Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse de domnul Ioan Andrei Chiliman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Ioan Vida-Simiti şi Miron Tudor Mitrea, secretari.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi, marţi, 26 octombrie 1999, a Camerei Deputaţilor.

Prima parte a şedinţei este cea destinată intervenţiilor deputaţilor.

Îi dau cuvântul domnului deputat Aurelian Paul Alecu. Se pregăteşte domnul deputat Adrian Gheorghiu.

Este aici?

Domnul Adrian Gheorghiu (din sală):

Da.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Aurelian Paul Alecu:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Mă îngrijorează - şi cred că nu sunt singurul - perseverenţa cu care unele forţe şi unii oameni politici, lideri de opinie, oameni cu autoritate cunoscută sau recunoscută, depun eforturi care, spre ruşinea lor, nu urmăresc, de fapt, decât o destabilizare perpetuă, permanentă, continuă a societăţii româneşti.

Nu mă refer, în acest cuvânt, decât tangenţial, la liderii marilor centrale sindicale, care nu doresc negocieri decât numai cu Guvernul, chiar dacă sâmburele acestor negocieri ar trebui să se găsească spre altceva, ceea ce se numeşte Patronat, cu Guvernul sau cu un Guvern pe care, înainte de negocieri, îl vrea terorizat sau şantajat, ameninţând cu ieşiri în stradă, cu blocări de şosele, cu organizări de mitinguri permanente, de-acum şi până nu ştiu când, fapt care transmite despre societatea românească, şi în interiorul nostru şi în exteriorul nostru, o imagine pe care nu o merităm.

E adevărat că sunt multe lucruri rele, dar s-au făcut şi câteva lucruri bune şi românul, în general, se bazează pe o vorbă care spune "Cele bune să se adune, cele rele să se spele". Şi noi nu vrem să spălăm nimic!

Esenţa intervenţiei mele, însă, se doreşte a se referi la un personaj politic care, mimând democraţia, urmăreşte, în România, cu totul şi cu totul altceva. Acest personaj politic este Ion Iliescu. Nu e un secret pentru nimeni că nu l-am agreat, nu i-am fost emul sau ucenic şi aş putea să spun că, de la prima sau a doua apariţie a domniei sale pe ecranele televizorului, mie mi-a devenit indezirabil. Să vă spun de ce: pentru că, după câteva apariţii, persoana domniei sale, pentru mine, a fost asimilată cu şarpele care, înainte de a-şi hipnotiza victima, dă din cap, sâsâie, se joacă cu limba sau cu coada, pregătindu-şi atacul mortal sau cu un boxer în ring care, cu joc de picioare, cu joc de umeri, cu deplasări înşelătoare, pregăteşte lovitura decisivă.

Dacă la primul exemplu, şarpele cu broasca sau cu şoarecele, acest fenomen poate fi explicitat şi acceptat, prin ceea ce se numeşte lupta pentru existenţă, într-un domeniu al vieţii, fără logică şi judecată, dacă, într-o confruntare sportivă, sunt permise asemenea metode, pentru că şi acolo există un arbitru, în ceea ce se numeşte viaţa politică, aşa ceva este inacceptabil. Ca un personaj politic de talia lui Ion Iliescu, în România, să sară la gâtul a ceea ce se numeşte putere legitimă în România, cu orice ocazie, să ia în braţe orice aşa-zisă şansă de a reveni la putere, ca să recupereze restul de mandat, pe care domnia sa se consideră îndreptăţit a-l fi avut, luând în braţe orice fenomen social care vine din afară şi, clamând tot timpul...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aţi depăşit 3 minute!

Domnul Aurelian Paul Alecu:

... ceea ce se numeşte alegeri anticipate, formări de Guvern, într-un cadru care este cu totul şi cu totul în afara Constituţiei şi a legilor sale, înseamnă că domnul Iliescu vorbeşte una şi gândeşte altceva.

Închei, spunând următoarele cuvinte - români, fiţi atenţi că vi se pregăteşte ceva: vi se pregăteşte un Miloşevici, vi se pregăteşte un pericol, care poate veni de aici, din România, din rândurile noastre şi care estompează complet aşa-zisele pericole care ne sunt prezentate permanent, de cei care se vor, cu orice preţ, ajunşi, cât mai repede, la putere.

Pentru mine, Iliescu înseamnă Miloşevici!

Domnul Petre Ţurlea (din sală):

Ce adânc ai vorbit!

Domnul Sever Meşca (din sală):

Acela ţine la ţara lui, Miloşevici!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aţi vorbit 4 minute şi jumătate.

O să vă rog, pe toţi ceilalţi, să vă încadraţi în cele 3 minute, pentru că sunt mulţi înscrişi la cuvânt.

Domnul deputat Adrian Gheorghiu. Se pregăteşte doamna deputat Mitzura Arghezi.

Domnul Adrian Gheorghiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Intervenţia de astăzi are titlul "Privatizarea SNP încotro?".

Având un patrimoniu de 18.000 de miliarde, o cifră de afacere de 37.000 de miliarde şi un număr de peste 70.000 de angajaţi, SNP PETROM SA este considerată una din puţinele briliante din economia românească, care a fost scoasă la privatizare în ultima perioadă.

Actualii guvernanţi au aplicat, după noiembrie 1996, principiul "Distruge şi condu", ca pe un motto al tuturor acţiunilor întreprinse. Ei au redus la tăcere economia românească prin ordonanţe, ordonanţe de urgenţă şi răspundere guvernamentală, ocolind, cu bună ştiinţă, legile, Parlamentul şi raţiunea.

Domnilor din PD, care conduceţi, în prezent, destinele Ministerului Industriei şi Comerţului, chiar nu vă este teamă de blestemul petroliştilor care au constituit această ramură în decenii şi au dus faima ei peste hotare?!

Domnule Berceanu, cine vă permite să trageţi în petrolişti?! Când spuneţi adevărul, atunci când daţi ordinul de numire al consiliului de administraţie al SNP, din 6.10.99, ca fiind format din cei mai buni manageri în privatizare sau când îi revocaţi, la numai câteva zile, din motive numai de dumneavoastră ştiute?! Cine vă dă dreptul să vă jucaţi cu soarta celei mai mari companii din România?

Pentru tot ceea ce au făcut petroliştii pentru bugetul ţării ar trebui ca dumneavoastră să-i premiaţi, şi nu să-i atacaţi mişeleşte, pe la spate!

După '90, PDSR a şlefuit această bijuterie, SNP-ul, pentru că i-a ştiut valoarea, însă actuala coaliţie doreşte vânzarea ei, cât mai curând cu putinţă, pentru a obţine bani la buget, pentru consum şi comisioane pentru campaniile electorale ale fruntaşilor Convenţiei.

Privatizarea SNP trebuie făcută de specialiştii din domeniu, de care nu ducem lipsă, şi nu de afacerişti aventurieri, avizi după bani, averi şi putere. A privatiza SNP-ul precum ROMTELECOM-ul ar fi o greşeală inegalabilă, de care depinde însăşi naţiunea română.

Nu uitaţi, domnilor guvernanţi, că mai sunt şi oameni cinstiţi în această ţară, nevânduţi puterilor străine, care vor monitoriza privatizarea SNP şi vor aduce la cunoştinţă opiniei publice orice încălcare a legislaţiei acestei ţări.

PDSR nu se opune privatizării, şi acest lucru l-am spus în repetate ocazii, dar e înţeles numai de cei ce citesc programele noastre în totalitate, şi nu printre rânduri, cum numai domnul Diaconescu ştie s-o facă.

Noi vrem privatizarea SNP-ului, dar să ştie toată lumea de bunăcredinţă din România cu cine se face, cum se face, când se face, şi nu prin comploturi obscure ale unor firme de apartament. Noi nu vrem distrugerea naţiunii române, nu vrem să devenim străini în propria noastră ţară.

Oare cei 15.000 de specialişti promişi în campania electorală a domnului Constantinescu au numai diplome de geologi?! Oare numai geologii pot avea credibilitate în faţa naţiunii române?!

Starea actuală a ţării este dovada elocventă a neputinţei manageriale a aşa-zişilor specialişti ai actualei coaliţii.

Domnilor guvernanţi,

Detaşamentul petroliştilor din România a muncit în linişte şi pace, nu a ieşit pe străzi pentru a cere salarii sau alte avantaje. Rezultatele obţinute demonstrează că sunt profesionişti devotaţi fiinţei naţionale. Să vă ferească Dumnezeu să le batjocoriţi munca, mândria şi trecutul, să le distrugeţi ceea ce au ei mai scump - locul de muncă numit azi SNP, căci, de se vor răscula, pre mulţi au să popească!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Mitzura Arghezi. Se pregăteşte domnul deputat Lazăr Lădariu.

Este aici? Da.

Domnul Lazăr Lădariu (din sală):

Ca de obicei!

Doamna Domnica Mitzura Arghezi:

Domnule preşedinte,

Doamnă şi domnilor deputaţi, (În sală era prezentă numai doamna deputat Anamaria Mihaela Biriş)

Nici nu se stinseseră bine ecourile dezbaterilor din Parlament şi massmedia referitoare la înfiinţarea Universităţii de stat cu predare exclusiv în limba maghiară, extinse pe o perioadă de mai bine de un an şi rămase fără o finalitate certă, când a apărut o nouă provocare ce a agitat spiritele, jignind profund demnitatea şi sentimentele românilor, anume încercarea de amplasare, în municipiul Arad, a monumentului aşa-zis al libertăţii, de fapt al Ungariei mari şi al celor 13 generali unguri, monument ce fusese dezafectat în anul 1924, după cum vă este cunoscut. Numai că toate acestea parcă nu au fost de ajuns, aşa că, odată cu începerea anului şcolar şi cu difuzarea manualelor alternative, a izbucnit scandalul legat de manualul de istorie pe clasa XII-a, apărut la Editura SIGMA.

Ca urmare a intervenţiilor şi luării de poziţie, în Senat şi Parlament, precum şi a protestelor apărute în presă şi la Televiziune, prin care s-a demonstrat că măsurile luate în domeniul sistemului educaţional înregistrează tentative de anihilare a reperelor istorice, culturale şi geografice ale poporului român, s-a hotărât retragerea manualului. În acelaşi timp, s-a cerut şi demisia ministrului educaţiei naţionale, însă domnul Andrei Marga a refuzat, încercând să justifice toate inepţiile cuprinse în manualul incriminat. A desemnat chiar şi o comisie, formată din istorici, care susţin demitizarea istoriei României, să îndrepte manualul, abominabilul manual. Cât despre cererea formulată de unii politicieni şi de mai toată presa vorbită şi scrisă de a-şi da demisia a evitat să se pronunţe, oferindu-ne, în schimb, informaţia cum că două universităţi germane şi trei americane i-au oferit un post de profesor.

Considerăm că nu Banca Mondială este îndreptăţită să aprecieze activitatea Ministerului Educaţiei, referitor la manualele alternative şi, mai ales, a celui de istorie a poporului român, cum a declarat domnul ministru.

Cine a stabilit, oare, ora istoriografiei de acum, despre care a pomenit domnul ministru? Ce criterii au stat la baza alcătuirii manualelor de azi, zise nonconformiste, care nu sunt doar prost scrise, ci şi cu rea-credinţă?! Să fie, oare, vorba de invazia ideologică a noii ordini mondiale, răspândite, la noi, prin colocvii şi şedinţe de îndoctrinare?!

Pe aceste manuale, ca membru al Guvernului, ministrul Andrei Marga şi-a pus girul. De aceea continuăm să cerem retragerea acestui manual.

De altfel, doamnelor şi domnilor deputaţi, cred că oricărui dintre noi, cu conştiinţa cinstită, îi este limpede că, pe mâna actualului Guvern, România s-a prăbuşit totalmente, iar Guvernul refuză să-şi ia vreo responsabilitate în acest sens şi, în acelaşi timp, refuză să demisioneze, aşa cum au cerut şi toate marile centrale sindicale, joia trecută, pentru incompetenţă şi rea-credinţă politică.

Actuala putere a demonstrat că nu mai are soluţii de ieşire din marasmul în care s-a înfundat ţara. Praful şi pulberea s-a ales de reformă şi de nivelul de trai. Populaţia este nevoită să se întoarcă la sacrificiile din perioada comunistă, din cauza acestei incompetenţe ale guvernanţilor din coaliţia guvernamentală. Frigul din case, imposibilitatea populaţiei de a-şi asigura minimul necesar de hrană, lipsa medicamentelor compensate, şomajul în masă, sărăcia, abandonul şcolar, pensionari disperaţi, ajunşi în pragul sinuciderii, iată caracteristicile principale ale României, înaintea intrării sale în mileniul 3.

Cred că era mult mai onorabil, faţă de propria conştiinţă şi faţă de proprii alegători, ca miniştrii formaţiunii respective să-şi fi dat demisia şi formaţiunea să fi retras sprijinul actualului Executiv.

Cât priveşte părerea că sistemul de termoficare centralizat, moştenit din perioada comunistă, ar fi vinovat şi că ar trebui schimbat constituie o explicaţie superfluă. Mult mai simplu şi mult mai productiv, pentru această ţară, este schimbarea actualului Guvern şi coaliţia majoritară să accepte alegeri anticipate, pentru a nu mai prelungi, cu încă un an şi jumătate, suferinţele populaţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lazăr Lădariu. Se pregăteşte domnul deputat Vasile Mândroviceanu.

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Liceul "Alexandru Papiu Ilarian", azi colegiu, din Tg.Mureş a sărbătorit înfiinţarea celor 80 de ani.

Fiu al Unirii celei mari, printre primele înfiinţate în Ardeal, după 1 decembrie 1918, liceul "Alexandru Papiu Ilarian" din Tg.Mureş, azi colegiu naţional, a devenit nava amiral şi cartier latin al învăţământului mureşan.

Privind în lungul şir al celor 80 de ani, de la acea zi de 5 octombrie 1919 până azi, întoarcerea în timp aşază în paginile vremii luminate de aurul slovei pe demnii continuatori ai visului dascălilor Şcolii ardelene - Petru Maior, Samuel Micu, Gheorghe Şincai. Nu puţini s-au răspândit prin ţară, venind şi peste munţi, confirmând acea afirmaţie a savantului Nicolae Iorga: "Când trec munţii, aceşti oameni vin la noi ca nişte cenzori aspri de moravuri, ca nişte judecători incoruptibili, ca nişte preoţi neînfricaţi ai idealurilor înalte şi întregi".

Într-o vreme când istoria ne-o fac toate "Dagmarele" şi "Singerii", care ne vor fără memorie, fără trecut şi fără rădăcini, cu gândul la înaintemergători, la acele coloane drepte, în vremuri tulburi, pentru a nu ni se risipi fiinţa neamului, trebuie amintite aici şi cuvintele patronului spiritual al Colegiului naţional de azi: "Străbunii noştri, totdeauna, se distinseseră prin fapte mari şi strălucite, spre a lăsa, ca moştenire, o patrie română". Printre ei s-au situat mulţi dascăli şi mulţi eminenţi elevi. Cu agerimea minţii întru dăinuirea noastră, pentru a apăra limba românească, tradiţiile, cultura, valorile naţionale, biserica şi credinţa neamului, făclii pe ogorul luminării au fost, deopotrivă, dascăli şi elevi, pe numele lor Grigore Ceontea, Dumitru Mărtinaş, Antolfi Endre, Teodor Jovmir, Ovidiu Drimba, Nicolae Sălăgean, Ovidiu Papadima, Constantin Silvestri, Emil Viciu, Liviu Comeş, Ion Horea, Ion Vlad ş.a.

Şi un postscriptum replică: nu-i pentru prima oară când deputatul udemerist Kerekes Károly se face avocatul unor primari abuzivi, nu-i prima oară când jigneşte neamul românesc. Luând apărarea abuzivului primar Daszkel Laszlo din Miercurea Nirajului, insultă, pur şi simplu, un înalt ierarh al Bisericii Ortodoxe Române, Înalt preasfinţitul Andrei, arhiepiscop de Alba şi de Mureş, alţi superiori şi slujitori ai sfintelor altare, au ajuns să fie făcuţi, acolo, "nişte indivizi". Pentru ofensa adusă, Kerekes Károly trebuia să-şi ceară scuze. Nu a făcut-o.

Pentru că lucrurile nu sunt deloc întâmplătoare, este necesară o precizare: în martie 1990, bisericuţa ortodoxă română din Valea Iobăceni a fost incendiată de o mână criminală. Era una din puţinele biserici rămase din fostul Protopopiat de pe vremuri, azi doar cu câteva suflete creştineşti ortodoxe, care fiinţa, încă pe la 1907, la Miercurea Mirajului. Uneia dintre ultimele mărturii ale românilor, ...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aţi depăşit 4 minute!

Domnul Lazăr Lădariu:

... pe Valea Plângerii, i s-a dat foc, cu scopul de a se şterge, aici, ultimul semn de ortodoxie şi românism.

Să mai mire, pe cineva, că sâmbătă, la Tg.Mureş, în spatele uşilor închise, liderii udemerişti Kincses Erod, Marko Bela şi Kato Joszef au decis că ar fi potrivită, citez "coexistenţa a două linii de învăţământ" şi, deci, posibile saloane etnice, pentru bolnavii români şi maghiari, la Universitatea de medicină şi farmacie din Tg.Mureş.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vasile Mândroviceanu. Urmează domnul deputat Nicolae Popa.

O să vă rog să vă încadraţi în cele 3 minute, pentru că sunt foarte mulţi înscrişi, în continuare, la cuvânt şi vă rog să-i respectaţi pe cei care urmează să ia cuvântul.

Domnul Vasile Mândroviceanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Un distins scriitor dintr-o fostă ţară comunistă scria, din închisoare, următoarele: "Omul este bătut în cuie, ca şi Hristos pe cruce, de o grilă de paradoxuri. El se balansează între chinul de a nu şti care este misiunea sa şi bucuria de a o aduce la îndeplinire". Această frază s-a dovedit a fi, într-un fel, profetică, deoarece scriitorul, după ieşirea din închisorile comuniste, a devenit unul dintre cei mai respectaţi oameni politici şi preşedintele ţării sale – Cehoslovacia.

Citarea preşedintelui Vaclav Havel are menirea de a sublinia faptul că noi, românii, având atitudinea balcanică de a şti totul, ar trebui, totuşi, să învăţăm şi din experienţa celor din jur.

România, în deceniile petrecute sub comunism, a fost blestemată de a avea la conducerea ei oameni care nu numai că nu ştiau care este misiunea lor, dar această misiune o exercitau prin forţă şi cu ură împotriva celor ce se presupunea a-i conduce, oameni aduşi, numiţi, verificaţi şi aprobaţi de Komintern.

În perioada ocupaţiei comuniste, deosebirea dintre România şi Cehoslovacia a fost una esenţială, şi anume că, în timp ce în Cehoslovacia, mii de intelectuali au preferat să măture străzile, în loc să colaboreze cu comunismul, în România, mii de intelectuali s-au repezit să se înfrupte din blidul celor "30 de arginţi", iar alte multe mii au fost exterminaţi fizic, prin închisori şi reeducări. Aşa se explică faptul că anul 1989 a găsit România fără mulţi oameni care să ridice capul cu demnitate, în locul acestora apărând alţii care s-au autoproclamat în diverse funcţii şi s-au impus, prin înşelăciune şi forţă, de aşa manieră, încât nici unul care ar fi putut fi Vaclav Havel al românilor să nu apară, presupunând că ar fi scăpat cu viaţă.

România duce lipsă, şi în prezent, de intelectuali curaţi, necompromişi, cărora să nu le fie frică de cineva care ar avea dosarul lor, de pe vremea când, în loc să măture străzile sau să stea după gratii, colaborau şi serveau ocupantul. Ieşirea din această situaţie se poate face numai prin promovarea masivă şi curajoasă a celor tineri şi foarte tineri care nu au avut timp să se compromită în vremea epidemiei de "ciumă roşie".

Vă mulţumesc pentru atenţie. (Comentarii în partea stângă a sălii)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Nicolae Popa. Se pregăteşte doamna deputat Anamaria Biriş.

Domnul Nicolae Popa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cererea celor 54 de deputaţi, care se pare că nu au cunoştinţe suficiente legate de istoria României şi nici unde a avut loc actul Marii Uniri, de a se organiza manifestările dedicate zilei de 1 Decembrie 1918 la Bucureşti, plus acordul de principiu din partea Preşedinţiei României, pentru mine, reprezintă o absurditate, o jignire la adresa celor care au luptat pentru unire, o palmă dată pe obrazul Transilvaniei.

Marcarea momentului sublim de la 1 Decembrie 1918 nu poate fi sărbătorită decât la Alba Iulia, pe locul sfânt unde a avut loc Marea Unire a tuturor românilor. De aceea fac un apel tuturor colegilor parlamentari de bunăcredinţă din toate zonele ţării, pentru a susţine prin semnături ca şedinţa solemnă şi toate manifestările dedicate zilei de 1 Decembrie 1918 să se desfăşoare la Alba Iulia, în cetatea de suflet şi capitala de suflet a tuturor românilor.

Desigur, nu am nimic împotriva participării regelui Mihai la manifestările organizate cu acest prilej şi chiar să prezinte un mesaj, mai ales şi pentru faptul că a fost, cândva, voievod de Alba Iulia, şi, totodată, aici au fost încoronaţi, în Catedrala Reîntregirii, strămoşii săi, regele Ferdinand şi regina Maria. Şi dacă nu avem sală pentru a sărbători marele eveniment al poporului român, să ne fie ruşine că nu am fost în stare să ne-o construim, în cei aproape 10 ani de democraţie. Bine că avem Catedrala Ortodoxă Română, marele Muzeu naţional al unirii, Sala Unirii. Probabil că aşa-zisele minţi înflăcărate, cu frunţile lor multiculturale istorico-patriotice, vor să le ducă, şi pe acestea, la Bucureşti!

Dar să ne revenim, domnilor! Unirea este rădăcina acestui popor ce şi-a înlănţuit toate ramificaţiile văzute şi nevăzute la Alba Iulia, înlănţuindu-se deasupra patriei ca un suflet unic şi tulburător. Aceasta e veşnica îmbrăţişare a românilor de pretutindeni, a fiilor acestei ţări, România.

Lăsaţi Albei Iulia această rază de soare inimitabilă, adică Marea Unire! Organizarea acestor manifestări la Bucureşti nu va face altceva decât să deschidă o falie şi mai adâncă între Transilvania şi Regat, alimentând şi mai mult acţiunile unora de a institui, în Transilvania, autonomia administrativă şi teritorială.

Dacă nu vom respecta istoria, aşa cum ne-au lăsat-o moşii şi strămoşii noştri, există un risc major ca, prin acest gen de acţiuni, Transilvania să fie pierdută, în mod irevocabil şi definitiv, lucru pe care nu ni l-ar ierta nici istoria, nici generaţiile viitoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Anamaria Biriş. Se pregăteşte domnul deputat Ion Honcescu.

Doamna Anamaria Mihaela Biriş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Subiectul asupra căruia am decis să mă aplec astăzi este cauza copiilor instituţionalizaţi din România.

După cum ştiţi, acesta este un subiect care ocupă prima pagină a presei din săptămâna trecută şi, de asemenea, este un subiect care, într-un mod cu totul neplăcut pentru noi, ne aduce în atenţia organismelor europene. Acest subiect ne prezintă, în faţa Europei şi în faţa lumii, aşa cum nu ne place să ne vedem, departe de imaginea pe care ne străduim, fiecare dintre noi, oameni politici şi reprezentanţi, în general, ai naţiunii române, ca naţiune omenoasă.

Pornind de la cauza copiilor instituţionalizaţi, aş vrea să vă argumentez de ce nu cred în apelurile la uniune naţională ca soluţie de scoatere a României din criză, ca soluţie a aducerii României pe o cale mai bună. Reforma în domeniul protecţiei copilului în România are la bază, ca şi, în general, reforma administraţiei publice, fie ea centrală, fie ea locală, principiul subsidiarităţii care şi-a demonstrat valoarea fiind aplicat la nivelul Uniunii Europene, în general acolo unde democraţia şi-a dovedit eficienţa. Subsidiaritatea înseamnă căutarea soluţiei unei probleme cât mai aproape de locul unde se produce ea. În acest sens, logic este - şi cred, sper că toţi sunteţi de acord cu mine - ca protejarea, ocrotirea acelor copii care au neşansa de a avea părinţi care au abdicat de la responsabilitatea de a-i creşte şi educa să se facă în comunităţile din care părinţii lor provin, pentru a determina, în acest fel, şi o presiune psihologică a comunităţii asupra acelor indivizi umani care, după actul procreării, au abdicat de la responsabilitatea de a urmări viitorul creaţiei lor.

Nefericirea, dacă vreţi, a reformei protecţiei copilului în România provine de la faptul că, într-o largă majoritate, consiliile judeţene din România au în fruntea lor reprezentanţi ai opoziţiei, opoziţie care vede, şi se demonstrează, în cu totul alt mod decât actuala coaliţie majoritară, soluţia protecţiei copilului, pentru că, într-un mod eficient şi sistematic, folosind ca vârf de lance aceşti nefericiţi copii, opoziţia a sabotat, în fond, intrarea României în Uniunea Europeană. (Comentarii, proteste, în partea stângă a sălii)

În acest moment, intrând...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rog păstraţi liniştea în sală! (Amuzament în sală)

Rog păstraţi liniştea în sală!

Doamna Anamaria Mihaela Biriş:

Mă bucur că v-am binedispus. Este foarte bine să porniţi ziua cu zâmbetul pe buze, dar subiectul este mult prea trist, pentru ca să vă mulţumiţi numai cu zâmbete. (Rumoare în partea stângă a sălii)

Ceea ce vroiam să spun, şi cu speranţa că domnul preşedinte îmi va permite, mă va ajuta să-mi termin ideea, este că a folosi ca vârf de lance, în sabotarea reformei protecţiei copilului, nefericirea acestor copii, nu facem decât să mărim distanţa între vorbă şi faptă, atunci când apelul nostru la uniune naţională, ca soluţie pentru scoaterea României din marasm, este repetat cu insistenţă. Copiii aceştia au nevoie de sprijinul comunităţilor din care provin şi, ca o probă de încredere în uniunea naţională, invit reprezentanţii opoziţiei, preşedinţii de consilii judeţene să se aplece asupra acestei probleme cu mult mai multă atenţie.

Vă mulţumesc. (Rumoare în partea stângă a sălii)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc.

Vă rog păstraţi liniştea în sală!

Domnul deputat Ion Honcescu. Se pregăteşte domnul deputat Sever Meşca. (Rumoare în partea stângă a sălii)

Domnul Ion Honcescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rugămintea mea este să păstraţi liniştea în sală. Fiecare vorbitor are 3 minute, mai sunt aproape 20 de vorbitori înscrişi pe lista de astăzi şi dacă vreţi ca toţi să vorbiţi, câţi mai sunteţi înscrişi, respectaţi-i pe cei care mmai sunt înscrişi şi respectaţi cele 3 minute şi liniştea în sală.

Vă rog.

Domnul Ion Honcescu:

Stimaţi colegi,

După audierea doamnei procuror general Constanţa Cârstea de către Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii din Camera Deputaţilor, consilierul prezidenţial Dorin Marian s-a produs în massmedia cum nu a mai făcut-o de pe timpul scandalului "Ţigareta II", când era direct vizat. Aproape că şi uitasem de existenţa domniei sale. A făcut tot felul de afirmaţii, uneori jignitoare, la adresa mea, deoarece am declarat că uşa Constanţei Cârstea către preşedintele Emil Constantinescu a fost închisă de mafioţi prin Dorin Marian, deoarece este apropiat cu un om de afaceri anchetat de doamna procuror general.

Acum citesc cu stupoare în presă că Dorin Marian are "cârlig" la Valeriu Stoica şi Mircea Criste, sugerându-le acestora să dispună o anchetă privind îndrăzneala Constanţei Cârstea de a cere audierea de către o comisie parlamentară, precum şi afirmaţiile pe care le-ar fi făcut cu această ocazie.

Iată, "cârligul", influenţa se confirmă, deoarece procurorul general Mircea Criste a trimis urgent la Timişoara pe inspectorul procuror Elena Rădescu. În această situaţie, Dorin Marian ar trebui să invadeze din nou mass-media cu răspunsul la două întrebări.

Domnul preşedinte Domnul Emil Constantinescu l-a mandatat să ceară anchetarea Constanţei Cârstea sau a făcut-o de capul domniei sale? Dacă preşedintele l-a mandatat, este foarte grav, dacă nu, atunci, ar trebui să-l demită imediat pe Dorin Marian.

A doua întrebare. Dacă este adevărat că aprobarea pentru suspendarea protecţiei SPP pentru Constanţa Cârstea a fost dată de Dorin Marian şi nu de către CSAT, organismul care-i facilitase acest lucru. Dacă Dorin Marian a luat de unul singur această decizie, în numele CSAT, atunci e clar că uşa către preşedinte a fost închisă în nasul Constanţei Cârstea de către el.

Dacă Dorin Marian nu răspunde la cele două întrebări, atunci îmi permit să-i transmit domnului preşedinte Constantinescu, cu toată condescendenţa necesară, este de datoria domniei sale să lămurească opinia publică în legătură cu această situaţie. Dacă nici dânsul nu face acest gest, atunci ne-am lămurit definitiv privind modul cum se respectă independenţa justiţiei, pentru că despre lupta împotriva corupţiei instituţiei prezidenţiale s-a lămurit toată lumea.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Sever Meşca, se pregăteşte domnul deputat Nicolae Ionescu.

Domnul Sever Meşca:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

După cum ştim cu toţii, această tranziţie care se prelungeşte, o legislaţie discutabilă, dar mai ales o justiţie care revine mereu în faţa opiniei publice prin unele decizii hilare, altele curioase sau chiar evident părtinitoare, produc efecte dramatice pe care trebuie să le suporte poporul român.

Ne vom referi astăzi la soarta şcolii româneşti. Nu ne vom mai ocupa însă de nivelul de mizerie neonorant şi extrem de puţin atractiv al salariilor cadrelor didactice. Nu ne vom referi nici la bugetul inadmisibil de mic afectat învăţământului, nici la situaţia manualelor alternative din care autori lipsiţi de inteligenţă, de morală şi de simţ patriotic au făcut numai surse de venituri oneroase şi de propagandă antiromânească.

Nu ne vom referi nici la baza materială precară a majorităţii şcolilor, nici la pereţii care se prăbuşesc peste profesori şi peste elevi, nici la grupurile sanitare infecte, nici la molimele care au ajuns să bântuie periodic cu o frecvenţă din ce în ce mai mare prin spaţiile în care se formează generaţiile de mâine ale României.

Vom aduce însă în faţa dumneavoastră efectele dezastruoase ale aplicării fără discernământ a Legii nr.18, lucru posibil, după cum ne-a obişnuit o parte dintre funcţionarii justiţiei noastre. În speţă este vorba despre curtea unei şcoli din Bucureşti, Şcoala nr.5, cu o suprafaţă totală de 4.584 de metri pătraţi, din care 1.007 metri pătraţi construcţii. Ei bine, printr-un proces dubios, un anume domn Marinescu Vasile Stelian cere să-i fie recunoscut dreptul de proprietate asupra 1.566 de metri pătraţi din curtea şcolii, lipsind această şcoală şi de meschinul teren sportiv de care beneficiază într-o zonă a capitalei dens construită, în zona Piaţa Amzei – Calea Victoriei.

Nu ne-am preocupa şi nu v-am reţine atenţia, stimaţi colegi, cu o astfel de problemă în care legea ar trebui să protejeze necondiţionat şcoala, iar pe cetăţeanul în speţă să-l despăgubească rezonabil şi numai dacă documentaţia aflată la dispoziţia sa este suficientă şi inatacabilă în ceea ce priveşte dreptul său de proprietate, dar ne este teamă că, aşa cum s-au mai văzut cazuri, justiţia va judeca strâmb. Consecinţa ar fi ca o şcoală de 1.150 de elevi din centrul Capitalei nu va mai avea terenul de sport şi recreere, că ieşirea şi intrarea elevilor se va face aşa cum crede că se poate petentul Marinescu direct în Calea Victoriei printr-un gang îngust, bântuit de clienţii fideli şi intoxicaţi ai unui restaurant dubios. Maşinile Salvării şi pompierii nu ar mai avea acces la şcoală în caz de necesitate, în schimb s-ar mai aduce o nouă jertfă pe altarul economiei de piaţă, un alt negustor arab, turc, tătar, chinez sau chiar român ar cumpăra locul, pe nu puţini dolari şi ar înălţa un templu care să găzduiască respectivul altar.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Toţi trecem pe lângă Şcoala nr.5 din Piaţa Amzei în centrul Capitalei. Să nu permitem să producă efecte o nouă decizie arbitrară. Vă chem să uzăm de posibilităţile pe care le avem pentru a păstra locul de joacă şi de dezvoltare a 1.150 de copii români. Poate nu este un obiectiv grandios, poate este prea puţin pentru dumneavoastră. Ar fi însă ceva care se poate face, ar fi o rază de speranţă şi nu ar fi nici un atac sub centură la adresa bugetului învăţământului. Aşteptăm şi reacţia domnului ministru Andrei Marga, respectiv felul în care va înţelege să apere în modul cel mai concret o şcoală, după ce a apărat vehement cele mai stupide şi mai nocive manuale care puteau apare cu girul ministerului pe care-l conduce.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Nicolae Ionescu, se pregăteşte domnul deputat Octavian Bot.

Domnul Nicolae Ionescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Marea majoritate a cetăţenilor ţării trăiesc timpuri deosebit de grele, am putea spune, dramatice. Nici chiar în vremuri de război, de ocupaţie străină, de cutremure sau de alte catastrofe naturale nu se ajunsese la astfel de stare de lucruri. Şi ca dovadă că nu vorbesc în van, ţin să subliniez că statisticile oficiale atestă faptul că milioane de conaţionali de ai noştri au ajuns nu doar sub pragul subzistenţei, al sărăciei, ci şi al disperării. Unele categorii de salariaţi nu şi-au primit salariile de luni de zile şi ca atare, nu au cu ce să-şi achite datoriile împovărătoare faţă de stat, întreţinere şi lumină electrică.

De unde să mai plătească un salariat cu o familie grea cu multe suflete sau un bătrân, un pensionar, o sumă astronomică pentru întreţinere care acum se ridică la 800.000 până la 1 milion de lei, dacă salariile şi pensiile lor nu depăşesc adesea acest milion? Medicamentele gratuite sau compensate au devenit în ultimul timp o raritate. Cei care răspund pe linie ministerială sau de la asigurări sociale de asemenea, declară cu emfază, dar şi cu lipsă de simţ de răspundere, că în domeniul dat s-au făcut reglementări clare şi judicioase, însă, în realitate, veteranii de război, pensionarii şi unele categorii de bolnavi fac cozi interminabile pe la policlinici şi farmacii şi se întorc acasă cu mâinile goale. Şi mai dramatic se prezintă situaţia cu medicamentele în spitale.

Pentru că veni aici vorba de spitale, ţin să arăt că în toate marile unităţi spitaliceşti de TBC din judeţul Argeş, de spitalele din Piteşti, Curtea de Argeş, Câmpulung şi Topoloveni-Leordeni, însumând peste 500 de salariaţi, nu şi-au primit salariile pe luna septembrie, iar acum suntem la sfârşitul lunii octombrie.

Tratamentul este aici insuficient şi sunt convins că această situaţie nici nu este izolată. Nu întâmplător, România a ajuns să bată recordul în Europa cu numărul de bolnavi TBC. Faţă de o astfel de situaţie pe cât de reală pe atât de dramatică, se pune, fireşte, o suită de întrebări, la care invităm pe domnul ministru al sănătăţii, UDMR-istul jurist Hajdu Gabor, pe domnul ministru Remeş, pe domnul ministru Athanasiu, pe domnul profesor Ciocâlteu să răspundă imediat, direct, fără ocolişuri, cu sinceritate şi cu omenie când li se vor plăti salariile acestea de mizerie salariaţilor din aceste spitale. Ceea ce este şi mai grav, este că din semnalele primite, situaţia este aceeaşi şi în alte judeţe, aşa cum a fost şi în învăţământ.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aţi depăşit 3 minute şi jumătate.

Domnul Nicolae Ionescu:

Imediat închei. Iar răspunderea se pasează de la Casa de Sănătate la Ministerul Sănătăţii şi de aici la Ministerul de Finanţe sau la cel al Muncii şi Protecţiei Sociale. În plus, ca şi în ultimii doi ani, frigul şi "generalul Iarnă" au prins autorităţile iarăşi nepregătite.

Treziţi-vă, domnilor guvernanţi, până nu se închid şi spitalele şi căminele şi se umple strada de protestatarii din toate sectoarele!

Acum, o rugăminte. Astăzi, la 55 de ani de la eliberarea ultimei palme de pământ românesc, cu ocazia sărbătoririi Zilei oştirii române, vă rog domnilor şi doamnelor deputaţi, să păstrăm un moment de reculegere pentru eroii neamului, cei căzuţi pe câmpurile de luptă.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să păstrăm un minut de reculegere! (Se păstrează un moment de reculegere)

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Octavian Bot, se pregăteşte domnul deputat Eugen Hilote.

Domnul Octavian Bot:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Într-o democraţie reală, cum ne place să credem că avem în România, unde pluripartitismul funcţionează, alianţele între partide sunt un fapt obişnuit. Partidele sunt libere să facă alianţe în funcţie de programele sau scopurile urmărite.

Ultima noutate în materie de alianţe, cea dintre PDSR şi Partida Romilor, m-a determinat însă să încerc să descifrez substraturile acestei apropieri. Este evident pentru oricine care este scopul PDSR, obţinerea unor voturi în plus pentru buchetul celor trei trandafiri. Scopul scuză mijloacele, ne-a învăţat celebrul Machiaveli. Dacă în ceea ce priveşte interesul PDSR totul e clar, mărturisesc că în privinţa romilor, lucrurile îmi apar mai puţin clare. Pentru a nu da loc interpretărilor, precizez, de la bun început, că nu am nutrit şi nu nutresc sentimente xenofobe. Consider că orice minoritate naţională, oricât de puţin numeroasă ar fi, trebuie să aibă aceleaşi drepturi ca toţi cetăţenii acestei ţări.

Privind această alianţă dintr-un anumit unghi, am putea spune că e treaba romilor cu cine se aliază şi cu cine votează. Şi, din acest punct de vedere, nu am avea ce comenta.

Nu pot însă să nu-mi aduc aminte că şi la alegerile din 1992, Ion Iliescu a fost sprijinit de Partida Romilor, iar, între timp, în perioada guvernării PDSR şi continuând cu actuala guvernare, minoritatea romilor a devenit o problemă pe care guvernanţii s-au prefăcut şi se prefac şi azi că nu o văd. Nu putem trece cu vederea faptul că din 1989 încoace, numărul infractorilor proveniţi din rândurile romilor a crescut mereu.

Într-o ţară în care siguranţa cetăţeanului scade vertiginos în timp ce infracţionalitatea sporeşte, te întrebi, pe bună dreptate, ce a făcut posibilă această stare de fapt? Te întrebi dacă nu cumva PDSR poartă o mare răspundere pentru gradul scăzut de integrare a romilor în societate. În această ordine de idei, PDSR recidivează, promiţând romilor ceea ce le-a mai promis şi nu a realizat, închizând în schimb ochii la numeroasele infracţiuni comise de aceştia în loc să fi dat dovadă de fermitate în interesul milioanelor de cetăţeni ai acestei ţări.

Cred că nivelul scăzut de instruire al romilor a contribuit decisiv la atragerea lor în cursa întinsă de Ion Iliescu. Punerea în practică a propunerii Uniunii Forţelor de Dreapta cu privire la neacordarea dreptului de vot tinerilor care vor împlini 18 ani şi care nu-şi vor efectua studiile obligatorii pare a fi tot mai mult soluţia pentru a împiedica manipulări de tipul celei realizate de Ion Iliescu şi partidul său.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aţi depăşit 3 minute.

Domnul Octavian Bot:

Cu promisiuni de dragul obţinerii unor voturi nu se poate rezolva problema romilor în România.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Eugen Hilote, se pregăteşte domnul deputat Radu Liviu Bara.

Domnul Eugen-Gheorghe Hilote:

Doamnelor şi domnilor,

Intervenţia mea din dimineaţa aceasta vrea să se constituie de fapt într-o felicitare pe care o adresez postului de televiziune Antena 1 pentru felul în care a conceput şi a transmis ştirile în cadrul principalei emisiuni de ştiri de duminică, 24 octombrie. Stârnind probabil invidia diverşilor truveri pe la curţile socialismului şi comunismului victorios care făceau şi fac emisiuni de împroşcare cu mânie proletară a diferitelor abateri de la morala socialistă, aceştia, Antena 1, au găsit noi personaje pe care le-au adus în scenă în cadrul disputei legate de manualele alternative. Aceste personaje care s-au şi produs pe ecran, în număr de două sau trei, sunt deţinuţi minori din Penitenciarul de la Bacău care-şi continuă "înaltele studii", respectiv termină şcoala generală în cadrul penitenciarului.

Auzind intensele dezbateri despre manualele alternative de istorie, citind în presă înfierarea acestor manuale de istorie, câţiva dintre aceşti tineri au declarat că nici în ruptul capului nu vor învăţa după aceste manuale decât dacă profesorii le-o vor cere – şi cum ei sunt foarte ascultători, foarte disciplinaţi, nu o să aibă ce face şi vor respecta solicitările profesorilor lor.

Încă o dată deci, felicit Antena 1 pentru felul în care a reuşit să-şi lărgească sfera de cuprindere în dispute ştiinţifice.

Mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Radu Liviu Bara, se pregăteşte domnul deputat Ilie Neacşu.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În intervenţia mea de astăzi, am să încerc foarte scurt, funcţie de mărimea acestui aşa-zis partid, să mă refer la Uniunea Forţelor de Dreapta, dacă între timp nu şi-a schimbat numele.

Acest partid sau organizaţie care provine din laboratoarele Puterii nu are nici o legitimitate, deoarece a intrat în Parlament pe listele CD-ului, el fiind un partid clonat care se dovedeşte a fi a treia cale şi care este de fapt a treia cale din marea minciună şi fraudă electorală din 1996. Nu am încredere în persoanele care au ajuns în UFD, după ce au plecat dintr-un partid, au trecut prin altul şi apoi au eşuat aici ca să-şi răzbune refulările. Îmi pun o întrebare. Dacă PDSR câştiga în 1996, domnul Coşea ar fi părăsit oare Puterea numai din motive ideologice?

Referindu-mă la doctrina UFD, nu cred că cineva poate avea pretenţia să vină din senin şi să spună că monopolizează conceptul dreptei în politică, fiind singurii care pot promova în mod corect aceste principii. Ce ne oferă? Nimic nou. Eşecurile politicii de dreapta, liberală sau nu, promovată de actuala Putere nu sunt oare suficiente? Noile noutăţi şi soluţii preconizate de UFD sunt o pură demagogie electorală. Degeaba încearcă să se desolidarizeze de politica actualei Puteri pe care, în fond, o împărtăşeşte şi a susţinut-o cu multă vehemenţă.

Vă dau câteva exemple. Marii conducători şi oameni politici ai acestei organizaţii s-au uitat ei în oglindă şi ce-au zis? UFD este pregătit să guverneze. Sigur, cel puţin, pe mine mă face să zâmbesc, având în vedere că într-un sondaj de opinie recent a obţinut 2%. Fără comentarii. Un alt exemplu în haosul gândirii acestei uniuni: declarându-se că ar avea model Partidul Naţional Român din Ardeal, încercând să fure o parte din patrimoniul politic al PNŢCD-ului, este mare penurie de idei de dreapta, fraţilor, dacă a ajuns UFD şi PNŢCD să-şi dispute acelaşi trecut!

Un mod de gândire de-a dreptul pueril al unui domn Ghiţiu, cică membru marcant al acestei organizaţii, care spune că problemele Ardealului trebuie abordate numai de ardeleni. Deci, de acum înainte problemele fiecărei provincii urmează să fie abordate numai de locuitorii respectivei provincii. Nu sprijinim astfel un fel de segregaţie ideologică? În disperare de cauză, unii membri, iarăşi marcanţi, iarăşi revin la domnul Mircea Coşea, declară că programele de guvernare pregătite de PDSR sunt în totală contradicţie cu cerinţele din raportul Comisiei Europene.

Cred că atacul la adresa acestor programe se datorează, în primul rând, necunoaşterii lor şi nu în ultimul rând, fricii că acestea pot mătura de pe piaţa politică celelalte programe sau propuneri, în special cele de dreapta. O aberaţie absolută că România trebuie să aleagă între Europa şi PDSR vine...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aţi depăşit 3 minute.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Da. O singură frază mai am. Vine tot de la acelaşi om care este un transfug, care, în trecutul nu prea îndepărtat, participa la făurirea acestor programe. Agitaţia UFD nu este decât încă un exerciţiu de demagogie care, după ce se opune partidelor de stânga şi centru stânga, se substituie chiar şi partidelor de dreapta.

Ce părere ai, nea Iancule? Curat murdar.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ilie Neacşu, se pregăteşte domnul deputat Gheorghe Ceauşescu.

Domnul Ilie Neacşu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Preşedintele României, domnul Emil Constantinescu, şi-a făcut un obicei să surprindă prin declaraţii deplasate întreaga opinie publică. Îmbrobodit de o echipă de consilieri care cu greu ar corespunde standardelor pentru un primar de ţară, domnul Emil Constantinescu ia contact, în puţinele vizite de lucru, cu o altă lume decât cea în care se lăfăie dumnealui şi profitorii din preajma sa. Este surprins la rându-i, când coboară din maşină, deşi traseele sunt alese bine, în loc de aplauze şi buchete de flori, să primească huiduieli ş.a.m.d. Ca să depăşească situaţiile penibile, consilierii prezidenţiali îi şoptesc la ureche şefului lor că nemulţumiţii sunt membri sau simpatizanţi ai Partidului România Mare.

În ceea ce ne priveşte, suntem onoraţi că echipa de la Cotroceni ne crede mai activi şi mai prompţi decât suntem şi este cuprinsă de panică atunci când cineva pronunţă iniţialele PRM, numai că lucrurile stau cu totul altfel, iar domnul Emil Constantinescu este depăşit de evenimente, aşa cum şi Executivul şi întreaga coaliţie se joacă de-a guvernarea. Realitatea este, stimaţi colegi, că de 3 ani nivelul de trai scade permanent. În loc să fie reutilate, marile societăţi industriale şi agricole sunt închise sau vândute pe nimic, numărul şomerilor creşte direct proporţional cu intensitatea agoniei actualei Puteri, armata ţării este restructurată de domnul Babiuc, unul din demolatorii BANCOOP, şi de consilieri americani, FBI-ul îşi stabileşte cu acordul autorităţilor române un centru operativ la Bucureşti, lucru pe care nici KGB-ul, în timpul ocupaţiei de după răzbăoi, nu l-a reuşit şi pe măsură ce-şi intensifică prezenţa în capitala României tot felul de structuri militare şi de informaţii, inclusiv în interiorul Guvernului şi la Palatul Cotroceni, ţara noastră este lăsată premeditat la coada listei cu statele care doresc îmbarcarea în "corabia occidentală".

În 3 ani, stimaţi colegi din arcul Puterii, aţi distrus din temelii sistemul bancar la ordinele americanilor, personal ale lui Bill Clinton, împins de la spate de CIA.

BANCOREX a fost cea mai puternică bancă din România şi una din cele mai credibile din lume. Occidentul nu doreşte demolarea sau închiderea unor obiective neînsemnate, nici un aprozar din Piaţa Amzei nu a fost pus pe lista închiderii, demolării sau vânzării. Şacalii din occident care şi-au găsit material uman potrivit după alegerile din '96 ştiu că România se poate clătina numai dacă dispar cetăţile siderurgice, fabricile de ciment, Societatea Naţională de Petrol, ROMTELECOM-ul, IMGB-ul, construcţiile de maşini agricole şi tractoare, CONTIM-ul şi toate societăţile organizate din agricultură şi cercetarea de profil, dacă sistemul militar se dezechilibrează, iar băncile puternice falimentează.

Iată adevăratele motive pentru care sunteţi huiduit şi înjurat cu prilejul oricărei deplasări în provincie, domnule Constantinescu. V-aţi pus amprenta, domnule preşedinte, împreună cu miile de specialişti CDR-işti, democraţi şi UDMR-şti din Guvern şi din alte instituţii centrale şi locale pe toate aceste acte de sabotare conştientă a economiei şi de trădare a intereselor naţionale.

Prin manevre murdare, aţi încercat să îmbrăcaţi pe hoţi în haine de reformatori, pe trădători în democraţi şi în europeni, iar pe patrioţi i-aţi catalogat extremişti.

Nu doar membri Partidului România Mare sunt sătui până peste cap de politica ultimilor 3 ani, ci 80% din populaţie vă detestă. La Arad, la Timişoara, la Craiova, la Iaşi, la Cluj-Napoca, pe stadioane, la concertul lui Julio Iglesias aţi fost huiduit de români de diverse profesii şi vârste.

De altfel, noi, cei din Partidul România Mare, nu ne mai ocupăm de cei căzuţi, poate când va fi justiţia pusă la punct, deratizată, se va sesiza asupra faptelor pentru care aţi ajuns să fiţi huiduiţi în orice colţ a ţării. Noua noastră misiune este de a trezi populaţia pentru a nu mai fi păcălită prin minciuni, promisiuni iluzorii sau cu afişe viu colorate.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gheorghe Ceauşescu, se pregăteşte domnul deputat Petru Bejinariu. O să am rugămintea să respectaţi cele 3 minute. Mai sunt mulţi vorbitori.

Domnul Gheorghe Dan Nicolae Ceauşescu:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Voi fi foarte sintetic. Am auzit aici unele vorbe foarte înălţătoare, s-a spus despre cei aşa-zişi specialişti ai Convenţiei că ar fi filologi, ţin aşa, în mod ironic, să atrag atenţia asupra unui lucru: filologii măcar vorbesc corect româneşte, iar astăzi de dimineaţă am auzit şi unele erori de limba română şi aş atrage atenţia ca să fie foarte atentă lumea ce înseamnă "condescendenţă". Mă opresc aici, căutaţi în dicţionar.

Am auzit vorbe foarte frumoase despre străbunii noştri, despre patriotism ş.a.m.d., nu are rost să trec în revistă toate acestea. S-a vorbit despre manualul alternativ, publicat de Editura Sigma, cum că ar fi un atentat la siguranţa naţională. Am auzit de la persoane apropiate de cercurile Opoziţiei, persoane importante că acest manual are o vină extraordinar de mare, şi anume că priveşte unilateral şi superficial perioada comunistă.

Mărturisesc că am citit şi această perioadă din manual şi este foarte bine prezentată şi am impresia că tocmai realitatea pe care o spune acolo a declanşat toată această ofensivă împotriva manualului. Şi acum vin cu un apel către Ministerul Educaţiei, către ministrul Marga. Tocmai, spre a cunoaşte mai adânc, mai bine epoca comunistă, să nu mai privim superficial, Ministerul Educaţiei să facă o cercetare solidă asupra învăţământului în perioada comunistă, să aflăm cine a dictat acele taxe prohibitive care s-au început din '46, când o serie de persoane, nu ştim de ce, o sumă de studenţi, au fost impuşi foarte grav şi au trebuit să părăsească facultatea, să vedem cine a contribuit la exmatriculările de studenţi în anii '56, cine a contribuit la arestarea studenţilor, cine a contribuit la demolarea întregului învăţământ românesc, la arestarea de profesori, ş.a.m.d.

Cer ca ministrul Marga să declanşeze această cercetare ştiinţifică şi persoanele responsabile să părăsească activitatea publică.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petru Bejinariu, se pregăteşte domnul deputat Barbu Piţigoi.

Domnul Petru Bejinariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor deputaţi,

Intitulez intervenţia mea "120 de jurnalişti din 20 de ţări la instructaj politic la Bucureşti".

În discursul domniei sale şi în răspunsurile la cele 18 întrebări, domnul preşedinte Emil Constantinescu a încercat, la această întâlnire, translarea politicii coaliţiei guvernamentale şi în comunităţile româneşti de peste hotare. Iată numai câteva argumente care îngrijorează deopotrivă.

1. S-a spus că actele juridice ale regimului comunist puteau fi declarate nule imediat după revolta din 1989. Înlocuirea peste noapte a legislaţiei dintr-o ţară care a stat aproape 50 de ani sub dictatura comunistă, este o utopie şi o acuză propagandistică şi ne miră că vine de la Preşedinţie, iar în 1989 nu a fost o revoltă, că dacă ar fi fost revoltă, domnul preşedinte Emil Constantinescu rămânea o vreme lector universitar la Geologie şi secretar PCR.

2. Stoparea emigrării materiei cenuşii nu este întru totul fericită, s-a spus cu acelaşi prilej, că doar în străinătate s-a format Enescu, Brâncuşi, Ionesco, Palade şi alţii. Actuala Putere, în loc să sprijine financiar cercetarea şi să ridice salariile cercetătorilor din reţeaua Academiei Române, îi îndeamnă să plece în străinătate, unde se vor realiza. Aceasta este politica Puterii faţă de inteligenţa românească în acţiune.

3. Revenirea la putere a PDSR a fost prezentată şi aici ca un pericol, deoarece chipurile ar opri reformele în România şi ar anula şansele integrării ţării în structurile euro-atlantice. Iată că alături de politica actualei Puteri care a provocat declinul economic general, şomajul, privatizarea pe nimic şi sărăcia vine acum politica vădit electorală de susţinere a continuităţii la guvernare a coaliţiei CDR-PD-UDMR şi în mandatul 2000-2004.

4. Domnul preşedinte a simţit nevoia să ne spună cu gravă autoritate: " Niciodată în istoria sa, poporul român nu a avut mai bine asigurate suveranitatea, integritatea, independenţa şi unitatea sa". Şi ne-o spune după victorioasa semnare a Tratatului româno-ucrainean, după războiul din Iugoslavia şi după ce, cu câteva zile înainte, a declarat că nu se pricepe deloc la istorie, dar a cerut comisiilor de specialitate ale Parlamentului să nu se mai amestece în problemele manualelor de istorie. Istoria românilor în şcoală trebuind să rămână pe seama istoricilor reali de felul: Doru Dumitrescu, Sorin Mitu, Lucian Boia şi alţii. În zilele următoare, jurnaliştii au fost instruiţi de către specialişti şi analişti în problemele proprietăţii din România în aceeaşi optică CD-ristă. Noroc este că jurnaliştii din diaspora au şi instrucţie şi apartenenţă românească.

Mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Barbu Piţigoi. Se pregăteşte domnul deputat Vasile Stan.

Domnul Barbu Piţigoi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Profitând de unele dificultăţi prin care trece ţara şi înţelegând că a apărut un prilej prielnic de a face agitaţie ieftină şi demagogică, cu caracter electoral, unii reprezentanţi ai Opoziţiei s-au repezit să atace actuala guvernare, cerând nici mai mult nici mai puţin decât schimbarea Guvernului şi alegeri anticipate.

Este dreptul Opoziţiei de a critica Puterea, dar cu luarea în considerare a unor elemente şi stări de fapt obiective, temeinic analizate şi mai ales fundamentate pe realităţile economice şi sociale actuale.

Motivele atacurilor sunt de tot felul şi, dacă tot nu le justifică, le poate lua la întâmplare, în funcţie de împrejurări, de evenimente şi date calendaristice, de anotimp etc.

Fac unii exponenţi ai actualei Opoziţiei, uitând de situaţiile similare petrecute pe vremea când guvernării Văcăroiu i se putea imputa acelaşi lucru, multă gălăgie pe tema dificultăţilor financiare întâmpinate de actuala guvernare în aprovizionarea resurselor primare energetice, uitând de criza energetică din iarna anului 1995, când, în plin sezon friguros, din lipsă de fonduri pentru importul de hidrocarburi, întregul sistem energetic naţional a fost pus în dificultate, cu consecinţe foarte grave, inclusiv pentru economie, prin deconectarea de la reţea a multor mari unităţi industriale, cu pierderi incalculabile pentru economie, fără a mai vorbi de repercusiunile sociale, manifestate prin ample manifestări de stradă.

Să fi uitat, oare, actualii membri ai Opoziţiei că în criza declanşată atunci, în februarie 1995, pe fondul inexistenţei resurselor financiare pentru plata la extern a combustibililor, s-a recurs, printre altele, la impunerea politică a plăţii chitanţei energetice externe de către BANCOREX, acest act condamnabil şi nesăbuit, dictat de neglijenţă şi indolenţă, fiind unul dintre principalele motive ale prăbuşirii acestei bănci, cu consecinţe dezastruoase pentru întregul nostru sistem financiar, pe durată îndelungată, consecinţe pe care astăzi le simţim din plin şi care reprezintă, de altfel, şi cauza principală a dificultăţilor actuale prin care trec actualii guvernanţi, problema agentului termic fiind, până la urmă, o problemă financiară?

Plăteşte actuala guvernare greşelile elementare produse de actul de administraţie centrală din perioada ‘92-’96, când, aşa cum rezultă din declaraţiilor unor fruntaşi ai actualei Opoziţiei, s-au cheltuit importante sume de bani pentru păstrarea liniştii sociale. Mai pe înţelesul tuturor, pentru păstrarea fotoliilor ministeriale şi îndestularea clientelei politice a acelei guvernări.

Importante sume de bani împrumutate la extern şi sosite la scadenţă în acest an şi în anul viitor, urmând a fi plătite de actuala guvernare, evident cu sacrificii din partea populaţiei, au fost cheltuite de guvernarea Văcăroiu pentru o producţie de bunuri materiale nevandabile, rămase pe stoc, dar produse de dragul producţiei, din dorinţa de a arăta că se produce ceva, la care raportul calitate-preţ este necompetitiv pe piaţa concurenţială, dar dând de lucru la salariaţi, fără a ţine cont de blocajul financiar în creştere exponenţială, de datoriile neplătite către stat şi furnizori, într-un cuvânt, mergând către falimentarea societăţilor comerciale şi până la urmă a întregii economii.

Au făcut ceva vizibil foştii guvernanţi cu importantele sume împrumutate la extern, pe care acum le plăteşte ţara? Au investit într-o infrastructură oarecare, vreo autostradă, sau aşa ceva? Au modernizat vechii guvernanţi, cu banii ţării, vreo uzină "Tractorul" sau "Roman" etc. astfel încât ...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aţi depăşit 3 minute.

Domnul Barbu Piţigoi:

... produsele acestora să devină competitive pe piaţa concurenţială?

Nimic din toate acestea, în schimb au răsărit ca ciupercile, la tot pasul, vile fastuoase, elegante şi foarte scumpe, aparţinând foştilor guvernanţi sau clientelei lor politice.

Când laşi moştenire urmaşilor o structură anemică, suferind de o boală grea şi netratată, dimpotrivă, neglijată sau, mai rău, agravată, redresarea ei se face mai greu decât atunci când ai de-a face cu o maladie uşoară.

Avem ferma convingere că economia românească, greu afectată de guvernările nepricepute, ca să nu spun răuvoitoare, se află în convalescenţă, este pe cale de însănătăşire şi va deveni, în anul 2000 şi după, o economie sănătoasă, bazată pe proprietatea privată, creatoare de bunăstare generală, aşa cum a fost ea în perioada interbelică, o perioadă de glorie, de referinţă în istoria României.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aţi depăşit cele 3 minute. Aţi depăşit 4 minute şi jumătate.

Domnul deputat Vasile Stan. Se pregăteşte domnul deputat Vasile Vetişanu.

Am rugămintea să respectaţi cele 3 minute. Mai sunt încă 5 vorbitori.

Domnul Vasile Stan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnul Preşedinte Constantinescu s-a plâns vineri seara, la Cluj-Napoca, cu prilejul unei conferinţe de presă, că ameninţările la adresa sa şi a familiei prezidenţiale sunt din ce în ce mai dese şi foarte dure, spunând: "La adresa mamei mele au fost proferate injurii şi ameninţări cu moartea".

Eu, ca piteştean, dacă aceste evenimente au avut loc, mă disociez de aceste comportări condamnabile. În fond, ce legătură are venerabila doamnă Constantinescu cu viaţa politică din România sau cu situaţia economică a ţării? Ce netrebnici îşi permit să tulbure viaţa tihnită a unei doamne, care are singura "vină" că a dat naştere actualului Preşedinte al României? (Rumoare în partea dreaptă a sălii.)

În fond, ce "vină" are domnia sa că, la Ruginoasa, ...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, păstraţi liniştea!

Domnul Vasile Stan:

.... cu ocazia deschiderii campaniei electorale, domnia sa a promis o viaţă mai bună ţăranilor şi pietruirea tuturor drumurilor din România?

Ce "vină", are, de exemplu, domnia sa, că drumul comunal Brădet-Corbi, care ar scurta cu circa 40 de kilometri distanţele dintre localităţile aflate pe râul Doamnei şi cel al Vâlsanului, unde se află casa la ţară a domnului Constantinescu, este neterminat?

Eu am, totuşi, nişte îndoieli privind veridicitatea celor afirmate şi mai ales concluzia trasă, că: "până acum nu i-am asigurat mamei mele protecţia", având în vedere că de foarte mult timp venerabila doamnă este supravegheată discret de un poliţist şi un jandarm. De altfel, cred că este normal să fie păzită.

Dar, vin şi întreb: de ce aceeaşi pază o are şi sora domnului Constantinescu, de altfel o doamnă serioasă, un mare specialist în ale chimiei, care, prin comportarea sa, a lăsat numai loc de "Bună ziua", sau soţul ei, care este preşedintele Organizaţiei PNŢCD, de asemenea un om serios, căruia nu are nimeni ce să-i reproşeze? De ce trebuie să fie păzită şi această locuinţă?

Unde se regăseşte, totuşi, o altă promisiune electorală, de a reduce numărul maşinilor cu girofar şi al Serviciului de Pază şi Protecţie, de altfel, o instituţie absolut necesară?

În concluzie, eu cred că domnul Preşedinte pozează în victimă, pentru a impresiona electoratul.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vasile Vetişanu.

Se pregăteşte domnul deputat Ion Giurescu.

Domnul Vasile Vetişanu:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

La 25 octombrie 1921 s-a născut cel care a devenit Regele Mihai I al României, cel pe care forţele comuniste, dirijate de comisarii sovietici, l-au silit, în decembrie 1947, să renunţe la tron. A fost cel mai cumplit şi mai ruşinos moment din istoria de după război a ţării noastre.

După acest moment, a început sarabanda pigmeilor şi degringolada, prin cei aserviţi Moscovei, de la moşierul comunist doctor Petru Groza la feroviarul Ghiţă Dej şi dictatorul-cizmar Nicolae Ceauşescu.

Statutul de regat al României a fost demolat printr-o politică demonică, transformând ţara într-o colonie sovietică, atât din punct de vedere economic, dar mai ales politic.

Regimul aşa-zis de democraţie populară a instaurat cea mai cumplită prigonire a omului sub deviza luptei de clasă, în fapt o deviză criminală, care i-a aruncat pe oameni asupra oamenilor.

Scopul era vizibil: ştergerea oricărei tradiţii monarhice la români. Regii României, ultimul dintre ei, Regele Mihai I, erau stigmatizaţi până şi în manualele şcolare, inoculându-se în minţile tinere ura împotriva celor care erau numiţi rând pe rând "stâlpii burgheziei", "apărătorii regimului burghezo-moşieresc", "ultimii reprezentanţi ai feudalismului" şi aşa mai departe.

Se uita voit faptul că, sub aceşti regi de mare faimă, România a fost proclamată rând pe rând regat sub Carol I, iar în 1918 – sub regele Ferdinand, încoronat la Alba Iulia şi numit "întregitor de ţară", o ţară s-a unit în hotarele ei vechi şi sfinte, aşa cum le-au lăsat şi le-au visat cei de dinainte.

Carol al II-lea, între cele două războaie mondiale, a fost numit "regele culturii" într-o epocă considerată epoca de aur a culturii româneşti.

Regele Mihai I al României a intrat în fruntea ţării cu aceste moşteniri istorice de durată, care aminteau de ceea ce aveau mai de preţ românii – închegarea noastră şi neatârnarea ca neam, pe care dictatura roşie a încercat să le destrame.

Iată că, după aproape 50 de ani de comunism, poporul român şi-a redobândit în 1989 libertatea. Dacă atunci, în 1989, deci acum 10 ani, regele Mihai I revenea de drept la tron, aşa cum ar fi fost firesc şi corect din punct de vedere istoric, România şi destinul ei era astăzi altul, fiind înscris pe plan european şi mondial.

Din păcate, n-a fost aşa! Iar preşedinţii, mai exact preşedintele care s-a succedat la conducerea ţării până în 1996, printr-o logică înroşită de nelegiuiri, nu a catadicsit nici să recunoască măcar calitatea de cetăţean a celui născut în România.

Iată unul din răul acestor ani, de o netrebnicie fără margini, care a înecat ţara şi i-a ştirbit prestigiul internaţional, într-o vreme când bulgarii îşi primeau cu fast regele, într-o vreme când ungurii îl cereau pe Otto de Habsburg pe tronul Ungariei.

De ziua de naştere a Majestăţii Sale, Regele Mihai I al României, ziua de 25 octombrie, care este şi Ziua Armatei Române, îl aşteptăm pe Majestatea Sa, nu numai de Ziua Naţională a României, ci pentru toţi anii care vin, dorindu-i sănătate îndelungată.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ion Giurescu.

Se pregăteşte doamna deputat Lia Galic.

Domnul Ion Giurescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Atacul recent al primului-ministru Radu Vasile la adresa sindicatelor şi a Partidului Democraţiei Sociale din România nu este altceva decât o încercare nedemnă, lipsită de responsabilitate, de a compromite atât legitimitatea revendicărilor sindicale, cât şi credibilitatea principalului partid de Opoziţie.

Îi reamintim domnului Radu Vasile că primii care au iniţiat legături politice cu marile centrale sindicale, oficializate prin semnarea de protocoale şi memorandumuri de către ambele părţi, au fost reprezentanţii actualei Puteri.

De altfel, pe perioada guvernării PDSR, multe mitinguri şi demonstraţii sindicale au fost dirijate din umbră de reprezentanţii Alianţei Civice şi ai partidelor aflate acum la Putere.

Scăderea dramatică a nivelului de trai din România după 1996 nu are nici o justificare, în condiţiile în care coaliţia CDR-USD-UDMR s-a angajat în a atinge nişte obiective care au creat speranţe deşarte românilor.

Neputinţa guvernelor de dup㠒96, de a-şi îndeplini promisiunile, nu-şi poate găsi în nici un caz justificarea sau refugiul în laşitatea acuzaţiilor aduse pe nedrept PDSR-ului.

Aducem la cunoştinţă nu atât guvernanţilor, cât opiniei publice, că nu PDSR-ul se află la originea nemulţumirilor centralelor sindicale, ci politica falimentară, lipsită de orizont a coaliţiei guvernamentale. Ţinem să atragem atenţia domnului Radu Vasile că PDSR nu a copiat şi nu va copia politica ieftină a guvernanţilor faţă de sindicate, care presupune doar o manipulare şi neasumare de responsabilităţi.

Nerespectarea sistematică a protocoalelor încheiate, începând cu anul 1996 şi culminând cu cele semnate de primul-ministru Radu Vasile şi miniştrii Remeş şi Berceanu, sunt motive întemeiate şi, credem noi, suficiente ale scăderii încrederii sindicatelor în actuala echipă guvernamentală.

S-a putut constata încă o dată nepăsarea celor aflaţi la Putere faţă de cei cu care încheie protocoale, ca şi faptul că s-au folosit de aceştia ca de nişte simple instrumente, numai pentru a-şi atinge scopurile lor. Prin acest lucru nu putem înţelege decât că scopul guvernării actuale nu este bunăstarea întregii populaţiei a României, ci doar a câtorva privilegiaţi.

Radu Vasile ar trebui să conştientizeze că cerinţele sindicale nu reprezintă numai nemulţumirile membrilor de sindicat, ci şi ale unei mari părţi a populaţiei, care este adusă în pragul disperării, ca urmare a scăderii dramatice a nivelului de trai.

Dumneavoastră, domnule prim-ministru, ar trebui să fiţi primul om în acest stat, care să ştie că nici un program de guvernare nu are viabilitate dacă nu produce efecte favorabile în viaţa oamenilor. Din acest punct de vedere, eşecul total al guvernării actuale este atestat de faptul că muncitorii, ţăranii, şomerii, salariaţii din sectorul bugetar au suferit cea mai drastică scădere a nivelului de trai de după 1989.

Scăderea constantă a puterii de cumpărare a populaţiei, dublată de escaladarea fără precedent a preţurilor determinate de ultimele măsuri de creştere necontrolată la energie electrică şi termică în prag de iarnă, pun în lumină starea de pauperizare în care populaţia a fost adusă.

În momentul de faţă, categoria cea mai afectată o reprezintă pensionarii, menţionând că actuala Putere, cu demagogia şi populismul care o caracterizează, continuă să promită acestora din 6 în 6 luni că vor trăi mai bine peste alte 6 luni.

În actualele condiţii, cea mai mare parte a pensionarilor cheltuiesc peste 70% din venituri pentru întreţinere, respectiv plata căldurii, a apei, a energiei electrice. Ne punem întrebarea dacă poate cineva să creadă că şi în spatele nemulţumirilor acestora se mai pot afla aşa-zisele manevre ale PDSR-ului?

Situaţia este cu atât mai alarmantă cu cât ne aflăm doar la început de iarnă şi deja factorii responsabili se văd depăşiţi de problemele încă minore puse de aceasta.

Dar ce să ne aşteptăm de la acest Guvern care, prin vocea ministrului Traian Băsescu, îşi exprimă neputinţa prin celebra deja replică "Iarna nu-i ca vara!". Este maximum de percepere pe care Puterea o arată faţă de greutăţile iernii.

Este evident pentru orice cetăţean al acestei ţări că culpabilizarea PDSR-ului pentru mişcările sindicale preconizate nu reprezintă decât o încercare disperată a premierului de a abate atenţia de la problemele cu care se confruntă populaţia.

Totodată, Radu Vasile încearcă să arunce responsabilitatea incapacităţii guvernamentale de a soluţiona problemele, pe seama sindicatelor şi a PDSR-ului.

Preconizata republică sindicală, proclamată de premier, este un slogan menit să ascundă deja existenta republică a incompetenţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Lia Galic.

Se pregăteşte domnul deputat Gheorghe Ionescu.

Doamna Lia-Andreia Galic:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Poate este bine să mai schimbăm registrul atacurilor reciproce şi să ne aducem aminte de vizita în România din luna mai a Sanctităţii Sale Papa Ioan Paul al II-lea, care a marcat conştiinţa românilor cu puţine personalităţi străine au făcut-o vreodată.

Puţină lume a observat, probabil, că la o dată recent㠖 16 octombrie – s-au împlinit 21 de ani de la preluarea pontificatului de către actualul Papă.

Greco-catolicii din România şi poate toţi creştinii conştienţi de rolul Sfântului Părinte, jucat pe scena mondială în această perioadă, au trăit şi simţit încă o dată un moment de respect şi un gând pios faţă de această mare personalitate.

Este fapt cert că nimeni în lume, ca persoană, exceptându-l pe Preşedintele Ronald Reagen, nu a influenţat atât de considerabil căderea comunismului mondial, totalitar şi anticrist, cum a făcut-o actualul Papă şi că, în parte, îi datorăm şi noi libertatea de care ne bucurăm, ca şi popoarele din toată Europa răsăriteană.

Alături de polonezi, popor nelatin, însă, destinul românilor a fost de la începutul timpurilor moderne mult legat de Roma eternă, prin componenta romană a etnogenezei sale şi prin limba sa latină, în care s-a format şi s-a creştinat, în dependenţă de Roma, şi prin revenirea la această legătură cu unul din centrele civilizaţiei şi spiritualităţii lumii, cu 300 de ani în urmă.

Aici, în Ardeal, îşi are originea Şcoala Ardeleană sau Latinistă, cu centrul său – Blajul. "Spiritul românesc, din care cel ardelenesc este parte integrantă, anevoie va ajunge la o cunoaştere de sine fără de o justă punere în lumină a Şcolii Ardelene Latiniste", spunea Lucian Blaga, poet şi filosof ortodox.

Dependenţa din vechime de Roma, timp de circa opt secole, plus cele trei din lumea modernă, este demnă de pomenit în contextul aniversării amintite, căci Sfântul Părinte Papa Ioan Paul al II-lea este succesorul şi continuatorul Sfântului Petru şi al tuturor papilor ce au urmat şi dăinuit pe vremea formării şi creştinării românilor.

Revenind la pontificatul Sanctităţii Sale, el a relansat mesajul creştin în lume şi marea idee a unităţii Bisericii prin recunoaşterea devierilor de la cuvântul Evangheliei, care au caracterizat istoria îndepărtată şi mai recentă a acestora.

Este primul papă din Europa răsăriteană, primul papă slav, primul papă al epocii moderne împotriva căruia se comite un atentat, cel care organizează în Polonia prima mare manifestaţie publică, în iunie 1979, la nici un an de la preluarea pontificatului său, în care transmite în Imperiul Sovietic un mesaj ce contrazice frontal şi radical sistemul comunist.

Sprijină ieşirea Poloniei din comunism, exclusiv pe cale paşnică. Şi când s-a realizat această ieşire, nu i-a înfierat pe învinşi şi nu i-a încurajat pe învingători să se răzbune.

Este personalitatea care a determinat decisiv succesul Organizaţiei "Solidaritatea" şi numirea primului şef de guvern din blocul sovietic, care nu a fost membru de partid comunist.

S-a apropiat de oamenii simpli şi problemele lor, mai ales de cei suferinzi, săraci şi defavorizaţi, schimbând imaginea despre însăşi instituţia papală.

Pentru a reafirma lumii marile şi eternele adevăruri biblice, în cei 21 de ani de pontificat, Sanctitatea Sa a făcut 88 de călătorii în străinătate, 137 – în Italia, 938 de sanctificări, 284 de sfinţi proclamaţi şi 291 de adunări generale, reunind în total 14 milioane de credincioşi de pe tot mapamondul.

Nici un alt papă din acest veac nu şi-a pus amprenta mai puternic decât Papa Ioan Paul al II-lea asupra lumii din afara Bisericii.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ionescu Gheorghe.

Domnul Gheorghe Ionescu:

Domnule preşedinte,

Declaraţia politică de astăzi se va numi "Legalitate, moralitate, adevăr".

Acestea sunt principiile care trebuie să fie avute în vedere de magistraţi în momentul pronunţării hotărârilor într-o acţiune introdusă în instanţa de judecată. Dar aceste principii nu sunt respectate de unii magistraţi, existând situaţii când hotărârile care se pronunţă sunt în totală contradicţie cu acestea.

Am să mă refer la un caz autentic. Societatea Comercială "ARVAH" S.A. Craiova, fosta bază de aprovizionare a agriculturii din judeţul Dolj, s-a privatizat în anul 1994 prin Legea nr.77, încheindu-se contractul de vânzare-cumpărare nr.533 din 1994 între FPS Bucureşti şi PAS-ul de la "ARVAH", în care se stipulează condiţiile în care se pot vinde acţiunile cumpărate, cine le administrează şi cum se pot înstrăina.

La această societate comercială a apărut fenomenul de vânzare-cumpărare a acţiunilor între acţionari, prin acte încheiate de notariat, procedeu neadmis prin Statutul PAS şi contractul de vânzare-cumpărare încheiat între FPS şi PAS.

S-a introdus acţiune în instanţă, la Tribunalul judeţean Dolj, hotărârea acestuia fiind că vânzarea este legală, deşi, în susţinerea cauzei, s-au adus precizări în plus de la CNVM şi Departamentul Juridic al FPS-ului.

De asemenea, "ARVAH" Craiova a introdus două acţiuni la Tribunalul Dolj privind Societatea "MALOREX" S.R.L., care are spaţii închiriate şi pentru care nu a plătit obligaţiile contractuale din luna mai 1999.

Hotărârile nu s-au pronunţat nici la data aceasta, amânarea acestora având un scop bine stabilit, pe care-l voi arăta în continuare.

În luna aprilie, s-a ales consiliul de administraţie de către AGA, în mod legal, respectând Legea nr.31/1991, republicată, statutul şi toate reglementările în vigoare, dar, la 20 de zile după aceasta, acţionarul care a cumpărat acţiunile a ales şi el alt consiliu de administraţie, în condiţii nelegale.

Cele două consilii de administraţie s-au contestat în instanţă, la Tribunalul Dolj, dându-se câştig consiliului de administraţie ales în mod nelegal, hotărârea fiind dată cu drept de recurs la Curtea de Apel, procedura fiind în derulare.

Considerându-se că în continuarea procedurii este posibil să nu câştige cel de-al doilea consiliu de administraţie, ales nelegal, s-a găsit o nouă procedură de a forţa schimbarea consiliului de administraţie ales iniţial, şi anume, folosind procedeul ordonanţei prezidenţiale pentru preluarea ştampilei şi actelor de gestiune de la consiliul de administraţie în exerciţiu.

Judecarea ordonanţei prezidenţiale s-a făcut fără citarea părţii reclamate, dându-se hotărârea solicitată în această acţiune de acelaşi complet de judecată care a judecat şi contestaţiile celor două consilii de administraţie.

La recursul depus la Curtea de Apel Craiova, hotărârea tribunalului a rămas aceeaşi.

După acestă hotărâre a Curţii de Apel Craiova a urmat un scandal groaznic la S.C. "ARVAH" între cele două tabere, recurgându-se la intervenţii în forţă.

În acest mod, stimaţi colegi, se constată că o parte dintre magistraţi nu respectă legile emise de Parlamentul României, cum ar fi Legea nr.31/1991, republicată, care stabileşte modul cum se poate şi cine poate înlocui consiliul de administraţie.

Şi precizez: acest atribut revine adunării generale a acţionarilor şi nu se face prin ordonanţă prezidenţială, aşa cum a hotărât Tribunalul Dolj şi Curtea de Apel de la Craiova.

Vin şi întreb, stimaţi colegi, care mai este rostul nostru în elaborarea legilor care nu se respectă de către puterea judecătorească?

Nu consideraţi că în această direcţie, domnul ministru Stoica Valeriu, care este şi membru al acestui Parlament, nu a reuşit să facă ordine? Şi cer, cu această ocazie, să întreprindă de urgenţă o anchetă la Tribunalul Dolj privind cazul arătat.

Menţionez că Societatea Comercială "ARVAH" Craiova asigură aprovizionarea agriculturii în judeţul Dolj şi, prin această maşinaţie care se foloseşte, se va transforma într-un târg en gros, unde se vor vinde ciocolate, boni-bon, vin şi altele.

În concluzie, stimaţi colegi, consider că în România, atât timp cât instituţiile fundamentale ale statului, printre care şi justiţia, nu vor aplica legile emise de organul legislativ, în ţară va domni haosul, se va instaura dictatura celui mai puternic din punct de vedere financiar, cu subliniere financiar.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cu aceasta, prima parte a programului de astăzi, cea destinată intervenţiilor deputaţilor, s-a încheiat.

O să rog liderii grupurilor parlamentare să asigure cvorumul de lucru.

O să rog să mi se aducă prezenţa, pentru a vă informa asupra ei, şi sper ca în două-trei minute să putem începe. Rog, de asemenea, secretarii de şedinţă să coboare şi să vină în sală.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă anunţ că din totalul celor 341 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări 276, 65 fiind absenţi. Participă la alte acţiuni parlamentare un număr de 16 deputaţi. Cvorumul de lucru astăzi este de 155 de deputaţi. Cei 16 de deputaţi care participă la alte lucrări sunt cei 9 membri ai Guvernului şi 7 deputaţi în misiune în străinătate.

Intrăm în ordinea de zi, cu proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Regatului Norvegiei privind serviciile aeriene şi a Memorandumului de înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Regatului Norvegiei asupra cooperării între ţările scandinave cu privire la Scandinavian Airlines System (SAS), semnate Oslo la 26 octombrie 1998.

Din partea iniţiatorului, aveţi cuvântul.

O să vă rog să vă prezentaţi pentru stenogramă, nume, funcţie şi toate celelalte.

Vă rog.

Domnul Adrian Marinescu:

Sunt Adrian Marinescu, secretar de stat la Ministerul Transporturilor.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În contextul liberalizării transporturilor aeriene şi al dezvoltării relaţiilor internaţionale în domeniul aviaţiei civile se impune perfecţionarea sistematică a cadrului juridic al cooperării între state şi guverne cu scopul de a putea fie oferite de către companiile aeriene servicii de calitate privind transportul de călători, mărfuri şi trimiteri poştale. În acest context se încadrează şi prezentul acord, pe care vi-l prezentăm spre aprobare, dintre Guvernul României şi Regatul Norvegiei privind serviciile aeriene.

În principal, acest acord prevede următoarele: dreptul fiecărei părţi contractante de a desemna în scris celeilalte părţi contractante una sau mai multe companii aeriene în scopul exploatării serviciilor convenite pe rutele specificate, situaţii în care o parte contractantă are dreptul de a revoca sau de a suspenda o autorizaţie de exploatare acordată unei companii aeriene desemnate de către cealaltă parte contractantă; condiţiile în care se acordă, pe bază de reciprocitate, scutiri de taxe vamale pentru aeronavele folosite pe serviciile aeriene internaţionale de către o companie aeriană desemnată a oricăreia dintre părţile contractante, precum şi pentru echipamentele lor obişnuite, rezervele de carburanţi şi lubrifianţi, piesele de schimb şi proviziile de bord; procedura de stabilire a tarifelor care urmează să fie aplicate de către companiile aeriene desemnate între teritoriile respectivelor state ale părţilor contractante, acordarea companiilor aeriene desemnate ale părţilor contractante a dreptului de a vinde propriile documente de transport pe teritoriul statului celeilalte părţi contractante, fie direct prin propriile birouri, fie prin agenţi de vînzări sau turism, în conformitate cu prevederile legale în vigoare; acordarea companiilor aeriene desemnate ale oricăreia dintre părţile contractante a dreptului de a transfera liber şi imediat excedentul dintre încasări şi cheltuieli obţinut pe cheltuielile statului celeilalte părţi contractante, în legătură cu transportul pasagerilor, bagajelor, mărfurilor şi poştei în monedă liber convertibilă la rata oficială de schimb din ziua în care este efectuat transferul; procedura de aprobare de către autoritatea aeronautică a uneia dintre părţile contractante a orarelor de zbor ale companiilor aeriene desemnate de către cealaltă parte contractantă şi care vor include orele, frecvenţa serviciilor convenite şi tipurile aeronavelor care vor fi folosite pentru aceste servicii; securitatea aeronautică în temeiul recomandărilor adoptate de către organizaţia aviaţiei civile internaţionale şi în conformitate cu prevederile convenţiilor internaţionale în acest domeniu la care aceste state au aderat; procedura de reglementare a diferendelor care pot să apară între părţile contractante cu privire la interpretarea sau aplicarea acordului, respectarea legilor şi a reglementărilor în vigoare pe teritoriul statului uneia dintre părţile contractante cu privire la tranzitul, intrarea, plecarea de pe teritoriul statului său, precum şi cele referitoare la imigrare, paşapoarte, vamă, valută şi carantină de către companiile aeriene desemnate de cealaltă parte contractantă sau în numele pasagerilor, echipajelor, bagajelor, măfurilor şi poştei de pe aeronavele utilizate de aceste companii.

De asemenea, cu această ocazie prezentăm spre aprobare Memorandumul de înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Norvegiei asupra cooperării între ţările scnadinave cu privire la Scandinavian Airlines System (SAS), reprezintă detalierea aplicării art.3 al acordului anterior menţionat, cu privire la desemnarea companiei aeriene SAS. Astfel, cât tmp sunt operate servicii aeriene regulate pe rutele specificate în anexa la acord sub sigla Scandinavian Airlines System, nici una dinte companiile Scandinavian Airlines System Norge ASA – Scandinavian Airlines System Danemark ASE şi Scandinaviens Airlines System Sverige AB Public nu are dreptul să opereze aceste servicii ca şi companii individuale. Deci, cu alte cuvinte s-a acceptat înlocuirea companiei în cazul acesta al Norvegiei, respectiv Suediei, Danemarcei cu compania Scandinavian Airlines System, care le deserveşte pe toate cele 3 ţări.

Acordul, precum şi memorandumul de înţelegere vor intra în vigoare la ultima dată la care părţile contractante îşi vor fi notificat reciproc, pe cale diplomatică, îndeplinirea procedurilor cerute de legislaţiile lor naţionale cu privire la intrarea în vigoare a acordurilor internaţionale. După intrarea în vigoare, aceste documente vor contribui la creşterea eficienţei transporturilor aeriene între României şi Norvegia, asigurând desfăşurarea activităţii în acest domeniu pe bază de reciprocitate.

Pentru aceste motive, vă rugăm, domnilor şi doamnelor deputaţi, să aprobaţi această lege privind aprobarea acordului şi memorandumului.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulţumesc.

Din partea comisiei domnul deputat Radu Alexandru.

Domnul Alexandru-Dumitru Radu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În urma examinări proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Norvegiei privind serviciile aeriene şi a Memorandului de înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Regatului Norvegiei asupra cooperării între ţările scandinave cu privire la Scandinavian Airlines System (SAS), semnate la Oslo la 26 octombrie 1998, în şedinţa din 20 octombrie 1999, comisia a hotărât ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare în forma prezentată de Senat. Menţionăm că şi conform art.74 din alin.2 din Constituţia României, proiectul de lege prezentat spre dezbatere şi avizare pe fond are caracter de lege ordinară.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Intervenţii nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.1. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.2. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Fac precizarea că fiind vorba de acorduri internaţionale, eventualele erori de traducere să fie corectate până la publicarea în Monitorul Oficial în limba română a acordului acesta şi a celor care urmează. Votul final, este o lege, împreună cu celelalte voturi finale la ora 11,30 şi repet, rugămintea ca liderii grupurilor ca la orele 11,30 să asigure prezenţa masiv la voturile finale care vor urma.

Continuăm cu proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Suediei, privind servicile aeriene şi a Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Suediei asupra cooperării dintre ţările scandinave cu privire la Scandinavian Airlines System SAS semnate la Oslo la 26 octombrie 1998. E vorba de 3 acorduri, Scandinavian Airlines System, unul semnat cu Norvegia, unul cu Suedia şi unul cu Danemarca.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Marinescu, din partea iniţiatorului.

Aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Marinescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Faţă de prezentarea acordului încheiat între România şi Regatul Norvegiei nu este nimic de adăugat în plus în acordul semnat de România cu Guvernul Danemarcei şi cu Guvernul Suediei privind transportul aeriene, inclusiv Memorandumul de înţelegere privind înlocuirea la înţelegerea părţilor a companiilor naţionale respective sau companiilor desemnate prin compania Scandinavian Airlines System. Atât acordurile cât şi memorandumul sunt identice pentru toate cele 3 ţări, aşa cum le-am prezentat la prima, pentru prima ţar㠖 Norvegia.

În concluzie, vă rog să binevoiţi să aprobaţi aceste acorduri, mă rog, în ordinea în care au fost pezentate.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulţumesc.

Din partea comisiei, domnul deputat Barbu Piţigoi.

Domnul Barbu Piţigoi:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă precizăm că în urma examinării proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Suediei privind serviciile aeriene şi a Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Suediei, asupra cooperării între ţările scandinave cu privire la Scandinavian Airlines System, semnate la Oslo la 26 octombrie 1998 în şedinţa din 20 octombrie 1999, comisia a hotărât ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare în forma prezentată de Senat.

Precizăm că în conformitate cu art.74 alin.2 din Constituţia României proiectul de lege prezentat spre aprobare şi dezbatere este cu aviz pe fond şi are caracter de lege organică.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Intervenţii la titlul legii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Intervenţii la art.1. Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Intervenţii la art.2. Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Votul final asupra acestui proiect de lege, o dată cu celelalte la 11,30.

Continuăm cu proiectul de Lge pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Danemarcei, privind serviciile aeriene şi a Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Danemarcei asupra cooperării dintre ţările scandinave cu privire la Scandinavian Airlines System (SAS), semnate la Oslo la 26 octombrie 1998.

Iniţiatorul şi-a spus cuvântul, susţine proiectul, fiind similar cu celelalte două.

Din partea comisiei, aveţi cuvântul.

Domnul Raduly Robert Kálmán:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În urma examinării proiectului de Lege privind ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Danemarcei privind serviciile aeriene şi a Memorandumului de înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Regatului Danemarcei asupra cooperării dinte ţările scandinave, cu privire la Scandinavian Airlines System, semnate la Oslo la 26 octombrie 1998 în şedinţa din 20 octombrie 1999, comisia a hotărât să fie supus spre dezbatere şi adoptare în forma prezentată de Senat.

Precizăm că proiectul de lege prezentat are caracter de lege ordinară.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Îi mulţumim domnului deputat Raduly.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Intervenţii la titlul legii nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Intervenţii la art.1 al legii. Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Intervenţii la art.2 al legii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Votul final asupra acestei legi tot la ora 11,30.

Continuăm cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/1998 privind modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 31/1998 pentru aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoare adăugată a unor produse şi echipamente importate pentru înzestrarea MApN, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe şi industriei de apărare.

Comisia buget-finanţe, bănci, suntem în procedură de urgenţă, o să vă rog să propuneţi timpii afectaţi intervenţiilor şi timpul total.

Vă rog, domnule Dan Constantinescu.

Domnul Dan Constantinescu:

Dat fiind dimensiunea redusă a acestui proiect de lege, vă propunem 10 minute maxim, 3 minute pentru fiecare intervenţie.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cei doi timpi propuşi sunt 10 minute şi respectiv 3 minute pentru intervenţie, vi-i supun aprobării.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege... O să încep cu ordonanţa. Dacă au fost amendamente respinse la titlul ordonanţei. Poftim? Comisia? Raportul.

Domnul deputat Dan Constantinescu, vă rog.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În urma examinării proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 45/1998 privind modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 31/1998 pentru aprobarea scutirii de la TVA a unor produse şi echipamente importate pentru înzestrarea Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, SRI, Serviciului de Informaţii Externe şi industriei de apărare, în şedinţa din 19 mai a.c. comisia a hotărât ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare în forma adoptată de Senat. Aşa cum rezultă şi din avizul Comisiei juridice, prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulţumesc.

La titlul ordonanţei, dacă au fost amendamente respinse? Nu au fost.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Dacă au fost amendamente respinse la titlul unic al ordonanţei? Nu au fost.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Ordonanţa, în ansamblul ei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Venim pe textul legii. Amendamente respinse la titlul legii nu au fost.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Nu au fost amendamente respinse nici la art.unic al legii. Vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Onoraţi colegi,

Votul final şi asupra acestui proiect de lege la ora 11,30.

Continuăm cu proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 123/1998 privind modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 31/1998 pentru aprobarea scutirii de la plata TVA a unor produse şi echipamente importate pentru înzestrarea Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, SRI, Serviciului de Informaţii Externe şi industriei de apărare.

Conform prevederilor regulamentare, referitoare la proiectele de lege în pocedură de urgenţă...

Domni deputaţi din sală:

Nu e în procedură de urgenţă, domnule preşedinte.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu, nu este în procedură de urgenţă. Poftim? Ba da, aici scrie în procedură de urgenţă. Nu ştiu, pentru asta e ordonanţă simplă. Pentru asta a existat procedura de urgenţă? Dar nu ştiu, astea au fost pentru astăzi? E o ordonanţă simplă, pentru asta a existat procedura de urgenţă? Probabil că este o greşeală, eu nu ţin minte să se fi dat votul pentru dezbaterea în procedură de urgenţă a acestei ordonanţe, care e simplă nu e de urgenţă. O vom dezbate în procedura normală. Comisia îmi confirmă acest lucru. Dacă sunt intervenţii?

Iniţiatorul nu doreşte să ia cuvântul. Din partea comisiei? Domnul deputat Dan Constantinescu, în fond de la Comisia finanţe, bănci.

Aveţi cuvântul.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În urma examinării proiectului de lege pentru respingerea Ordonanţei nr.123 privind modificarea şi completarea Ordonanţei nr.31/1998 pentru aprobarea scutirii de la plata TVA a unor produse şi echipamente importate pentru înzestrarea Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Serviciului Român de Informaţii şi Serviciului de Informaţii Externe, precum şi industriei de apărare în şedinţa din 19 mai a.c. comisia a hotărât ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare în forma adoptată de Senat. Motivaţia respingerii este aceeaşi de la Senat, şi anume faptul că prevederile ordonanţei în cauză au fost preluate în alte acte normative.

Potrivit avizului Comisiei juridice, prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă la dezbaterile generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Începem cu titlul legii.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Intervenţii la art.unic al legii. Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Votul final la ora 11,30 împreună cu celelalte voturi finale.

Continuăm cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/1999 pentru aprobarea scutirii de la plata TVA la unele produse, echipamente şi servicii aferente importate pentru înzestrarea Serviciului Român de Informaţii. Ne aflăm în pocedură de urgenţă. O să rog pe preşedintele Comisiei buget, finanţe şi bănci, pe domnul deputat Dan Constantinescu să facă propunerile de timp.

Vă rog.

Domnul Dan Constantinescu:

Acelaşi buget de timp îl propunem, 10 minute în total, 3 minute pe fiecare intervenţie.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cei doi timpi propuşi sunt 10 minute, respective 3 minute.

Vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Invit comisia să prezinte raportul.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Şi pentru acest proiect de lege comisia, în şedinţa din 19 mai a.c., a hotărât ca el să fie supus spre dezbatere şi adoptare în forma prezentată. Şi acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulţumesc.

Vom începe cu textul ordonanţei. N-au fost nici amendamente respinse la nici unul dintre punctele referitoare.

Vă supun spre aprobare titlul ordonanţei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.1 al ordonanţei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.2 al ordonanţei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Ordonanţa, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul legii. Nu au fost amendamente respinse.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.unic al legii. Nu au fost amendamente.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Votul final o dată cu celelalte voturi finale la ora 11,30.

Continuăm cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/1999 pentru aprobarea scutirii de la plata TVA a unor produse şi echipamente importate pentru înzestrarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.

Fiind vorba de un proiect de lege în procedură de urgenţă, invit biroul Comisiei buget, finanţe şi bănci, pe domnul deputat Dan Constantinescu să facă propunerile de timp.

Aveţi cuvântul.

Domnul Dan Constantinescu:

Ne menţinem acelaşi buget de timp ca propunere 10 minute, în total, 3 minute pe fiecare intervenţie.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cei doi timp propuşi sunt 10 minute, respectiv 3 minute.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Au fost adoptaţi timpii propuşi în unanimitate.

Vă rog să prezentaţi raportul. Dau cuvântul domnului deputat Dan Constantinescu, preşedintele Comisiei buget, finanţe, bănci pentru a prezenta raportul comisiei.

Aveţi cuvântul.

Domnul Dan Constantinescu:

În urma examinării acestui proiect de lege, comisia, în şedinţa sa din 19 mai a.c., a hotărât ca el să fie supus spre dezbatere şi adoptare în forma prezentată. Este vorba de un proiect de lege care face parte din categoria legilor ordinare, aşa cum rezultă şi din avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vom începe cu textul ordonanţei de urgenţă. Nu au fost amendamente respinse.

Titlul ordonanţei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.1 al ordonanţei de urgenţă.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.2 al ordonanţei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Ordonanţa de urgenţă, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Nu au fost amendamente respinse nici la lege. Deci vă supun spre aprobare titlul legii.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare art.unic al legii.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Votul final la ora 11,30.

Continuăm cu proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/1999 pentru aprobarea scutirii de la plata TVA a unor produse şi echipamente importate pentru înzestarea Ministerului Apărării Naţionale.

Invit biroul Comisiei buget, finanţe bănci, pe domnul preşedinte Dan Constantinescu să ia cuvântul şi să facă propunerile de timpi şi să prezinte raportul comisiei.

Aveţi cuvântul.

Domnul Dan Constantinescu:

Acelaşi buget de timp îl propunem – 10 minute în total, 3 minute pentru fiecare intervenţie.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulţumesc.

Vă supun spre aprobare timpii propuşi.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă dau cuvântul, domnule deputat Dan Constantinescu să prezentaţi raportul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci la acest proiect de lege.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Raportul la acest proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59 pentru aprobarea scutirii de la plata TVA a unor produse şi echipamente importate pentru înzestrarea Ministerului Apărării Naţionale, care închide pachetul de ordonanţe, respectiv de proiecte de lege la care am făcut referire din primul raport, a fost întocmit în data de 19 mai a.c.. Comisia hotărât ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare în forma prezentată.

Şi acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulţumesc.

Nu au fost amendamente respinse în textul ordonanţei de urgenţă. Vă supun spre aprobare titlul ordonanţei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare art.1 al ordonanţei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare art.2 al ordonanţei de urgenţă.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare ordonanţa de urgenţă în ansamblul ei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Da. Vă mulţumesc.

Nu au fost amendamente respinse în textul ordonanţei de urgenţă. Vă supun spre aprobare titlul ordonanţei de urgenţă.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate. Vă supun spre aprobare art.1 al Ordonanţei de urgenţă.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare art.2 al Ordonanţei de urgenţă.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare Ordonanţa de urgenţă în ansamblul ei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Nici la lege nu au fost amendamente respinse.

Vă supun spre aprobare titlul legii.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare art.unic al legii.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Onoraţi colegi,

Votul final asupra acestei legi tot la ora 11 şi jumătate.

Şi cu aceasta, trecem la proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.

Fac precizarea că există mai multe propuneri care au fost analizate şi se analizează odată cu acest proiect de lege. E vorba de propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, înregistrată la nr.77/1998. Este vorba de propunerea legislativă pentru modificarea prevedederilor art.3 din Legea nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, înregistrată la nr.171/1998, şi că proiectul de lege care îl discutăm este înregistrat la nr.133/1998.

Din partea iniţiatorului...a venit? I-aţi chemat? Nu putem dezbate proiectul de lege pentru că nu este venit iniţiatorul. Vă rog să-mi spuneţi când vine.

Sunt anunţat că cei doi secretari de stat de la Ministerul de Justiţie nu pot să vină astăzi pentru susţinere acestui proiect de lege şi, din păcate, a existat o cerere similară săptămâna trecută pentru dezbaterea în săptămâna aceasta a acestui proiect de lege. O să discut şi eu cu dânşii să vedem exact dacă poate să vină cineva de la minister după-amiază, după pauză, pentru susţinerea acestui proiect de lege.

O să trecem la următorul proiect de lege să vedem care este situaţia. Următorul proiect este proiectul de Lege privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice. La acest proiect de lege, domnul ministru a plecat încoace, sper să ajungă în timp.

Să vedem dacă putem rezolva în continuare punctul următor până când vin dânşii, şi anume avem proiectul de Hotărâre pentru constituirea comisiei speciale a Camerei Deputaţilor pentru investigarea cauzelor care au produs dezechilibre ecologice majore urmate de pierderi de vieţi omeneşti, generate de ploile torenţiale căzute în lunile iunie-octombrie 1999 în unele zone ale ţării.

Aş dori să ştiu dacă s-a primit anexa cu componenţa nominală a acestei comisii. Ştiu că grupurile trebuiau să-şi desemneze candidaţii în cursul zilei de ieri.

Procedură. Domnul deputat Alecu.

Aveţi cuvântul.

Domnul Aurelian Paul Alecu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este o problemă simplă. S-ar putea să fie o scăpare, scuzabilă, a celor care s-au ocupat cu redactarea ordinii de zi, însă conţinutul discuţiilor care au avut loc data trecută au stipulat clar că nu va fi o comisie de anchetă, ci va fi o comisie specială care va analiza etc...ce scrie acolo. Deci, vă rog, subliniaţi, ca să nu discutăm de anchetă când nu e vorba de anchetă.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Da. Nu aţi fost atent când am prezentat proiectul. Am spus "comisie specială". Deci, noi am adoptat-o într-o anumită formă, aici a rămas proiectul aşa cum a fost propus de iniţiator şi aşa este normal să fie. Textul adoptat de noi nu este neapărat, obligatoriu, să fie identic cu proiectul prezentat de iniţiator. Ce se află în ordinea de zi este titulatura prezentată de iniţiator, iar eu când am prezentat proiectul am spus că este vorba de "comisie specială" şi nu de anchetă. Mi se pare de fapt că este logic.

Am o rugăminte: liderii grupurilor care nu au transmis nominal persoanele ori deputaţii care vor face parte din această comisie de anchetă să transmită aceste informaţii Biroului Permanent pentru ca să putem să aprobăm componenţa nominală săptămâna aceasta, imediat ce vom avea toate nominalizările făcute de grupuri.

Domnul vicepreşedinte Acsinte Gaspar.

Aveţi cuvântul.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Poate că se impune să se facă o precizare. Atunci când s-a discutat proiectul de hotărâre, s-a stabilit că în componenţa acestei comisii speciale să intre cinci deputaţi de la Comisia pentru agricultură şi patru deputaţi de la Comisia pentru administraţie publică. Ca atare, liderii grupurilor parlamentare să se orienteze asupra deputaţilor din cadrul acestor două comisii şi să facă propuneri. Până în prezent, la Biroul permanent au înregistrat propuneri Grupul parlamentar al P.R.M., Grupul parlamentar al P.D.S.R. şi urma să depună şi Grupul parlamentar al P.U.N.R.

Am ruga ca, totuşi, să se depună. Noi, mâine, avem şedinţa de Biroul permanent. Potrivit art.69 din Regulament, componenţa comisiei şi a biroului acesteia se aprobă la propunerea Biroului permanent de către plenul Camerei şi, deci, componenţa aceasta trebuie să facă parte din anexa ce se integrează în corpul proiectului de hotărâre care urmează să fie votat.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc pentru această precizare. Vă anunţ că şi Grupul parlamentar P.N.L. a făcut o recomandare pentru această comisie. Sper ca toate aceste informaţii să ajungă până mâine la Biroul permanent pentru ca să putem să definitivăm joi această comisie.

Domnul deputat Ianculescu, iniţiatorul acestui proiect de hotărâre.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş vrea să completez argumentul dumneavoastră dat la afirmaţia domnului deputat Alecu. Iată, titlul acestei hotărâri este trecut exact cum a fost iniţial. Dacă domnul deputat Alecu se uita mai atent, vedea că sunt trecute chiar şi ploile torenţiale căzute în luna iunie. Or noi, data trecută, am stabilit că nu numai la cele din luna iunie. De aceea, era un argument în plus că a fost trecută această iniţiativă în ordinea de zi cu titlul care a fost iniţial, având în vedere faptul că nu s-a definitivat votul pe ansamblul proiectului de lege, lipsind anexa la această iniţiativă.

A doua problemă, domnule preşedinte, pentru a ieşi dintr-un blocaj, cred că dumneavoastră ar trebui să supuneţi votului plenului Camerei Deputaţilor numărul de parlamentari pe grupuri parlamentare care trebuie să facă parte din această comisie. La ora actuală este un blocaj. Nu se ştie câţi membri P.D.S.R. vor face parte din această comisie, câţi din partea Grupul parlamentar P.N.Ţ.C.D., câţi din partea Grupul parlamentar P.D.-P.N.L., pentru că după părerea mea acest lucru a dus la blocaj până la ora actuală. Cred că se impune să se stabilească dacă s-a ales această cale de algoritm politic, să stabilim componenţa şi repartiţia membrilor comisiei şi pe grupurile parlamentare ale Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Da. Vă mulţumesc.

Este un lucru care se va rezolva mâine la Biroul permanent care trebuie să propună componenţa conform art.69 din Regulament. Va ţine cont şi de acest lucru pentru a se debloca. Ceea ce trebuie însă făcut este ca grupurile să transmită aceste nominalizări tocmai pentru ca să putem debloca mâine la Biroul permanent componenţa nominală pe care să o propună Biroul permanent plenului ca urmare a propunerilor făcute.

Acum nu avem decât să rugăm iniţiatorii să vină la Cameră; sper să vină cât se poate de repede la "contravenţiile silvice" şi, eventual, dacă vine înainte pentru proiectul Legii serviciilor publice de gospodărire comunală, care este la nr.13, pentru că totuşi nu putem să blocăm Parlamentul din lipsă de iniţiatori.

Mâine, va trebui să discutăm şi la Biroul permanent şi această chestiune pentru că iniţiatorii trebuie să fie aici de la prima oră, indiferent ce alte probleme au, în aşa fel încât să nu stea Parlamentul după ei, ci să fie invers, având în vedere că Guvernul este o rezultantă a compoziţiei Parlamentului şi nu viceversa.

(După o scurtă pauză)

Rog liderii grupurilor parlamentare să-i cheme în sală pe colegi, ca să putem trece la voturile finale.

Vă rog frumos să vă ocupaţi locurile în sală pentru a trece la voturile finale care s-au adunat până în momentul de faţă, după care vom continua cu dezbaterea proiectelor de lege înscrise pe ordinea de zi.

Vă informez pentru primul punct care trebuie supus votului final, trebuie să fim în sală 229, adică două treimi. Sper că grupurile şi-au informat membrii asupra acestui detaliu. Rog, de asemenea, persoanele care nu sunt deputaţi să părăsească incinta acestei săli, conform Regulamentului aflat în vigoare. O să vă rog, persoanele care nu sunt deputaţi să părăsească incinta sălii, acum. Vă rog să respectaţi regulamentele Camerei şi nu mă obligaţi să iau măsuri de altă natură.

Suntem în jur de 200, o să numărăm la primul vot, o să vedem câţi suntem. În orice caz, pentru obiecţiile de neconstituţionalitate la Legea privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, pentru supunerea la vot este nevoie să fie în sală două treimi din numărul deputaţilor, adică 229, ceea ce în momentul de faţă nu ştiu dacă avem, vom vedea după prima numărătoare de voturi.

Deci, vă propun ca mod de votare votul deschis, cu mâna ridicată.

Voturi pentru acest mod de votare?

Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Nici-o abţinere.

Adoptat.

Proiectul de Lege pentru modificarea art.5 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic. Lege organică.

Vot final. Voturi pentru? O să vă rog să numărăm voturile. Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală ca să numărăm mai uşor. 75 pe partea stângă şi 150 pe partea dreaptă. În total 225 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

În unanimitate, adoptat.

Vot final asupra proiectului de Lege privind dreptul senatelor universitare de a stabili cuantumul taxelor pentru susţinerea examenelor de finalizare a studiilor de către absolvenţii învăţământului superior particular. Lege ordinară.

Voturi pentru? Deci, 227 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 4 abţineri.

Este o lege ordinară, adoptată cu majoritatea voturilor, 227, nici-un vot împotrivă, patru abţineri.

Fac precizarea că prima lege fusese lege organică.

Vot final asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.69/1997 privind bursele de mărfuri. Lege ordinară.

Voturi pentru? 227.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

A fost adoptată cu 227 de voturi pentru, un vot împotrivă, trei abţineri.

Vot final asupra proiectului de Lege pentru completarea art.2 din Legea nr.68/1994 privind înfiinţarea medaliei "Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941-1945", lege ordinară.

Voturi pentru? 228.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Două abţineri.

Sunt câţiva colegi care nu au votat.

Ne aflăm în cvorum, suntem 231.

Vă voi supune spre aprobare Legea privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 70 din 5 mai 1999.

Fac precizarea că, dacă se întrunesc două treimi, legea rămâne aşa cum era, or, noi aici am discutat, şi comisia ne-a propus să nu rămână, şi în cazul în care nu se întrunesc 229 de voturi, legea se adoptă fără textele pentru care s-au făcut obiecţii de neconstituţionalitate. Or, propunerea comisiei a fost tocmai să acceptăm câteva dintre punctele de neconstituţionalitate care au fost discutate aici.

Eu vă supun spre aprobare această lege, în ansamblul ei, şi în cazul în care nu sunt 229 de voturi pentru, sunt acceptate obiecţiile de neconstituţionalitate.

Voturi pentru?

Dacă nu se întrunesc 229 de voturi, înseamnă că am acceptat obiecţiile de neconstituţionalitate, lucru pe care ni l-a propus comisia noastră.

Am spus, voturi pentru?

Rugămintea mea este, cine este pentru să ţină mâna ridicată, cine nu, o să vedem exact...

Onoraţi colegi, vă rog frumos! Repetăm: la obiecţiile de neconstituţionalitate, în momentul în care se supune la vot ceva, se supune legea în ansamblu.

În cazul în care se obţin două treimi, înseamnă că legea rămâne aşa cum era şi sunt înlăturate obiecţiile de neconstituţionalitate. Dacă sunt mai puţin de două treimi, în cazul acesta obiecţiile de neconstituţionalitate sunt acceptate şi legea se modifică ca atare. Or, nouă, comisia noastră ne-a propus să acceptăm câteva obiecţii de neconstituţionalitate. Punctul de vedere, dacă vreţi, tradus, al comisiei este să nu se întrunească cele două treimi.

Vă supun spre aprobare Legea privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 70 din 5 mai 1999.

Voturi pentru? 65 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 161 voturi.

Abţineri? 25 abţineri.

Practic, au fost acceptate obiecţiile de neconstituţionalitate, pentru că au fost numai 65 de voturi pentru, 161 împotrivă, 25 abţineri.

Continuăm cu voturile finale: proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Regatului Norvegiei privind serviciile aeriene şi a Memorandumului de înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Regatului Norvegiei asupra cooperării între ţările scandinave cu privire la Scandinavian Airlines System (S.A.S.), semnate la Oslo, la 26 octombrie 1998, lege ordinară.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate adoptat.

Continuăm cu votul final asupra proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Regatului Suediei privind serviciile aeriene şi a Memorandumului de înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Regatului Suediei asupra cooperării între ţările scandinave cu privire la Scandinavian Airlines System (S.A.S.), semnate la Oslo, la 26 octombrie 1998, lege ordinară.

Votul final.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 2 abţineri.

Adoptat cu mare majoritate de voturi.

Continuăm cu proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Regatului Danemarcei privind serviciile aeriene şi a Memorandumului de înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Regatului Danemarcei asupra cooperării între ţările scandinave cu privire la Scandinavian Airlines System (S.A.S), semnate la Oslo, la 26 octombrie 1998, lege ordinară.

Vot final.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Vot final asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/1998 privind modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 31/1998 pentru aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoarea adăugată la unele produse şi echipamente importate pentru înzestrarea Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe şi industriei de apărare, lege ordinară.

Vot final.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Vot final asupra proiectului de Lege pentru respingerea Ordonanţei Guvernului nr.123/1998 privind modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.31/1998 pentru aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoarea adăugată la unele produse şi echipamente importate pentru înzestrarea Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe şi industriei de apărare, lege ordinară.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Continuăm cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/1999 pentru aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoarea adăugată la unele produse, echipamente şi servicii aferente, importate pentru înzestrarea Serviciului Român de Informaţii, lege ordinară.

Vot final.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi, un vot împotrivă şi nici o abţinere, adoptat.

Continuăm cu votul final asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/1999 pentru aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoarea adăugată a unor produse şi echipamente importate pentru înzestrarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, lege ordinară.

Vot final.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate a fost adoptat şi acest proiect de lege.

Şi ultimul pentru care mai avem de dat votul final este proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/1999 pentru aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoarea adăugată la unele instalaţii şi echipamente importate pentru înzestrarea Ministerului Apărării Naţionale, lege ordinară.

Vot final.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate adoptat.

Revenim la ordinea de zi.

Comisia pentru administraţie este aici?

Trecem la proiectul Legii serviciilor publice de gospodărie comunală.

Rog Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic să îşi ia locul în bancă.

Iniţiatorul? Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Borbely Ladislau:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Legea gospodăriei comunale considerăm că este o lege importantă, care a fost cerută atât de autorităţile publice locale, cât şi de cei care sunt implicaţi, patronat, cei care răspund de aceste servicii publice locale, şi considerăm că prin această lege, evident, se schimbă sistemul care, chiar dacă datorită altor legi, ca Legea administraţiei publice locale şi alte legi au influenţat deja şi au schimbat structura acestor servicii publice, dar este nevoie de o lege-cadru care să precizeze mai întâi obligaţiile şi responsabilităţile autorităţilor publice locale, ale celor care furnizează aceste servicii publice locale, cât şi responsabilitatea autorităţii publice centrale.

În lege sunt enumerate, definite şi cuprinse sfera serviciilor publice de gospodărie comunală, alimentări cu apă, canalizare, epurarea apelor uzate, salubritate, producerea şi distribuţia energiei termice, transportul public de călători, iluminatul public, administrarea şi întreţinerea fondului locativ public, administrarea domeniului public şi alte servicii publice.

Sistemul care se propune are în vedere rezolvarea următoarelor cerinţe: înfiinţarea, organizarea, supravegherea, coordonarea şi controlul funcţionării serviciilor publice de către autorităţile administraţiei publice locale, gestiunea propriu-zisă a serviciilor şi, evident, fundamentarea, promovarea şi coordonarea realizării investiţiilor pentru dezvoltarea, extinderea, modernizarea, retehnologizarea sau reabilitarea infrastructurii tehnico-edilitare a localităţilor, totodată, administrarea patrimoniului public specific infrastructurii tehnico-edilitare a localităţilor.

Legea, după cum am spus, reglementează raporturile prestatori-furnizori-servicii de gospodărie comunală, categoriile de servicii publice, realizarea racordurilor, branşamentelor şi delimitarea instalaţiilor şi responsabilităţilor între furnizor şi abonat, contorizarea a ceea ce este un capitol, eu zic, foarte important şi care trebuie reglementat în această lege şi, totodată, sancţionarea acelor consumatori care sunt rău platnici.

Consider că este o lege importantă, a fost discutată pe larg în comisiile de specialitate. Eu cer sprijinul dumneavoastră pentru adoptarea legii. În acelaşi timp, la unele articole vom prezenta punctul de vedere al iniţiatorului, în care cerem sprijinul dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc. Din partea comisiei sesizate în fond, domnul deputat Mânea.

Domnul Radu Mânea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cu Adresa nr. 269 din 21 septembrie 1998, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a sesizat în fond Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, cu proiectul Legii privind serviciile publice de gospodărie comunală.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere şi avizele primite de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, cu nr. 269 din 23 septembrie 1998, Comisia pentru industrii şi servicii, cu nr. 806 din 28 octombrie 1998, Avizul Consiliului Legislativ, cu nr. 499 din 22 iulie 1998.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte, potrivit art. 72 alin. 3 din Constituţia României, din categoria legilor organice.

Vă propunem să trecem la dezbaterile generale.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Trecem la dezbaterea... La dezbateri generale? Da, vă rog.

Domnul deputat Bara, din partea Grupului parlamentar al P.D.S.R. Aveţi cuvântul.

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Necesitatea unei noi Legi a serviciilor publice de gospodărie comunală a fost solicitată, în primul rând, de inadvertenţele şi modul în care organele administraţiei locale şi centrale au încercat ca acest domeniu să şi-l atragă sau să se disperseze de el, în cazurile în care nemulţumirile populaţiei ajungeau la conducătorii din administraţie.

În al doilea rând, a fost solicitată de utilizatorii şi unităţile prestatoare de servicii publice, şi acest lucru cred că este cel mai important.

Aş vrea să fac remarca că şi în acest caz, ca, de fapt, în majoritatea cazurilor cu care Executivul actual ne-a obişnuit, modul în care se lucrează la aceste proiecte de lege şi se înaintează Parlamentului se face foarte superficial. Drept exemplu, din cele 72 de articole, cred că numai vreo 3 au rămas cum au fost propuse, şi acestea fiind neesenţiale.

Legea îşi propune să creeze condiţii favorabile dezvoltării şi reabilitării infrastructurilor edilitar-urbane, contribuind la descentralizarea reală a serviciilor publice de gospodărie comunală.

Din conţinutul legii se poate observa că însuşi legiuitorul se contrazice în foarte multe cazuri, şi cei care au avut timp să parcurgă legea îşi dau seama de acest adevăr.

Făcând o comparaţie între această lege şi Legea locuinţelor sau Legea răspunderii ministeriale, veţi vedea că în cadrul atribuţiilor şi răspunderilor s-a schimbat numai subiectul. Probabil că acelaşi colectiv atotştiutor, în toate domeniile, propune aceste legi.

Trecând peste aceste observaţii, legea îşi propune şi urmăreşte actualizarea cadrului juridic necesar organizării şi efectuării serviciilor publice de gospodărie comunală, având în vedere necesitatea alinierii legislaţiei, în perspectiva aderării la Uniunea Europeană, la normele juridice internaţionale din domeniul şi din nevoia promovării principiilor economiei de piaţă şi a cadrului concurenţial în sfera serviciilor publice de gospodărie comunală.

Se precizează responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice locale în legătură cu administrarea bunurilor proprietate publică aferente infrastructurilor edilitar-urbane, a localităţilor, responsabilitatea în legătură cu gestiunea serviciilor şi accesul tuturor cetăţenilor la aceste servicii, în condiţii egale.

Propunem reintroducerea prevederilor Secţiunii 1 din cadrul Capitolului III, referitoare la "Atrtibuţiile şi răspunderile autorităţilor administraţiei publice centrale", secţiune deosebit de importantă, care a fost eliminată din cuprinsul legii, fără o temeinică justificare. Mai ales că propunerea privind înfiinţarea unei autorităţi naţionale de reglementare a serviciilor publice de gospodărie comunală, prezentată şi dezbătută în cadrul şedinţelor comisiei noastre, ar fi fost deosebit de utilă şi justificată, avându-se în vedere necesitatea reprezentării şi coordonării acestei activităţi pe plan central, nu a fost însuşită de comisie.

Cu aceste observaţii şi modificările propuse în raport, grupul nostru parlamentar, ţinând cont de urgenţa şi necesitatea acestei legi, va vota pentru aprobarea ei.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Piţigoi, din partea Grupului parlamentar al P.N.Ţ.C.D.Civic Ecologist.

Domnul Barbu Piţigoi:

Legea aflată în discuţie în plenul Camerei Deputaţilor este de o importanţă deosebită, având în vedere conceptul de descentralizare şi de consolidare a administraţiei la nivel local.

Serviciile publice sunt acele servicii care sunt puse la dispoziţia cetăţeanului, şi aceste servicii contribuie la o mai bună desfăşurare a activităţii fiecăreia dintre noi, adică pentru o mai bună convieţuire a cetăţenilor şi serviciile pe care acesta le primeşte din partea comunităţii.

Serviciile publice, în toate ţările lumii s-au născut şi s-au dezvoltat în funcţie de istoria fiecărei ţări, iar la noi, în ultima perioadă, aceste servicii au amprenta temeinică a unui sistem centralizat, care trebuie trecut în noile condiţii pe care noi vrem să le dezvoltăm. Vreau să spun că serviciile publice contribuie la coeziunea socială, ele trebuie create şi dezvoltate într-un sistem concurenţial, şi aceste lucruri sunt prevăzute de lege, motiv pentru care grupul nostru parlamentar va vota pentru acest proiect de lege, în condiţiile amendamentelor depuse la comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Domnul deputat Ráduly.

Domnul Ráduly Róbert-Kálmán:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Aş dori, în numele Grupului parlamentar al U.D.M.R., să fac câteva consideraţii generale în ceea ce priveşte acest proiect de Lege a serviciilor publice de gospodărie comunală.

Aşa cum se poate observa în raport, grupul nostru parlamentar, mai bine zis doi membri, colegul deputat Antal şi cu mine, am avut o serie de amendamente la acest proiect de lege, care nu au fost, din păcate, acceptate în comisia de fond.

Eu aş dori, încă de la bun început, să semnalez faptul că o parte dintre aceste amendamente o să le susţinem în plen şi sper că plenul Camerei Deputaţilor ne va da dreptate.

În ceea ce priveşte fondul legii, găsim că acest proiect de lege este binevenit şi dorim să susţinem o dezbatere cât mai rapidă în plenul acestei Camere. Vrem să ne exprimăm, să spun aşa, rezerva pentru faptul că deocamdată în România nu există o lege a serviciilor publice, o lege-cadru, care ar fi necesară, şi atragem atenţia de la acest microfon că aşteptăm un proiect de lege care să reglementeze problematica serviciilor publice, în general.

Încă o dată, în încheiere, repet că Grupul parlamentar al U.D.M.R. susţine acest proiect de lege şi doreşte să devină lege cât mai curând posibil.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Pop Leon, din partea Grupului parlamentar al P.U.N.R.

Domnul Leon Petru Pop:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege vine în întâmpinarea unor necesităţi acute, este vorba de mai buna funcţionare a serviciilor locale, de descentralizarea acestora. Este vorba ca prin această reglementare, în viitor, să avem mai multă şi mai bună curăţenie, o mai bună alimentare cu apă, să nu mai ne confruntăm cu probleme ca cele de astăzi, când, în prag de iarnă, populaţia ţării este în pericol să rămână fără căldură şi fără apă caldă. Prin descentralizare, prin intrarea în vigoare a acestei legi, considerăm că o bună parte din aceste deficienţe cu care la ora actuală ne confruntăm, care ne încearcă, vor dispărea, iar din punct de vedere al civilizaţiei, România se va alătura ţărilor dezvoltate din Europa Occidentală, din întreaga lume.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Intervenţii la titlul legii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 1, nr. curent 1 din raport.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 2.

Domnul deputat Mânea.

Domnul Radu Mânea:

La art. 1, punctul 1 din raport, propunem menţinerea sintagmei "coordonarea şi controlul serviciilor publice de gospodărie comunală în judeţe, municipii, oraşe şi comune, în scopul satisfacerii nevoilor sociale ale locuitorilor acestora". Deci, renunţăm la "gestionarea şi controlul funcţionării".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Din partea iniţiatorului, aveţi cuvântul.

Domnul Borbely Ladislau:

Suntem de acord cu propunerea comisiei. Obiectul legii nu poate fi "gestionarea funcţionării", dar numai cuvântul "gestionare" trebuie scos, pentru că acest control al funcţionării a fost şi în textul iniţial.

Deci, propunem eliminarea cuvântului "gestionare".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Alte intervenţii? Nu sunt.

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnule vicepreşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ca o problemă de redactare, cred că nu este bine să spunem "Obiectul prezentei legi îl constituie stabilirea". Cred că ar trebui să folosim sintagmele care se utilizează în tehnica legislativă şi să spunem: "Prezenta lege stabileşte cadrul juridic unitar, privind..." cutare, "organizarea..." şi se intră pe text. Adică, în loc de "Obiectul prezentei legi îl constituie" va fi "Prezenta lege reglementează cadrul juridic" sau "Prezenta lege stabileşte cadrul juridic unitar" şi se elimină cuvântul "gestionarea" şi se introduce "coordonarea", cum a fost în textul iniţial.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia de acord, iniţiatorul de acord.

Art. 1, cu acest amendament de redactare şi cu amendamentul acceptat, deci, revenirea la cuvântul "coordonare" în loc de "gestionare", voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap. I, titlu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 2, primul alineat, la nr. crt. 2 din raport.

Domnul deputat Naidin. Aveţi cuvântul!

Domnul Petre Naidin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Rog iniţiatorul şi comisia să reflecteze la alin. 1 lit. e) şi f), la următorul punct de vedere al meu. Aceste litere sunt binevenite, întucât ne obligă şi Ordonanţa de urgenţă nr. 63 privind energia electrică şi termică, care, la art. 72, spune că: "Consiliile locale au atribuţii în planificare, organizare şi finanţare privind furnizarea energiei electrice, a combustibililor ş.a.m.d."

Vreau să mai reamintesc, tot la art. 72 al ordonanţei pe care am enumerat-o, că în mod automat consiliile locale au atribuţii privind finanţarea iluminatului public, iar pentru consiliile locale din mediul rural, vor include: "În bugetele lor anuale, poziţii destinate electrificării rurale".

Dar ceva este în neregulă, este faptul că, mai departe, parcurgând proiectul de lege, noi nu am enumerat la aceste două litere privind "distribuţia", eu aş spune "furnizarea", modul de organizare şi atribuţiile unităţilor administrativ-teritoriale, ale serviciilor publice, ale societăţilor de interes local care desfăşoară această activitate. Deci, când vom ajunge la Cap. II, cred, va trebui să introducem expres ceea ce înseamnă detalierea acestor două litere.

Şi dacă îmi permiteţi, domnule preşedinte, să pot interveni la alin. 4?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu trebuie să vă permit pentru că aşa este regulamentul, numai că aş dori ca propunerea pe care o faceţi să fie de amendament concret la literele respective.

Domnul Petre Naidin:

La lit. e) şi f), conform Ordonanţei de urgenţă nr. 63 enumerată, cer ca "distribuţia" să fie înlocuită cu sintagma "furnizare".

Comisia să reflecteze la Cap. II care va veni că va trebui să detaliem modul de organizare şi atribuţiile privind această furnizare a energiei electrice, respectiv, gazelor naturale.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, este vorba de o corelare cu ordonanţa respectivă.

Iniţiatorul? Spuneţi direct, de acord sau nu? Vă rog, domnul secretar de stat Borbely.

Domnul Ladislau Borbely:

Suntem de acord cu modificarea propusă de domnul deputat şi aş mai vrea, la pct. h), dacă este de acord comisia, cred că este o scăpare din momentul când au redactat forma finală: "Administrarea fondului locativ public", pentru că fondul locativ privat n-au cum să-l gestioneze.

Deci, cu această menţiune la pct. h), suntem de acord cu propunerea domnului deputat.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia de acord? Atât cu înlocuirea "distribuţiei" cu "furnizarea" la lit. e) şi f), cât şi la lit. h), cu completarea cu "public"? Da.

Alte intervenţii la alin. 1? Nu sunt. Vă supun spre aprobare alin. 1, cu aceste amendamente.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 2, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 3 nou, la nr. crt. 3 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art. 2, dacă mai sunt completări? Nu sunt.

Voturi pentru art. 2, în ansamblu? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 3. Dacă sunt intervenţii la alin. 1, 2 şi 3? Nu sunt intervenţii. Vi le supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 4 din raport, alineat nou 4, domnul deputat Naidin.

Domnul Petre Naidin:

Rog comisia să ne explice dacă nu cumva este o necorelare. La alin. 4, noi spunem că în temeiul legii cunoscute, pentru exproprierea pentru cauză de utilitate publică, pot trece în domeniul public sau privat al statului anumite imobile necesare. Dar noi, aici, în obiectul legii, ne referim la serviciile de utilitate publică sau de interes public local. Este clar că este o necorelare şi rog această explicaţie.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Explicaţie? Domnul secretar de stat Borbely.

Domnul Ladislau Borbely:

Consider că alin. 3 rezolvă problema aceasta şi nu era necesară prevederea din alin. 4. Pentru că la alin. 3 este clar că în cazul în care se impune ocuparea definitivă a unor terenuri, acestea vor fi trecute "potrivit legii". Deci, alin. 4, de fapt, repetă şi are o formulare care este destul de ambiguă, de aceea aş propune să renunţăm la el, dacă este de acord comisia şi să rămânem numai cu alin. 3. Care, de fapt, deja a fost votat.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia este de acord cu propunerea de eliminare, având în vedere aceste explicaţii.

Eu, totuşi, trebuie să vă supun spre aprobare eliminarea alin. 4, la propunerea iniţiatorului şi cu acceptul comisiei.

Voturi pentru eliminare? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 1 vot împotrivă, nici o abţinere, a fost eliminat.

Art. 3, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 4, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 5, nr. crt. 5 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 6, nr. crt. 6 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 7, nr. crt. 7 din raport. Intervenţii? Vă rog, aveţi cuvântul! Iniţiatorul are cuvântul.

Domnul Ladislau Borbely:

La art. 7, consider că statul nu se poate substitui şi nu este bine să introducem acest cuvânt "asigurarea" dezvoltării. Pentru că, de fapt, statul sprijină dezvoltarea, îmbunătăţirea serviciilor, dar asigurarea trebuie să o facă autorităţile publice locale. Deci, noi nu putem să nu responsabilizăm autorităţile publice locale şi eu consider, bine, dacă este şi comisia de acord, să rămânem la textul iniţial.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia? De acord cu eliminarea cuvântului "asigurarea" din text.

Domnul deputat Bara.

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aşa cum am spus şi înainte, având în vedere că eu sper ca Secţiunea 1 privind răspunderile Guvernului să se reintroducă, eu cred că tocmai în această idee am şi cuprins noi, în art. 7, asigurarea aceasta. Deci, mi s-ar părea cel puţin anormal să reintroducem Secţiunea 1 la Cap. III, unde Guvernul are tot felul de atribuţii şi îndatoriri, iar acum, în acest art. 7, să eliminăm "asigurarea".

Eu propun să rămână aşa cum a spus comisia, fiindcă gândirea a fost, v-am spus, şi în legătură cu celelalte capitole care vin. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul?

Domnul Ladislau Borbely:

Noi vom susţine, când vom ajunge la acel capitol, să rămână aşa cum era textul iniţial, acele sarcini care revin statului, dar, repet, nu poate statul – care este mai mult Guvernul sau autorităţile publice centrale – nu poate să "asigure" şi nu e bine să apară acest cuvânt "asigurare", pentru că, altfel, nu putem responsabiliza autorităţile publice locale. Deci, noi ne menţinem punctul de vedere, cu eliminarea cuvântului "asigurare".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia? Domnul deputat Mânea.

Domnul Radu Mânea:

Comisia este de acord cu punctul de vedere al iniţiatorului, întrucât cuvântul "asigurarea" vine în contradicţie cu principiile pe baza cărora se organizează şi se administrează serviciile de gospodărire comunală. Respectiv, principiul descentralizării serviciilor publice şi al autonomiei locale.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cred că aici trebuie rezolvată chestiunea aceasta la nivelul comisiei şi v-aş retransmite articolul, ca să îl dezbateţi acolo. Şi să veniţi cu un text care să fie corect, pentru această chestiune. Pentru că comisia a venit cu o propunere, aici văd că apar nişte discuţii şi eu cred că e bine ca tot comisia să-şi clarifice punctul de vedere în plenul ei, probabil, în cursul zilei de mâine, dacă este cazul.

Domnul deputat Marin Cristea.

Domnul Marin Cristea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest detaliu a fost dezbătut mult şi se simte, însăşi din ce se manifestă în ultimele zile, dacă este necesar ca statul să intervină, nu numai prin declaraţii, prin legi sau prin diverse alte stimulente verbale. Statul trebuie să se implice şi să asigure dezvoltarea durabilă a infrastructurii localităţilor, spre a fi capabile să îmbunătăţească condiţiile vieţii.

Deci, nu putem rămâne cu statul la nivel de declaraţie sau la nivel de prevederi legislative cu privire la asigurarea dezvoltării durabile a infrastructurii, care să garanteze indicii calităţii vieţii din ce în ce mai bune a oamenilor. Disputa o să vină în comisie şi o să revină înapoi aceeaşi.

Nu e cazul să amânăm această chestiune, a fost dezbătută. Nu putem declarativ să implicăm statul, ci printr-o asigurare, dacă vreţi, materială, financiară şi sub toate aspectele. Dacă vreţi, de coordonare, dacă doresc să dezvolt infrastructura majoră a localităţilor şi de cooperare între localităţi şi de cooperare între zone, indiferent cum le numim noi: judeţe sau zone adiacente sau zone de dezvoltare;nu se poate fără implicarea unei autorităţi coordonatoare – şi aceasta nu poate fi decât statul, că nu ne propunem să facem o superinstituţie, care să susţină asigurarea realizării unor astfel de lucrări de infrastructură, care, mai ales, impun cooperări şi impun contribuţii directe, financiare şi materiale ale statului. Nu putem lăsa declarativ, că ne trezim cu ce fac astăzi comunităţile: ba că sunt primarii de vină, ba că sunt miniştrii de vină, ba că vina e undeva, lăsată la mijloc... şi lumea a rămas fără încălzire, sau fără apă sau cu o sănătate şubredă.

Nu trebuie să amânăm discuţia, a fost discutată. Mulţumesc foarte mult.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onoraţi colegi,

Tocmai din cauză că apar aceste discuţii, tocmai din cauză că la comisie s-a stabilit un lucru, eu, oricum, o să retrimit acest articol la comisie, pentru ca să vină comisia să ne propună în plen o soluţie care să fie adoptată.

Domnule deputat Piţigoi, aveţi cuvântul! Dar argumente sunt şi pro şi contra, tocmai din cauza aceasta e bine să nu fie rezolvate în plen, ci la comisie.

Domnul Barbu Piţigoi:

Domnule preşedinte,

Problema este dacă vrem sau nu vrem descentralizare. Dacă vrem să lăsăm statul în continuare să coordoneze, haideţi să mergem în continuare pe situaţia existentă, centralizată, spunem de la centru cine să facă, ce şi cum. Acolo, în titlu, se spune: "gospodărie comunală". Deci, comuna are dreptul să-şi încaseze taxe şi impozite şi să le cheltuiască cum crede de cuviinţă.

Eu consider că a băga statul, din nou, în ciorba asta, a băga din nou asigurarea statului, care trebuie să asigure, să facă..., statul în sus şi statul în jos, ar însemna să abdicăm de la principiul descentralizării. De aceea, vă propun să nu mai lungim vorba şi să puneţi la vot eliminarea acestui cuvânt "asigurarea".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onoraţi colegi,

Cred că nu are rost să continuăm dezbaterile pe acest punct. Eu îl retrimit la comisie şi toate discuţiile care mai sunt vor fi la comisie. Pentru că aşa este corect, când apar probleme şi discuţii pe anumite chestiuni, comisia să vină să ne propună o soluţie.

E o chestiune de principii, am înţeles care sunt, dacă mai aveţi la acest punct ceva, o să vă rog să discutaţi la comisie, ca să nu mai ocupăm acum timpul, aici, în plen, cu această problemă.

Domnul deputat Cristea, aveţi cuvântul!

Domnul Marin Cristea:

Eu nu am să mai insist, pentru că regret că o astfel de problemă, care condiţionează viaţa oamenilor, după domnul Piţigoi, e "o ciorbă"! Aşa aţi judecat-o, aşa a ieşit!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

L-am trimis la comisie.

Procedură. Domnul deputat Raduly.

Domnul Raduly Robert Kalman:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Desigur că dumneavoastră aveţi dreptul, conform regulamentului, să decideţi în orice moment al dezbaterii unui articol în divergenţă, ca să retrimiteţi textul în comisie.

Aş vrea să vin, însă, cu o propunere la acest punct. Dacă comisia analizează, de exemplu, mâine, aceste texte, pe de o parte, joi, să le dezbatem cu prioritate şi, pe de altă parte, aş ruga comisia să invite neapărat iniţiatorul şi această dezbatere să se producă în prezenţa acestuia, pentru ca să avem, dacă se poate, o propunere alternativă convergentă în ceea ce priveşte acest text în discuţie. Mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este obligatoriu, evident, să participe toţi cei care au dus la crearea textului respectiv, la comisie.

Aveţi drept la replică!

Domnul Barbu Piţigoi:

Cu toată stima şi respectul pentru domnul deputat Cristea, dacă domnia sa, din tot ce am spus eu, a reţinut cuvântul "ciorbă", înseamnă că acesta este nivelul domniei sale de a înţelege... Mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Trecem la nr. crt. 8 din raport, propunerea comisiei. Dacă sunt intervenţii? Iniţiatorul?

Domnul Ladislau Borbely:

Eu consider că este un articol foarte important şi acele articole la care se referă motivaţia comisiei, art.38 şi 43, nu sunt cele care pot să înlocuiască acest articol, care trebuie să apară la "dispoziţii generale", şi care precizează foarte clar ce poate să facă autoritatea administraţiei publice locale.

Deci, eu insist, dacă am acordul comisiei, totuşi, să rămână, pentru că este foarte clar precizat ce au dreptul să facă autorităţile administraţiei publice locale şi în orice lege aceste precizări sunt la "dispoziţii generale".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Raduly.

Domnul Raduly Robert Kalman:

Aş dori, domnule preşedinte, să atrag atenţia că aici ne aflăm în punctul dezbaterii asupra regulilor generale în ceea ce priveşte serviciile publice de gospodărie comunală. Deci, după ce definim obiectul legii, aşa cum se face în orice lege, după ce, eventual, dăm anumite definiţii, după ce creionăm competenţele şi trasăm marile, să spun aşa, direcţii în ceea ce priveşte responsabilitatea fiecărei administraţii publice, fie aceasta centrală, de la nivel judeţean sau local, intrăm, după aceea, în celelalte capitole, celelalte secţiuni, în a particulariza pe baza a ceea ce am decis la aceste dispoziţii generale, în continuare.

Drept urmare, şi eu găsesc că acest text de la art. 8 trebuie să-şi aibă locul aici, pentru că nu face altceva decât să clarifice foarte-foarte precis care sunt responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice locale în problema serviciilor publice de gospodărie comunală. Deci, susţin să rămână, în această ordine de idei, textul de la art. 8, aşa cum a fost prezentat de iniţiator. Mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenţii? Domnul deputat Bara.

Domnul Radu Liviu Bara:

Nu ştiu dacă toţi colegii noştri care vin la microfon au şi legea în faţă, probabil că o au în minte, fiindcă, dacă vă uitaţi la motivaţia pe care a făcut-o comisia privind art. 38 şi 43, l-aş ruga şi pe domnul secretar de stat să-mi spună ce diferenţă este între art. 8 şi art. 38, cel puţin în prima parte? Unde exact aceleaşi lucruri se spun, că: "Autorităţile administraţiei publice locale pot adopta hotărâri privind stabilirea programelor, coordonarea proiectării, extinderea şi modernizarea dotărilor existente"; dincoace: "A înfiinţa, a dezvolta, a extinde şi a moderniza"!

Deci, eu vă rog frumos, dacă totuşi sunt nişte observaţii făcute de către comisie, domnule preşedinte, privind eliminarea, părerea mea este că ar trebui supus votului raportul şi ceea ce a propus comisia. Cel puţin eu pe colegul, domnul Mânea, nu-l înţeleg..., fiindcă de multe ori se contrazice, doar şi dânsul a fost la comisie...

Din acest punct de vedere, aş dori să supuneţi la vot art. 8 aşa cum a propus comisia – eliminarea lui. Şi dacă domnul Borbely poate să-mi arate care sunt diferenţele între art. 38 şi art. 8, prima parte, eu sunt de acord cu dânsul, dar... Nu e cazul să vă mai reţin atenţia aici şi să vă recitesc exact ce scrie art. 38. Deci, vă rog să puneţi la vot exact cum a propus comisia: eliminarea art. 8. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia îşi menţine propunerea de eliminare şi sunt obligat să v-o supun la vot ca atare.

Nr. crt. 8 din raport, voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abţineri? 1 abţinere.

A fost adoptată, cu 4 voturi împotrivă şi o abţinere, eliminarea.

Sigur că, de aici încolo, probabil că va fi nevoie de o renumerotare.

Art. 9, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 10 primul alineat, textul iniţiatorului. Nu sunt intervenţii.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 2, la nr. crt. 9 din raport. Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat Borbely, ca iniţiator!

Domnul Ladislau Borbely:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Aici este un articol foarte important şi, deşi se menţionează în motivaţia comisiei că prevederile acestui alineat se regăsesc în art. 46, nu pot fi de acord. Pentru că art. 46 se referă numai la faptul că aceste societăţi comerciale de gospodărie comunală se înfiinţează potrivit legii şi au ca obiect de activitate furnizarea unor servicii publice de gospodărie comunală. În timp ce în acest articol se prevede foarte clar ce înseamnă atestarea acestor agenţi, vreau să vă spun că am discutat şi cu sindicatele şi cu patronatul vreo 3 luni de zile, până când am stabilit acest text.

Repet, este un text foarte important, din păcate, noi n-am avut ocazia să susţinem acest articol la comisie şi susţin şi cer comisiei să-şi reanalizeze punctul de vedere, pentru că este un articol care nu poate lipsi din corpul legii. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenţii? Nu sunt.

Comisia? Comisia nu poate să aibă un punct de vedere, decât dacă îl reanalizează în plenul său, deci o să retrimit acolo alin. 2 al art. 10.

Continuăm.

Alin. 3, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 4, nr. crt. 10 din raport. Domnul deputat Naidin. Aveţi cuvântul şi, pe urmă, o să dau cuvântul la sfârşit iniţiatorului şi comisiei. Vă rog!

Domnul Petre Naidin:

În conformitate cu normele finanţelor publice locale, eu cred că trebuie să intervenim la trei sintagme. Şi intervenim de unde începe să fie bolduit: "din subvenţia acordată de Guvern sau, după caz, din bugetele locale proprii." Doresc ca "subvenţii" să fie înlocuit cu "alocaţii".

Şi, mai departe, după punct, urmează: "Subvenţiile se pot acorda numai pentru investiţii." Doresc introducerea, aşa cum ştim din normele financiare, inclusiv din Legea bugetului de stat, să spunem: "Transferuri finanţate parţial şi din împrumuturi externe se pot acorda numai pentru investiţii noi,cu excepţia serviciilor publice de distribuţie a energiei termice şi transportul public de persoane, unde", intervin eu acum, "subvenţiile pot fi:..." şi urmează textul.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenţii? Nu sunt. Să sperăm că se găseşte o soluţie pentru text.

Iniţiatorul? Aveţi cuvântul!

Domnul Ladislau Borbely:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

E o problemă de fond, evident, aici, care trebuie analizată. Noi am susţinut totuşi, pe baza reglementărilor care există, pe baza Legii finanţelor publice locale şi pe baza acelor prevederi care se referă la eliminarea subvenţiilor încrucişate, care este o prevedere negociată şi cu organismele internaţionale, noi am optat pentru a nu apare aceste prevederi expres în lege, ca o regulă generală. Că în cazuri excepţionale sau dacă consideră, aşa cum a considerat şi acum, Guvernul poate aloca unele sume, este o problemă. Avem această ordonanţă de urgenţă, prin care se prevede această posibilitate şi care a fost adoptată de Guvern acum o săptămână.

Sincer să fiu, nu cred că această completare făcută de comisie schimbă ceva, în primul rând în modul de alocare a acestor subvenţii (chiar dacă nu zicem subvenţie, este de fapt o subvenţie), şi o consider superfluă, chiar cu modificările care sunt justificate de domnul Naidin.

Sau se rediscută în comisie sau, din punctul meu de vedere, eu optez pentru varianta iniţială.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu consider că este necesar să fie retrimis la comisie şi acest alineat. Şi voi retrimite la comisie toate punctele care riscă să creeze discuţii, pentru că este o lege prea importantă ca să stabilim noi, aici, "pe picior" anumite texte în plen.

Deci, la art.10 am retrimis două alineate la comisii.

Art.11, nr.crt.11 din raport.

Comisia propune eliminarea.

Intervenţii?

Domnul secretar de stat Borbely.

Domnul Ladislau Borbely:

Este aceeaşi problemă de principiu. Consider, chiar dacă sunt detaliate în articolele care urmează mai departe, în corpul legii trebuie să apară la "Dispoziţii generale" aceste prevederi.

Deci, este aceeaşi speţă ca la art.8.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia? Doreşte retrimiterea la comisie.

Art.12, alin.1 şi 2.

La alin.1, comisia propune eliminarea.

Dacă sunt intervenţii?

Domnul deputat Raduly.

Domnul Robert Kalman Raduly:

Domnule preşedinte,

Încep prin a spune că, desigur, ca în orice intervenţie pe care o fac, am textele de lege în faţă, deci vin cu raportul, cu proiectul de lege iniţial, dar problema aici nu este dacă regăsim şi la "Dispoziţii particulare" anumite părţi de text de la "Dispoziţii generale", ci este un principiu de tehnică legislativă.

Deci eu am spus foarte clar, şi aş dori, colegii care nu cunosc acest lucru să se consulte, de exemplu, cu domnul Gaspar care este expert în această problematică, cum se construieşte o lege, şi să afle că la "Dispoziţii generale" trebuie să fie cuprinse tot ceea ce dorim să detaliem în partea a doua a legii, respectiv la acele capitole sau acele subcapitole din care ne referim la problematici în particular. Este aceeaşi problemă şi aici.

Mai mult, se spune în motivaţia comisiei că ceea ce se precizează în alin.1 se regăseşte în totalitate în art.5, unde stabilim anumite principii.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

A stabili principii este una, iar a stabili condiţii esenţiale, fără de care un serviciu public nu poate fi prestat, este cu totul altceva. Drept urmare, acest text trebuie să se regăsească, aşa cum a fost propus de iniţiator, în cadrul proiectului de lege pe care îl vom adopta.

Mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia?

Domnul Radu Mânea (din banca rezervată comisiei):

De acord cu iniţiatorul.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci comisia propune aici să rămână în text alin.1, să nu mai fie eliminat. Eu vă supun spre aprobare acest alin.1, în textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Deci, a fost adoptat alin.1.

Alin.2, lit.a) şi b), în textul iniţiatorului fără modificări.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru lit.a) şi b)? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.c), la nr.crt.13.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.d), textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2 al art.12 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.12 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot.

Abţineri? Nici o abţinere.

Adoptat.

Continuăm cu cap.I în ansamblu, după ce trecem peste cele trimise la comisie, când se vor întoarce.

Titlul cap.II, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.14, titlul secţiunii 1.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.15, alin.1 al art.13.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.13 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.14, nr.crt.16 din raport.

Intervenţii?

Domnul secretar de stat Borbely.

Domnul Ladislau Borbely:

Aici, totuşi, deşi pare formal, aş insista să apară toate aceste puncte, pentru că au cerut şi patronatul şi sindicatele să apară foarte clar.

Să nu uitaţi că trebuie ca toată lumea care citeşte această lege să înţeleagă foarte clar la ce se referă această exploatare a construcţiei instalaţiilor ce alcătuiesc sistemele centralizate de alimentare cu apă.

Dacă nu apar aceste puncte aşa înşirate, se interpretează imediat, se discută dacă se referă şi la staţii de tratare… Deci ar trebui, din punctul nostru de vedere, deşi este formal şi nu cred că comisia ar avea ceva împotrivă, ca să apară înşirarea acestor puncte.

Deci, aş solicita textul iniţial.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenţii? Da.

Domnul deputat Naidin.

Domnul Petre Naidin:

Şi eu vreau să susţin punctul de vedere al domnului ministru, întrucât suntem obligaţi prin Legea nr.213 din 1998 privind regimul general al proprietăţii publice, la anexa aferentă să statuăm care este domeniul public de interes local sau judeţean şi deci, în mod automat, detaliind, pentru că anexa nu poate să facă acest lucru, şi fixăm şi corect, prin lege, şi domeniul unităţii administrativ-teritoriale - fie de domeniul public sau de domeniul privat.

Este un lucru foarte bun ceea ce susţine domnul secretar de stat.

Domnule preşedinte, voiam să mai intervin, pentru că am scăpat titlul capitolului respectiv, spunând că noi am votat faptul că devine de utilitate publică serviciul privind furnizarea energiei electrice şi termice, şi comisia trebuie să se exprime prin raportul suplimentar pe care ni-l va da asupra atribuţiilor şi modului de exploatare, de realizare, de organizare a acestor servicii.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulţumesc.

Rog comisia să ia act de această chestiune.

Domnule deputat Bara, aveţi cuvântul.

Domnul Radu Liviu Bara:

Mă bucur că doi ingineri discută probleme juridice cu domnul Raduly, dar nu asta este important.

Eu aş vrea să-i spun domnului ministru secretar de stat că totuşi ar trebui să aprobăm varianta comisiei, fiindcă sunt foarte multe alimentări cu ape în care nu există toate punctele pe care le-aţi enumerat dumneavoastră.

Deci ştiţi că sunt foarte multe alimentări cu apă care n-au staţie de hidrofoare. Cel puţin cei care au lucrat în gospodării comunale ştiu că nu sunt bazine de înmaganizare, şi dacă eu le enumăr pe acestea toate şi vine cineva, aşa cum spuneaţi dumneavoastră, care ar trebui să le enumere, va spune "Bine, dar staţia de hidrofor?!", şi explicaţi-i atunci aceluia, pe urmă, că n-ai staţie de hidrofoare şi n-ai ce să susţii.

Deci, mie mi se pare că mult mai clar este aşa cum spunea comisia - cu apă de la captare până la branşamentul utilizatorului -, fiindcă s-ar putea, pe parcurs, la anumite alimentări cu ape să lipsească câteva din punctele respective. Eu n-am să pot să oblig să întreţină aceste lucruri, dar este şi funcţie de fiecare, aşa cum are alimentarea cu apă.

Eu acum n-am ştiut că va fi discuţia aceasta, dar pe urmă voi avea o discuţie cu domnul Borbely.

Ştiţi, de obicei, eu fiind ferm convins de acest lucru, când enumerăm aceste elemente s-ar putea să fie uitat unul; nu ştiu sigur, dar s-ar putea, pentru că sunt foarte multe alimentări cu apă cu cădere liberă unde nici n-am nevoie de staţie de hidrofoare, şi nu cred că este cazul să intrăm în amănunte.

Eu vă rog să supuneţi la vot exact cum a propus comisia.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Punctul de vedere al comisiei?

Domnul deputat Mânea.

Domnul Radu Mânea:

Comisia a dorit simplificarea textului şi eliminarea unor detalii, dar credem că, prin specificarea serviciilor de la captare, aducţiune, staţii de tratare şi până la branşament cu puncte de limitare, nu greşim dacă adoptăm varianta iniţiatorului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, dumneavoastră susţineţi să se revină la forma iniţiatorului, având în vedere prevederile Legii nr.213, am înţeles, menţionată de domnul deputat Naidin aici. Bun.

Vă voi supune spre aprobare, atunci, textul iniţiatorului la art.14.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 2.

Abţineri? O abţinere.

Deci, a fost adoptat textul iniţiatorului.

Art.15, alin.1 şi 2, textul iniţiatorului.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.17 din raportul comisiei, pentru alin.3 comisia propune o reformulare.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.15 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.16, primul alineat, la nr.crt.18 din raport.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2 nou, la nr.crt.19.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.16 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.20, comisia propune eliminarea art.17.

Intervenţii? Iniţiatorul.

Aveţi cuvântul.

Domnul Ladislau Borbely:

Aici, probabil că atunci când s-a discutat la comisie, nu s-a observat că acest articol se referă la utilizarea apei nepotabile.

Art.15, alin.3, la care se referă comisia, ca motivaţie, se referă la utilizarea apei potabile. Deci, eu insist să apară aceste două prevederi de fapt foarte importante în legătură cu utilizarea apei nepotabile în vederea satisfacerii altor nevoi, ceea ce este tot o obligaţie a administraţiei locale.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenţii?

Comisia, vă rog.

Domnul deputat Mânea.

Domnul Radu Mânea:

La comisie, când s-a propus eliminarea, s-a avut în vedere apa potabilă distribuită utilizatorilor, dar, dacă domnul secretar de stat susţine varianta satisfacerii altor nevoi, în care nu este necesară apă potabilă, deci cu apă nepotabilă, suntem de acord cu menţinerea textului la art.17, alin.1.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenţii? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare art.17, forma iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea 1 putem s-o aprobăm în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În continuare, titlul secţiunii 2.

Aveţi o intervenţie, domnule deputat Raduly?

Domnul Robert Kalman Raduly:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Constat că în tot cuprinsul acestei secţiuni, comisia a propus ca cuvântul "meteoric" să fie înlocuit cu cuvântul "pluvial", şi aş dori ca şi în titlul secţiunii, ceea ce nu apare în raportul comisiei, să facem acelaşi lucru; deci, secţiunea 2 să aibe ca titlu "Canalizarea apelor uzate şi pluviale şi epurarea acestora".

Mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sper că nu sunt probleme. Întreb comisia dacă este de acord.

Domnul Marţian Dan (din bancă):

Nu există comisie acolo! Sunt doar doi deputaţi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sunt reprezentanţii comisiei; sunt raportorii comisiei, desemnaţi de comisie.

Deci s-a făcut o propunere: ca în tot textul legii, acolo unde apare "apă pluvială" să nu fie trecută şi "apă meteorică", pentru că de fapt aceasta este problema.

Domnul deputat Leonăchescu. Vă rog.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea ca din proiectul de lege să dispară "apă meteorică" şi în locul adjectivului "meteorică" să fie acceptată varianta "apă pluvială" nu rezistă unei analize de fond, pentru că apa pluvială provine numai din ploaie, pe câtă vreme apa meteorică provine şi din topirea zăpezii, chiciurii, grindinei etc., deci este un termen mult mai general, mult mai înfăşurător, cauza multor altor faze lichide ale apei.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun.

Domnul Robert Kalman Raduly (din sală):

O precizare!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, domnule deputat. Aveţi cuvântul.

Domnul Robert Kalman Raduly:

Domnule preşedinte,

Doresc să remarc următorul lucru: eu nu m-am pronunţat dacă una sau cealaltă din soluţii este corectă. Eu am spus că onorata comisie, în tot raportul, deci în conţinutul acestei secţiuni, a înlocuit cuvântul "meteoric" cu cuvântul "pluvial", şi am sugerat, ceea ce este un lucru firesc dacă suntem de acord cu această înlocuire, să modificăm şi titlul secţiunii în concordanţă cu modificările pe care le-a efectuat comisia în cadrul acestei secţiuni.

Deci, nu am propus să se modifice în proiect, acest lucru fiind făcut de comisie, ci eu am cerut doar să se aducă în acord cu modificările din conţinut titlul acestei secţiuni.

Mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cred că este nevoie să auzim punctul de vedere al iniţiatorului, şi apoi punctul de vedere al comisiei.

Domnul Ladislau Borbely:

Îmi pare bine că domnul deputat a ridicat problema. Eu n-am mai vrut să intervin, ca să nu par chiţibuşar, dar este o problemă de fond.

Într-adevăr, noi susţinem varianta iniţială unde este vorba de ape meteorice. Aşa este, cum a spus domnul deputat, cuprinde totalitatea apelor care sunt.

Deci noi susţinem varianta iniţială.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci din punct de vedere tehnic, iniţiatorul susţine să rămână textul aşa cum a fost propus - cu "ape meteorice". Argumentul adus de domnul deputat Leonăchescu este pertinent.

Comisia? De acord.

Asta înseamnă că peste tot unde s-a înlocuit la comisie, se va reveni la "ape meteorice", da? Bun.

În acest caz, titlul secţiunii 2, forma iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.18, la nr.crt.21, cu precizarea că se revine la "ape meteorice" în loc de "pluviale".

Alte intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.19, alin.1, textul iniţiatorului.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2, la nr.crt.22.

Dacă sunt intervenţii? Da.

Domnul secretar de stat Borbely.

Domnul Ladislau Borbely:

Aici, eu aş opta pentru varianta iniţială, pentru că, ştiţi foarte bine, ar fi bine să avem în toate satele din România aceste sisteme publice centralizate, şi sper că le vom avea, dar, în cazul în care localităţile rurale dispun de cişmele stradale, acolo nu este obligatoriu, şi trebuie precizat acest lucru, pentru că altfel, dacă spunem numai în mod general, atunci se impune imediat şi în aceste localităţi, şi ştiţi foarte bine că, din păcate, sunt aceste localităţi în care apa potabilă se distribuie prin cişmele stradale. Aceasta nu înseamnă că nu se va parcurge cealaltă etapă, dar consider că este necesară această prevedere în lege.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia?

Domnul deputat Mânea.

Domnul Radu Mânea:

De acord cu propunerea iniţiatorului, cu următoarea precizare: fac excepţie localităţile rurale în care apa potabilă se poate distribui şi prin cişmele stradale.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenţii aici?

Vă rog, domnule deputat Marţian Dan, aveţi cuvântul.

Domnul Marţian Dan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sigur că soluţia care este prevăzută aici, la alineatul pe care îl discutăm, pe care eu o cosider de factură maximalistă, este dezirabilă, pentru că într-adevăr s-ar putea ridica gradul de igienă, de salubritate a localităţilor respective şi ar decurge din sincronizarea introducerii unui sistem centralizat de distribuire a apei şi a unui sistem centralizat de canalizare. Acest lucru este extraordinar de important, numai că eu îl întreb pe iniţiator: sunt sincronice aceste două lucruri? Există temeiuri financiare, economice pentru a realiza această sincronizare?

Iar dacă nu sunt temeiuri, pentru că noi putem scrie aici foarte frumos în această lege, dar această lege nu va schimba realitatea, aşa cum multe din legile noastre, din păcate, nu schimbă realităţile în direcţia unor aşteptări pe care le au oamenii şi diferitele activităţi din societate.

Există posibilitatea unei asemenea sincronizări pe care o preconizează acest alineat? Dacă nu există, şi dacă problema aceasta este o chestiune care se va întinde în timp, probabil că ar trebui să mergem pe linia găsirii unei periodizări, a unei anumite etapizări a fixării anumitor termene.

În consecinţă, mă găsesc în faţa unei nedumeriri şi, înainte de a vota, cer lămuriri în legătură cu această problemă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule Borbely, din partea iniţiatorului, aveţi cuvântul.

Domnul Ladislau Borbely:

Domnul deputat Marţian Dan are perfectă dreptate în ceea ce priveşte, să zicem, deocamdată acele posibilităţi financiare care există şi care sunt foarte limitate. Dânsul are dreptate.

Noi, în lege, aşa consider, şi sper că şi dânsul va fi de acord cu mine, trebuie să precizăm în primul rând acea regulă generală care trebuie în orice ţară civilizată să fie regula generală. De aceea am spus această excepţie - pentru a semnala că sunt aceste situaţii, şi trebuie făcute, evident, cu acele resurse care sunt din bugetul local, din bugetul central. Sunt unele programe care sunt deja în derulare în 15 oraşe cu ajutorul BERD-ului, cu ajutorul Uniunii Europene, şi ştiţi foarte bine că între 2000 şi 2006 vor fi programe de infrastructură de circa 500 de milioane de EURO, care vor fi în mod categoric dirijate spre asemenea lucrări de infrastructură care deja pornesc de anul viitor în mai multe oraşe.

Deci, eu consider că trebuie să trecem aşa cum este prevăzut în propunerea iniţiatorului şi trebuie să fie regula generală.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Raduly.

Domnul Raduly Robert Kalman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O să fiu foarte, foarte scurt.

Desigur că problema ridicată de domnul deputat Dan este o problemă de fond. Problemă de fond în ce sens? Că în ţările unde, din punct de vedere financiar, comunităţile locale stau mult mai bine decât comunităţile noastre locale, nu se poate realiza sistem public de distribuţie a apei potabile până când nu se realizează în prealabil, şi este o condiţie care se pune de legiuitor, sistemul de canalizare, sistemul public de canalizare.

Marele păcat al nostru este că noi, cetăţenii, în general, dorim să avem rezultatele în primul rând.

Şi care este rezultatul? Rezultatul este că ne intră apa, de exemplu, în casă. Şi suntem mult mai puţin interesaţi ca cetăţeni, să spun aşa, de ce se întâmplă cu apa pe care o utilizăm şi efectele apar - şi deja în România au apărut - în ceea ce priveşte contaminarea solului, în ceea ce priveşte problemele cu apa potabilă din fântâni şi aşa mai departe, pe care le cunoaştem cu toţii.

Şi, de aceea, cred că problema ridicată de domnul deputat Dan este una deosebit de sensibilă.

Din păcate, noi, legiuitorii, nu putem să mergem pe aceeaşi cale pe care au purces cei care au instituit regula, ca prima dată să fie canalizare şi după aceea doar apa potabilă, pentru că trebuie să ţinem cont, într-adevăr, şi de realităţi. Dar putem să sperăm că acest alineat, în timp, îşi va face efectele, aşa cum sperăm în cazul foarte multor legi că se va întâmpla aşa.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Dan, aveţi cuvântul.

Domnul Marţian Dan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am ascultat câteva din considerentele pe care le-a prezentat în faţa noastră domnul Borbely, în numele iniţiatorului, şi, ulterior, şi ultima intervenţie.

Mie mi se pare că problema este mult mai gravă.

Am să vă spun că numai în oraşul Bucureşti sunt sute de străzi care nu au nici apă potabilă introdusă, şi nici canalizare. Au, în cele mai multe cazuri, fântâni ale diferiţilor locuitori, sau, undeva la începutul străzii, într-o seamă de cazuri, nişte cişmele şi aşa mai departe.

Eu cred că dacă noi nu ne aplecăm asupra acestor lucruri, nu numai că nu vom schimba situaţia în ceea ce priveşte aprovizionarea cu apă şi distribuirea în sistem centralizat a apei potabile către locuitorii din respectiva localitate, dar nu vom schimba lucrurile nici în ceea ce priveşte situaţia în marile oraşe. Şi eu, nu ştiu, poate că domnul Borbely are informaţii, cam care este la ora actuală numărul de străzi în Bucureşti care nu au, aşa cum spuneam, nici apă potabilă şi nici sistem de canalizare... Dar, problema nu este una care se limitează la unul sau două oraşe. În această vară, când s-au produs acele fenomene meteorologice pe care le ştim cu toţii, am văzut ce situaţii critice se pot crea în cazul în care intervin inundaţii, se infestează fântâni şi, mă rog, celelalte surse de apă, cu consecinţe dramatice pentru locuitorii respectivi.

Cred că aţi văzut şi dumneavoastră relatările din presa scrisă, ca şi în presa, mă rog, audiovizualului, în legătură cu ce s-a întâmplat în unele cartiere din oraşul Arad, în vara acestui an, când au survenit astfel de inundaţii.

Noi putem scrie foarte frumos la nivelul de corespondenţă, ideală şi necesară, anume: sistemul de distribuire a apei centralizate, completat, întregit, pus în raporturi de sincronie cu canalizarea, de asemenea, centralizată, şi cu toate sistemele pe care le implică epurarea apelor, curăţarea şi redarea lor în aşa fel încât să nu provoace ravagii în ceea ce priveşte calitatea mediului.

Dar, vă întreb: ce câştigăm din asemenea lucruri voluntariste pe care le scriem?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Trebuie să constat că afirmaţiile făcute de domnul deputat Dan privind distribuţia de apă potabilă şi canalizarea în Bucureşti sunt adevărate..., sunt foarte adevărate, din păcate... şi nu se vor putea rezolva decât într-un timp destul de lung, pentru că necesită investiţii foarte, foarte mari.

O să vă rog să acceptăm să luăm pauză, fiind ora 13,00.

Domnule deputat Leonăchescu,

Vă dau dumneavoastră cuvântul.

Pe urmă, imediat luăm pauză, urmând să decidem imediat după pauză cum continuăm, la ora 14,00.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă bucur că domnul deputat Marţian Dan, colegul nostru, se gândeşte la o problematică tehnică a localităţilor, a zonelor locuite, problematică pe care corpul tehnico-ingineresc din România a identificat-o de foarte multă vreme, a indexat-o.

Avem nevoie de închiderea circuitelor de la sobă la lemn, la cenuşă etc., de la izvorul de apă curată, potabilă, la sursa de distribuţie, la eliminarea apelor uzate şi la reciclarea acestor ape uzate. Asemenea probleme au soluţii tehnice, ştim să le aplicăm, dar întotdeauna avem confortul şi securitatea pe care le plătim.

Noi, în funcţie de investiţii, putem onora la un anumit standard toate aceste probleme, însă aici, prin lege, conferim atribuţii juridice, nu soluţii tehnice. Soluţiile tehnice sunt de altă factură, aşa că eu sunt de acord cu propunerea iniţiatorului pe această temă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc.

Eu consider că acum putem lua pauză. După pauză o să încercăm să găsim un text care să fie acceptabil, pentru a-l supune votului dumneavoastră.

Ne revedem la ora 14,00.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onoraţi colegi,

Continuăm şi tocmai eram la art. 19 alin. 2, unde au fost o serie de intervenţii ale unor colegi deputaţi, care au arătat că în actuala formulă, alin. 2 este restrictiv şi că trebuie, de fapt, găsită o formulare corectă.

Aş dori să întreb dacă la comisie aţi reuşit să găsiţi o formulare corectă pentru acest alineat?

Voce din stânga:

Cvorumul!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Marin Cristea, aveţi cuvântul.

Domnul Marin Cristea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ar fi două variante şi încerc să le explic. Putem să o alegem pe una dintre ele.

În varianta în care păstrăm ambele alineate, alin. 1 rămânând aşa cum a fost exprimat: "Serviciul public de canalizare se organizează în toate localităţile care dispun de sisteme centralizate de canalizare, indiferent de mărimea acestora" şi apreciez că este bună hotărârea adoptată în legătură cu acest alineat.

La alin. 2, vă propun în această variantă, următoarea formulare şi am să mă explic de ce: "Sistemele publice centralizate de canalizare sunt obligatorii în localităţile care dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă;" şi acum, vin cu formularea nouă. După punct şi virgulă: "În localităţile rurale în care apa potabilă se distribuie prin cişmele stradale" şi acum completez: "sunt obligatorii sistemele individuale de fose ecologice, de colectare şi evacuare", sau, mai simplu, "sunt obligatorii sistemele individuale de colectare şi evacuare".

Cred că aceasta este formula cea mai potrivită şi este aceea care dă curs modernizării, dar, în acelaşi timp, şi unei obligativităţi ca apele uzate, fie din reţeaua de distribuţie stradală sau de alimentare stradală, fie din reţeaua individuală de alimentare cu apă, de natura puţurilor, şi apele uzate din gospodărie să poată fi colectate în astfel de fose ecologice, evacuate apoi în emisari, de natura celor în care pot fi tratate şi pregătite ca atare, spre a nu polua mai departe apele şi mediul.

Vă propun această variantă.

În situaţia în care veţi aprecia prin vot că nu este cea mai potrivită, dar eu o susţin pe aceasta, să ne oprim la art. 19, format dintr-un singur alineat, unul, acela pe care l-am adoptat.

Propunerea pe care v-o fac este ca, după punct şi virgulă să urmeze: "în localităţile rurale în care apa potabilă se distribuie prin cişmele stradale sunt obligatorii sistemele individuale de colectare şi evacuare".

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul, şi pe urmă comisia.

S-a făcut o propunere concretă, de fapt s-au făcut două, o primă propunere, de eliminare a alin. 2, art. 19 rămânând cu un singur alineat, şi a doua, eventual de modificare a alin. 2, făcându-se propunerea unui text şi aici cu două variante.

Domnule secretar de stat Borbely, aveţi cuvântul.

Domnul Borbely Ladislau:

Vă mulţumesc.

În principiu sunt de acord cu formularea prezentată de domnul deputat Cristea, să existe alin. 2 cu această menţiune, cu singura modificare, să spunem "localităţi, nu "localităţi ruarale", deci, "localităţi" şi curge textul în continuare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, aş dori să precizăm după punct şi virgulă exact textul cu care sunteţi de acord şi o să-l rog pe domnul deputat Marin Cristea să vină să propună exact textul.

O să avem un text pe care-l supunem întâi spre avizare şi pe urmă spre aprobare, pentru alin. 2.

Comisia a mai analizat situaţia şi ar dori să facă o propunere.

Domnule deputat Cristea! Sunteţi amabil? Un moment, să ascultaţi ce vorbeşte domnul deputat Mânea.

Aveţi cuvântul.

Domnul Radu Mânea:

Analizând propunerile făcute, comisia este de acord cu propunerea domnului deputat Marin Cristea, de eliminare a alin. 2 din cadrul art. 19.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, dumneavoastră mergeţi pe ideea eliminării complete a alin. 2 din text. Era una dintre propunerile făcute de domnul deputat Cristea.

Comisia, acceptând în principiu ideea eliminării alin. 2, existând şi nişte raţiuni ca să nu apară, eventual, în lipsa foselor, extensiei foselor, amenzi ale autorităţii mediului şi aşa mai departe, şi fosele costă destul de mult şi este o problemă la ţară, în cazul în care s-ar pune, deci comisia ar dori să se elimine alin. 2.

Întreb iniţiatorul dacă ar accepta... Da.

Deci, vă supun votului întâi eliminarea. Dacă nu, o să supun votului textul propus de domnul deputat Cristea.

Deci, pentru eliminarea alin. 2 de la art. 19, voturi pentru? Da. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Sunt 4 voturi împotrivă.

Abţineri? Sunt 3 abţineri.

Deci, a fost eliminat alin. 2.

Articolul 19 rămâne cu singurul alineat, care a fost deja aprobat.

La nr. crt. 23 din raport, referitor la art. 20...

Da. Domnul secretar de stat Borbely, iniţiatorul.

Domnul Borbely Ladislau:

Deci, ca şi la alimentările cu apă, totuşi susţinem să existe această înşiruire.

Vă repet: atunci când am discutat cu patronatul şi cu sindicatele, ei au cerut să existe aceste puncte foarte clar precizate, nu numai ca, să zicem, o generalizare, pentru că au nevoie, în relaţia pe care o au cu autorităţile publice locale, să fie precizate aceste puncte prin lege.

Deci, solicit textul iniţial, conform celor votate deja la alimentări cu apă, tot în acest spirit.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia? De acord.

A existat şi o raţiune pentru votarea...

Deci, vă supun spre aprobare art. 20, în forma iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Sunt 3 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Adoptat.

Articolul 21 alin. 1, la nr. crt. 24. În loc de "pluviale" am înţeles că se va introduce din nou "meteorice"; de fapt, se revine la textul iniţial. Deci, este textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alineatul 2, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 21 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Articolul 22 alin. 1, la nr. crt. 25. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alineatul 2, la nr. crt. 26. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alineatul 3, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 22 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 23, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea 2 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul Secţiunii 3.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 24, la nr. crt. 27 din raport. Intervenţii?

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat Borbely.

Domnul Borbely Ladislau:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Aici nu cred că putem elimina cuvântul "comunale". Deci, este vorba de "deşeuri comunale". Şi, evident, în ceea ce priveşte aceste deşeuri, autorităţile publice locale şi serviciul public de salubrizare trebuie să aibă obligaţia, dar nu putem generaliza la toate deşeurile. Sunt foarte multe deşeuri industriale care sunt şi cad în sarcina celor care au aceste deşeuri.

Deci, noi vorbim numai de "deşeuri comunale" şi ne-am consultat şi cu Ministerul Industriilor şi cu patronatul.

Solicităm menţinerea textului iniţial, pentru că nu au în atribuţii rezolvarea tuturor problemelor, a tuturor deşeurilor care există, aceste servicii.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aveţi cuvântul, domnul deputat Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Există în domeniu o terminologie pe care ar trebui să o adoptăm şi noi. Deşeurile sunt de tipul menajer şi industrial. Putem să le spunem "comunale", dar nu reflectă sursa şi compoziţia lor.

Deci, poate că ar trebui să adoptăm asemenea terminologie: "deşeurile menajere deşeurile industriale de pe un anumit teritoriu".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenţii?

Dau cuvântul domnului deputat Mânea.

Domnul Radu Mânea:

Întrucât deşeurile industriale trebuie să facă obiectul unui proiect de lege separat, cred că este bine ca în textul art. 24 să figureze "deşeuri menajere". Deci, să recitesc textul: "Serviciul public de salubrizare a localităţilor cuprinde totalitatea activităţilor şi operaţiunilor efectuate în scopul colectării, transportului, sortării, prelucrării, valorificării, neutralizării/incinerării şi depozitării deşeurilor menajere, precum şi pentru efectuarea măturatului, spălatului şi stropitului străzilor, deratizării şi dezinsecţiei".

Propunerea domnului profesor Leonăchescu este agreată de către comisie.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenţii dacă mai sunt?

Deci, propunerea domnului deputat Leonăchescu a fost primită de către comisie şi de iniţiator.

În momentul în care aţi citit art. 24 aţi sărit, însă, "...sortării, prelucrării, valorificării..." aţi sărit "tratării". În textul iniţial apărea şi "tratării". Deci, vă spun, în textul iniţial, uitaţi-vă aici, eu am textul iniţial, la dactilografiere s-a scăpat "tratării", ceea ce trebuie să rămână. Este o greşeală de dactilografiere, care a apărut în ambele texte în raportul comisiei.

Rămâne, da?

Atunci, în textul iniţiatorului, singurul lucru modificat este "comunale", la "deşeuri", se înlocuieşte cu "menajere".

Deci art.24, cu această modificare, cu acest amendament.

Voturi pentru?

Da, domnul deputat Cristea.

Tot aici?

Domnul Marin Cristea:

Vreau să fac o completare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, bun. Deocamdată, supun spre aprobare lucrul acesta şi, pe urmă, completaţi dumneavoastră. Staţi acolo, la microfon.

Vă supun spre aprobare acest art.24.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Adoptat în unanimitate.

Domnule deputat Cristea, doriţi un alineat nou la art.24.

Domnul Marin Cristea:

Da. Sau un paragraf, dacă s-ar putea spune.

Vedeţi, aşa cum s-a formulat, ca în proiectul de lege, se referă şi este bine că s-a separat "deşeuri comunale" sau cum le-aţi spus, dar eu vă propun, pentru că nu le putem lăsa într-un neant sau în aer deşeurile industriale sau de altă natură, şi vă propun ca, imediat, ca un nou, să zic nu alineat, ci paragraf: "Activităţile", că despre aceasta este vorba. Noi spunem la art.24: "Serviciul public de salubrizare cuprinde totalitatea activităţilor" şi le defineşte, pentru cele comunale. Şi, în completare, aş spune următorul lucru: "Activităţile aferente deşeurilor industriale revin agenţilor economici care le creează." sau "care le generează.".

Deci vă propun, în continuare, un alineat nou sau un paragraf nou, de la capăt: "Activităţile aferente deşeurilor industriale revin agenţilor economici care le generează".

Domnul Nicolae Leonăchescu (din sală):

Gestionarea deşeurilor!

Domnul Marin Cristea:

Nu, mă refer la toate activităţile. Activităţile sunt următoarele: colectare, transport, sortare, prelucrare, valorificare, neutralizare/ incinerare, depozitare, precum şi măturatul, spălatul şi stropitul, acolo unde este ... Aceasta este propunerea pe care am făcut-o.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul.

Domnul Borbely Ladislau (din loja iniţiatorului):

Suntem de acord.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mânea, din partea comisiei.

Aveţi cuvântul.

Domnul Radu Mânea:

Întrucât activităţile de colectare, transport, sortare, prelucrare, valorificare ş.a.m.d. sunt de natura gestionării deşeurilor, propun ca intervenţia domnului Cristea să fie completată cu ideea că gestionarea deşeurilor industriale trebuie să rămână în sarcina producătorilor de deşeuri industriale.

Domnul Marin Cristea (din sală):

Cum să fie?

Domnul Radu Mânea:

Să adăugăm cuvântul "gestionarea" deşeurilor industriale. Deci: "Activitatea de gestionare a deşeurilor industriale rămâne în sarcina agenţilor economici". (Discuţii în loja comisiei.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă dau cuvântul, domnule deputat. Poate aveţi o formulare mai corectă. Trebuie să încercăm să găsim o formulare care să fie cât se poate de corectă.

Domnul Neculai Grigoraş:

Deci, domnule preşedinte, acesta fiind un alineat nou, cred că ar fi potrivită următoarea formulare: "Activităţile şi operaţiunile de tipul celor prevăzute la alin.1, cu privire la deşeurile industriale, se realizează de către agenţii economici care le produc".

Domnul Marin Cristea (din sală):

Corect!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Corect.

De acord?

Vă supun spre aprobare acest alin.2, în forma... (Domnul deputat Neculai Grigoraş discută cu domnul deputat Cornel Protopopescu) Nu, e bine...

Domnul Grigoraş Neculai:

Este cea mai simplă formulare.

Domnul Cornel Protopopescu:

Să fie mai scurtă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci vă supun spre aprobare textul propus adineauri.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Deci art.24 va avea 2 alineate şi vi-l supun spre aprobare, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.25, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.26 alin.1.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2, la nr.crt.28 din raport.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.26, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.27, nr.crt.29.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea 3, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul Secţiunii 4.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.28 alin.1, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2, nr.crt.30 din raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.28, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.29, la nr.crt.31 din raport.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.30 alin.1, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2, la nr.crt.32 din raport.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul deputat Naidin.

Domnul Petre Naidin:

Chiar dacă serviciul public funcţionează sub girul autorităţii administraţiei publice locale, el se supune regulii sau legii generale cadru, este Ordonanţa nr.63 privind energia electrică şi termică şi, în acest sens, autoritatea de reglementare, pe care o cunoaştem, în plan naţional, emite autorizaţii de înfiinţare, permis de punere în funcţiune, autorizaţie de funcţionare - licenţă. Şi suntem datori, chiar dacă consiliul local aprobă, să adăugăm, la sfârşitul alin.2, "pentru satisfacerea cerinţelor de la alin.1, cu respectarea reglementărilor în vigoare". Şi facem o treabă bună.

Mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenţii? Nu sunt.

Iniţiatorul e de acord. Comisia este de acord.

Vă supun spre aprobare, atunci, alin.2, cu amendamentul propus.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.30, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.31, nr.crt.33 din raport.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea 4, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul Secţiunii 5.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.1 al art.32, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2, la nr.crt.34 din raport.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.32, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.33, nr.crt.35 din raport.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.34, nr.crt.36 din raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea 5, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul Secţiunii 6.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.35.

Da. Domnul deputat Moucha.

La alin.1 sau 2?

Domnul Romulus-Ion Moucha:

La alin.1.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La alin.1.

Aveţi cuvântul.

Domnul Romulus-Ion Moucha:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Deci, în ideea creşterii rolului autorităţilor locale, dar şi a responsabilităţii acestora, propun ca alin.1 să aibă o nouă formulare, în prima parte, şi anume: "Administrarea domeniului public asigură realizarea activităţilor..." şi textul curge în continuare. Deci nu numai că cuprinde. Şi la ora actuală vedem că cuprinde, dar, din păcate, nu prea se realizează. Deci dorinţa şi propunerea mea este aceea de a asigura "realizarea activităţilor efectuate pentru..." şi curge, în continuare, alineatul, conform celor prezentate.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La alin.1 mai sunt alte intervenţii?

Domnule deputat Naidin, aveţi cuvântul.

Domnul Petre Naidin:

La anexa de care am mai vorbit, la Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, sunt cuprinse bunuri care fac parte din domeniul public judeţean sau local. Şi este vorba de, le enumăr: plaje, pieţele sunt denumite pieţe publice, comerciale şi mai sunt statuile şi monumentele. Eu cred că trebuie să le includem la alin.1 şi să le cuprindem în administrarea domeniului public, pentru că ele fac parte din domeniul public.

Şi, în acest sens, propun, dacă mă puteţi urmări, domnule ministru şi comisia, dacă am identificat "terenuri de joacă pentru copii", vreau să completăm: "...a plajelor, lacurilor" este din context, la pieţe nu putem să vorbim numai de curăţenie, ci trebuie să le asigurăm şi funcţionalitatea şi, atunci, aş propune: "funcţionarea şi asigurarea curăţeniei pieţelor publice, comerciale, târgurilor..." şi urmează şi, la sfârşitul alin.1: "întreţinerea statuilor şi monumentelor".

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Avem două rânduri de probleme. (Domnii deputaţi Petre Naidin şi Romulus-Ion Moucha discută cu iniţiatorul; domnul deputat Radu Mânea discută cu domnul vicepreşedinte Andrei Ioan Chiliman.)

Îi dau cuvântul iniţiatorului.

Domnii deputaţi Moucha şi Naidin au făcut o serie de amendamente.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat Borbely.

Domnul Borbely Ladislau:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Deci, referitor la primul amendament propus, să includem "asigurarea activităţilor", vreau să vă spun că nu intră în domeniile acestei secţiuni. În alte articole este prevăzut foarte clar şi precizat foarte clar că intră în obligaţia autorităţilor publice locale asigurarea acestor activităţi, dar aici ne referim la ce cuprinde administrarea domeniului public. Noi înşirăm, aici, activităţile care sunt incluse în adminsitrarea domeniului public. Nu pot fi de acord cu prima modificare propusă.

În legătură cu a doua, este justificată, deşi aici prevedem noi celelalte locuri publice, deci, pe undeva, se poate include şi acolo, dar propun, în afară de plaje, pe care cred că nu e bine să le cuprindem aici, pentru că ţin de domeniul public naţional, aşa ştiu, dar trebuie să verificăm în lege. Deci cu plajele nu pot fi de acord, dar cu restul da. Propunerea era următoarea: după "terenurile de joacă pentru copii", introducem "lacurilor, funcţionarea şi asigurarea curăţeniei pieţelor publice, comerciale, a târgurilor şi întreţinerea statuilor şi monumentelor". Cu aceste modificări sunt de acord să fie incluse, în completare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Acceptaţi, fără "plaje", însă? Da? Bun.

Atunci, art.35 alin.1, în actuala formulare, cu amendamentele acceptate.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Adoptat în unanimitate.

O să rog ca reformularea să fie făcută în aşa fel încât elementele respective să-şi găsească locul, dacă vreţi, normal în text, pentru că enumerarea e foarte lungă.

Alin.2, textul iniţiatorului.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.35, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.36, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea 6, în ansamblul ei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.II, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul Cap.III, la nr.crt.37.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul Secţiunii 1, la nr.crt.38 - se propune eliminarea.

Domnule deputat Marin Cristea, aveţi cuvântul.

Vă rog.

Domnul Marin Cristea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Şi în comisie au fost discuţii foarte largi, şi noi, membrii comisiei, şi nu numai cei din Opoziţie, PDSR-ul şi ceilalţi, dar şi o parte din ceilalţi colegi din comisia de specialitate au susţinut ca această Secţiune 1, "Atribuţii şi răspunderi ale autorităţilor administraţiei publice centrale", să fie păstrată şi să nu fie eliminată. Să nu fie eliminată, pentru că, prin acest articol sau prin acest capitol care are un singur articol, 37, se fixează, de altfel, practic, direcţiile şi condiţiile de realizare a unei politici generale de gospodărie comunală, în concordanţă cu strategia de dezvoltare a ţării, se examinează periodic, la nivelul, să zic, competenţelor cele mai mari, economice şi administrative din stat, armonizarea între creşterea indicilor calităţii vieţii, datorită acestei infrastructuri, mai ales din domeniul serviciilor comunale, se includ, se introduc în toată această activitate principii şi elemente ale strategiei naţionale privind dezvoltarea economică, indicii calităţii vieţii şi, în speţă, ai gospodăriei comunale.

Cu alte cuvinte, rolul şi atribuţiile Guvernului, că la aceasta se referă, sunt de natură să armonizeze toată dezvoltarea infrastructurii comunităţilor cu strategia de dezvoltare a statului, în perioada respectivă, şi de creştere treptată a acestor indici ai calităţii vieţii. Nu poţi să laşi... - noi, la un moment dat, spun, şi PDSR-ul, dar şi alţii, am avut intenţia şi am susţinut, în timpul analizei din comisie, chiar să fie organizată în subordinea Guvernului o agenţie naţională cu aceste atribuţii de armonizare a serviciilor de gospodărie comunală în ţara românească, pentru că aceste, să zic, opţiuni şi soluţiile, mai ales, care se pretează la mai multe zone, la mai multe localităţi, nu are, de regulă, cine să le lege, cine să le armonizeze, dar, mai ales, ştim bine că administraţiile sau autorităţile locale nu sunt reprezentate la nivel corespunzător în Guvernul României. De aceea această propunere de a avea aceste atribuţiuni, în acest domeniu, Guvernul, trebuie să le păstrăm. Vă propun şi vă susţin ca această secţiune a Cap.III, Secţiunea 1, să fie păstrată. Ea este formată, de fapt, dintr-un singur articol, 37.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci dumneavoastră propuneţi să rămână titlul secţiunii, chiar dacă are un singur articol, aşa cum este.

Iniţiatorul, de acord? Da?

Comisia de acord.

Deci titlul Secţiunii 1, forma iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.37, deci, se propunea se rămână.

Comisia este de acord.

Iniţiatorul de acord.

Vi-l supun spre aprobare, în forma iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul Secţiunii 2. Deci, dacă a rămas titlul Secţiunii 1, va fi nevoie să rămână şi acesta.

Iniţiatorul, de acord? Da.

Comisia, de acord?

Titlul Secţiunii 2, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.38 alin.1, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2, nr.crt.41.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.38, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.39, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea 1, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea 2, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.III, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul Cap.IV.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul Secţiunii 1.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.40, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.41, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.42, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.43 alin.1, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2, la nr.crt.42 din raport.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3, la nr.crt.43 din raport. În raport, de aici încolo toate sunt decalate cu o cifră, pentru că e trecut, din greşeală, 42 în locul respectiv.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.43, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.44, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.45, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea 1, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul secţiunii 2.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.46, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.47 alin.1, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.47 alin.2, textul comisiei. O să citesc totuşi numărul trecut acolo, 43, dar de fapt este 44 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.47, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.48, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea 2, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul secţiunii 3.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.49, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.50, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.51, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.52, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.53, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.54, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.55, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.56, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.57 alin.1, la nr.crt.44 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.57, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.58, alin.1, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2 la nr.crt.45 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.58, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.59 la nr.crt.46 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.60, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.61, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.62, alin.1 la nr.crt.47 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.62 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.63, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea 3, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.IV, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul cap.V.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.64, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.65, alin.1, preambul, deci, la nr.crt.48 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.a) tot la nr.crt.48 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Se propune la nr.crt.49 din raport introducerea unei litere noi b). Intervenţii? Domnul secretar de stat Borbely.

Domnul Ladislau Borbely:

Aici, de fapt aş pune o întrebare. Mi se pare total neclar formulat. Adică nu ştiu ce a dorit comisia prin acest pct.b). Spune: "neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a unor activităţi care pot pune în pericol..." Deci, dacă eu îndeplinesc unele activităţi care pun în pericol..., atunci înseamnă că nu trebuie să îndeplinesc aceste activităţi. Am înţeles că se vrea o responsabilitate mai mare a serviciilor publice, dar... se referă la faptul că eu trebuie să am grijă de unele activităţi care pot pune în pericol... Deci, este contraproductivă această literă b) prin această formulare. Ori, dacă se consideră, să se reformuleze sau, dacă nu, eu o consider superfluă şi nu-şi are rostul, pentru că nici nu are nişte sancţiuni prevăzute după aceea, dacă nu se îndeplineşte aceasta.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Marin Cristea. Aveţi cuvântul tot la lit.b) nouă, da? Vă rog. O să-l rog pe domnul secretar de stat Borbely să fie atent. Rog şi comisia să fie atentă. Aşteptaţi o secundă ca să poată să fie şi dânşii atenţi.

Deci, vă rog frumos să fiţi atenţi la ce vorbeşte domnul deputat. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Marin Cristea:

Stimaţi colegi,

Neîndeplinirea poate fi prezentă în foarte multe situaţii. Nu neutralizez o substanţă, dacă vreţi, toxică persistentă; nu neutralizez, să zic, o substanţă otrăvitoare; nu evacuez la timp nişte deşeuri periculoase pentru sănătatea oamenilor; fac o reparaţie în instalaţiile sub presiune sau necorespunzătoare şi face explozie; nu neutralizez deşeurile din haldele de depozitare şi de incinerare sau le neutralizez incomplet şi am trecut pe acolo cu gândul că am făcut operaţia şi după mine vin nişte oameni, scormonitori de gunoaie şi mor acolo. Acestea sunt, să zic, infracţiunile în neîndeplinirea la timp sau îndeplinirea defectuoasă. Mă duc să fac operaţia şi am făcut-o parţial şi am declarat că am executat-o. Deci, trebuie trecut spre a se efectua serviciile publice de calitate şi atunci când trebuie.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rugămintea mea este ca iniţiatorul să-şi spună cuvântul şi pe urmă comisia.

Domnul Ladislau Borbely:

Eu n-am fost împotriva prevederilor acestui punct b), am fost împotriva formulării care consider că este contraproductivă. Deci, aici spune că dacă eu nu îndeplinesc sau îndeplinesc defectuos unele activităţi care pot pune în pericol..., atunci vin şi îl amendez, exact invers ar trebui formulat. Deci, eu dacă nu efectuez acele activităţi... Nu ştiu, poate eu nu înţeleg corect, dar mi se pare că nu este exact formulat pct.b), dar în principiu, sunt de acord cu includerea acestui punct dacă comisia consideră că este bine formulat.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Menţineţi textul, da? Bun. (S-a adresat comisiei.)

Atunci b) la nr.crt.49.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.b) şi c), textul iniţiatorului, vor trebui să fie c) şi d). În continuare vi le supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.1 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2, lit.a), b), c), d), e), f), g) şi h), textul iniţiatorului. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit i), textul iniţiatorului. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.j) la nr.crt.50 din raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3, 4, 5, 6, 7, textul iniţiatorului. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.65, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.66, sunt nişte schimbări de referiri la litere, la nr.crt.51, 52, 53, 54 din raport. Deci, o să luăm aşa, pe litere, cum este normal.

Lit.a) nr.crt.51.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.b), nr.crt.52.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.c), nr.crt.54.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.d), textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.e), nr.crt.54.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.1, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2 şi 3, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.66, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.67, alin.1, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.67, alin.2. O să am rugămintea însă ca aici, referirile la numerele de articole să fie revizuite, pentru că au fost reintroduse o serie de articole scoase la comisie.

Deci, alin.2 cu această modificare care va fi făcuă de serviciul nostru tehnic.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.67, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.68, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.69, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.V, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul cap.VI.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.70 la nr.crt.56 din raport. Aveţi cuvântul. Domnul secretar de stat Borbely.

Domnul Ladislau Borbely:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Vă rog să ne lăsaţi cele 90 de zile să pregătim normele şi cadrul general pentru că am discutat şi cu Patronatul şi cu sindicatele şi este mai bine să fie 90 de zile şi să fie respectate decât să fie un termen mai scurt şi să nu putem respecta.

Deci, eu aş cere să fiţi de acord – şi comisia – cu cele 90 de zile de intrare în vigoare de la publicarea în Monitorul Oficial.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia? De acord. Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu sunt.

Deci, vă supun spre aprobare la art.70 textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.71 trebuie corelat cu cele 90 de zile de la art.70.

Deci, art.71, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.72. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Onoraţi colegi,

Mai sunt câteva intervenţii în această lege care însă nu pot fi făcute decât după ce comisia va fi analizat punctele respective care au fost retrimise la comisie şi sperăm ca în curând legea aceasta să o putem trimite Senatului.

Continuăm cu proiectul de Lege privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, o lege organică. Din partea iniţiatorului îi dau cuvântul domnului ministru Tomescu.

Domnul Romică Tomescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezentul proiect de lege este elaborat în conformitate cu prevederile art.108 din Legea 26/1996 - Codul Silvic şi are ca obiective protejarea şi conservarea fondului forestier, proprietate publică şi privată, precum şi a vegetaţiei forestiere din afara acestuia.

Textul legii este corelat cu dispoziţiile Codului Silvic şi a celorlalte acte normative care vizează silvicultura, în sensul cuprinderii în domeniul contravenţional a tuturor faptelor ce privesc nerespectarea acestor reglementări.

Ca element de noutate faţă de reglementările anterioare, legea stabileşte alternativa de sancţionare cu închisoare contravenţională pentru fapte cu consecinţe grave asupra fondului forestier de natură să pună în pericol existenţa sau echilibrul ecosistemelor forestiere.

Precizăm totodată că iniţiativa noastră constituie o condiţie prealabilă obligatorie pentru trecerea la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere.

Având în vedere importanţa respectării regimului silvic, indiferent de natura proprietăţii asupra pădurilor şi faptul că în acest sens legea de faţă poate constitui un instrument eficace, vă rog să fiţi de acord cu dezbaterea ei în şedinţa Camerei Deputaţilor în vederea adoptării.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc. Din partea comisiei sesizate în fond? Comisia pentru agricultură. Pardon! E Comisia juridică? Da, Comisia juridică, poftiţi Comisia juridică. Deci, din partea comisiei domnul deputat Petreu.

Domnul Liviu Petreu:

Raport asupra proiectului de Lege privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice. În conformitate cu prevederile art.86 din Regulamentul Camerei, Comisia juridică a fost sesizată cu dezbaterea în fond a acestui proiect de lege, trimis nouă la 14 iunie 98 şi înregistrat. Avem avize de la Comitetul Legislativ, de la Comisia pentru agricultură şi silvicultură. Proiectul de Lege privind sancţionarea acestor contravenţii a fost adoptat la Senat în 8 iunie. Potrivit prevederilor art.57 din Regulamentul Camerei, membrii comisiei l-au luat în discuţie şi l-au dezbătut la 29 septembrie.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. În urma examinării şi amendamentelor formulate, membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi ca acesta să fie depus pentru dezbatere plenului.

Vă mulţumesc. Avem amendamentele respective.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, în cadrul dezbaterilor generale dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Leon Pop, Grupul parlamentar PUNR. Aveţi cuvântul.

Domnul Leon Petru Pop:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege privind sancţionarea contravenţiilor în domeniul silvic vine la momentul potrivit. Noi îl considerăm că este un element de protecţie a fondului forestier, este un element care asigură garantarea dreptului de proprietate în acest domeniu, cu menirea expresă de a stârpi jaful care se practică la ora actuală, fărădălegea care există la ora actuală în acest domeniu al exploatării fondului forestier.

Deci, umple un gol, vine să împlinească anumite deziderate de natură legislativă, stabileşte exact natura şi califică contravenţiile, le deosebeşte net de alte fapte mai grave care sunt infracţiuni şi care sunt reglementate în Codul Penal şi în alte legi speciale şi pentru acest motiv, pentru acest considerent, Grupul parlamentar PUNR va vota acest proiect de Lege privind sancţionarea contravenţiilor silvice.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă din partea altor grupuri parlamentare, în cadrul dezbaterilor generale doreşte să ia cineva cuvântul? Da, domnul deputat Ianculescu, Grupul parlamentar PDSR.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnule ministru,

În sfârşit, a sosit momentul să dezbatem în plenul Camerei Deputaţilor o lege extrem de importantă care vizează protejarea fondului forestier naţional şi a vegetaţiei forestiere din afara acestuia şi anume: Legea contravenţiilor silvice. Din păcate, legea apare târziu. Ea derivă din Legea nr.26/1996 Codul Silvic, art.108 care prevede expres că reglementarea contravenţiilor silvice se va face prin lege specială.

Din 1996, iulie, ziua 7, când a fost promulgat Codul Silvic, pădurile României şi vegetaţia din afara fondului forestier au rămas fără reglementări legale referitor la contravenţiile silvice, Codul Silvic reglementând infracţiunile.

S-a dorit reglementarea contravenţiilor silvice prin lege specială şi nu în cadrul Codului Silvic, deoarece trebuie să ţinem pasul cu mersul inflaţiei. Deci, această lege a contravenţiilor silvice acţionează pe termen, de regulă, mai scurt faţă de Legea nr.26/1996 Codul Silvic, care s-a dorit, prin construcţia acesteia, să fie o lege cu perenitate mai mare.

De fapt, viaţa a demonstrat că Legea Codului Silvic, de la apariţia ei, prima dată în 1810, a fost modificată cu o frecvenţă medie de 40-50 de ani şi asta aşa este bine să fie.

Regret că Legea contravenţiilor silvice apare aşa târziu, după 3 ani de la promulgarea Codului Silvic, având în acest fel de a face cu un gol legislativ, în special în ceea ce priveşte protejarea vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier, dat fiind faptul că prin Legea nr.26/1996 Codul Silvic a fost abrogat Decretul nr.257/1982 privind regimul vegetaţiei forestiere de pe terenurile situate în afara fondului forestier şi funcţionarea instalaţiilor de prelucrat lemn rotund în cherestea.

Iată, stimaţi colegi, principala cauză a jafului care are loc în prezent în păşunile împădurite şi perdelele forestiere de protecţie. Au rămas fără reglementări legale şi, astfel, escrocii, ca să le zic astfel, scuzaţi-mi expresia, au profitat din plin şi profită de acest lucru şi în prezent. La fel şi în cazul funcţionării ilegale a instalaţiilor de debitat lemn rotund.

Regretul meu este cu atât mai mare cu cât, la momentul predării, pe cale democratică şi paşnică a Puterii, în noiembrie 1996, am lăsat Legea contravenţiilor silvice terminată şi avizată la principalele ministere, cum sunt: finanţe, justiţie, interne.

Actuala Putere a preferat să reia ciclul promovării acestei importante legi, cu toate că m-am oferit s-o promovez, ca parlamentar direct în Parlamentul României, scurtând astfel circuitul de promovare, mai ales că ea a fost făcută împreună pe timpul mandatului subsemnatului împreună cu Corpul Silvic. Din păcate, nu s-a acceptat acest lucru, dar, vorba românului, mai bine mai târziu decât niciodată.

Dat fiind importanţa acestei legi pentru soarta şi viitorul pădurilor ţării şi datorită faptului că mare parte din amendamentele noastre au fost acceptate - şi sper că plenul Camerei Deputaţilor va accepta şi pe cele respinse, puţine, ce-i drept -, grupul nostru parlamentar, Grupul PDSR, va vota această lege.

O menţiune specială se cuvine, stimaţi colegi, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, care a acceptat, în vederea protejării pădurilor, înăsprirea amenzilor şi mai ales celor săvârşite de personalul silvic însărcinat cu paza pădurilor, precum şi pentru proprietarii de păduri private şi ai vegetaţiei din afara fondului forestier.

Mai mult, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a propus ca o parte din faptele săvârşite şi care acum sunt de domeniul contravenţiilor, să le trecem la infracţiuni.

De aceea, contez pe sprijinul acestei comisii în modificarea prevederilor legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional.

Vă mulţumesc pentru atenţie, domnule preşedinte şi stimaţi colegi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului PD, domnul deputat Popescu.

Domnul Ştefan Marian Popescu Bejat:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, dezbatem una dintre legile foarte importante, aceea privind constatarea şi stabilirea contravenţiilor, infracţiunilor silvice, una dintre legile care au fost impuse şi solicitate intens de către Partidul Democrat ca o condiţie prealabilă la elaborarea Legii de retrocedare a pădurilor.

Noi considerăm că prin această lege se înlătură vidul legislativ care a existat după anul 1989 în acest important domeniu de activitate, lucru care a condus la stabilirea unor pagube imense în pădurile private şi, în acest sens, vă pot exemplifica faptul că, după 1989, în pădurile private, pe numai 300 de mii de hectare s-au înregistrat 1,9 milioane metri cubi tăieri ilegale de arbori, faţă de numai 1,3 milioane metri cubi delicte înregistrate pe peste 6 milioane de hectare păduri de stat. Deci, observaţi numai din acest exemplu cât de necesară şi de importantă este această lege pe care trebuie astăzi sau în zilele acestea s-o elaborăm.

Vă menţionez că această lege, probabil nu are nimic comun cu iniţiativa domnului Ianculescu, aceea care deja fusese promovată. Şi spun acest lucru întrucât ea include foarte multe din amendamentele pe care le-am elaborat noi în etapele anterioare şi veţi vedea foarte bine că şi în continuare, în cadrul dezbaterilor ce vor avea loc, vor veni cu amendamente necesare pentru stabilirea unei legislaţii cât se poate de limpezi şi de clare pentru pădurile de stat şi pădurile private. Şi asta în direcţia şi pentru protejarea fondului forestier naţional, cât şi vegetaţia din afara fondului forestier.

Partidul Democrat, evident, va susţine şi va aproba această lege. Ne simţim bucuroşi, suntem bucuroşi că reuşim să facem acest lucru acum. Nu considerăm că este foarte târziu şi ne bucurăm pentru faptul că putem să ne aducem contribuţia la elaborarea, sunt convins, a unei legi bune în acest domeniu de activitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mulţumim domnului deputat Popescu Bejat.

Domnul deputat Ianculescu doreşte o scurtă replică. I-a fost pomenit numele, după care urmează domnul deputat Corniţă.

Domnul Marian Ianculescu:

Întrucât mi s-a pomenit numele, îmi permiteţi 30 de secunde o scurtă replică.

Într-adevăr, domnul deputat Bejat nu vede avantajul faptului dacă noi am fi promovat direct în Parlament această lege, unde amendamentele domniei sale erau binevenite. Dar se scurtau doi ani de zile, cât a fost plimbată pe la ministere şi era în avantajul sectorului. Acest lucru nu-l vede domnul deputat Bejat. Domnia sa vede numai faptul că mi-am arogat eu acest drept că am făcut această lege. Acesta este adevărul. Împreună cu Corpul Silvic am lăsat terminată această lege. Bună, rea, o amendam în Parlamentul României şi era scurtat timpul de la doi ani la numai un an.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Corniţă, din partea Grupului parlamentar PNŢCD-civic-ecologist.

Domnul Ion Corniţă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Domnule ministru,

Într-adevăr, această lege este foarte binevenită. Chiar astăzi citeam în ziarul "România liberă" un rezumat dintr-un raport al unei comisii care s-a ocupat de jaful care a avut loc în ultimii ani în domeniul silvic şi cred că, dacă această lege era promovată cu câţiva ani în urmă, cei care astăzi plâng atât de mult cu lacrimi de crocodil că a fost un jaf în Ţara Românească în ceea ce priveşte pădurile şi fondul forestier, n-ar mai fi avut ocazie să facă acel jaf.

Ne bucurăm, deci, sprijinim şi Grupul parlamentar PNŢCD din Camera Deputaţilor va vota această lege care este atât de binevenită. Dar atragem atenţia că, având acestă lege la îndemână, toate organele statului care sunt abilitate prin lege trebuie să valorifice prevederile acestei legi.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale?

Mai este un partid care trebuie să vorbească, UDMR-ul, adică o formaţiune.

Aveţi cuvântul.

Domnul Tamás Sándor:

Domnule preşedinte,

Onorată Cameră,

Apărarea şi asigurarea integrităţii fondului forestier şi a vegetaţiei forestiere situate pe terenuri din afara acestuia, cred că este un interes general, indiferent de proprietar.

Din păcate, proiectul venit de la Guvern se referea numai la păduri care sunt în proprietatea statului, dar, din fericire, în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi am ajuns la un consens şi am amendat acest proiect, în sensul ca această lege să se refere şi la păduri proprietăţi private.

În general suntem de acord cu acest proiect, mai ales pentru că asigură corelarea cu dispoziţiile Codului silvic şi cu alte acte normative în domeniu, ia în considerare proprietăţile private asupra pădurilor apărute în urma aplicării Legii nr.18 şi sper că o să avem şi o nouă lege în acest domeniu.

Este oricum binevenită, dar aş vrea să fac referire despre jaful despre care s-a rostit aşa de mult de la acest microfon şi aş vrea să subliniez că acest jaf nu a fost făcut mai ales în păduri proprietăţi private, ci în general şi accentutat în păduri proprietăţi de stat. Şi spun pentru că, spunea domnul Ianculescu, dânsul este specialist în silvicultură, şi eu am fost tehnician silvic înainte de ’89, cunosc destul de bine situaţia ce a fost şi ce este creată în păduri proprietăţi de stat.

Momentan, în România, pădurile, în suprafaţă totală de 6 milioane 300 de mii de hectare sunt în majoritate proprietatea statului, adică 95% există în proprietatea statului, numai 5% este în proprietatea privată, adică în total 300 de mii de hectare. Deci, eu consider că "jaful" ce a fost aici rostit se referă şi a fost executat, făcut în păduri proprietăţi de stat.

În consecinţă şi, în fine, UDMR-ul consideră că este un proiect binevenit, este un proiect important. Este, de altfel, şi un pilon în clădirea şi în clarificarea proprietăţilor referitor la păduri, fapt pentru care UDMR-ul sprijină acest proiect în forma amendată şi aprobată de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Emil Popescu, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Mă adresez tuturor şi domniilor voastre, fiecăruia în parte, cu rugămintea respectuoasă de a sesiza fondul mesajului pe care vreau să vi-l transmit, nu în calitate de preşedinte, nu pun preţ prea mult pe această calitate, nu în calitatea de deputat, mai mult în calitatea de român şi mai mult în calitatea de locuitor al acestei planete.

Este bine că noi am ajuns să discutăm un astfel de proiect, dar, dincolo de orice culoare politică, vă rog să reţineţi că lucrurile pe planetă în materie de păduri au ajuns la un prag şi chiar s-a trecut de acest prag.

Fără nici un fel de conotaţie politică, vă învederez respectuos că s-au tăiat pădurile Amazonului, care erau plămânii planetei, cu o lipsă totală de discernământ, pentru o sumedenie de raţiuni, care nici nu ne interesează. Planeta a fost destabilizată în ultimii 50 de ani şi mai cu seamă în ultimii 20 de ani.

Importanţa pădurilor este atât de mare, încât noi nici nu mai pricepem decât atunci când suntem loviţi.

Vă rog respectuos să reţineţi, fac acest mesaj către domniile voastre, încă o dată, fără nici o importanţă politică. Trebuie să luptăm astfel încât nici un copac să nu fie tăiat înainte de a-i veni timpul. Am ajuns în situaţiunea când au apărut deja dezastre, dezastre naturale şi calamităţi care la sorginte au absenţa pădurilor.

Nu discut aici că un anume regim politic a făcut sau a dres. Nu. Noi, toţi oamenii, nu facem decât să tolerăm, mai mult sau mai puţin conştienţi, nenorocirile care se produc în păduri, vă repet, pe diferite continente, nu numai la noi în ţară. După ce vor pleca pădurile, vor veni deşerturile.

Şi acesta este un adevăr inexorabil.

Dacă facem legi mai bune, nu perfecte, vom reuşi să temporizăm acest fenomen care se produce.

A apărut efectul de seră şi au apărut la noi şi în alte părţi, pe alte continente, viiturile. Ele vor veni cu necesitate în fiecare an, de 2-3-4-5 ori pe an. Îi minţim pe oameni spunându-le: o să vă reparăm casele. Munţii, care sunt golaşi, au fost copacii terminaţi de ţăpinari, vor produce mereu aceleaşi viituri, în aceleaşi locuri pe unde vin apele mereu. Şi casa care azi este reparată va fi din nou reparată la anul şi din nou la anul şi ei vor suferi mereu. Pentru că nu umblăm la cauze. A umbla la cauze înseamnă un regim silvic unitar, şi eu felicit pe domnul Ianculescu, care s-a ocupat de problema pădurilor, indiferent de conotaţia politică.

Pe noi, toţi, trebuie să ne intereseze acest lucru. În Germania, pomii sunt numerotaţi, poansonaţi pom cu pom. Şi asta este la noi o batjocură; pom cu pom sunt dărâmaţi. Că unul vrea să-şi pună maşina, indiferent de culoarea politică, că unul vrea să-şi facă un gard, indiferent de culoarea politică, că unul vrea să-şi facă nu ştiu ce gater, sute de gatere lucrează în afara legii. Adică, totul se produce haotic şi nu este bine.

Fac un apel respectuos la toţi dintre cei aflaţi în sală şi la colegii dumneavoastră care nu sunt în sală, să tratăm cu seriozitate măcar acest aspect, această problemă, jaful din păduri. Gaze naturale vor veni, ape vor veni din apele freatice. Păduri nu vor veni aşa uşor.

De aceea, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost adânc preocupată şi domnul Ianculescu a fost invitat la noi şi s-au pus în discuţie multe dintre aspectele care nouă ne scăpau şi am reuşit să formulăm unele texte.

Vă rog frumos să fim cât mai exigenţi cu acest aspect.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Vom începe cu titlul legii.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În continuare, lucrăm pe raportul comisiei.

La art.1, întreb dacă sunt intervenţii şi la ce litere.

La lit. a), dacă sunt intervenţii?

Deci, la art.1, alin.1, lit.a).

Domnul deputat Popescu Bejat.

Domnul Ştefan Marian Popescu Bejat:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu este o chestiune de fond, ci numai de redactare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog.

Domnul Ştefan Marian Popescu Bejat:

"Ocuparea unor suprafeţe din fondul forestier naţional mai mari decât cele aprobate legal, amplasarea lucrărilor pe alte terenuri din acest fond ..."

Nu cred că este corect. Eu v-aş propune să ne exprimăm în felul următor: "...amplasarea lucrărilor pe alte terenuri forestiere decât cele aprobate" şi în felul acesta evităm mereu repetiţia "fond", "acest fond"; în continuare, la două rânduri vine iar "fond forestier" şi aşa mai departe.

Domnul Emil Teodor Popescu (din sală):

Suntem de acord.

Domnul Ştefan Marian Popescu Bejat:

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

De acord cu acest amendament la lit.a).

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.b).

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.c).

Domnul deputat Ianculescu. Aveţi cuvântul.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule preşedinte,

La lit.c), după sintagma "dacă valoarea pagubei", propun să introducem sintagma "stabilită conform legii", întrucât la art.107 din Legea Codului silvic, din Legea nr.26/1907, se prevede că "evaluarea pagubelor cauzate fondului forestier prin infracţiuni... se face potrivit criteriilor..." şi aşa mai departe.

Deci, aceasta se face stabilită "conform legii", să nu se înţeleagă că este vorba de o pagubă stabilită de oricine şi în orice condiţii.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, citiţi textul exact cum doriţi să sune.

Domnul Marian Ianculescu:

Deci: "... stabilită conform legii", introdusă după "dacă valoarea pagubei".

Deci: "dacă valoarea pagubei, stabilită conform legii, este de până la ..."

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia, de acord?

Domnul Emil Teodor Popescu (din sală):

De acord, da!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Susţine şi domnul deputat Popescu Bejat şi comisia este de acord.

Iniţiatorul, de acord.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Amendamente la lit.d), e), f), g), h), i), j), k), l), m), n).

Lit.d).

Domnul Marian Ianculescu:

Aceeaşi problemă ca şi la c). "...valoarea pagubei, stabilită conform legii, este de până la ..."

Aceeaşi problemă ca şi la c).

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, de acord?

Domnul Emil Teodor Popescu (din sală):

De acord.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.e).

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.f).

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.g).

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.h).

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.i).

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.j).

Domnul deputat Ianculescu. Aveţi cuvântul.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule preşedinte,

Domnule preşedinte Emil Popescu,

V-aş propune ca pct.j) să-l eliminăm, întrucât el este cuprins la art.1 alin.1, pct.c) şi d), este prins la alin.2, precum şi la art.6. Este aceeaşi chestiune, decât că aici se face referirea de arbori nemarcaţi de personalul silvic autorizat. Or, arborul nemarcat poate să fie unul singur, sau poate să fie tot hectarul de pădure. Şi atunci funcţionează mai bune art.1, pct.c) şi d), care, practic, este acelaşi lucru.

Dacă lăsăm acest aliniament, în justiţie s-ar putea să ne trimită la pct.j) şi atunci este totuna când tai un arbore nemarcat, sau când tai toată pădurea de un hectar nemarcată. Şi atunci, funcţionează c) şi d).

V-aş ruga să reflectaţi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, dumneavoastră aţi propus eliminarea lit.j).

Aveţi cuvântul, domnule deputat Popescu.

Vă rog.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Doamnelor şi domnilor,

Eu nu am nimic împotriva a ceea ce spune domnul Ianculescu, dar vreau respectuos să vă rog să observaţi că la lit.j) aceste activităţi de tăiere, de rupere sau de scoatere din rădăcini – fiţi atent, domnule Ianculescu, că eu sunt de acord cu dumneavoastră ca idee -, se raportează, de astă dată, nu la oricine, ci la proprietarii pădurilor, proprietate privată, sau deţinătorii terenurilor. Adică nişte persoane care au o anumită poziţie juridică faţă de pădure. Deci, când este vorba de terţi, este litera de dinainte. Încercaţi, deci, să faceţi un efort de a vă apropia.

Eu nu aş avea nimic împotrivă să eliminăm lit.j), dar se pare că aici iniţiatorul şi noi am vrut să stabilim un anumit tratament juridic pentru cel care este însuşi proprietarul, însuşi deţinătorul. Eu, repet, nu am nimic împotrivă să fie cum vrea domnul Ianculescu. Este mai uşor să eliminăm texte, dar nu cred că trebuie eliminată lit.j), faceţi un efort de apropiere, pentru că aici sunt nominalizaţi proprietarii pădurilor sau deţinătorii terenurilor. Prin urmare, este vorba de un avertisment dat acestor titulari de drepturi.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ianculescu.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule preşedinte,

Dacă suntem la text pe pagina cealaltă, la alin.2, se spune: "Dispoziţiile de la lit.c) şi d) ale alin.1 se aplică şi în cazurile terenurilor forestiere proprietate particulară".

Este exact ceea ce aţi propus domnia voastră în comisie. Şi aceasta este acoperitoare.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Dar nu acoperă şi pe ceilalţi deţinători. Aici este problema. Deci, una sunt proprietarii şi alta sunt detentorii.

Domnul Marian Ianculescu:

Îmi retrag amendamentul. Dacă distinsul nostru coleg Emil Popescu, care este un jurist desăvârşit, consideră că este corect.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Retrageţi amendamentul. Bun.

Onoraţi colegi,

Am căzut de acord, aţi retras amendamentul.

Lit.j).

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.k).

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.l).

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.m).

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.n).

Domnul deputat Popescu Bejat.

Domnul Ştefan Marian Popescu Bejat:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cred că nu este suficient de clar acest alineat. Ne referim aici la păduri. Pădurile nu au nici un sens, nici o semnificaţie pentru legea aceasta, dacă ele nu sunt de stat sau private. Şi atunci, v-aş propune: "tăierile ori însuşirea fără drept de arbori ornamentali sau pomi de iarnă din pădurile de stat sau private..." şi textul continuă, sau "de pe terenurile cu vegetaţie forestieră".

Altfel, doar "păduri" este un termen generic, care nu spune absolut nimic. Sintagma este aceasta: "pădurile de stat şi private", sau "de pe terenurile cu vegetaţie forestieră din afara fondului forestier". Este clar.

Domnul Emil Teodor Popescu (din sală):

Bine, suntem de acord.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia, de acord.

Iniţiatorul, de acord.

Domnul Emil Teodor Popescu (din sală):

Mai citiţi o dată.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă citesc eu: "Tăierea ori însuşirea fără drept de arbori ornamentali sau pomi de iarnă din pădurile proprietate de stat sau privată, sau de pe terenuri cu vegetaţie forestieră din afara fondului forestier naţional sau vânzarea ori transportul acestora fără a fi însoţite de documentele...".

Domnul Emil Teodor Popescu (din sală):

Care-i partea "din afara fondului ..."? Spuneţi-mi!

Domnul Ştefan Marian Popescu Bejat:

Sunt acele 300 de mii de hectare pe care le descriem ..., sunt păşuni împădurite, sunt alte ....

Domnul Emil Teodor Popescu (din sală):

Bine, de acord.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Corect. De acord.

Lit.n), cu acest amendament.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.o).

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.p).

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.r).

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.s).

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.ş).

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.t).

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Da. Domnul deputat Popescu Bejat, vă rog.

Domnul Stefan Marian Popescu Bejat:

Vă rog frumos, văd că la Comisia juridică s-a introdus un amendament acolo, care e şi subliniat: "fără acte legale de provenienţă a lemnului". Cum sună chestiunea asta. Zice aşa: "Transportul materialelor lemnoase sau a celorlalte produse specifice fondului forestier cu orice mijloc de transport fără acte legale de provenienţă a lemnului...". Eu cred că nu e corespunzătoare această chestiunea, această precizare "a lemnului", fiindcă produsele specifice pot să fie şi nelemnoase, pot să fie carne de vânat, pot să fie păstrăvi de consum, pot să fie ciuperci, pot să fie orice. Şi, atunci eu vă propun să eliminaţi cuvântul "a lemnului" şi atunci se înţelege că toate aceste produse care vor fi transportate trebuie să fie însoţite de acte de provenienţă. Şi atunci se va spuns: "Transportul materialelor lemnoase şi a celorlalte produse specifice fondului forestier cu orice mijloc de transport fără acte legale de povenienţă sau refuzul conducătorului..." etc... textul continuă.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Comisia e de acord cu această eliminare? Deci vă resupun, nu e procedural, dar, în fine, pentru corectarea textului e corect. Vă resupun spre aprobare cu eliminarea sintagmei " a lemnului".

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Am ajuns la lit.ţ). Da. Domnul deputat Popescu Bejat.

Domnul Ştefan Marian Popescu Bejat:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

"Deversarea în fondul forestier sau pe terenurile cu vegetaţie forestieră din afara acestuia...", iar "fond forestier" nu are nici o semnificaţie dacă nu-i spunem "naţional". "Naţional" înseamnă păduri de stat plus proprietate privată. Deci "naţional".

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, "fond forestier naţional". Iniţiatorul? De acord.

Lit.ţ) cu acest amendament a fost acceptată.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.u). E bine cum e.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.v).

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.x). Da. Dosarele X. Domnul deputat Ianculescu.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă propun să înlocuim cuvântul "nemenţinerea" pentru că nu este uzual în ... cu "neţinerea". Deci "neţinerea la zi".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci "neţinerea la zi".

Alte amendamente? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Acum alin.1, în ansamblul lui, cu toate aceste amendamente.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2. Da, vă rog aveţi cuvântul.

Domnul Tamas Sandor:

La alin.2 zice că "Lit.c) şi d) se aplică şi în cazul terenurilor forestiere proprietate particulară". Dar numai lit.c) şi d)? Eu propun ca să luăm aici şi lit.g): "Distrugerea ori vătămarea arborilor, pueţilor sau lăstarilor prin păşunare". Pentru că se poate întâmpla şi pe proprietăţi particular private – păşunat, care este interzis.

După aceea, lit.k) "Provocare de incendii prin diverse mijloace în păduri sau în vegetaţie forestieră". Se poate provoca şi pe... Domnule preşedinte, nu sunt atenţi. Nimeni nu mai ascultă... Nu poate să rămână aşa, domnilor. Nu poate, pentru că şi pe terenul proprietate privată se pot provoca incendii de alte persoane.

Da, aveţi dreptate, dar păşunatul... nu el face incendiul, dar nu el face incendiul, face o terţă persoană. Eu cred că nu e bine şi ar trebui să ne gândim la treaba asta.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onoraţi colegi,

Alin.1 este încheiat. Suntem la alin.2. Mai staţi aşa, să încercăm şi alineatul 2. Bun. (Discuţii în sală.)

Domnule Emil Popescu, suntem la alin.2. Da, rămân numai lit.c) şi d) sau se mai introduc şi alte litere?

Da, aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae Grădinaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acolo unde a fost cazul noi am introdus în text, şi la pădurile paticulare, la lit.c) şi d) a fost un amendament făcut de domnul Ianculescu şi comisia l-a acceptat.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun, deci rămâne aşa cum este. Da?

Alin.2.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Câte abţineri? 2 abţineri.Cu majoritate de voturi a fost aprobat.

Art.1, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Domni deputaţi din sală:

Să terminăm, domnule preşedinte.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă sacrificaţi? Bine.

Totuşi este reală chestiunea, e ora care este, vă rog să continuăm totuşi joi. Am ajuns la nr.crt.3, la art.2.

Domnule ministru, mai mult nu am putut să fac.

Şedinţa s-a încheiat la ora 16,40.