ce nu este corect, pentru că în realitate s-a făcut o disponibilizare de personal. |
||||
|
Da. Vă mulţumesc, doamna secretar de stat. Domnul deputat Mihai Vitcu. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am intervenit doar pentru a spune că am primit răspunsul de la domnul ministru Nicolae Noica cu privire la interpelarea pe care am adresat-o şi sunt mulţumit de faptul că am primit acest răspuns, dar nu pot fi mulţumit de conţinutul acestui răspuns, pentru că cetăţenii din Judeţul Suceava întreabă, prin mine, despre stadiul reformei administrative, promise cu atâta tărie în campania electorală. Or, au trecut 3 ani de la alegeri şi în momentul de faţă primesc ca răspuns: "Costurile şi cheltuielile aferente reînfiinţării judeţelor Baia, Rădăuţi şi Câmpulung Moldovenesc pentru organizarea şi funcţionarea structurilor descentralizate în teritoriu şi a structurilor administrative, nu pot fi suportate de bugetul ţării". Perfect, sunt de acord cu lucrul acesta, dar lucrul acesta trebuiau să-l ştie actualii guvernanţi şi în 1996. Deci, reforma administrativă promisă atunci, practic, ea nu se va realiza şi lucrul acesta o să-l transmit oamenilor interesaţi din judeţul meu, Judeţul Suceava, la fel şi cetăţenilor din comunele care aşteaptă iarăşi un răspuns, este vorba de Satul Băişeşti care a fost comună înainte, este vorba de Satul Manolea, de asemenea fostă comună, de Satul Găineşti din Judeţul Suceava, şi alte sate, care aşteptau cu nerăbdare o asemenea reformă administrativă. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul deputat Viorel Burlacu, pentru a-şi dezvolta interpelarea. |
||||
|
Interpelarea mea este adresată domnului Vlad Roşca, şeful Departamentului pentru Administraţie Publică Locală al Guvernului. În declaraţiile dumneavoastră, susţineţi cu tărie că respectaţi legile ţării şi luptaţi pentru impunerea lor în toate domeniile, ceea ce reprezintă un ţel nobil. Scandalul iscat de reamplasarea statuii a 13 generali unguri, executaţi în 6 octombrie 1849 de către autorităţile austriece ridică problema ilegalităţii acestei acţiuni, patronată de către departamentul pe care-l conduceţi. În acest sens, vă rugăm să ne răspundeţi la următoarele întrebări: 1) De ce la anularea deciziei privind locul de amplasare nu a fost consultat Consiliu local Arad, proprietarul de drept al terenului? 2) De ce predarea statuii nu s-a făcut pe baza unui proces-verbal? Aveţi certitudinea că este aceeaşi statuie sau poate fi a unor criminali?! 3) De ce deciziile primului ministru al României nu sunt aduse la cunoştinţa opiniei publice, ci suntem puşi în situaţia de a ne informa pe filiera maghiară? Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul secretar de stat Ioan Onisei, pentru a răspunde la interpelarea domnului deputat Viorel Burlacu. |
||||
|
Domnul Ioan Onisei: Hotărârea Guvernului nr. 793 din acest an nu are ca obiect reamplasarea unei statui, ci transmiterea unui teren proprietate publică a statului din administrarea Consiliului local al municipiului Arad în administrarea Ministerului Culturii, cu destinaţia "Parc al prieteniei româno-maghiare". În acest sens, nu era necesară consultarea Consiliului local, întrucât Guvernul are, potrivit dispoziţiilor legale, dreptul de a dispune asupra modului de amdinistrare a bunurilor proprietate publică a statului. În legătură cu întrebarea de la pct. 2, invocăm aceleaşi motive, care sunt corelative cu răspunsul de la pct. 1. În legătură cu pct. 3 al interpelării, care face referire la "lipsa de transparenţă a deciziilor primului ministru al României", în cazul acestei speţe, evident că nu este vorba despre o decizie a primului ministru, ci este vorba despre o Hotărâre de Guvern, nr. 793 din 1999, aşa cum precizam, hotărâre care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 470 din 30.X.1999. Vă mulţumesc. |
||||
|
Da. Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Vă rog să depuneţi răspunsul în scris şi la secretariat. Are cuvântul domnul deputat Nicolae Popa, pentru dezvoltarea interpelării. |
||||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Doamna secretar de stat Norica Nicolai, În primul rând, mulţumim că aţi venit, aşa, în mare viteză, de la Senat, pentru a răspunde la interpelările noastre. Interpelarea era adresată ministerului pe care-l reprezetaţi dumneavoastră şi se referea la personalul disponibilizat din cadrul BANCOREX-ului, disponibilizări care au creat mari nemulţumiri în rândul acestora, bineînţeles, începând cu data de 31.V, când, conform Hotărârii nr. 8 din 13.IV.1999, în adunarea generală a BANCOREX-ului, aceştia nu au mai deţinut calitatea de salariaţi. Această hotărâre prevedea închiderea operaţională a mai multor sucursale şi concentrarea colectivă a personalului. Este adevărat că într-o economie de piaţă, fiecare este obligat să-şi rezolve problemele, fără ca cineva să intervină, dar să nu uităm şi să nu ignorăm faptul că au rămas pe drumuri, fără nici o perspectivă, mai multe mii de salariaţi, buni specialişti în domeniul bancare, pentru care statul a făcut eforturi enorme pentru pregătirea şi specializarea lor şi, mai mult decât atât, nu au beneficiat de plăţile compensatorii, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9 din 1997. Luând în considerare că Ordonanţa privind închiderea BANCOREX-ului prin fuziune cu Banca Comercială se află în discuţie la Parlament, sigur că eu am propus ca ministerul în cauză să găsească soluţii pentru ca aceşti oameni, personalul disponibilizat din cadrul BANCOREX-ului să primească plăţi compensatorii. Sigur că ordonanţa se află la Comisia de buget, finanţe, bănci, se discută în momentul de faţă, ştiu că este prevăzută o clauză prin care aceştia să primească plăţile compensatorii şi sunt convins că doamna secretar de stat, prin răspunsul pe care ni-l va da în seara aceasta va avea în vedere ca aceştia, ca şi ceilalţi salariaţi, de altminteri, din alte domenii de activitate, să primească plăţile compensatorii. Vă mulţumesc. |
||||
|
Da. Vă mulţumesc, domnule deputat. Doamna secretar de stat Norica Nicolai, Vă rog să prezentaţi răspunsul la interpelarea domnului deputat Popa Nicolae. |
||||
|
Doamna Norica Nicolai: Prin Hotărârea Fondului Proprietăţii de Stat nr. 65 din 12 august, Comitetul de direcţie a acordat mandat special reprezentaţilor săi în A.G.A. a BANCOREX-ului, în vederea închiderii operaţionale. Acest aviz nu a putut fi un aviz justificativ pentru A.N.O.F.P. să acorde plăţi compensatorii la acea dată, fapt pentru care, prin Ordonanţa Guvernului nr. 39/1999, cu modificările şi completările ulterioare, s-a introdus un amendament, cu care noi nu am fost de acord, dar trebuie să vă precizez că, în baza aceleiaşi Ordonanţe, există un text de lege clar, care prevede ca în cazul fuziunii prin absorbţie, ceea ce este cazul celor două bănci, şi în condiţiile Ordonanţei nr. 98, să se beneficieze de plăţi compensatorii. Până la acest moment, situaţia în ceea ce priveşte BANCOREX este următoarea: avem hotărârile adunărilor generale ale acţionarilor pentru fuziune, avem încheiere pronunţată de judecătorul delegat, prin care s-a dispus înscrierea în Registrul Comerţului a menţiunii privind fuziunea, care este definitivă, de asemenea, s-a stabilit numărul de personal care urmează a fi preluat de către B.C.R., respectiv personalul care urmează să fie disponibilizat, este vorba de 1.750 de persoane care urmează să fie disponibilizate, şi s-a eliberat de către Oficiul Registrului Comerţului al Municipiului Bucureşti certificatul de radiere a Băncii Române de Comerţ Exterior în data de 21.X.1999, cu termen de recurs în 15 zile. După expirarea acestei perioade de recurs, începe termenul prin care salariaţii disponibilizaţi urmează să primească plăţi compensatorii. Aceasta este procedura care este prevăzută de lege. Doresc să precizez că s-a interpretat greşit o afirmaţie a mea cu privire la nesusţinerea plăţilor compensatorii. Această susţinere este clară, sigur, sunt bani prevăzuţi în buget, numai că apelul meu se referea pentru cei care trebuie să-şi plătească contribuţiile la bugetul fondului de şomaj, contribuţie absolut necesară pentru a susţine toate programele care se derulează. Vă mulţumesc. |
||||
|
Da. Vă mulţumesc, doamna secretar de stat. Vă rog să daţi şi răspunsul scris domnului deputat. Are cuvântul domnul deputat Lazăr Lădariu, pentru a-şi prezenta interpelarea. Se pregăteşte pentru răspuns domnul secretar de stat Ioan Onisei. |
||||
|
Interpelarea este adresată domnului Vlad Roşca, şeful Departamentului de Administraţie Publică Locală din cadrul Guvernului României. Un fapt fără precedent, inexplicabil prin nimic, dovadă a bădărăniei şi mitocăniei, s-a petrecut, marţi, 12 octombrie anul curent, în localitatea mureşană Miercurea Nirajului, locul întâlnirii, la 20 septembrie 1998, a iredentiştilor Tokes Laszlo, Era Maria Barky, Katona Adam, Csapo Iosif şi a altor capi udemerişti. În timp ce păstorul spiritual şi administrativ al românilor de pe "Valea Plângerii", cum este numită Valea Nirajului, Înalt Prea Sfinţitul Andrei, arhiepiscop de Alba şi de Mureş, se afla în casa parohială ortodoxă din localitate, într-o discuţie cu preotul care urmează să fie pensionat, în încăpere a dat buzna, fără să-şi ceară scuze măcar, primarul Daszkel Laszlo, însoţit de doi subofiţeri de poliţie, porniţi să ceară socoteală Înaltului ierarh, cu aroganţa şi impertinenţa arhicunoscute. Chestionarea nu a încetat nici după clarificările aduse. În faţa abuzului, a tonului ireverenţios, la două întrebări trebuie să ni se răspundă: Cu ce drept a pătruns primarul Daszkel Laszlo şi cei doi subofiţeri de poliţie, fără mandat, în oficiul parohial? Ce s-ar fi întâmplat dacă, în locul Înalt Prea Sfinţitului Andrei s-ar fi aflat şi ar fi fost tratat astfel, de către un primar român, episcopul Tokes Laszlo? Pentru că lucrurile nu sunt deloc întâmplătoare, este necesară o precizare: în martie 1990, Biserica ortodoxă română din Valea Iobăgeni a fost incendiată. Deranja pe cineva cu mână criminală. Era singura biserică din fostul Protopopiat de pe vremuri, azi doar cu câteva suflete de creştini ortodocşi, care fiinţa încă pe la 1907 la Miercurea Nirajului. Ultimei mărturii a românilor, pe Valea Plângerii, i s-a dat foc, cu sopul clar de a se şterge aici ultimul semn de ortodoxie şi românism. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Dopmnule secretar de stat Onisei, Vă rog să prezentaţi răspunsul la interpelarea domnului deputat Lădariu. |
||||
|
Domnul Ioan Onisei: Domnule preşedinte de şedinţă, Domnule deputat, Sigur că interpelarea dumneavoastră este puţin extinsă şi, mi-aş îngădui să spun, fără nimic peiorativ, literaturizată, faţă de ceea ce noi am primit. O să mă refer însă la situaţia creată în localitatea Miercurea Nirajului şi o să-mi permit să vă spun că interpelarea dumneavoastră conţine o serie de inexactităţi, fapte care ne-au fost confirmate de organele abilitate. De fapt, Înalt Prea Sfinţitul Andrei, arhiepiscop de Alba şi Mureş, împreună cu părintele protopop Gheorghe Şincau, s-au aflat în data de 12 octombrie la Miercurea Nirajului, în vederea unei discuţii cu părintele ortodox Florea Augustin. Vecinii parohiei ortodoxe au anunţat telefonic, postului de Poliţie local, că vizitatorii intenţionează să evacueze pe preotul ortodox, Poliţia, la rândul ei, rugându-l pe primar să-i însoţească la casa parohială. Primarul a dat curs solicitării şi, împreună cu doi poliţişti, s-au deplasat la faţa locului, unde, după prezentări, au aflat că se discută o problemă internă a Bisericii ortodoxe. Acest fapt i-a făcut să se retragă, prezentând scuze pentru întrerupere, neexistând, astfel, nici un incident. Ca urmare a anchetei efectuate, a reieşit că relaţiile dintre părintele Florea Augustin şi protopopul Gheorghe Şincan erau tensionate, acesta din urmă manifestându-se, în diverse situaţii, împotriva preotului, iar cu această ocazie pregătea înlocuirea lui cu un alt preot mai tânăr. Nu lipsit de interes este şi faptul că părintele protopop a făcut declaraţii neavenite pe această temă, şi, în calitate de consilier PUNR, le-a prezentat în conferinţa de presă a PUNR, declaraţii preluate, cred, de dumneavoastră. Faţă de cele prezentate, considerăm că nu sunt îndeplinite condiţiile care s-ar constitui într-o faptă catalogată ca abuz al primarului. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Vă rog să predaţi şi răspunsul în scris domnului deputat. Constatăm că au fost prezentate răspunsurile la întrebările şi interpelările care au fost adresate membrilor Guvernului pentru astăzi, că s-a amânat, la o serie de întrebări şi interpelări, pentru primul-ministru şi pentru alţi membri ai Guvernului, răspunsul, aş ruga Secretariatul tehnic al Guvernului să ia măsurile necesare ca aceste amânări să se facă în concordanţă cu prevederile regulamentului. Vă mulţumesc. Bună seara! Şedinţa s-a încheiat la ora 19,00.
|
||||
 |
